{"id":35651,"date":"2018-02-08T10:02:56","date_gmt":"2018-02-08T10:02:56","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=35651"},"modified":"2018-02-08T10:02:56","modified_gmt":"2018-02-08T10:02:56","slug":"lucian-zeev-herscovici-mihail-eminescu-in-limbile-ebraica-si-idis","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2018\/02\/08\/lucian-zeev-herscovici-mihail-eminescu-in-limbile-ebraica-si-idis\/","title":{"rendered":"Lucian Zeev HER\u015eCOVICI: Mihail Eminescu \u00een limbile ebraic\u0103 \u0219i idi\u0219"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a><\/p>\n

\u00cencep prezentarea cu o amintire. \u00cen urm\u0103 cu mul\u0163i ani am avut o conversa\u0163ie cu un prieten israelian, originar din Polonia, mult mai \u00een v\u00e2rst\u0103 dec\u00e2t subsemnatul, venit \u00een Ere\u0163-Israel de copil, \u00een anii \u201930 ai secolului precedent. Numele lui era Iacov Lavy (Lozowski); trebuie s\u0103 adaug: fie-i amintirea binecuv\u00e2ntat\u0103, deoarece nu mai este printre noi. Intelectual de elit\u0103, conferen\u0163iar universitar de filosofie, om cu o cultur\u0103 general\u0103 vast\u0103, dar necunosc\u0103tor al limbii rom\u00e2ne. Vorbeam despre literatura francez\u0103 \u015fi m-am referit \u015fi la literatura rom\u00e2n\u0103. Reac\u0163ia lui a fost: Eminescu! Intelectualul israelian cuno\u015ftea \u015fi iubea poezia lui Eminescu datorit\u0103 traducerii ei \u00een limba ebraic\u0103 \u00een care o citise.<\/p>\n

\n

Mihail Eminescu a beneficiat de traduceri numeroase, \u00een circa 60 de limbi diferite. Printre care \u015fi \u00een limbile ebraic\u0103 \u015fi idi\u015f. Traduc\u0103torii erau iubitori ai operei lui, care st\u0103p\u00e2neau limba rom\u00e2n\u0103, aveau cultur\u0103 rom\u00e2neasc\u0103 \u015fi cultur\u0103 filosofic\u0103 \u2013 \u015fi care st\u0103p\u00e2neau limba ebraic\u0103 \u015fi cuno\u015fteau Biblia Ebraic\u0103 \u015fi Talmudul, sau limba idi\u015f \u015fi g\u00e2ndirea evreiasc\u0103 est-european\u0103. Eminescu nu a fost primul poet rom\u00e2n tradus \u00een limba Bibliei \u015fi \u00een limba vorbit\u0103 de evreii a\u015fkenazi. El a fost precedat de Vasile Alecsandri, tradus sub form\u0103 de poezii izolate \u00een \u201eAnuar\u00a0pentru\u00a0Israeli\u0163i\u201d. La \u00eenceput, Eminescu a fost tradus de asemenea sub form\u0103 de poezii izolate \u00een periodice sau \u00een volume generale de poezie rom\u00e2neasc\u0103 tradus\u0103. O asemenea traducere ebraic\u0103 a ap\u0103rut la Viena la sf\u00e2r\u015fitul secolului al 19-lea; deocamdat\u0103 nu am putut-o identica. Tot la Viena a ap\u0103rut o traducere \u00een limba idi\u015f a poetului boto\u015f\u0103nean Solomon Segall, \u00een antologia sa intitulat\u0103 \u201eAntologye\u00a0Segal:\u00a0rumeni\u015fe\u00a0dikhtung\u201d, \u00een anul 1922. Alte c\u00e2teva traduceri ebraice de poezii izolate au ap\u0103rut \u00een perioada interbelic\u0103; printre traduc\u0103tori se pare c\u0103 s-au aflat poetul Eliahu Meitus \u015fi scriitorul Idov Cohen. Dup\u0103 cel de al doilea r\u0103zboi mondial, traduceri din poezia lui Mihail Eminescu au \u00een \u00eenceput s\u0103 apar\u0103 \u00een Israel. Sub form\u0103 de traduceri de poezii izolate, am identificat pe cele f\u0103cute de poetul Ieruham Lurie, ap\u0103rute \u00een suplimentul literar al ziarului \u201eYedioth\u00a0\u2018Aharonoth\u201d \u00een num\u0103rul din 15 noiembrie 1974. Este vorba de poeziile \u201e\u015ei\u00a0dac\u0103\u2026\u201d \u015fi \u201eLa\u00a0steaua\u2026\u201d<\/p>\n

