{"id":35746,"date":"2018-02-11T12:12:24","date_gmt":"2018-02-11T12:12:24","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=35746"},"modified":"2018-02-11T12:12:24","modified_gmt":"2018-02-11T12:12:24","slug":"in-memoriam-profesorul-opris-gheorghe-27-01-1958-%e2%80%93-25-01-2018","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2018\/02\/11\/in-memoriam-profesorul-opris-gheorghe-27-01-1958-%e2%80%93-25-01-2018\/","title":{"rendered":"IN MEMORIAM: Profesorul Opri\u015f Gheorghe (27.01.1958 \u2013 25.01.2018)"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a><\/p>\n

,,\u00cen ultimele zile ale lunii ianuarie din debutul anului 2018 comunitatea celor peste 40 000 de rom\u00e2ni a\u015feza\u0163i din timpurile preistorice \u00een dreapta Tisei din Maramure\u015ful adev\u0103rat \u015fi \u00eentreg, ast\u0103zi regiunea Zacarpatia (Transcarpatia), Ucraina, au adus un ultim omagiu profesorului Gheorghe Opri\u015f, care a activat la \u015ecoala medie de cultur\u0103 general\u0103 de gradele I-III Nr. 2 cu predarea \u00een limba rom\u00e2n\u0103 din or\u0103\u015felul s\u0103u de ba\u015ftin\u0103 Solotvino (Slatina), raionul Tiaciv, regiunea Zacarpatia (Transcarpatia), Ucraina. A fost printre acei care au fondat Asocia\u0163ia Social Cultural\u0103 a Rom\u00e2nilor din Transcarpatia \u201eGeorge Co\u015fbuc\u201d \u00een anul 1989 al\u0103turi de mul\u0163i intelectuali \u015fi oameni simpli din zon\u0103. Evenimentul se petrece \u00een ultimii ani de existen\u0163\u0103 a puterii sovietice, atunci c\u0103nd se zv\u00e2cnea \u00een ultimele convulsii marele \u015fi temutul imperiu cu aparatul s\u0103u \u015fi serviciile sale de represare. A fost acela care a contribuit cel mai mult la reconstruirea \u201ePodului Istoric\u201d peste Tisa (anii 1994 \u2013 2007). A fost unul dintre cei trei profesori care au fondat Liceul Rom\u00e2nesc din Solotvino (Slatina) \u00een anul 2003…<\/p>\n

