{"id":35850,"date":"2018-02-14T14:37:19","date_gmt":"2018-02-14T14:37:19","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=35850"},"modified":"2018-02-14T14:38:32","modified_gmt":"2018-02-14T14:38:32","slug":"gheorghe-constantin-nistoroiu-doctrina-comunismului-1","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2018\/02\/14\/gheorghe-constantin-nistoroiu-doctrina-comunismului-1\/","title":{"rendered":"Gheorghe Constantin NISTOROIU: Doctrina comunismului (1)"},"content":{"rendered":"<p><strong><em>\u00a0<a href=\"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-content\/uploads\/2018\/02\/b_300_472_16777215_0___images_stories_autori_Nistoroiu-Gh-C-tin-art-emis.jpg\"><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" class=\"alignleft size-medium wp-image-35851\" title=\"b_300_472_16777215_0___images_stories_autori_nistoroiu-gh-c-tin-art-emis\" src=\"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-content\/uploads\/2018\/02\/b_300_472_16777215_0___images_stories_autori_Nistoroiu-Gh-C-tin-art-emis-190x300.jpg\" alt=\"\" width=\"190\" height=\"300\" srcset=\"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-content\/uploads\/2018\/02\/b_300_472_16777215_0___images_stories_autori_Nistoroiu-Gh-C-tin-art-emis-190x300.jpg 190w, https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-content\/uploads\/2018\/02\/b_300_472_16777215_0___images_stories_autori_Nistoroiu-Gh-C-tin-art-emis.jpg 300w\" sizes=\"auto, (max-width: 190px) 100vw, 190px\" \/><\/a>\u00a0 \u201eDreptatea f\u0103r\u0103 putere este neputincioas\u0103,<\/em><\/strong><\/p>\n<p><strong><em>\u00a0\u00a0 iar puterea f\u0103r\u0103 dreptate este tiranic\u0103.\u201d<\/em><\/strong><\/p>\n<p style=\"text-align: right;\"><strong><em>\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 <\/em><\/strong><strong>(BLAISE PASCAL)<\/strong><\/p>\n<p><strong>\u00a0<\/strong><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong><em>\u00a0\u00a0 &lt;&lt;Nu este vina mea dac\u0103 cei care m\u0103 acuz\u0103 sunt tocmai aceia care au organizat o afacere mondial\u0103 din v\u00e2nzarea ciolanelor bunicilor lor.&gt;&gt;<\/em><\/strong><\/p>\n<p style=\"text-align: right;\"><strong>\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 (ROGER\u00a0 GARAUDY)<\/strong><\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00a0\u00a0\u00a0 Iudaismul-religia iudeilor s-a fondat pe miturile artificial create privind <em>,,convorbirile directe\u201d<\/em> dintre Iahveh (dumnezeul, creat dup\u0103 chipul \u015fi asem\u0103narea lor) \u015fi <em>\u201esacrii<\/em> <em>patriarhi\u201d<\/em>: Avraam, Isaac, Iacov (Israel) \u015fi Moise. \u00cen componen\u0163a istoric\u0103 a Vechiului Testament au intrat mai multe categorii de popoare: canaanenii, amori\u0163ii, filistenii, hiti\u0163ii, to\u0163i deveni\u0163i palestinieni \u015fi khazarii, pretin\u015fii evrei. No\u0163iunea de iudaism vine de la locuitorii statului Iuda, \u00een care s-au convertit primii adep\u0163i, iar cea de mozaism de la presupusul profet Moise.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00a0\u00a0 Iudaismul, fundamentat politic profund a constituit baza sionismului ca doctrin\u0103 extremist\u0103.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00a0\u00a0 Cobor\u00e2nd de pe platoul Sion-<em>\u201es\u0103la\u015ful lui Dumnezeu\u201d, <\/em>sionismul s-a manifestat primar \u00een s\u00e2nul iudaismului, dar cunosc\u00e2nd o ampl\u0103 dezvoltare atunci c\u00e2nd poporul Khazar l-a \u00eenfiat ca religie, accept\u00e2ndu-i caracterul na\u0163ionalist, xenofob \u015fi extremist, prin exacerbata \u015fi absurda dogm\u0103 de <em>\u201epopor ales\u201d.<\/em> Khazarii se numesc sub numele fals de evrei, impun\u00e2ndu-\u015fi suprema\u0163ia mondial\u0103, conform pretinsului testament al <em>\u201eporuncilor Dumnezeului lor.\u201d <\/em>Practic, \u00een sens general cele dou\u0103 ramuri de semitice, distincte ca etnie, av\u00e2nd \u00eens\u0103 iudaismul ca religie comun\u0103 pot fi numi\u0163i iudei. Biblia iudaic\u0103-Vechiul Testament este o istorie a iudeilor, iar Talmudul \u015fi Cabala reprezint\u0103 codurile de norme sacre, iudaice ce trebuie respectate la modul absolut. Iudaismul parcurge istoric trei etape: <em>etapa talmudic\u0103, etapa rabinic\u0103 <\/em>\u015fi<em> etapa reformist\u0103,<\/em> numit\u0103 \u015fi neoiudaismul.