\n

Poezii de Eminescu au ap\u0103rut \u00een traducere ebraic\u0103 \u015fi \u00een volume speciale. Primul volum de poezii eminesciene \u00een limba ebraic\u0103, intitulat\u00a0 \u00a0\u201eShiyriym\u201d (=Poezii) a ap\u0103rut \u00een anul 1954 la editura \u201eAchiasaf\u201d din Ierusalim, traduc\u0103tor fiind poetul Yehoshua (Iosua) Tan-Pai (1914-1988). Traduc\u0103torul, n\u0103scut la Chi\u015fin\u0103u sub numele \u015eaie Bude\u015ftski, absolvent al gimnaziului ebraic \u201eMaghen\u00a0David\u201d din ora\u015ful s\u0103u natal, era bun cunosc\u0103tor at\u00e2t al limbii rom\u00e2ne, c\u00e2t \u015fi al limbii ebraice. \u00cen anul 1934 s-a stabilit \u00een Palestina mandatar\u0103, al\u0103tur\u00e2ndu-se kibu\u0163ului Magdiel, apar\u0163in\u00e2nd organiza\u0163iei sioniste socialiste \u201eHashomer\u00a0Hatzayir\u201d. Ulterior a \u00eenceput s\u0103 publice poezii \u00een limba ebraic\u0103, iar \u00een anul 1937 a devenit colaborator permanent al suplimentului literar al ziarului \u201eDavar\u201d. Dup\u0103 studii la Paris (1937-1938) a revenit \u00een Palestina mandatar\u0103 \u015fi a func\u0163ionat ca redactor al ziarului \u201eHaaretz\u201d din Tel Aviv. Numele \u201eTan-Pai\u201d este anagrama numelui schimbat \u00een \u201ePaitan\u201d, respectiv c\u00e2nt\u0103re\u0163, poet. Este autor a 41 de volume, care includ poezii originale ebraice, c\u0103r\u0163i pentru copii, traduceri din limbile idi\u015f, rom\u00e2n\u0103, rus\u0103, german\u0103, englez\u0103 \u015fi francez\u0103 \u00een ebraic\u0103, precum \u015fi al unui dic\u0163ionar monumental francez-ebraic. Laureat al Premiului Bialik.\u00a0 Decedat la Tel Aviv, 1988. Volumul de poezii traduse de el din Eminescu include 18 poeme \u015fi poezii. Primul poem din volum este \u201eLuceaf\u0103rul\u201d. Urmeaz\u0103 cele cinci \u201eScrisori\u201d, c\u00e2teva poezii de dragoste \u015fi referitoare la natur\u0103, de influen\u0163\u0103 popular\u0103: \u201eF\u0103t\u00a0Frumos\u00a0din\u00a0tei\u201d, \u201ePovestea\u00a0teiului\u201d, \u201eFream\u0103t\u00a0de\u00a0codru\u201d, \u201eIubind\u00a0\u00een\u00a0tain\u0103\u201d, \u201ePe\u00a0l\u00e2ng\u0103\u00a0plopii\u00a0f\u0103r\u0103\u00a0so\u0163\u201d, \u201eLas\u0103\u2013\u0163ilumea\u00a0ta\u00a0uitat\u0103\u201d, \u201eLa\u00a0mijloc\u00a0de\u00a0codru\u00a0des\u201d, \u201e\u00centre\u00a0paseri\u201d. \u00cen continuare apar poezii de critic\u0103 social\u0103: \u201eAi\u00a0no\u015ftri\u00a0tineri\u201d, \u201eVia\u0163a\u201d, \u201e\u00cemp\u0103rat\u00a0\u015fi\u00a0proletar\u201d, \u201eCriticilor\u00a0mei\u201d. Selec\u0163ia f\u0103cut\u0103 de Yehoshua Tan-Pai reflect\u0103 g\u00e2ndirea sa \u015fi predilec\u0163ia pe care o avea. \u201eLuceaf\u0103rul\u201d, poem care include elemente mistice cre\u015ftine, dar \u015fi iudaice cabalistice \u015fi cosmogonice, este prezent \u00een volumul tradus de Tan-Pai, ca \u015fi \u00een alte traduceri, la care ne vom referi \u00een continuare. Lucru valabil \u015fi \u00een privin\u0163a poeziilor de dragoste.<\/p>\n

