{"id":35846,"date":"2018-02-14T09:42:39","date_gmt":"2018-02-14T09:42:39","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=35846"},"modified":"2018-02-14T09:42:39","modified_gmt":"2018-02-14T09:42:39","slug":"acad-florin-constantiniu-politicienii-postdecembristi-au-facut-romanilor-mai-mult-rau-decat-mongolii-ungurii-turcii-nemtii-si-rusii","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2018\/02\/14\/acad-florin-constantiniu-politicienii-postdecembristi-au-facut-romanilor-mai-mult-rau-decat-mongolii-ungurii-turcii-nemtii-si-rusii\/","title":{"rendered":"Acad. Florin Constantiniu: “Politicienii postdecembri\u015fti au f\u0103cut rom\u00e2nilor mai mult r\u0103u dec\u00e2t mongolii, ungurii, turcii, nem\u0163ii \u015fi ru\u015fii”"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a>,,De 21 de ani tr\u0103im vremuri pretins istorice. Totul a \u00eenceput la Revolu\u0163ie, c\u00e2nd grupurile de tineri care ocupau Comitetul Central strigau exalta\u0163i: “Istorie, istoriee…”. De atunci, a\u015ftept\u0103m mereu s\u0103 se \u00eent\u00e2mple ceva istoric. A\u015ftept\u0103m ca cineva, un om de cultur\u0103 sau un politician providen\u0163ial, s\u0103 ne spun\u0103 c\u0103 \u015ftie \u00eencotro trebuie s\u0103 mearg\u0103 \u0163ara, c\u0103 exist\u0103 un plan na\u0163ional de dezvoltare. De fapt, vrem s\u0103 ne vedem pe noi \u00een\u015fine \u00een postura de f\u0103c\u0103tori de istorie. Din p\u0103cate, \u00een alegeri, nu ne-am votat “vis\u0103torii” potrivi\u0163i. Nimeni n-a “visat” pentru \u0163ar\u0103 \u015fi pentru na\u0163iunea rom\u00e2n\u0103, ci eventual doar pentru sine, pentru ai s\u0103i \u015fi ai partidului s\u0103u. Mul\u0163umit\u0103 politicienilor, \u00een ultimii 21 de ani, Rom\u00e2nia aproape c\u0103 a fost scoas\u0103 din istorie. Nici unul dintre ei n-a avut curiozitatea s\u0103 deschid\u0103 o carte de istorie, pentru a g\u0103si acolo un \u00eendreptar, un ghid de orientare, o solu\u0163ie anticriz\u0103<\/em><\/strong>. Dimpotriv\u0103, ajun\u015fi la putere, politicienii au scos istoria pe tu\u015f\u0103, marginaliz\u00e2nd-o \u00een \u015fcoli \u015fi universit\u0103\u0163i, \u00eempreun\u0103 cu latina – limba \u00eentemeietoare a rom\u00e2nilor. \u00cen fa\u0163a acestui “holocaust” aplicat trecutului rom\u00e2nesc, un istoric de mare anvergur\u0103, precum este academicianul Florin Constantiniu, nu poate dec\u00e2t s\u0103 pl\u00e2ng\u0103, s\u0103 se r\u0103zvr\u0103teasc\u0103 sub o cople\u015fitoare durere. Pentru domnia sa, timpurile pe care le tr\u0103im sunt at\u00e2t de goale de con\u0163inut istoric c\u0103 nu-\u015fi mai dore\u015fte dec\u00e2t s\u0103 dispar\u0103 fizic: “\u00cemi doresc s\u0103 scap c\u00e2t mai cur\u00e2nd din aceast\u0103 lume de ho\u0163ie, tic\u0103lo\u015fie \u015fi nevolnicie, care este Rom\u00e2nia de ast\u0103zi”.<\/p>\n

“Ne \u00eendrept<\/em><\/strong>\u0103m spre o s\u0103r\u0103cire intelectual\u0103, care va transforma Rom\u00e2nia \u00eentr-un de\u015fert cultural”<\/em><\/strong><\/p>\n