\nEra foarte u\u015for a fi rom\u00e2n \u00een Rom\u00e2nia \u015fi altceva \u00eenafara grani\u0163elor, mai ales \u00een URSS. Era timpul c\u00e2nd puterea de stat ne vroia moldoveni \u015fi nu permitea revenirea la alfabetul nostru latin… Timpuri grele…
\nProfesorul Opri\u015f Gheorghe s-a n\u0103scul la data de 27 ianuarie anul 1958 \u00een familia lui Mihai fiul lui Toader \u015fi a Irinei fiica lui Gheorghe (n\u0103scut\u0103 Huz\u0103u). Dup\u0103 cum ne relateaz\u0103 Alexandru Filipa\u015fcu \u00een lucrarea sa istoric\u0103 \u201eEnciclopedia familiilor nobile maramure\u015fene de origine rom\u00e2n\u0103\u201d la pagina 189, familia Opri\u015f de Ap\u015fa de Mijloc \u015fi de Jos (de Ap\u015fa) are atestat\u0103 vechimea familiei de la 1407, descinz\u00e2nd din Opri\u015f, fiul voievodului Solov\u0103stru de Saras\u0103u \u015fi \u015fi-a confirmat originea veche rom\u00e2neasc\u0103. Unul dintre descenden\u0163ii acestei familii a ctitorit una dintre renumitele vechi biserici seculare de la Ap\u015fa de Jos. La pagina 122 a acestei opere istorice g\u0103sim familia Huz\u0103u de Ap\u015fa de Mijloc care are atestat\u0103 vechimea familiei de la 1406, descinz\u00e2nd din Vlad, fiul lui Opri\u015f de Saras\u0103u al voievodului Solov\u0103stru. Din lucrul de studiere a documentelor din arhive \u015fi cercet\u0103ri efectuate pe parcursul unui timp \u00eendelungat s-a stabilit c\u0103 conform arborilor genealogici ai ambilor p\u0103rin\u0163i Opri\u015f Gheorghe s-a tras din vechi familii de nobili maramure\u015feni din dreapta \u015fi st\u00e2nga Tisei. Acas\u0103 a primit o educa\u0163ie deosebit\u0103. A \u00eenv\u0103\u0163at s\u0103 citeasc\u0103 p\u00e2n\u0103 a merge \u00een clasa I a \u015ecolii medii Nr. 2 din Solotvino (Slatina) numit\u0103 pe atunci moldoveneasc\u0103. Se \u00eent\u00e2mpla la 01 septembrie anul 1965. A avut \u015fansa ca \u00een clasele I-IV s\u0103-i fie \u00eenv\u0103\u0163\u0103toare renumita Bodnar Viorica fiica lui Luca, care a \u015ftiut cum \u015fi a reu\u015fit s\u0103 preg\u0103teasc\u0103 o clas\u0103 foarte puternic\u0103. Gheorghe a fost printre cei mai buni elevi din clas\u0103. Era eminent la \u00eenv\u0103\u0163\u0103tur\u0103 \u015fi a avut purtare exemplar\u0103. \u00cen clasele V \u2013 VIII, a ap\u0103rat cinstea \u015fcolii la diferite competi\u0163ii sportive (handbal, fotbal, atletism), a c\u00e2\u015ftigat olimpiada raional\u0103 \u015fi pe regiune la limba francez\u0103 av\u00e2ndu-l pe Domnul Gheorghe Borca ca profesor. Apoi, \u00een clasele IX-X pe l\u00e2ng\u0103 faptul c\u0103 a fost eminent, c\u0103 a c\u00e2\u015ftigat olimpiada raional\u0103 \u015fi regional\u0103 la limba francez\u0103 din nou, a fost liderul organiza\u0163iei de tineret a \u015fcolii \u2013 \u00een via\u0163a ob\u015fteasc\u0103, a continuat s\u0103 se ocupe cu sportul foarte serios. A practicat luptele libere, unde rezultatele nu s-au l\u0103sat a\u015fteptate, fiind dat faptul c\u0103 a avut un corp viguros \u015fi bine dezvoltat. A absolvit \u015fcoala cu brio \u00een anul 1975. A avut categoria I la seniori la lupte libere \u015fi la handbal. S-a angajat la salina din or\u0103\u015fel pe post de muncitor, pentru ca, dup\u0103 o lun\u0103, s\u0103 fie trimis de c\u0103tre comisariatul militar raional la \u015fcoala special\u0103 de \u015foferi profesioni\u015fti din ora\u015ful Rahiv, pe care a absolvit-o dup\u0103 un an de zile. \u00cen anul 1976 a fost trimis din nou de c\u0103tre comisariatul militar raional deja \u00een Moscova la Institutul Militar de Limbi Str\u0103ine.<\/p>\n

\n\u00cen anul 1976 devine student la facultatea de filologie romano-german\u0103 din cadrul Universit\u0103\u0163ii de Stat din ora\u015ful Cern\u0103u\u0163i. A fost un student foarte bun \u015fi cu mari reu\u015fite la \u00eenv\u0103\u0163\u0103tur\u0103. S-a ocupat serios cu lucrul \u015ftiin\u0163ific, a prezentat lucr\u0103ri fundamentale \u00een cadrul institu\u0163iei \u015fi apoi a fost trimis s\u0103 reprezinte universitatea la diferite forumuri \u015ftiin\u0163ifice. I-au fost decernate multe premii, diplome \u015fi foi de laud\u0103. A continuat s\u0103 se ocupe foarte serios cu sportul. A fost membru constant al selec\u0163ionatelor universit\u0103\u0163ii, ora\u015fului \u015fi regiunii la lupte libere \u015fi la luptele \u201eSambo\u201d. A \u00eendeplinit normativul de candidat \u00een mae\u015ftri ai sportului din URSS la lupte libere, categoria I la seniori la luptele \u201eSambo\u201d, particip\u00e2nd la numeroase competi\u0163ii sportive de profil care au avut diferite ranguri. A fost unul dintre cei patru rom\u00e2ni din facultate (restul declar\u00e2ndu-se moldoveni). Dup\u0103 absolvirea \u00een anul 1981 a facult\u0103\u0163ii, \u00een cadrul c\u0103reia a f\u0103cut preg\u0103tire militar\u0103, a ob\u0163inut gradul de locotenent.
\nO perioad\u0103 a lucrat ca ghid-interpret cu grupurile de str\u0103ini \u00een oficiul de turism interna\u0163ional din Cern\u0103u\u0163i.<\/p>\n