\n

Alegerea unor poezii \u00een gen popular reflect\u0103 g\u00e2ndirea poetuluikibu\u0163nic\u00a0revenit la via\u0163a rural\u0103 \u015fi la munca agricol\u0103. Prezen\u0163a poeziilor cu caracter social \u015fi revolu\u0163ionar (de\u015fi conservator) indic\u0103 g\u00e2ndirea socialist\u0103 a poetului traduc\u0103tor. \u00cen privin\u0163a limbii ebraice folosit\u0103 de el, aceasta este de coloratur\u0103 biblic\u0103, o limb\u0103 clasic\u0103. Numele \u201eF\u0103t\u00a0Frumos\u201d este tradus cu expresia \u201eBen\u00a0Porath\u201d, folosit\u0103 \u00een carteaGeneza\u00a0pentru caracterizarea lui\u00a0Yosef. Cuv\u00e2ntul \u201ecodru\u201d este echivalat cu termenul \u201eya\u2019ar\u201d, p\u0103dure. Arborele \u201etei\u201d este tradus uneori cu termenul clasic \u201ethirzah\u201d \u015fi alteori cu termenul mai t\u00e2rziu \u201etilyah\u201d. Luceaf\u0103rul este numit \u201eHeylel\u00a0ben\u2013Shachar\u201d (nume prezent \u00een cartea Isaia 14, 12), respectiv Steaua Aurora, acesta fiind \u015fi titlul traducerii poemului; \u00een text este men\u0163ionat \u015fi numele\u00a0Hyperion. \u00cen privin\u0163a termenilor mistico-cabalistici, poetul traduc\u0103tor se str\u0103duie\u015fte s\u0103-i foloseasc\u0103 \u00een forma existent\u0103 \u00een iudaism, evit\u00e2nd uneori termenii cre\u015ftini din Noul Testament. De exemplu, versul \u201eCum e\u00a0Fecioara\u00a0\u00eentre\u00a0sfin\u0163i\u201d din poemul \u201eLuceaf\u0103rul\u201d este tradus \u201eKebath\u2013malakh\u00a0beiynmalakhiym\u201d (=Ca fiic\u0103 de \u00eenger \u00eentre \u00eengeri). \u00cen \u201eScrisoarea a\u00a0treia\u201d, versul \u201eC\u0103,\u00a0mul\u0163\u0103mind\u00a0lui\u00a0Cristos\u201d este tradus \u201eWethodah\u00a0le\u2019Elohiym\u201d (=\u015ei mul\u0163umesc lui Dumnezeu). Yehoshua Tan-Pai folose\u015fte \u015fi neologisme, cuvinte de origine str\u0103in\u0103, de exemplu cuv\u00e2ntul \u201evoievod\u201d \u00een poemul \u201eLuceaf\u0103rul\u201d, pe care \u00eel explic\u0103 \u00een note, afirm\u00e2nd c\u0103 \u00eenseamn\u0103 \u201eben\u2013melekh\u201d, fiu de rege.<\/p>\n

