{"id":35537,"date":"2018-02-03T13:19:57","date_gmt":"2018-02-03T13:19:57","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=35537"},"modified":"2018-02-03T13:20:31","modified_gmt":"2018-02-03T13:20:31","slug":"cum-poate-omul-sa-l-vada-pe-dumnezeu","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2018\/02\/03\/cum-poate-omul-sa-l-vada-pe-dumnezeu\/","title":{"rendered":",,Cum poate omul s\u0103-L vad\u0103 pe Dumnezeu? “"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a>\u00cenainte de a spune cum anume \u00cel putem vedea pe Dumnezeu, este necesar s\u0103 ne amintim ce spune Sf\u00e2ntul Varsanufie: c\u0103 atunci \u201ec\u00e2nd te vezi pe tine pornit de a vorbi<\/em> despre Dumnezeu, afl\u0103 c\u0103 t\u0103cerea<\/em> este mai minunat\u0103 \u015fi mai sl\u0103vit\u0103 dec\u00e2t convorbirea\u201c (Filocalia<\/em>, XI, p. 59). T\u00e2lcuind, P\u0103rintele Dumitru St\u0103niloae zice: \u201eDumnezeu este mai presus de cuv\u00e2nt. Principal este s\u0103 sim\u0163i prezen\u0163a Lui ca o putere mai presus de cuv\u00e2nt. \u015ei o sim\u0163i puternic prin responsabilitatea ce a trezit-o \u015fi o sus\u0163ine \u00een tine.\u201c<\/p>\n

Sfin\u0163ii P\u0103rin\u0163i avertizeaz\u0103 c\u0103 este gre\u015fit \u015fi primejdios a vorbi despre Dumnezeu \u00een cuvinte; Sf\u00e2ntul Ioan Sc\u0103rarul zice spre luare aminte: \u201ea vorbi despre Dumnezeu prin cuvinte este gre\u015fit \u015fi primejdios celor ce nu iau aminte. Cuv\u00e2ntul despre dragoste este cunoscut \u00eengerilor, dar \u015fi acelora numai prin lucrarea ilumin\u0103rii. <\/em>Dragostea este Dumnezeu. Iar cel ce voie\u015fte s\u0103 arate hotarul Acestuia, este ca cel ce, orb fiind, num\u0103r\u0103 nisipul de pe fundul oceanului!\u201c (Filocalia<\/em> IX, p. 425).<\/p>\n

Sigur c\u0103 mare parte dintre cre\u015ftini \u015ftiu prea bine c\u0103 a-L cunoa\u015fte pe Dumnezeu <\/em>este cea mai mare lucrare a omului zidit pe acest p\u0103m\u00e2nt; aceasta se adevere\u015fte prin cuv\u00e2ntul lui Iisus Hristos, din defini\u0163ia dat\u0103 vie\u0163ii ve\u015fnice atunci c\u00e2nd a rostit rug\u0103ciunea arhiereasc\u0103 din capitolul XVII din Evanghelia dup\u0103 Sf\u00e2ntul Ioan<\/em>: \u201eAceasta este via\u0163a ve\u015fnic\u0103: S\u0103 Te cunoasc\u0103 pe Tine, singurul, adev\u0103ratul Dumnezeu, \u015fi pe Iisus Hristos, pe Care L-ai trimis\u201c (Ioan<\/em> 17, 3).<\/p>\n