Profesorul Gheorghe Opri\u015f a r\u0103mas \u00een memoria tuturor ca un familist exemplar. \u015ei-a iubit foarte mult familia \u015fi a \u0163inut nespus de mult la ea. \u00cempreun\u0103 cu so\u0163ia sa, Doamna Ileana, (farmacist\u0103 de meserie), au crescut \u015fi educat dou\u0103 fete: Georgeta \u015fi Ruxandra. Au f\u0103cut tot posibilul ca fiicele lor dragi s\u0103 ob\u0163in\u0103 studii superioare. Georgeta \u015fi-a luat diploma la ASE Bucure\u015fti iar Ruxandra a absolvit Universitatea de Stat de la Ujgorod. Doamna Ileana i-a fost \u00eentotdeauna al\u0103turi, l-a sus\u0163inut \u015fi \u00een\u0163eles \u00een tot ce a f\u0103cut.<\/p>\n

\nA fost un bun cre\u015ftin ortodox. Era membru al Senatului Bisericii Ortodoxe cu hramul Sfiin\u0163ilor Arhangheli Mihail \u015fi Gavriil din Solotvino (Slatina). A p\u0103strat \u015fi promovat \u00eentre tineri \u00een parte \u015fi cons\u0103teni \u00een general toate tradi\u0163iile \u015fi obiceiurile pe care le-au avut \u00eenainta\u015fii no\u015ftri.
\n\u00cen toamna anului 1981 a fost numit pe post de instructor militar \u015fi profesor de limba francez\u0103 a \u015ecolii Medii din satul Glibokii Potik (Str\u00e2mtura) raionul Tiaciv, unde a activat p\u00e2n\u0103 \u00een anul 1993. \u00cen acest sat a l\u0103sat o urm\u0103 de m\u00e2ndrie rom\u00e2nesc\u0103 \u00een inimile elevilor \u015fi localnicilor ca un intelectual de origine rom\u00e2n\u0103. A contribuit personal \u00een mod fizic la construirea noii \u015fcoli medii din localitate. \u00centotdeauna, chiar dup\u0103 ce \u015fi-a schimbat locul de munc\u0103, a fost c\u0103utat de c\u0103tre mul\u0163i absolven\u0163i din Glibochii Potik \u00een vederea ob\u0163inerii unor sfaturi legate de via\u0163a \u015fi activitatea lor. \u00cen anul 1993 a fost transferat la \u015ecoala Medie de Cultur\u0103 General\u0103 de gradele I-III Nr. 2 cu predarea \u00een limba rom\u00e2n\u0103 din Solotvino (Slatina). Aici a activat pe post de instructor militar, profesor de limba francez\u0103 \u015fi istorie. La aceast\u0103 institu\u0163ie a lucrat p\u00e2n\u0103 la sf\u00e2r\u015fitul scurtei sale vie\u0163i.
\nA fost un excelent profesor (aproape la fiecare olimpiad\u0103, la care i-au participat elevii, ei au devenit premian\u0163i raionali \u015fi regionali). O perioad\u0103 \u00eendelungat\u0103 a fost \u015feful \u00eentrunirii metodice a instructorilor militari din raion. \u00cen memoria multor genera\u0163ii de absolven\u0163i au r\u0103mas competi\u0163iile, victorinele, concursurile, seminarele, activit\u0103\u0163ile extra\u015fcolare care au fost preg\u0103tite \u015fi petrecute de d\u00e2nsul. Un loc aparte \u00eel ocup\u0103 excursiile turistice \u00een mun\u0163ii Carpa\u0163i cu copiii, unde el le-a insuflat dragoste \u015fi respect fa\u0163\u0103 de glia str\u0103mo\u015fasc\u0103, copiii ob\u0163in\u00e2nd cuno\u015ftin\u0163e suplimentare despre \u0163inutul natal \u015fi istoria adev\u0103rat\u0103 a neamului.<\/p>\n