– Domnule profesor, toat\u0103 lumea \u015ftie c\u0103 Istoria este dispre\u0163uit\u0103 \u015fi ignorat\u0103 \u00een \u0163ara noastr\u0103. C\u00e2t de gre\u015fit\u0103 este aceast\u0103 atitudine din partea guvernan\u0163ilor ultimilor 21 de ani?<\/p>\n

– Cauzele restr\u00e2ngerii dramatice \u015fi regretabile a ponderii istoriei \u00een \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntul rom\u00e2nesc trebuie c\u0103utate, \u00een opinia noastr\u0103, mai \u00eent\u00e2i, \u00een confruntarea dintre globalism \u015fi identitatea na\u0163ional\u0103 \u015fi, apoi, \u00een percep\u0163ia eronat\u0103 a necesit\u0103\u0163ilor de preg\u0103tire intelectual\u0103 \u015fi cultural\u0103 a omului contemporan. Noile for\u0163e economice globale \u00ee\u015fi propun nu ocuparea unui teritoriu sau dominarea unei \u0163\u0103ri, ci subordonarea \u00eentregii lumi. \u00cen atingerea acestui \u0163el, globalismul \u00eent\u00e2mpin\u0103 un obstacol: identitatea na\u0163ional\u0103 a popoarelor, \u00eentruchipat\u0103 \u00een statele na\u0163ionale. Identitatea na\u0163ional\u0103 se hr\u0103ne\u015fte \u015fi din memoria istoric\u0103, \u015fi, atunci, globalismul atac\u0103 istoria pentru a sl\u0103bi con\u015ftiin\u0163a na\u0163ional\u0103. \u00cen al doilea r\u00e2nd, globalismul nu are nevoie de oameni cu un larg orizont de cultur\u0103, el vrea speciali\u015fti de ni\u015f\u0103, performan\u0163i \u00eentr-un domeniu restr\u00e2ns. Ne \u00eendrept\u0103m spre o s\u0103r\u0103cire intelectual\u0103, care va transforma Rom\u00e2nia \u00eentr-un de\u015fert cultural. Cred c\u0103 \u00een predarea istoriei, a istoriei rom\u00e2nilor \u00een primul r\u00e2nd, \u00een ultimii 21 de ani, s-a \u00eenregistrat un regres pe c\u00e2t de d\u0103un\u0103tor, pe at\u00e2t de condamnabil.<\/p>\n

\u015ecoala rom\u00e2neasc\u0103, o \u015fcoal\u0103 cu excelente tradi\u0163ii de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt solid \u015fi fertil, a fost pus\u0103 la p\u0103m\u00e2nt de coali\u0163ia dintre elevii lene\u015fi, bolnavi de socializare pe Facebook; p\u0103rin\u0163ii isteriza\u0163i de odraslele nemul\u0163umite c\u0103 trebuie “s\u0103-\u015fi fac\u0103 temele acas\u0103”, \u015fi birocra\u0163ii plafona\u0163i, grijulii cu scaunele lor, nu cu educa\u0163ia, \u015fi copiind mecanic din publica\u0163ii str\u0103ine, pentru a redacta legi, regulamente \u015fi programe analitice.<\/em><\/strong> <\/em><\/p>\n

De 21 de ani se fac reforme \u015fi iar reforme ale \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntului, care, \u00een realitate, submineaz\u0103 func\u0163ia instructiv-educativ\u0103 a \u015fcolii. Primul pas \u00een cretinizarea elevilor este prigoana dezl\u0103n\u0163uit\u0103 de birocra\u0163ii Ministerului Educa\u0163iei \u00eempotriva volumului de cuno\u015ftin\u0163e transmise elevilor. La istorie – \u015fi nu numai la noi – s-a \u00eenceput cu \u00eendep\u0103rtarea cronologiei: “S\u0103 nu \u00eenc\u0103rc\u0103m mintea elevilor cu date”. Foarte bine: istoria nu este o disciplin\u0103 de memorizare, ci de analiz\u0103. Dar f\u0103r\u0103 repere \u00een timp nu se pot stabili leg\u0103turile cauzale. \u015ei eu sunt \u00eempotriva \u00eenv\u0103\u0163\u0103rii pe dinafar\u0103 a datelor lesne de g\u0103sit \u00eentr-o cronologie sau \u00eentr-un manual, dar – pentru Dumnezeu! – cum s\u0103 \u00een\u0163elegi raporturile de cauz\u0103-efect dintre evenimente dac\u0103 nu cuno\u015fti succesiunea lor \u00een timp?<\/p>\n