Pentru a ne dumiri mai bine despre cunoa\u015fterea \u015fi, implicit, vederea lui Dumnezeu, vom spune astfel: cunoa\u015fterea este ac\u0163iunea de vedere a persoanei \u2014 \u00een cazul de fa\u0163\u0103, a lui Dumnezeu. Iar ca s\u0103 cuno\u015fti pe cineva trebuie s\u0103 ai o calitate de prim\u0103 m\u00e2n\u0103, a\u015fa cum scrie Sf\u00e2ntul Antonie cel Mare: \u201eC\u0103ci calea cuno\u015ftin\u0163ei lui Dumnezeu este bun\u0103tatea<\/em>\u201c, iar \u201eCea mai mare boal\u0103 a sufletului, ruina \u015fi pierzarea lui, este s\u0103 nu cunoasc\u0103 pe Dumnezeu, care a f\u0103cut toate pentru om<\/em> \u015fi i-a d\u0103ruit lui mintea \u015fi cuv\u00e2ntul prin care, zbur\u00e2nd sus, omul se une\u015fte cu Dumnezeu, \u00een\u0163eleg\u00e2nd \u015fi pream\u0103rind pe Dumnezeu\u201c; c\u0103ci \u201eCunoa\u015fte pe Dumnezeu \u015fi este cunoscut de Dumnezeu omul care se nevoie\u015fte ne\u00eentrerupt s\u0103 fie nedesp\u0103r\u0163it <\/em>de Dumnezeu. Iar nedesp\u0103r\u0163it de Dumnezeu ajunge omul care este bun \u00een toate<\/em> \u015fi care biruie toat\u0103 pl\u0103cerea, nu din pricina lipsei, ci prin voin\u0163\u0103 \u015fi \u00eenfr\u00e2nare\u201c. <\/em>(Filocalia,<\/em> vol. I, pp. 22, 34\u201335, 38, 44\u201345).<\/p>\n

Poate c\u0103 mai scurt\u0103 \u015fi mai pe \u00een\u0163eles ar fi defini\u0163ia cunoa\u015fterii \u015fi vederii <\/em>lui Dumnezeu, dat\u0103 de Sf\u00e2ntul Diodorh al Foticeii: \u201eA te uita pe tine c\u00e2nd te g\u00e2nde\u015fti la Dumnezeu\u201c (Filocalia, <\/em>vol. I, p. 338).<\/p>\n

Ce poate fi mai puternic imprimat \u00een inima noastr\u0103, atunci c\u00e2nd ne g\u00e2ndim la lucrarea lui Dumnezeu, lucrare ce poate fi v\u0103zut\u0103, auzit\u0103 \u015fi palpabil\u0103? Iat\u0103 ce scrie Sf\u00e2ntul Ioan Casian \u00een primele veacuri cre\u015ftine: \u201eDumnezeu se cunoa\u015fte din m\u0103re\u0163ia \u015fi frumuse\u0163ea f\u0103pturilor Sale, din c\u00e2rmuirea \u015fi purtarea Sa de grij\u0103 cea de fiecare zi, din dreptatea Sa \u015fi din minunile pe care le arat\u0103 \u00een fiecare neam prin sfin\u0163ii S\u0103i. C\u0103ci, c\u00e2nd cuget\u0103m la puterea Sa nem\u0103surat\u0103 \u015fi la ochiul S\u0103u neadormit, care vede cele ascunse ale inimii lor \u015fi de care nu se poate ascunde nimic, nu facem altceva dec\u00e2t s\u0103-L admir\u0103m cu inimile cuprinse de fric\u0103 \u015fi s\u0103 I ne \u00eenchin\u0103m Lui\u201c (Filocalia, <\/em>vol. I, p. 139).<\/p>\n

Sigur c\u0103 fiecare din noi este darul lui Dumnezeu, aici, pe p\u0103m\u00e2nt. Este minunea despre care tragicii greci spuneau \u00een stihuri:<\/p>\n

\u00cen lume-s multe mari minuni<\/em><\/p>\n

Minuni mai mari ca omul nu-s!<\/em><\/p>\n

(Sofocle, Antigona)<\/p>\n

Aceast\u0103 minune – omul – s-a ostenit de la \u00eenceputuri \u015fi se va osteni mereu s\u0103 ajung\u0103 la vederea lui Dumnezeu; <\/em>vedere la care nu va ajunge dac\u0103 nu va \u00eemplini ceea ce a spus Iisus: \u201eCel ce M\u0103 iube\u015fte pe Mine va p\u0103zi poruncile Mele \u015fi va fi iubit de Tat\u0103l Meu, \u015fi Eu \u00eel voi iubi pe el, \u015fi M\u0103 voi ar\u0103ta Lui\u201c (Ioan<\/em> 14, 21).<\/p>\n