\nProfesorul Gheorghe Opri\u015f a fost numit de nenum\u0103rate ori diriginte de clas\u0103. S-a at\u00e2rnat foarte serios fa\u0163\u0103 de acest lucru. A iubit \u015fi respectat copiii \u015fi ace\u015fti din urm\u0103 i-au r\u0103spuns cu reciprocitate. S-a bucurat de mare autoritate \u00een r\u00e2ndurile elevilor \u015fi p\u0103rin\u0163ilor. A \u0163inut constant m\u00e2na pe pulsul claselor av\u00e2nd leg\u0103turi str\u00e2nse cu p\u0103rin\u0163ii elevilor. Profesorul Opri\u015f Gheorghe \u015fi-a gertfit o mare parte din timpul s\u0103u preg\u0103tind copiii dota\u0163i din \u015fcoal\u0103 \u015fi nu numai la diferitele discipline \u015fcolare pe care le-a posedat perfect \u00een scopul ridic\u0103rii nivelului cuno\u015ftin\u0163elor elevilor pentru ca ei s\u0103 reu\u015feasc\u0103 la admiterea \u00een diferite facult\u0103\u0163i din \u0163ar\u0103 \u015fi de peste hotare. A avut rela\u0163ii perfecte cu colegii s\u0103i de lucru. S-a bucurat de autoritate \u015fi respect din partea lor. Unii absolven\u0163i ai s\u0103i i-au devenit colegi de munc\u0103 dup\u0103 absolvirea facult\u0103\u0163ilor. Le-a venit \u00eentotdeauna \u00een ajutor cu sfaturi \u015fi \u00eendrum\u0103ri potrivite.<\/p>\n

\nPentru reu\u015fitele \u015fi succesele sale \u00een munc\u0103 a fost ridicat \u00een rang profesional c\u00e2nd i-a fost conferit titlul pedagogic \u201eProfesor Superior\u201d \u015fi i-a fost acordat\u0103 categoria superioar\u0103 \u00een specialitate ca profesor. Deasemenea i-au fost decernate multe premii, diplome \u015fi men\u0163iuni pentru succesele sale pe t\u0103r\u00e2mul pedagogic.<\/p>\n

\n\u00cen via\u0163a localit\u0103\u0163ii s-a eviden\u0163iat deasemenea prin preg\u0103tirea multor sportivi de diferite ranguri la lupte libere atunci, c\u00e2nd a fost antrenorul sportivilor localit\u0103\u0163ii, prin aceasta educ\u00e2nd un mod s\u0103n\u0103tos de via\u0163\u0103 \u015fi de trai \u00een r\u00e2ndurile tineretului.<\/p>\n

\n\u00cen ulimii ani de putere sovietic\u0103 s-a \u00eencadrat activ \u00een mi\u015fcarea de rena\u015ftere \u015fi promovare a identit\u0103\u0163ii na\u0163ionale a rom\u00e2nilor din regiunea Zacarpatia (Transcarpatia), num\u0103r\u00e2ndu-se printre fondatorii primei Asocia\u0163ii a comunit\u0103\u0163ii de rom\u00e2ni din Maramure\u015ful Istoric situat \u00een dreapta Tisei din toate timpurile. De la \u00eentemeierea, \u00een anul 1989, Asocia\u0163iei Social Culturale a Rom\u00e2nilor din Transcarpatia \u201eGeorge Co\u015fbuc\u201d (ASCRT G.Co\u015fbuc) a participat \u00een mod foarte serios \u015fi cu responsabilitate la toate activit\u0103\u0163ile organizate de c\u0103tre Asocia\u0163ie. \u00cen anul 1994 este ales vicepre\u015fedinte al Asocia\u0163iei. \u00cen anul 1998 profesorul Gheorghe Opri\u015f este ales pre\u015fedinte al ASCRT \u201eG.Co\u015fbuc\u201d.<\/p>\n

