{"id":35642,"date":"2018-02-08T09:07:33","date_gmt":"2018-02-08T09:07:33","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=35642"},"modified":"2018-02-08T09:08:08","modified_gmt":"2018-02-08T09:08:08","slug":"paul-leibovici-holocaustul-in-arta-plastica","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2018\/02\/08\/paul-leibovici-holocaustul-in-arta-plastica\/","title":{"rendered":"Paul LEIBOVICI: Holocaustul \u00een arta plastic\u0103"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a>\u201eHolocaustul<\/em><\/em><\/p>\n

– N<\/em>ou\u0103 litere<\/em><\/p>\n

Asta-i tot<\/em><\/p>\n

B\u0103rba\u0163i, femei, copii,<\/em><\/p>\n

Un norod<\/em><\/p>\n

Lacrimi<\/em> <\/em>–<\/em> <\/em>fluvii, m\u0103ri<\/em><\/p>\n

Necontenite desp\u0103r\u0163iri<\/em><\/p>\n

Necunoscute istorii<\/em><\/p>\n

C\u0103r\u0163i \u015fi memorii<\/em><\/p>\n

\u00cenc\u0103 ner\u0103sfoite<\/em><\/p>\n

Suflete zv\u00e2rcolite.<\/em>\u201d<\/em><\/p>\n

 <\/p>\n

O perioad\u0103 grea, zdruncin\u0103toare, \u00een care au fost omor\u00e2\u0163i \u015fase milioane! Oameni din toate categoriile, arti\u015fti plastici, scriitori, compozitori \u015fi intelectuali din multiplele domenii! Aceast\u0103 perioad\u0103 formeaz\u0103 un capitol al istoriei umane. Consider de a fii obligatoriu de cunoscut, predat \u015fi \u00eenv\u0103\u0163at, la diversele nivele intelectuale, \u00een perioada studiilor \u015fi apoi. \u201eArta plastic\u0103\u201d, prin multiplele ei fa\u0163ete, are diverse posibilit\u0103\u0163i desen, grafic\u0103, pictur\u0103, sculptur\u0103, caricatur\u0103… Arti\u015ftii plastici, \u015fi nu numai ei, cet\u0103\u0163enii de pe cuprinsul globului r\u0103mas \u00eens\u00e2ngerat, sunt \u00eengrozi\u0163i de cele ce s-au petrecut, de crudit\u0103\u0163ile inimaginative care au avut loc, de orgiile prin care au trecut colegii lor: arti\u015ftii plastici ai acelor vremuri.<\/p>\n

Cuvintele sunt adesea uscate \u015fi suntem obliga\u0163i s\u0103 punem \u00een func\u0163ie imagina\u0163ia. Nu \u00eentotdeauna scriitorul sau conferen\u0163iarul g\u0103se\u015fte cuvintele cele mai potrivite care pot influen\u0163a asupra sensibilit\u0103\u0163ii noastre.<\/p>\n