Iar inima noastr\u0103 intr\u0103 \u015fi mai mult \u00een deslu\u015fire c\u00e2nd citim cele scrise de Sf\u00e2ntul Maxim M\u0103rturisitorul: \u201eDomnul este de fa\u0163\u0103 prin virtu\u0163i <\/em>\u00een cel ce se afl\u0103 pe treapta f\u0103ptuirii; iar de cel ce nu pre\u0163uie\u015fte \u00eentru nimic virtutea este departe. \u015ei iar\u0103\u015fi, \u00een cel ce se afl\u0103 pe treapta contempla\u0163iei este de fa\u0163\u0103 prin cuno\u015ftin\u0163a adev\u0103rat\u0103 a lucrurilor<\/em>; dar de cel ce este lipsit de aceasta \u00een vreo privin\u0163\u0103 este departe!\u201c (Filocalia, <\/em>vol. II, p. 186).<\/p>\n

A vedea pe Dumnezeu este la \u00eendem\u00e2na noastr\u0103! Dac\u0103 vrem, \u00cel putem vedea, dac\u0103 nu vrem, nu-L putem vedea, doar de noi depinde lucrul acesta. C\u00e2nd eram mititel \u015fi mergeam singur prin mun\u0163i la m\u0103n\u0103stiri, \u00een frumuse\u0163ile f\u0103r\u0103 seam\u0103n zidite de Dumnezeu, cu dor mare a\u015fteptam s\u0103-L v\u0103d pe Iisus! S\u0103 m\u0103 \u00eent\u00e2lnesc cu El pe c\u0103r\u0103rile de munte, s\u0103 merg pe drum cu El! Eram \u00eentr-o bucurie mare! Inima mi se umplea de putere \u015fi parc\u0103 zburam peste mun\u0163i! \u00cel sim\u0163eam pe Iisus \u00een toat\u0103 fiin\u0163a mea! C\u00e2nd m-am f\u0103cut mai mare \u015fi am citit ceea ce spunea Sf\u00e2ntul Petru Damaschinul, am \u00een\u0163eles c\u0103: \u201ecel ce caut\u0103 s\u0103 vad\u0103 pe Hristos nu trebuie s\u0103-L caute afar\u0103, <\/em>ci \u00een sine \u00eensu\u015fi, <\/em>prin imitarea vie\u0163ii Lui \u00een lume \u015fi prin aceea c\u0103 devine trup \u015fi suflet nep\u0103c\u0103tos, <\/em>ca \u015fi Hristos, \u015fi are o minte care cuget\u0103 pentru Hristos!\u201c (Filocalia,<\/em> vol. V, p. 206).<\/p>\n

Mai t\u00e2rziu am \u00een\u0163eles \u015fi mai bine ce \u00eenseamn\u0103 a-L vedea pe Dumnezeu, dorul fiec\u0103ruia dintre noi! Am \u00een\u0163eles \u015fi drama nevederii lui Dumnezeu! O stare grav\u0103, care cade peste firea noastr\u0103 zdrobit\u0103 de p\u0103cat: \u201eDumnezeu nu este nic\u0103ieri pentru cei ce privesc trupe\u015fte, c\u0103ci este nev\u0103zut. Dar pentru cei ce \u00een\u0163eleg duhovnice\u015fte este pretutindeni; c\u0103ci este de fa\u0163\u0103, <\/em>fiind \u00een toate \u015fi \u00een afar\u0103 de toate. El este \u00een toate \u015fi aproape de cei ce se tem de El, cum spune David \u00een Psalmul <\/em>84, 10, dar m\u00e2ntuirea Lui este departe de cei p\u0103c\u0103to\u015fi! (Psalmul 118, 155)\u201d (Sf\u00e2ntul Simeon Noul Teolog, Filocalia,<\/em> vol. VI, p. 17).<\/p>\n