\nUna dintre primele sale preocup\u0103ri a fost \u00eenlesnirea restabilirii leg\u0103turilor \u00eentre neamurile de pe ambele maluri ale Tisei. A intervenit \u00een fa\u0163a instan\u0163elor competente din Ucraina \u015fi Rom\u00e2nia \u00een vederea rezolv\u0103rii multor probleme existente de zeci de ani. A fost \u00een audien\u0163\u0103 la Pre\u015fedin\u0163ii Rom\u00e2niei: Ion Iliescu, Emil Constantinescu, Traian B\u0103secu pentru solu\u0163ionarea cerin\u0163elor rom\u00e2nilor din dreapta Tisei. Fiind foarte lucid, inteligent \u015fi hot\u0103r\u00e2t din fire a reu\u015fit s\u0103 \u00eenl\u0103ture multe obstacole existente vechi, create artificial de c\u0103tre regimurile precedente. A condus de c\u00e2teva ori grupuri de copii colind\u0103tori din Slatina \u00een Bucure\u015fti la Palatul Cotroceni. \u00cen cadrul Programului \u201eARC\u201d a organizat \u015fi \u00eenso\u0163it sute de elevi \u015fi cadre didactice din Transcarpatia la odihn\u0103 \u015fi excursii \u00een Rom\u00e2nia.<\/p>\n

\nProfesorul Gheorghe Opri\u015f a continuat lucrul \u00eenainte \u00eenceput de c\u0103tre ASCRT \u201eG. Co\u015fbuc\u201d pentru a stabili rela\u0163ii de colaborare \u00eentre diferite organiza\u0163ii \u015fi institu\u0163ii din Ucraina \u015fi Rom\u00e2nia care se p\u0103streaz\u0103 \u015fi azi. A fost al\u0103turi de Ilie Ivan – primul Consul General al Rom\u00e2niei la Cern\u0103u\u0163i din Ucraina Independent\u0103 de la inaugurarea consulatului, \u00eenso\u0163indu-l de nenum\u0103rate ori \u00een vizitele oficiale \u015fi neoficiale ale acestuia \u00een Transcarpatia. De multe ori a mediat organizarea grupurilor de pedagogi, medici, oameni de cultur\u0103, politicieni pentru efectuarea schimburilor de experien\u0163\u0103 \u00een diferite ramuri de activit\u0103\u0163i din cele dou\u0103 \u0163\u0103ri. A fost printre primii care au contribuit la stabilirea rela\u0163iilor de \u00eenfr\u0103\u0163ire \u00eentre localit\u0103\u0163i \u015fi ora\u015fe din cele do\u0103 \u0163\u0103ri.<\/p>\n

\n\u00cen repetate r\u00e2nduri a condus grupuri de reprezentan\u0163i ai comunit\u0103\u0163ii rom\u00e2ne\u015fti din Transcarpatia la celebrarea evenimentelor legate de Marea Unire de la Alba Iulia. A participat la unele lucr\u0103ri ale Congreselor Spiritualit\u0103\u0163ii Rom\u00e2ne\u015fti din Rom\u00e2nia, de la tribuna c\u0103rora \u00eentotdeauna a prezentat raporturi competente, care au con\u0163inut dolean\u0163ele rom\u00e2nilor din Transcarpatia \u015fi propuneri pentru solu\u0163ionarea lor. \u00cen cadrul multor ceremonii oficiale la cel mai \u00eenalt nivel \u00eentotdeauna a avut un cuv\u00e2nt de spus \u00een favoarea rom\u00e2nilor din dreapta Tisei.<\/p>\n