\n

Alt caz este al cuv\u00e2ntului \u201eproletar\u201d \u00een traducerea poeziei \u201eQeiysar\u00a0uproletar\u201d (=\u00cemp\u0103rat \u015fi proletar). \u00a0\u00cen privin\u0163a poeziilor epice, Tan-Pai este un povestitor \u00een versuri, ca \u015fi Eminescu. Pentru a explica lucrurile, el ofer\u0103 un tablou istoric \u00een note. \u00cen cazul poemului \u201eScrisoarea\u00a0a treia\u201d, \u00een afar\u0103 de cadrul istoric, el introduce \u00een note explica\u0163ia evenimentelor \u015fi scurte biografii ale personajelor. \u00cen note de asemenea sunt men\u0163ionate datele \u015fi locul apari\u0163iei ini\u0163iale a poeziilor traduse. Termenii latini prezen\u0163i \u00een textul eminescian sunt \u015fi ei tradu\u015fi \u015fi explica\u0163i \u00een note. \u00cen privin\u0163a poeziei \u201eScrisoarea\u00a0a cincea\u201d, \u00een care personajele sunt de origine biblic\u0103, iar Eminescu le men\u0163ioneaz\u0103 din traducerea rom\u00e2neasc\u0103 a Bibliei, Tan-Pai le readuce la forma ebraic\u0103 biblic\u0103: \u00een loc deSamson\u00a0\u015fi\u00a0Dalila\u00a0\u2013\u00a0Shimshon\u00a0\u015fi\u00a0Delilah, iar fraza \u201eBiblia\u00a0ne\u00a0poveste\u015fte\u00a0de\u00a0Samson\u201d este tradus\u0103 \u201eBeSeferHaShoftiym\u00a0qar\u2019anu\u00a0\u2018al\u00a0Shimshon\u201d (=\u00een Cartea Judec\u0103torii am citit despre Samson). \u00cen privin\u0163a versifica\u0163iei, Yehoshua Tan-Pai respect\u0103 cu stricte\u0163e metrica, ritmul \u015fi rima eminesciene, \u00een m\u0103sura posibilului chiar \u015fi alitera\u0163ia, ceea ce ne face s\u0103 sim\u0163im un Eminescu original care parc\u0103 vorbe\u015fte \u00een limba ebraic\u0103 biblic\u0103, prin citate biblice readuse \u00een limba literar\u0103 \u00een curs de modernizare \u015fi stabilizare. Prin folosirea special\u0103 a diferitelor cuvinte ebraice \u00een form\u0103 literar\u0103, chiar \u015fi prin formarea unora din r\u0103d\u0103cinile ebraice, putem spune c\u0103 Yehoshua Tan-Pai nu numai c\u0103 a tradus poezii de Mihail Eminescu din limba rom\u00e2n\u0103 \u00een limba ebraic\u0103, dar a \u015fi contribuit la dezvoltarea \u015fi \u00eembog\u0103\u0163irea limbii ebraice literare. Volumul este prefa\u0163at de un articol biografic \u015fi literaro-analitic de Mihail Sadoveanu, tradus \u00een ebraic\u0103 de Yehoshua Tan-Pai.<\/p>\n

\n

Cea de a doua culegere de poezii de Mihail Eminescu traduse \u00een limba ebraic\u0103 apar\u0163ine poetei Ahuvah Bat-Hanah (=Ahuvah Rudnick), n\u0103scut\u0103 \u00een Rom\u00e2nia \u00een anul 1919 sub numele Ahuvah Lipkifker. Poeta a emigrat \u00een Israel \u00een anul 1958 \u015fi a \u00eencetat din via\u0163\u0103 \u00een anul 1996. Ea a publicat \u00een limba ebraic\u0103 13 volume de poezii originale \u015fi poezii pentru copii, traduceri din limba francez\u0103 (printre care poezii de St\u00e9phane Mallarm\u00e9 \u015fi proz\u0103 de Guy de Maupassant) \u015fi din limba rom\u00e2n\u0103. Poeta era bun\u0103 cunosc\u0103toare a limbilor rom\u00e2n\u0103, ebraic\u0103 \u015fi francez\u0103. Primul ei volum de poezii \u00een limba ebraic\u0103 ap\u0103rut \u00een Israel este din anul 1959. Volumul de poezii de Mihail Eminescu tradus de ea \u00een limba ebraic\u0103 a ap\u0103rut \u00een editura \u201eMachbaroth\u00a0LeSifruth\u201d din Tel Aviv \u00een anul 1990. Volumul, intitulat \u201eMivchar\u00a0shiyriym\u201d, cuprinde 15 poeme \u015fi poezii \u00een originalul rom\u00e2nesc \u00eenso\u0163ite de traduceri \u00een limba ebraic\u0103. Textele originale \u015fi traducerile ebraice apar pe dou\u0103 coloane, o pagin\u0103 vizavi de alta. Traduc\u0103toarea a ad\u0103ugat un studiu introductiv asupra vie\u0163ii \u015fi operei lui Mihail Eminescu.<\/p>\n