Arta plastic\u0103 are mai mari \u015fi mai diferite posibilit\u0103\u0163i. Arti\u015ftii plastici de pe \u00eentregul glob au fost zgudui\u0163i de tragicele evenimente din acea perioad\u0103 \u015fi g\u0103sesc chiar \u00een aceste zile \u2013 dup\u0103 peste \u015faptezeci de ani – moduri de exprimare originale. Deasemenea unele muzee, galerii p\u0103streaz\u0103 \u00een colec\u0163iile lor adev\u0103rate opere de art\u0103 a unor plasticieni care au fost martori autentici. Prigoana \u015fi amenin\u0163\u0103rile i-au g\u0103sit pe unii \u00een perioada copil\u0103riei sau a tinere\u0163ii. Ma\u015fin\u0103ria groazei, bine \u00eentocmit\u0103 \u015fi peridiciozat\u0103 \u00een cele mai mici am\u0103nunte a \u00eenghi\u0163it \u00eencet, \u00eencet bunicii, p\u0103rin\u0163ii \u015fi fra\u0163ii. O parte din arti\u015ftii plastici pe care-i prezint au fost ei \u00eensu\u015fi martori oculari ai acelor vremuri. Ei au v\u0103zut moartea, camerele de gazare \u015fi celulele orgiilor. Unii, au dat expresie momentelor tr\u0103ite \u00een preajma deport\u0103rii, a vagoanelor de transport. Numero\u015fi au fost cei care nu au mai apucat s\u0103 coboare, g\u0103sindu-\u015fi locul de veci \u00een vreo toloac\u0103. Al\u0163ii, au schi\u0163at aspecte din lag\u0103rele mor\u0163ii cu mijloace primitive care le-au avut la \u00eendem\u00e2n\u0103 \u2013 \u00een zilele \u015fi nop\u0163ile urgiei negre, pe h\u00e2rtia de ziar, sau de \u00eempachetat, g\u0103sit\u0103 undeva \u00een mediul \u00eenconjur\u0103tor. Tr\u0103irea \u00een mijlocul acestui infern, m\u0103rturii autentice a fiec\u0103ruia din plasticienii pe care inten\u0163ionez s\u0103 vi-i prezint. Numeroasele crea\u0163ii artistice m\u0103rturisesc, la persoana \u00eent\u00e2ia, intensele tr\u0103iri, expresiile zguduitoare \u2013 dar de o mare valoare istoric\u0103 \u015fi nu mai pu\u0163in artistic\u0103.<\/p>\n

Miriam Novitch, o membr\u0103 a unui kibutz, Moridei Ha’Ghetaot, din nordul Israelului, s-a pornit de una singur\u0103 spre meleagurile s\u00e2ngerate ale Europei. \u00cent\u00e2lnirea cu Katzinelsohn – m\u0103rturise\u015fte Miriam – m-a determinat s\u0103-mi \u00eenchin restul vie\u0163ii operei de a salva lucr\u0103rile plastice a celor care \u015fi-au dat via\u0163a \u00een suferin\u0163e. Miriam a pornit pe acest drum, \u00een scopul salv\u0103rii operelor de art\u0103 c\u00e2nd \u00eenc\u0103 accesul spre lag\u0103rele mor\u0163ii din Germania, Cehoslovacia, sau Polonia \u00eent\u00e2mpina nenum\u0103rate opreli\u015fti.<\/p>\n

Victimele genocidului – cei r\u0103ma\u015fi \u00een via\u0163\u0103, \u00eenc\u0103, \u00eei puteai g\u0103si pe drumuri, dezorienta\u0163i. \u00cencotro?! Spre locurile de unde au fost dez\u0163eleni\u0163i cu for\u0163a, sau spre meleaguri necunoscute?<\/p>\n

Miriam Novitch hot\u0103r\u00e2se s\u0103 str\u0103bat\u0103 cu piciorul lag\u0103r dup\u0103 lag\u0103r. S\u0103-i \u00eencurajeze pe cei r\u0103ma\u015fi \u00een via\u0163\u0103, s\u0103 le dea o m\u00e2n\u0103 de prim-ajutor… Pe p\u0103m\u00e2nturi unde duhoarea r\u0103u mirositoare a cadavrelor \u00eenc\u0103 nu se \u00eempr\u0103\u015ftiase, printre gunoaiele din preajma, ad\u0103posturilor primitive… unde \u015fi-au dus traiul oropsitele femei, care \u00een acele clipe \u00eenc\u0103 \u00ee\u015fi mai c\u0103utau b\u0103rba\u0163ii goni\u0163i spre alte c\u00e2mpuri de munc\u0103 obligatorie.<\/p>\n