\nAl\u0103turi de societ\u0103\u0163i \u015fi prim\u0103rii de pe cele dou\u0103 maluri ale Tisei a derulat \u015fi implementat diferite Proiecte Transfrontaliere \u00een urma c\u0103rora au avut de c\u00e2\u015ftigat to\u0163i. Unul dintre cele mai reu\u015fite proiecte, c\u0103ruia \u015fi-a dedicat o mare parte din via\u0163\u0103, a fost Proiectul dintre Prim\u0103ria municipiului Sighetu Marma\u0163iei (primar inginerul Ion Bledea) \u015fi Asocia\u0163ia Social Cultural\u0103 a Rom\u00e2nilor din Transcarpatia \u201eGeorge Co\u015fbuc\u201d (pre\u015fedinte profesorul Gheorghe Opri\u015f) pentru restaurarea \u015fi reconstruirea \u201ePodului Istoric\u201d \u015fi deschiderea Punctului Interna\u0163ional de Trecere a Frontierei peste r\u00e2ul Tisa dintre municipiul Sighetu Marma\u0163iei, Rom\u00e2nia \u015fi or\u0103\u015felul Solotvino (Slatina), Ucraina. Proiectul a fost finan\u0163at de c\u0103tre Europa \u015fi Prim\u0103ria Sighetu Marma\u0163iei. Pe malul st\u00e2ng, rom\u00e2nesc, al Tisei a activat \u00een mod consecvent, insistent \u015fi foarte competent primarul municipiului Sighetu Marma\u0163iei inginerul Ion Bledea. Pe malul drept, ucrainean, al Tisei aceast\u0103 func\u0163ie a \u00eendeplinit-o pre\u015fedintele ASCRT \u201eG.Co\u015fbuc\u201d profesorul Gheorghe Opri\u015f cu spriginul unor membri devota\u0163i ai Asocia\u0163iei. A fost foarte greu. Greul l-a dus profesorul Gheorghe Opri\u015f care a fost deosebit de iscusit \u00een a \u00eenl\u0103tura piedicile nea\u015fteptate \u015fi problemele nejustificate, create artificial chiar de unele persoane de la care nici nu te a\u015fteptai. Nenum\u0103rate au fost surprizele negative care au ap\u0103rut \u015fi din partea multor persoane fizice \u015fi juridice. Mul\u0163i nu au crezut c\u0103 \u201ePodul Istoric\u201d va fi reconstruit \u015fi pus \u00een func\u0163iune ca Punct Interna\u0163ional de Trecere a Frontierei. Dup\u0103 un timp de peste 10 ani de activitate titanic\u0103 \u015fi perseverent\u0103 aceast\u0103 idee \u00eendr\u0103znea\u0163\u0103 la vremea cee s-a realizat \u015fi a fost transformat\u0103 \u00eentr-o lucrare m\u0103rea\u0163\u0103. A fost un mare eveniment \u00een via\u0163a oamenilor de pe cele dou\u0103 maluri ale Tisei \u015fi chiar \u00een rela\u0163iile dintre cele dou\u0103 \u0163\u0103ri vecine. La data de 15 ianuarie anul 2007 Pre\u015fedin\u0163ii Rom\u00e2niei T.B\u0103sescu \u015fi al Ucrainei V.Iu\u015fcenco, \u00een cadrul unei ceremonii solemne, au t\u0103iat panglica de inaugurare a \u201ePodului Istoric\u201d \u015fi al Punctului Interna\u0163ional de Trecere a Frontierei. … \u201dP\u0103rin\u0163ii\u201d acestui obiectiv istoric profesorul Gheorghe Opri\u015f \u015fi inginerul Ion Bledea, \u00een mod neobiectiv, au fost l\u0103sa\u0163i \u00een umbr\u0103… Azi, toat\u0103 lumea de pe cele dou\u0103 maluri ale Tisei, \u015fi nu numai, benefiaz\u0103 de comodit\u0103\u0163ile oferite de acest Punct de Trecere a Frontiei, se folosesc de el chiar \u015fi acele persoane care n-au crezut \u00een reu\u015fita realiz\u0103rii acestui Proiect.<\/p>\n