\n

Referitor la poezia eminescian\u0103, Ahuvah Bat-Hanah subliniaz\u0103 influen\u0163a folclorului rom\u00e2nesc asupra autorului ei. Poeziile selectate de Ahuvah Bat-Hanah sunt \u00een special lirice \u015fi de influen\u0163\u0103 folcloric\u0103 \u015fi mistic\u0103, precum \u015fi de dragoste: \u201eCe te legeni, Codrule!\u201d; \u201eCobor\u00e2rea apelor\u201d; \u201eLuceaf\u0103rul\u201d; \u201eDin noaptea\u2026\u201d;\u00a0 \u201eDesp\u0103r\u0163ire\u201d; \u201eMelancolie\u201d; \u201e\u015ei dac\u0103 ramuri-\u201d; \u201eCu penetul ca sideful\u201d; \u201eScrisoarea I\u201d; \u201eLa fereastra despre mare\u201d; \u201eRevedere\u201d; \u201eSonet (Trecut-au anii)\u201d; \u201eCe suflet trist\u201d; \u201eC\u0103r\u0163ile\u201d; \u201eCriticilor mei\u201d. Autoarea studiului introductiv afirm\u0103 c\u0103 \u201eMihail Eminescu a \u00een\u0103l\u0163at geniul rom\u00e2nesc pe o culme nou\u0103\u2026 Eminescu a deschis orizonturi noi (literaturii rom\u00e2ne), a introdus \u00een ea secretul poeziei \u015fi filosofiei germane \u015fi i-a deschis o poart\u0103 spre izvoarele culturii antice. \u015ei cel mai important: el a introdus s\u00e2nge proasp\u0103t limbii palide, retorice \u015fi abstracte a poeziei \u015fi a \u00eenzestrat-o cu instrumente noi. Literatura rom\u00e2n\u0103 modern\u0103 \u00eencepe cu el\u201d. Ahuvah Bat-Hanah se refer\u0103 la muzicalitatea poeziei lui Eminescu, ca \u015fi la influen\u0163a actului Crea\u0163iei lumii asupra g\u00e2ndirii lui filosofice \u015fi poeziei lui mistico-filosofice: \u00een acest sens, ea se refer\u0103 la poemele \u201eScrisoarea I\u201d \u015fi \u201eLuceaf\u0103rul\u201d. Referindu-se la \u201eLuceaf\u0103rul\u201d, ea subliniaz\u0103 c\u0103 acest poem este \u201epodoaba crea\u0163iei lui Eminescu\u201d \u015fi men\u0163ioneaz\u0103 influen\u0163a folclorului asupra lui. Autoarea studiului introductiv traduce poemul sub titlul \u201eLucifer\u201d: ea subliniaz\u0103 c\u0103 este poemul dragostei imposibile \u00eentre o p\u0103m\u00e2ntean\u0103 \u015fi un nemuritor, care treze\u015fte team\u0103 p\u0103m\u00e2ntenei. Din cauza aceasta, traduc\u0103toarea alege numele Lucifer \u00een locul Luceaf\u0103rului. De fapt, Lucifer reprezint\u0103 un demon \u015fi spaima. \u00cen privin\u0163a numelui, ea introduce totu\u015fi \u015fi denumirea \u201ekochav\u00a0rakh\u2013\u2018or\u201d pentru \u201eluceaf\u0103r\u00a0bl\u00e2nd\u201d. \u00a0Atunci c\u00e2nd Hyperion (numele este p\u0103strat) se adreseaz\u0103 lui Dumnezeu, el i se adreseaz\u0103 cu formula \u201eAviy\u201d (=P\u0103rinte), ca \u015fi \u00een original.<\/p>\n

\n

Expresia cosmogonic\u0103 biblic\u0103 \u201ethou\u201d (Geneza\u00a01, 2) apare \u00een traducere pentru a denumi haosul din care s-a n\u0103scut Luceaf\u0103rul, recte \u2013 \u00een acest caz \u2013 Hyperion. Observ\u0103m muzicalitatea versurilor, ritmul, rima \u015fi alitera\u0163ia \u00een traducerea poetei Ahuvah Bat-Hanah. Aceste elemente poetice sunt respectate de ea cu stricte\u0163e. Limbajul ei este ceva mai modern dec\u00e2t cel al lui Yehoshua Tan-Pai,\u00a0 \u00eens\u0103 ambele traduceri, comparate una cu cealalt\u0103, sunt reu\u015fite, pl\u0103cute. Ambii traduc\u0103tori se str\u0103duiesc \u015fi reu\u015fesc s\u0103 redea g\u00e2ndirea \u015fi lirica eminescian\u0103 \u015fi termenii Bibliei Ebraice. Ahuva Bat-Hanah reu\u015fe\u015fte totu\u015fi s\u0103 traduc\u0103 \u00eentr-un limbaj mai evoluat, introduc\u00e2nd \u015fi elemente de limb\u0103 ebraic\u0103 literar\u0103 modern\u0103 israelian\u0103 vorbit\u0103. Interesant este faptul c\u0103 ea nu evit\u0103 s\u0103 foloseasc\u0103 termeni din\u00a0Noul\u00a0Testament: mistica este acela\u015fi element \u00een toate culturile, iar preschimbarea ei, evitarea unor termeni, poate denatura pu\u0163in modul de g\u00e2ndire al poetului filosof. Astfel, ea traduce versul \u201eCum e\u00a0Fecioara\u00a0\u00eentre\u00a0sfin\u0163i\u201d \u00een mod literal, sub forma \u201eKaBethulah\u00a0beiyn\u00a0HaQedoshiym\u201d. Traduc\u0103toarea poet\u0103 este impresionat\u0103 \u015fi de rela\u0163ia lui Eminescu fa\u0163\u0103 de codru, \u00een poezia \u201eCe\u00a0te\u00a0legeni\u00a0Codrule!\u201d, tradus\u0103 de ea sub titlul \u201eMah\u00a0thanud\u00a0koh\u00a0ya\u2019ariy\u201d, subliniind genul popular al acesteia.<\/p>\n