Dumnezeu este departe \u015fi aproape \u00een acela\u015fi timp \u015fi de acei curio\u015fi care pun \u00eentrebarea: \u201eCe f\u0103cea Dumnezeu \u00eenainte de a crea lumea?\u201d Mai \u00eenainte de a r\u0103spunde, voi spune c\u0103 pe vremuri, \u00een secolii trecu\u0163i, la o astfel de \u00eentrebare pus\u0103 de cineva, Luther, p\u0103rintele protestantismului, a r\u0103spuns pe ton \u015f\u0103galnic: \u201eDumnezeu \u00eenainte de a crea lumea preg\u0103tea bice pentru cei care pun \u00eentreb\u0103ri n\u0103stru\u015fnice!\u201d<\/p>\n

Trec\u00e2nd de la glum\u0103 la un ton serios, \u00een Scripturi \u015fi Sfin\u0163ii P\u0103rin\u0163i se poate citi c\u0103 Dumnezeu, \u00eenainte de a crea lumea noastr\u0103 vizibil\u0103, a creat lumea invizibil\u0103, Pleiadele \u015fi Orionul, lumea \u00eengerilor, galaxiile \u015fi miile \u015fi miliardele de stele \u015fi \u201cplane\u0163i\u201d (cum zicea Eminescu!), pe care le \u0163ine \u00een palmele Sale, av\u00e2nd p\u0103m\u00e2ntul ca a\u015fternut al picioarelor Lui!<\/p>\n

\u00cen ce scop a zidit omul, \u00eencununare a operei Sale?<\/p>\n

\u00cenv\u0103\u0163\u0103tura Bisericii lui Hristos spune c\u0103 Dumnezeu a f\u0103cut lumea v\u0103zut\u0103 \u015fi nev\u0103zut\u0103, adic\u0103 lumea perceptibil\u0103, v\u0103zut\u0103, \u00een\u0163eleas\u0103 de noi \u015fi lumea nev\u0103zut\u0103, lumea \u00eengerilor, lumea cereasc\u0103, unde suntem chema\u0163i s\u0103 ajungem \u015fi noi \u00eentr-o bun\u0103 zi \u2014 locul unde, spune Iisus Hristos c\u0103 a mers s\u0103 ne g\u0103teasc\u0103 loc \u015fi unde ne rug\u0103m s\u0103 ajungem cu to\u0163ii!<\/p>\n

S\u0103 ne bucur\u0103m cu \u00eendr\u0103znire, a\u015fa cum a f\u0103cut Moise, v\u0103z\u0103torul de Dumnezeu, \u015fi s\u0103 zicem ca \u015fi el lui Dumnezeu: \u201eDac\u0103 am cunoscut c\u0103 am aflat har la Tine, arat\u0103-mi-Te ca s\u0103 Te cunosc \u015fi s\u0103 Te v\u0103d<\/em>!\u201c (Ie\u015firea<\/em> 33, 13).<\/p>\n

————————–<\/p>\n

Calinic Arge\u0219eanul<\/strong>, Cu pana printre idei, vol. I, Editura Arhiepiscopiei Arge\u0219ului \u0219i Muscelului, 2017.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u00cenainte de a spune cum anume \u00cel putem vedea pe Dumnezeu, este necesar s\u0103 ne amintim ce spune Sf\u00e2ntul Varsanufie: [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-35537","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/35537","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=35537"}],"version-history":[{"count":3,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/35537\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":35540,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/35537\/revisions\/35540"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=35537"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=35537"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=35537"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}