Nu se dore<\/em><\/strong>\u015fte ca elevii s\u0103 aib\u0103 o preg\u0103tire temeinic\u0103, \u015fi cei trei componen\u0163i ai coali\u0163iei de care am amintit prefer\u0103 ni\u015fte adolescen\u0163i ignoran\u0163i, incapabili s\u0103 dep\u0103\u015feasc\u0103 limbajul “mi\u015fto” \u015fi “na\u015fpa”. Cu astfel de cet\u0103\u0163eni, viitorul Rom\u00e2niei este sumbru.<\/em><\/strong><\/p>\n

– \u00cen timp ce bulgarii \u00ee\u015fi \u00eemp\u00e2nzesc \u0163ara cu \u015fantiere arheologice, \u00een c\u0103utarea tracilor cu care nu au nici o leg\u0103tur\u0103, rom\u00e2nii, urma\u015fi direc\u0163i ai dacilor \u015fi romanilor, sunt gata s\u0103 cedeze str\u0103inilor, spre distrugere, vestigiile daco-romane de la Ro\u015fia Montan\u0103. Care ar trebui s\u0103 fie atitudinea statului fa\u0163\u0103 de cercetarea arheologic\u0103?<\/p>\n

– De\u015fi se vorbe\u015fte de conservarea “patrimoniului na\u0163ional”, nu se face nimic pentru p\u0103strarea \u015fi valorificarea lui. S-a g\u0103sit un alibi: nu sunt bani. Dar banii se g\u0103sesc imediat c\u00e2nd se construiesc vile \u015fi se achizi\u0163ioneaz\u0103 ma\u015fini de lux. Este o ru\u015fine c\u0103 statul rom\u00e2n nu a participat la “licita\u0163ia Br\u00e2ncu\u015fi”, pentru a achizi\u0163iona m\u0103car pipa unui rom\u00e2n care a deschis drumuri noi \u00een art\u0103. Nu ne pas\u0103 de Br\u00e2ncu\u015fi, dar avem bani pentru branduri care nu conving pe nimeni. Spre ru\u015finea guvernan\u0163ilor no\u015ftri, avem mult mai pu\u0163ine \u015fantiere arheologice ast\u0103zi, \u00een Rom\u00e2nia, dec\u00e2t pe vremea lui Mihail Roller, de trist\u0103 amintire. Sentimentul patriotic se \u00eenfirip\u0103 la copil din interesul \u015fi dragostea pentru vestigiile trecutului. Sentimentul istoric al continuit\u0103\u0163ii se na\u015fte din ata\u015famentul pentru un monument, o cruce \u00een\u0103l\u0163at\u0103 s\u0103 ve\u015fniceasc\u0103 un eveniment, un mic schit, pierdut \u00een mun\u0163i. Cine-i \u00eenva\u0163\u0103 pe copii s\u0103 le ocroteasc\u0103? Grija pentru urmele \u00eenainta\u015filor – vezi \u015fi cazul Ro\u015fia Montan\u0103 – ar trebui s\u0103 fie un principiu s\u0103dit \u00een con\u015ftiin\u0163a rom\u00e2nilor \u00eenc\u0103 de pe b\u0103ncile \u015fcolii.<\/p>\n

“Marii guru ai culturii rom\u00e2ne de ast\u0103zi nu mai vor s\u0103 \u015ftie c\u0103 sunt rom\u00e2ni”<\/p>\n