\n

Cel de al treilea volum de traduceri din poezia eminescian\u0103 include numai poemul \u201eLuceaf\u0103rul\u201d. Volumul este intitulat \u201eKokhav\u00a0ha\u2019erev\u201d \u015fi include traducerea acestui poem, f\u0103cut\u0103 de Tomy Sigler, cu o prefa\u0163\u0103 ebraic\u0103 explicativ\u0103 de Andrei Fischof. Volumul, de fapt o bro\u015fur\u0103 nepaginat\u0103, editat\u0103 de publicista Denise Idel \u015fi ap\u0103rut\u0103 la editura \u201eOnyx\u201d din Haifa \u00een anul 2008, folose\u015fte aceea\u015fi metod\u0103 de punere pe dou\u0103 coloane: o pagin\u0103 textul original rom\u00e2nesc, alt\u0103 pagin\u0103 traducerea ebraic\u0103, strofele corespunz\u00e2nd. \u00a0Traduc\u0103torul, poetul Tomy Sigler, a publicat pu\u0163in.\u00a0 N\u0103scut \u00een Rom\u00e2nia \u00een 1948, imigrat \u00een Israel \u00een v\u00e2rst\u0103 de 16 ani, a urmat studii de inginerie genetic\u0103 agricol\u0103 \u015fi a lucrat \u00een acest domeniu. El a tradus poemul \u201eLuceaf\u0103rul\u201d din dragoste pentru acest poem. Tomy Sigler a \u00eencetat din via\u0163\u0103 relativ t\u00e2n\u0103r, \u00een anul 2009. Pe piatra lui funerar\u0103 au fost scrise, \u00een limba rom\u00e2n\u0103, dou\u0103 versuri din acest poem: \u201eCobori\u00a0\u00een\u00a0jos\u00a0luceaf\u0103r\u00a0bl\u00e2nd, \/\u00a0Alunec\u00e2nd\u00a0pe\u2013o raz\u0103\u201d.\u00a0 Tomy Sigler reu\u015fe\u015fte de asemenea s\u0103 p\u0103streze metrica, ritmul, rima \u015fi alitera\u0163ia eminescian\u0103. Ceea ce este special \u00een traducerea lui este folosirea mai ales a limbii ebraice israeliene contemporane. Se observ\u0103 \u015fi fidelitatea traduc\u0103torului fa\u0163\u0103 de text. Limbajul lui este bogat. De\u015fi folose\u015fte \u015fi expresii biblice, baza cuvintelor \u015fi a formelor gramaticale ale lui Tomy Sigler sunt din limba vorbit\u0103.<\/p>\n