Miriam, pe c\u0103ile necunoscute, care duceau spre lag\u0103rele, nu de mult p\u0103r\u0103site de umbrele omene\u015fti; prin spa\u0163iile \u00een care mai dominau r\u0103m\u0103\u015fi\u0163ele violate, \u00eens\u00e2ngerate; printre h\u00e2rburile murdare, a g\u0103sit numeroase schi\u0163e, desene, m\u0103rturii concrete a unor adev\u0103rate opere de art\u0103, crea\u0163iile unor arti\u015fti plastici, a c\u0103ror, hran\u0103 sufleteasc\u0103 erau acele schi\u0163e, desene cu care-\u015fi alinau fiin\u0163a. Ei au pictat \u015fi aspecte ale naturii, desene satirice-ceea ce le-a ajutat s\u0103 \u2013\u015fi vindece \u00eentr-o mic\u0103 m\u0103sur\u0103 r\u0103nile suflete\u015fti \u015fi fizice.<\/p>\n

Aceste victime, dup\u0103 aprecierea unor speciali\u015fti, au l\u0103sat \u00een urma lor \u00een jur de 30 000 de lucr\u0103ri plastice de genuri diferite. Colec\u0163ie care st\u0103 drept m\u0103rturie a catastrofei, Holocaustului. Novitch mi-a m\u0103turisit, \u201enu sunt artist\u0103 plastic\u0103”, dar mi-am dat seama c\u0103 acele petece de h\u00e2rtie pe care se aflau desene sunt m\u0103rturia vie a unor creatori. Le-am adunat cu grij\u0103, \u015fi le-am adus cu mine la kibutz.<\/p>\n

\u00censu\u015fi kibutz-ul \u00een anii aceea \u00ee\u015fi c\u0103uta un drum propriu spre dezvoltare. Unii dintre cei care, nu de mult erau elibera\u0163i din lag\u0103re, \u015fi-au g\u0103sit un pat de odihn\u0103, o por\u0163ie de m\u00e2ncare cald\u0103, integr\u00e2ndu-se \u00een noua, via\u0163\u0103 a kibutz-ului. C\u0103utam, prin anii aceia lucr\u0103ri originale a unor plasticieni care p\u00e2n\u0103 nu de mult au suferit amarele ponegriri, supravie\u0163uitori a ghetourilor, a c\u00e2mpurilor de exterminare, a holocaustului.<\/p>\n

Vom putea admira la Muzeul kibutz-ului Moridei ha’Ghetaot opere a lui MAX von DAN, artist olandez care a fost internat \u00een lag\u0103rul de la Drancy, apoi \u015fi-a g\u0103sit moartea, internat fiind \u00een lag\u0103rul Sobibor. Cele patru picturi ale artistului i-au fost \u00eencredin\u0163ate de so\u0163ia lui Max. Datorit\u0103 lui Miriam – acestei femei curajoase, noi putem admira – aprecia lucr\u0103rile lui WALTER SPITZER – grafician, executat, \u00een primele zile de dup\u0103 eliberarea din lag\u0103r. Crea\u0163iile lui LURIA ESTER, \u201eSubjugarea” – prezint\u0103 femeile oropsite din lag\u0103r, \u201eO t\u00e2n\u0103r\u0103 din lag\u0103r”, \u201eSt\u00e2lpii cu s\u00e2rmele ghimpate”, \u201eB\u0103nci, scaune, buc\u0103\u0163i de mobil\u0103”, \u201e\u00cenfometa\u0163ii” (serialul, Schi\u0163e”).<\/p>\n

HALINA OLOMUCKA – supravie\u0163uitoarea lag\u0103relor Maidanek, Birkenau, Auschwitz, Rodensbik. A r\u0103mas \u00een via\u0163\u0103, datorit\u0103 talentului de portretist\u0103 – pe care l-au descoperit \u00eensu\u015fi ofi\u0163erii lag\u0103relor. Printre portrete citez: \u201eDou\u0103 figuri”, \u201eFe\u0163e din Ghetto”. \u201eGospodina \u015fi fiicele”. OSIAS HOFSTAETTER. Locul s\u0103u de munc\u0103 a fost la minele de c\u0103rbuni. A schi\u0163at \u201eC\u0103rbunarii”, \u201eLiniile ferate”, \u201eVecinul de barac\u0103”. ISIS KISCHA, \u201eVedere din lag\u0103r”, \u00a0\u201eBar\u0103cile de dup\u0103 gardul de s\u00e2rm\u0103 ghimpat\u0103”. ISIS KISCHKA a fost \u00een lag\u0103rul Drancy. Tot \u00een acest lag\u0103r a suferit \u015fi AIZIC FEDER dela care a r\u0103mas \u00een colec\u0163ie: \u201eFemeia cu tava”- grafic\u0103. \u00cen Ghetoul \u201eTEREZIN” au fost de\u0163inu\u0163i 88.196 de persoane. Men\u0163ionez doar c\u00e2teva nume de arti\u015fti plastici, printre care MALVINA SCHALKOVA care ne-a l\u0103sat lucrarea \u201eCazarm\u0103 din Terezin”, \u201eBaraca din Terezin”, \u015f.a.<\/p>\n