– Cui crede\u0163i c\u0103 i se datoreaz\u0103 situa\u0163ia catastrofal\u0103 \u00een care se afl\u0103 ast\u0103zi Rom\u00e2nia?<\/p>\n

– Situa<\/em><\/strong>\u0163ia catastrofal\u0103 \u00een care se afl\u0103 ast\u0103zi Rom\u00e2nia are, ca s\u0103 spun a\u015fa, doi responsabili, \u00een afara crizei mondiale: clasa politic\u0103 \u015fi masa poporului rom\u00e2n. Clasa politic\u0103 postdecembrist\u0103 nu a avut – indiferent de partid – nici un proiect na\u0163ional. A avut, \u00een schimb, un unic g\u00e2nd: s\u0103 se c\u0103p\u0103tuiasc\u0103. S-a repezit asupra Rom\u00e2niei cu singurul g\u00e2nd al \u00eembog\u0103\u0163irii. Oamenii politici au ac\u0163ionat ca ni\u015fte vandali, distrug\u00e2nd \u015fi jefuind totul. Mongolii, ungurii, turcii, nem\u0163ii, ru\u015fii nu au f\u0103cut rom\u00e2nilor at\u00e2ta r\u0103u c\u00e2t au f\u0103cut politicienii postdecembri\u015fti \u00een dou\u0103 decenii.<\/em><\/strong><\/p>\n

C\u00e2nd, peste ani \u015fi ani, se va scrie istoria timpurilor de azi, “nu vor ajunge blestemele” pentru a-i condamna pe cei care au f\u0103cut ca Rom\u00e2nia s\u0103 rateze o mare \u015fans\u0103 de afirmare \u015fi bun\u0103stare \u015fi s\u0103 fie adus\u0103 la sap\u0103 de lemn.<\/p>\n

Dar clasa politic<\/em><\/strong>\u0103 nu \u015fi-ar fi putut desf\u0103\u015fura “opera” nefast\u0103 dac\u0103 \u00een calea ei ar fi \u00eent\u00e2lnit rezisten\u0163a hot\u0103r\u00e2t\u0103 a opiniei publice, manifestarea viguroas\u0103 a spiritului civic. Din nefericire, am r\u0103mas un popor de \u0163\u0103rani – spiritul civic se na\u015fte la ora\u015f! -, o turm\u0103 de oi, care se las\u0103 exploatat\u0103, batjocorit\u0103, c\u0103lcat\u0103 \u00een picioare, f\u0103r\u0103 nici o tres\u0103rire de revolt\u0103 sau de demnitate (Goga observase, \u00een 1916, acela\u015fi lucru). Clasa politic\u0103 din Rom\u00e2nia este \u00eentocmai ca un r\u0103uf\u0103c\u0103tor sigur de impunitate. \u015ei dac\u0103 \u015ftie c\u0103 nu are a se teme de nimic, atunci de ce n-ar jefui \u00een continuare? Proteste ca \u00een Grecia – leag\u0103nul democra\u0163iei – sunt de neimaginat \u00een Rom\u00e2nia. \u0102sta e marele nostru blestem: o mas\u0103 supus\u0103, resemnat\u0103, incapabil\u0103 s\u0103 se mobilizeze pentru un mare proiect sau pentru o mare idee.<\/em><\/strong><\/p>\n

M\u0103 \u00eentreb dac\u0103 noi, rom\u00e2nii, nu am p\u0103r\u0103sit deja scena istoriei. O bun\u0103 parte a elitei intelectuale a capitulat \u00een fa\u0163a globalismului, a capitalismului de cumetrie \u015fi a clientelismului politic, abandon\u00e2nd func\u0163ia de ghid spiritual al na\u0163iunii. Oameni ca pa\u015fopti\u015ftii, oameni ca f\u0103uritorii Rom\u00e2niei Mari ar fi privi\u0163i ast\u0103zi ca anacronici \u015fi nostalgici. Marii guru ai culturii rom\u00e2ne de ast\u0103zi nu mai vor s\u0103 \u015ftie c\u0103 sunt rom\u00e2ni. Am avut un exemplu la 1 Decembrie a.c.: c\u00e2\u0163i dintre ei au scris sau evocat cu dragoste de trecut \u00eemprejur\u0103rile cre\u0103rii Rom\u00e2niei Mari?<\/p>\n