\n

Luceaf\u0103rul este numit cu traducerea \u201eKokhav\u00a0ha\u2019erev\u201d. Totu\u015fi este p\u0103strat \u015fi numele Hyperion. \u00cen privin\u0163a expresiilor relative la aspecte din mistica cre\u015ftin\u0103, traduc\u0103torul nu urm\u0103re\u015fte s\u0103 le transforme \u00een expresii mistice iudaice. Mai mult, uneori le explic\u0103 prin traducerea \u00eens\u0103\u015fi, ad\u0103ug\u00e2nd un cuv\u00e2nt explicativ pe care reu\u015fe\u015fte s\u0103-l integreze \u00een text, f\u0103c\u00e2nd o mic\u0103 opera\u0163ie modificativ\u0103. Un exemplu sunt versurile \u201eCum e Fecioara \u00eentre sfin\u0163i \/ \u015ei luna \u00eentre stele\u201d, traduse sub forma: \u201eKemo\u00a0Mariyah\u00a0HaBethulah \/\u00a0Beqerev\u00a0qedoshiym\u201d (=Cum e Fecioara Maria\/ Printre sfin\u0163i): observ\u0103m c\u0103 traduc\u0103torul renun\u0163\u0103 la ultimul vers pentru a-l explica pe penultimul \u015fi a p\u0103stra metrica poetic\u0103 eminescian\u0103, de\u015fi este silit s\u0103 piard\u0103 una din compara\u0163iile poetului. Tocmai folosirea expresiilor limbii vorbite opre\u015fte uneori redarea unor termeni din rom\u00e2na literar\u0103 bazat\u0103 pe mistica Bibliei Ebraice, a Noului Testament, a Cabalei, a g\u00e2ndirii indiene \u015fi a folclorului rom\u00e2nesc, asemenea termeni fiind pu\u0163in utiliza\u0163i \u00een limba vorbit\u0103 contemporan\u0103. Dar meritul traduc\u0103torului este c\u0103 pe aceast\u0103 cale face poemul inteligibil cititorului israelian iubitor de poezie, dar insuficient cunosc\u0103tor al limbajului arhaic, biblic, talmudic \u015fi superliterar.<\/p>\n

\n

\u00cen privin\u0163a traducerilor \u00een limba idi\u015f, am decis s\u0103 \u00a0m\u0103 refer la una relativ recent\u0103, a poetului Meir Charatz. N\u0103scut \u00een Basarabia \u00een 1912, a st\u0103p\u00e2nit perfect limbile idi\u015f, rom\u00e2n\u0103 \u015fi rus\u0103. Stabilit la Cern\u0103u\u0163i, a avut de suferit persecu\u0163iile perioadei staliniste. \u00cen anii 60 ai secolului trecut, a colaborat cu poezii idi\u015f la \u201eRevista\u00a0Cultului\u00a0Mozaic\u201d din Bucure\u015fti. A colaborat \u015fi la publica\u0163ii idi\u015f din fosta Uniune Sovietic\u0103, printre care\u00a0 \u201eSovietish\u00a0Heimland\u201d, \u00cen anul 1972 a emigrat \u00een Israel, stabilindu-se la Ierusalim, unde a editat un almanah literar \u00eempreun\u0103 cu scriitorul Iosef Kerler. Meir Charatz a \u00eencetat din via\u0163\u0103 \u00een anul 1993, a Ierusalim. \u00cen Israel a publicat 14 volume de poezii \u015fi proz\u0103 idi\u015f. Volumele sale includ \u00een special poezii \u015fi poeme originale. Totu\u015fi, \u00een unele dintre ele autorul introduce \u015fi traduceri de poezii \u015fi poeme \u00een limba idi\u015f din limbile rom\u00e2n\u0103, ucrainean\u0103, rus\u0103, german\u0103. Printre poe\u0163ii din care a tradus \u00een idi\u015f este \u015fi Mihail Eminescu. Unele traduceri f\u0103cute de Meir Charatz apar \u00een diferite periodice. \u00cen volumul \u201eNochn\u00a0sach\u2013hakl\u00a0\u2013eins\u201d (=Dup\u0103 totul \u2013 unul), ap\u0103rut la Ierusalim la editura \u201eEighens\u201d \u00een 1987 apar \u015fi c\u00e2teva traduceri. Dintre poeziile \u015fi poemele lui Mihail Eminescu (pe care traduc\u0103torul \u00eel nume\u015fte \u201epoetul na\u0163ional rom\u00e2n\u201d), sunt incluse \u00een volum: \u201eLuceaf\u0103rul\u201d (\u201eDer\u00a0Luceafer\u201d); \u201eSomnoroase\u00a0p\u0103s\u0103rele\u201d (=\u201e\u015eleferike\u00a0feigl\u201d), \u201eLa\u00a0steaua\u201d (=\u201e\u0162um\u00a0\u015ftern\u201d), \u201eDe\u00a0ce\u00a0nu\u2013mivii\u201d (=\u201eWos\u00a0komstu\u00a0nit\u201d). \u00cen privin\u0163a poemului \u201eLuceaf\u0103rul\u201d, traduc\u0103torul poet men\u0163ioneaz\u0103 traducerea titlului \u00eentr-o not\u0103: \u201eMorgn\u015ftern\u201d (=Steaua dimine\u0163ii).<\/p>\n