Din \u201eGhetoul din Var\u015fovia” au fost g\u0103site numeroase schi\u0163e, lucr\u0103ri \u00een c\u0103rbune a lui HALINA OLOMUCKA. O remarcabil\u0103 lucrare, foarte reprezentativ\u0103 a lag\u0103rului Mauthausen, este aceea a lui ALDO CARPI, prin excelen\u0163\u0103 grafic\u0103, \u201ePrizonierul evreu”. ARNOLD DAGAN, n\u0103scut la Cern\u0103u\u0163i; a fost internat \u00een lag\u0103rele din Transnistria. JEHUDA BACON, a fost un t\u00e2n\u0103r artist care a suferit \u00een lag\u0103rul de la Auschwitz, dar care peste ani a ajuns \u00een Israel, devenind profesor la Facultatea de Art\u0103 Plastic\u0103 \u201eBetzalel”. Dintre multiplele grafituri men\u0163ionez: \u201eT\u0103rgile mor\u0163ii”, \u201eCu blidul la coad\u0103”.<\/p>\n

Miriam Novitch a men\u0163ionat un num\u0103r de peste 500 de lucr\u0103ri plastice pe care le-a salvat \u015fi se afl\u0103 la Muzeul kibutz-ului \u201eMoridei ha’GHETAOT\u201d. Selec\u0163ia pe care am f\u0103cut-o \u00een materialul de fa\u0163\u0103 se bazeaz\u0103 doar pe art\u0103 celor pe care am avut prilejul s\u0103 o expun – \u00een prima expozi\u0163ie, \u201eArta Holocaustului\u201d organizat\u0103! Lucr\u0103rile acestor arti\u015ftii plastici – supravie\u0163uitorii marei catastrofe numite \u201eHolocaust”, le-am expus \u00een calitate de prim curator al Galeriei \u201eBeit Eli” din Aschelon \u015fi apoi la Muzeului Bibliei din TelAviv.<\/p>\n

Miriam Novici, \u00een timpul vie\u0163ii a editat dou\u0103 volume \u00een care descrie arti\u015ftii plastici (parte supravie\u0163uitori) \u015fi le prezint\u0103 lucr\u0103rile. Este vorba de \u201eResistenza Spirituale” (1979), cuv\u00e2ntul introductiv fiind semnat de Moshe Alom, fost ambasador al Israelului. Un al doilea volum \u201eSpirituale Resistants” (1981) cuprinde reproducerile operelor de art\u0103 ale arti\u015ftilor plastici, eroi ai Holocaustului \u015fi o prezentare a lag\u0103relor \u015fi a arti\u015ftilor.<\/p>\n

———————-<\/strong><\/p>\n

Paul LEIBOVICI<\/strong><\/p>\n

Rehovat, Israel<\/strong><\/strong><\/p>\n

ianuarie 2018<\/strong><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u201eHolocaustul – Nou\u0103 litere Asta-i tot B\u0103rba\u0163i, femei, copii, Un norod Lacrimi – fluvii, m\u0103ri Necontenite desp\u0103r\u0163iri Necunoscute istorii C\u0103r\u0163i [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-35642","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/35642","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=35642"}],"version-history":[{"count":3,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/35642\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":35645,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/35642\/revisions\/35645"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=35642"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=35642"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=35642"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}