\n\u00cen anul 2001 \u00een cadrul \u015ecolii medii de cultur\u0103 general\u0103 de gradele I-III Nr. 2 cu predarea \u00een limba rom\u00e2n\u0103 din Solotvino (Slatina), unde activa profesorul Gheorghe Opri\u015f, dup\u0103 un lucru perseverent, consecvent \u015fi competent, s-a ob\u0163inut permisiunea din partea oganelor competente din Ucraina de a deschide prima clas\u0103 de liceu. Urma realizarea unui alt mare \u015fi m\u0103re\u0163 obiectiv la care Gheorghe Opri\u015f a participat al\u0103turi de \u00eenc\u0103 doi colegi – la crearea unei institu\u0163ii de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt de tip nou \u00een Ucraina la acea vreme – Liceul rom\u00e2nesc din Solotvino (Slatina), denumirea oficial\u0103 \u015fi \u00eentreag\u0103 a c\u0103ruia atunci a fost: \u201eLiceul de tip internat cu profil umanitar \u015fi \u015ftiin\u0163e exacte cu predarea \u00een limba rom\u00e2n\u0103 din Solotvino (Slatina)\u201d. La 17 ianuarie \u00een anul 2003 Liceul de tip internat cu profil umanitar \u015fi \u015ftiin\u0163e exacte cu predarea \u00een limba rom\u00e2n\u0103 din Solotvino (Slatina), raionul Tiaciv, regiunea Zacarpatia (Transcarpatia), Ucraina a fost inaugurat \u015fi deschis oficial ca persoan\u0103 juridic\u0103 aparte. Profesorul Gheorghe Opri\u015f a fost dirigintele clasei primei promo\u0163ii de absolven\u0163i ai liceului rom\u00e2nesc din Solotvino (Slatina) \u00een debutul secolului XXI \u015fi anume \u00een anul 2003. A activat aici pe post de instructor militar, profesor de limba francez\u0103 \u015fi istorie p\u00e2n\u0103 \u00een anul de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt 2015 \u2013 2016…\u00cencep\u00e2nd din anul 1994 prof. Gheorghe Opri\u015f, \u00een cadrul de activitate \u00een Asocia\u0163ie, avea tot pe prim plan preg\u0103tirea, sus\u0163inerea, selectarea \u015fi trimiterea absolven\u0163ilor \u015fcolilor \u015fi apoi \u015fi a Liceului rom\u00e2nesc din Transcarpatia la studii \u00een Rom\u00e2nia. A fost membru permanent al comisiilor ucraineano \u2013 rom\u00e2ne pentru selectarea candida\u0163ilor la studii \u00een Rom\u00e2nia. \u00cen perioadele c\u00e2nd acest tip de lucru nu a g\u0103sit \u00een\u0163elegerea cuvenit\u0103 aici, el, ca pre\u015fedinte al ASCRT \u201eG.Co\u015fbuc\u201d, a sus\u0163inut \u015fi organizat \u00een continuare activitatea de selectare a candida\u0163ilor la studii \u00een Rom\u00e2nia. A \u00eendrumat un num\u0103r mare de absolven\u0163i ai \u015fcolilor \u015fi liceului rom\u00e2nesc din zon\u0103, i-a ajutat cu ce a putut \u015fi le-a luat ap\u0103rarea \u00eentotdeauna c\u00e2nd a fost nevoie \u00een fa\u0163a diferitor institu\u0163ii din Ucraina \u015fi Rom\u00e2nia.<\/p>\n

\nProfesorul Gheorghe Opri\u015f a jucat unul din cele mai importante roluri \u00een realizarea dorin\u0163ei rom\u00e2nilor din zon\u0103 de a avea o publica\u0163ie local\u0103 \u00een limba rom\u00e2n\u0103. La interven\u0163ia unor persoane competente \u015fi cu influen\u0163\u0103 \u00een zon\u0103 de origine rom\u00e2n\u0103, care au fost \u015fi sunt neindiferente fa\u0163\u0103 de necesit\u0103\u0163ile \u015fi dolean\u0163ele rom\u00e2nilor din Transcarpatia, cu sus\u0163inerea ASCRT \u201eG. Co\u015fbuc\u201d \u00een frunte cu profesorul Gheorghe Opri\u015f \u00een fa\u0163a organelor de stat din Ucraina s-a ob\u0163inut sus\u0163inerea de la bugetul de stat \u015fi permisiunea de a publica \u00een limba rom\u00e2n\u0103 ziarul \u201eMaramure\u015fenii\u201d. S-a constituit o redac\u0163ie independent\u0103 a ziarului. \u00cens\u0103, din cauze care nici nu merit\u0103 a fi comentate, ziarul s-a oprit de a fi tip\u0103rit \u015fi nu mai apare…<\/p>\n