“Din solda\u0163i am f\u0103cut ho\u0163i, din ofi\u0163eri, pe\u015fti, dar cu caii ce s\u0103 fac, domnule ministru?”<\/p>\n

– Rom\u00e2nii au mai trecut prin crize. Spre exemplu, Marea Criz\u0103 din 1929-1933. Cum s-au descurcat guvernele de atunci?<\/p>\n

– \u00centr-adev\u0103r, crize economice au existat \u015fi \u00een trecut, dar fiecare eveniment este generat de condi\u0163iile istorice care \u00eei confer\u0103 unicitate. Solu\u0163iile, deci, nu pot fi identice \u00een cazul unor crize. Cea din anii 1929-1933 a lovit dur Rom\u00e2nia, \u015fi guvernan\u0163ii de atunci, ca \u015fi cei de acum, au recurs la concedieri, \u00eent\u00e2rzierea pl\u0103\u0163ii lefurilor, reduceri de salarii (“curbele de sacrificiu”). A fost marea ne\u015fans\u0103 a lui Nicolae Iorga, cea mai str\u0103lucit\u0103 minte a rom\u00e2nilor, s\u0103 fie prim-ministru \u00een anii 1931-1932, c\u00e2nd criza se \u00eendrepta spre apogeu. A f\u0103cut scandal \u00een epoc\u0103 replica dat\u0103 de el unei delega\u0163ii de agricultori, veni\u0163i la Mangalia, unde el \u00ee\u015fi petrecea concediul, pentru a se pl\u00e2nge de situa\u0163ia grea \u00een care se aflau, fiind presa\u0163i de b\u0103nci s\u0103-\u015fi achite datoriile. Iat\u0103 relatarea lui Iorga \u00eensu\u015fi: “Iar, cum un om mai simplu strigase la cap\u0103tul l\u0103muririlor mele, c\u0103 el e , i-am spus, glumind: “. Ziarele care-i erau ostile l-au acuzat c\u0103 i-a trimis pe protestatari s\u0103 se arunce \u00een mare.<\/p>\n

Exasperat de “m<\/em><\/strong>\u0103surile de austeritate”, un colonel, \u015fef de unitate, s-a dus la Constantin Argetoianu, ministru de Finan\u0163e \u00een guvernul Iorga, \u015fi l-a \u00eentrebat:<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/em><\/strong>“Din solda<\/em><\/strong>\u0163i am f\u0103cut ho\u0163i, din ofi\u0163eri, pe\u015fti, dar cu caii ce s\u0103 fac, domnule ministru?”.<\/em><\/strong> ( de parc\u0103 acum ar fi altfel\u2026)<\/strong><\/p>\n

Criza s-a rezolvat c\u00e2nd a \u00eencetat pe plan interna\u0163ional. Sunt convins c\u0103 \u015fi acum va fi la fel. Adev\u0103rul este c\u0103 mari finan\u0163i\u015fti nu am avut dec\u00e2t doi: Eugeniu Carada \u015fi Vintil\u0103 Br\u0103tianu. Nu am avut \u015fi nu avem mari competen\u0163e financiare, capabile de elaborarea solu\u0163iilor de criz\u0103. Guvernan\u0163ii de ast\u0103zi v\u0103desc o g\u00e2ndire rudimentar\u0103: “s\u0103 taie”, s\u0103 reduc\u0103 salariile \u015fi s\u0103 sporeasc\u0103 taxele. Un mare plan de investi\u0163ii, de relansare a economiei, nu exist\u0103. S\u0103 a\u015ftept\u0103m, a\u015fadar, scr\u00e2\u015fnind din din\u0163i, sf\u00e2r\u015fitul crizei pe plan mondial.<\/p>\n