Traducerea acestui poem apare \u015fi \u00een anuarul \u201eBukarester\u00a0\u015eriftn\u201d din Bucure\u015fti, anul 10 (1988), cu titlul \u201eDer\u00a0Morgn\u015ftern\u201d. Observ\u0103m preferin\u0163a lui Meir Charatz \u00a0spre poezia mistic\u0103, filosofic\u0103, de inspira\u0163ie folcloric\u0103 \u015fi de dragoste, at\u00e2t pentru adul\u0163i, c\u00e2t \u015fi pentru copii. Traduc\u0103torul poet era el \u00eensu\u015fi un iubitor al poeziei eminesciene. Pe l\u00e2ng\u0103 aceasta, stilul s\u0103u este al scriitorului evreu est-european, \u00een care modernismul se reune\u015fte cu tradi\u0163ionalismul renumitului\u00a0\u015ftetl\u00a0, \u00een care rela\u0163iile de familie cap\u0103t\u0103 o form\u0103 deosebit\u0103. Idi\u015ful lui Meir Charatz este proasp\u0103t, conform expresiei \u201eca la mama acas\u0103\u201d, o \u201emamelu\u015fn\u201d care include totu\u015fi \u015fi expresii\u00a0 moderne, precum \u015fi neologisme. Poemul \u201eLuceaf\u0103rul\u201d \u00eencepe, ca \u015fi \u00een limba rom\u00e2n\u0103, cu \u201eA fostodat\u0103\u201d (\u201egyewen\u00a0a mol\u201d). Penteru a evita termenul cre\u015ftin din versul \u201eCum e\u00a0Fecioara\u00a0\u00eentre\u00a0sfin\u0163i\u201d, Meir Charatz traduce: \u201eFun\u00a0keyser\u2013yh\u0103s,\u00a0onghezen\u201d (=De blazon \u00eemp\u0103r\u0103tesc, se \u015ftie). \u00cen strofa precedent\u0103, el traduce versul \u201eDinrude\u00a0mari\u00a0\u00eemp\u0103r\u0103te\u015fti\u201d sub forma \u201eFun\u00a0oysderweylte\u00a0\u00a0oysderweylt\u201d, pentu a evita repeti\u0163ia. Meir Charatz nu folose\u015fte numele Hyperion: \u00een locul lui apare numele \u201eLuceafer\u201d. Dumnezeu, \u00een loc de \u201eP\u0103rinte\u201d, este numit \u201eMaynGot\u201d, \u00een expresia idi\u015f germanizat\u0103: traduc\u0103torul evit\u0103 expresia de origine ebraic\u0103, pe care unii cititori ar fi putut-o considera ca profanatoare a Numelui Sf\u00e2nt. Expresia biblic\u0103 \u201ethou\u201d nu este folosit\u0103, fiind utilizat termenul de origine german\u0103 \u201ekhaos\u201d, potrivit termenului rom\u00e2nesc \u201ehaos\u201d. Dumnezeu i se adreseaz\u0103 Luceaf\u0103rului cu formul \u201emaynkind\u201d (=copilul meu\u201d). Reunirea cuvintelor de origine ebraic\u0103 biblic\u0103 \u015fi \u00a0arameic\u0103, precum \u015fi cele de origine german\u0103 \u015fi de alte origini ofer\u0103 \u00eens\u0103 muzicalitatea versurilor, apropierea at\u00e2t de limba rom\u00e2n\u0103 c\u00e2t \u015fi de limba biblic\u0103.<\/p>\n

Un dialog eminescian postum.<\/p>\n

————————————<\/strong><\/p>\n

Lucian-Zeev HER\u015eCOVICI<\/strong><\/p>\n

Ierusalim, 15 Ianuarie 2018<\/strong><\/p>\n

https:\/\/baabel.ro<\/a><\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u00cencep prezentarea cu o amintire. \u00cen urm\u0103 cu mul\u0163i ani am avut o conversa\u0163ie cu un prieten israelian, originar din [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-35651","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/35651","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=35651"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/35651\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":35654,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/35651\/revisions\/35654"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=35651"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=35651"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=35651"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}