\nPrin munca depus\u0103 ASCRT \u201eG.Co\u015fbuc\u201d \u00een frunte cu prof. Gh. Opri\u015f s-a impus \u00een fa\u0163a forumurilor competente din Ucraina. De acest fapt ne convigem atunci, c\u00e2nd vedem c\u0103 p\u0103rerea ASCRT \u201eG.Co\u015fbuc\u201d \u00een cazul abord\u0103rii diferitor probleme sociale, cultarele, educative \u015fi chiar politice, este solicitat\u0103 \u015fi luat\u0103 \u00een considera\u0163ie de c\u0103tre reprezentan\u0163ii puterii de stat, lucru care demonstreaz\u0103 autoritatea Asocia\u0163iei \u00een via\u0163a public\u0103. A fost membru al Radei Consultative regionale a Administra\u0163iei de Stat, membru \u00een diferite comitete organizatorice constituite cu ocazia petrecerii diferitor activit\u0103\u0163i \u00een regiune. \u00cendeosebi merit\u0103 men\u0163ionat\u0103 activitatea sa \u00een comisia bilateral\u0103 de lucru ucrainano-rom\u00e2n\u0103 \u00eencep\u00e2nd cu anul 2003. A participat \u00een repetate r\u00e2nduri la tratative \u00eentre Ucraina \u015fi Rom\u00e2nia la Kiev \u015fi la Bucure\u015fti, a reprezentat interesele rom\u00e2nilor din zon\u0103 la \u015fedin\u0163a de lucru organizat\u0103 de c\u0103tre MAE al Ucrainei la Ujgorod, la \u00eent\u00e2lnirea cu reprezentan\u0163ii organelor competente de la Kiev \u00een vederea ap\u0103r\u0103rii drepturilor rom\u00e2nilor din Ucraina de a avea \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt \u00een limba rom\u00e2n\u0103, \u00eent\u00e2lnire organizat\u0103 \u015fi petrecut\u0103 la Beregovo, p\u0103rerile i-au fost luate \u00een considera\u0163ie de c\u0103tre Ambasada Rom\u00e2niei la Kiev \u015fi de c\u0103tre Consulatele Rom\u00e2niei la Cern\u0103u\u0163i \u015fi apoi la Solotvino, a luat o parte activ\u0103 la diferite \u015fedin\u0163ele ale altor comisii la Ujgorod, Cern\u0103u\u0163i \u015fi \u00een Rom\u00e2nia, unde a avut un cuv\u00e2nt greu de spus \u00eentotdeauna.
\nO pagin\u0103 aparte \u00een biografia prof. Gh. Opri\u015f o constituie activitatea sa public\u0103. A fost \u00eentotdeauna al\u0103turi de minerii de la Salina Solotvino, i-a \u00eendrumat, sus\u0163inut \u015fi i-a ajutat cu tot ce a putut.<\/p>\n

\nProf. Gheorghe Opri\u015f a fost o personalitate ilustr\u0103 \u00een istoria rom\u00e2nilor din Transcarpatia de la sf\u00e2r\u015fitul secolului XX \u015fi \u00eenceputul secolului XXI. A r\u0103mas \u00eentotdeauna \u00een inimile noastre \u015fi va servi ca pild\u0103 pentru genera\u0163ia t\u00e2n\u0103r\u0103 de azi \u015fi genera\u0163iile urm\u0103toare.<\/p>\n

\n… N-a fost \u00een\u0163eles de c\u0103tre organele competente din Rom\u00e2nia c\u00e2nd i s-a refuzat acordarea (redob\u00e2ndirea) cet\u0103\u0163eniei Rom\u00e2ne… A plecat cu aceast\u0103 durere \u00een suflet la cele ve\u015fnice…<\/p>\n

\nBunul \u015fi \u00cenduratul Dumnezeu s\u0103-l ierte! Odihneasc\u0103-se \u00een pace! “<\/p>\n

——————<\/p>\n

A transmis Preot Iurii Alb, preluat de la \u0218coala din Slatina (Transcarpatia)<\/em><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

,,\u00cen ultimele zile ale lunii ianuarie din debutul anului 2018 comunitatea celor peste 40 000 de rom\u00e2ni a\u015feza\u0163i din timpurile [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-35746","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/35746","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=35746"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/35746\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":35749,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/35746\/revisions\/35749"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=35746"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=35746"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=35746"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}