– Care este epoca din istoria rom\u00e2nilor pe care o admira\u0163i cel mai mult?<\/p>\n

– Admira\u0163ia cea mai puternic\u0103 o am pentru genera\u0163ia pa\u015foptist\u0103. O for\u0163\u0103 de crea\u0163ie politic\u0103, un devotament pentru interesul na\u0163ional, un dezinteres total pentru destinul personal, totul a fost \u00eenchinat na\u0163iunii rom\u00e2ne. E\u015fecul revolu\u0163iei din 1848 nu i-a descurajat pe pa\u015fopti\u015fti. Au \u00eendurat exilul, dar au continuat lupta \u015fi, \u00een dou\u0103 decenii (1859-1878), au creat statul rom\u00e2n modern, c\u0103ruia i-au c\u00e2\u015ftigat independen\u0163a. Doar dou\u0103 decenii, adic\u0103 exact c\u00e2t i-a trebuit clasei politice postdecembriste s\u0103 pr\u0103bu\u015feasc\u0103 Rom\u00e2nia \u00een haos \u015fi mizerie. Cum s\u0103 nu-i admiri pe pa\u015fopti\u015fti? Sunt un model care ar trebui prezentat \u015fi explicat \u00een toate dimensiunile lui, nu ca o simpl\u0103 lec\u0163ie de manual, ci ca un prilej de medita\u0163ie, responsabil\u0103 \u015fi fecund\u0103, pentru adolescen\u0163i, f\u0103uritorii Rom\u00e2niei de m\u00e2ine. Dar cum s\u0103 le “\u00eenc\u0103rc\u0103m mintea” cu evenimente \u015fi date? Nu se l\u0103uda, nu demult, Ministerul Educa\u0163iei c\u0103 a mai redus cu 35% cuno\u015ftin\u0163ele de transmis \u00een \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt?<\/p>\n

– Ce v\u0103 dori\u0163i \u00een 2011?<\/p>\n

– Ce-mi doresc \u00een 2011? S<\/em><\/strong>\u0103 scap c\u00e2t mai cur\u00e2nd din aceast\u0103 lume de ho\u0163ie, tic\u0103lo\u015fie \u015fi nevolnicie, care este Rom\u00e2nia de ast\u0103zi. \u00centruc\u00e2t sunt prea b\u0103tr\u00e2n pentru a mai emigra, cum nu exist\u0103 la noi clinici de eutanasiere voluntar\u0103, cum procurarea Furadanului salvator e oprit\u0103 prin lege, nu-mi r\u0103m\u00e2ne dec\u00e2t s\u0103-l rog pe Dumnezeu s\u0103 m\u0103 ia la El rapid \u015fi u\u015for.<\/em><\/strong><\/p>\n

– Ce urare le adresa\u0163i rom\u00e2nilor, domnule profesor?<\/p>\n

Urez poporului rom\u00e2n, la \u00eenceputul lui 2011, s\u0103 se revitalizeze \u015fi s\u0103 fie capabil s\u0103 re\u00eennoiasc\u0103, \u00een condi\u0163iile secolului al XXI-lea, performan\u0163ele str\u0103mo\u015filor din timpul lui \u015etefan cel Mare, Mihai Viteazul \u015fi al lupt\u0103torilor pa\u015fopti\u015fti.”<\/p>\n

\u00a0——-<\/p>\n

\n

Publicat Mar\u0163i, 04 ianuarie 2011<\/p>\n

Ion Longin Popescu<\/p>\n

\n

P.S.- Dup<\/strong>\u0103 un an \u0219i trei luni, dorin\u021ba sa , nefast\u0103, s-a realizat!!!!<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 A decedat la 14 aprilie 2012! <\/strong><\/p>\n

 <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

,,De 21 de ani tr\u0103im vremuri pretins istorice. Totul a \u00eenceput la Revolu\u0163ie, c\u00e2nd grupurile de tineri care ocupau Comitetul [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-35846","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/35846","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=35846"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/35846\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":35849,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/35846\/revisions\/35849"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=35846"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=35846"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=35846"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}