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00a0\u00a0 Prin r\u0103sp\u00e2ndirea iudeilor \u00een lume, aceste colonii s-au organizat puternic institu\u0163ional, fiind coordonate \u015fi conduse la nivel de \u0163ara de adop\u0163ie \u015fi universal de sinoadele rabinice, conferindu-le o structur\u0103 organic\u0103 \u015fi politic\u0103, astfel c\u0103 sionismul s-a implicat la nivel interna\u0163ional, prin organiza\u0163iile sale secrete de tip masonerie.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00a0\u00a0 Na\u015fterea <em>Mi\u015fc\u0103rii Hascala<\/em>, reforma religioas\u0103 din veacul al XVIII-lea, ini\u0163iat\u0103 de Moise Mendelssohn-Moise Ben Mendel, a creat Neomesianismul. Adep\u0163ii \u00eenfoca\u0163i ai noii reforme au fost discipolii Mi\u015fc\u0103rii Hascala \u015fi membrii <em>\u201eUniunii Evreilor pentru \u015etiin\u0163\u0103 \u015fi Civiliza\u0163ie\u201d<\/em> condus\u0103 de rabinii Moise Hess \u015fi Baruch Levy, mentorul lui Marx, c\u0103ruia i-a explicat \u00een detaliu natura Neomesianismului, ce va fi realizat doar printr-o revolu\u0163ie comunist\u0103 universal\u0103 axat\u0103 pe clasa muncitoare.1.\u00a0\u00a0 <em>\u201ePoporul evreu \u00een \u00eentregime va fi propriul s\u0103u Mesia. Domnia sa asupra universului se va face prin unificarea celorlalte rase umane, eliminarea monarhiilor \u015fi a frontierelor, care nu s\u00e2nt dec\u00e2t bastioane ale individualismului, \u015fi prin instaurarea unei republici universale care va recunoa\u015fte pretutindeni drepturile de cet\u0103\u0163enie ale evreilor. \u00cen aceast\u0103 nou\u0103 organizare a omenirii, fiii lui Israel, r\u0103sp\u00e2ndi\u0163i acum pe toat\u0103 fa\u0163a p\u0103m\u00e2ntului, cu to\u0163ii de aceea\u015fi ras\u0103 \u015fi cu aceea\u015fi forma\u0163ie tradi\u0163ional\u0103 vor ajunge f\u0103r\u0103 mari opreli\u015fti s\u0103 fie elementul conduc\u0103tor peste tot, mai ales dac\u0103 reu\u015fesc s\u0103 impun\u0103 maselor muncitoare o conducere format\u0103 din evrei. Astfel, datorit\u0103 victoriei proletariatului, vor ajunge \u00een m\u00e2inile israeli\u0163ilor guvernele tuturor na\u0163iunilor o dat\u0103 cu formarea republicii universale. Atunci proprietatea individual\u0103 va putea fi \u00eenl\u0103turat\u0103 de c\u0103tre guvernele rasei evreie\u015fti, care vor putea administra astfel peste toate bog\u0103\u0163iile popoarelor. \u015ei a\u015fa se va \u00eemplini f\u0103g\u0103duiala Talmudului, anume c\u0103 atunci c\u00e2nd timpurile mesianice vor veni, evreii vor \u0163ine sub cheile lor bunurile tuturor neamurilor lumii.\u201d <\/em>(Rabinul Levy Baruch, cf. dr. Luis Bielski, <em>Sionism <\/em>\u015fi <em>Comunism<\/em>)<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00a0\u00a0 Convin\u015fi c\u0103 Mesia at\u00e2t de mult a\u015fteptat este o metafor\u0103, l-au substituit cu na\u0163iunea \u00een sine, d\u00e2nd na\u015ftere socialismului marxist sau comunismului. \u00cen s\u00e2nul iudaismului, Sionismul s-a dezvoltat ca mi\u015fcare mesianic\u0103, de tip neomesianic.2.<em> \u201e&#8230; a\u015fa cum neomesianic este \u015fi socialismul comunist al lui Karl Marx, ambii constituind tentaculele aceleia\u015fi caracati\u0163e israelite care caut\u0103 s\u0103 st\u0103p\u00e2neasc\u0103 lumea pentru a-\u015fi \u00eemplini astfel idealul mesianic.\u201d<\/em> (ibid.)<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><em>\u00a0\u00a0 <\/em>\u00a0\u00a0<!--more-->Alte surse \u00een afara celor falsificate inten\u0163ionat, arat\u0103 c\u0103 grosul conduc\u0103torilor Revolu\u0163iei din 1917, erau evrei din comunitatea evreiasc\u0103 rus\u0103 \u015fi evrei din comunitatea evreiasc\u0103 american\u0103, \u00een propor\u0163ie de 90 la sut\u0103. Stalin afirma \u00een cartea sa: <em>Marxismul \u015fi chestiunea na\u0163ional\u0103, <\/em>publicat\u0103 \u00een 1913, c\u0103 \u00een Rusia tr\u0103iau circa 6 milioane de evrei, din care 96 la sut\u0103 tr\u0103iau \u00een ora\u015fe. La aceast\u0103 cifr\u0103 destul de mare se adaug\u0103 coeficientul lor specific de unitate, put\u00e2ndu-se cu u\u015furin\u0163\u0103 organiza, ajuta\u0163i fiind de iudaismul interna\u0163ional, de masa muncitorilor \u015fi cea a \u0163\u0103ranilor obidi\u0163i, pentru a se conduce spre obiectivul propus revolu\u0163ia comunist\u0103. Ecoul propagandei r\u0103sun\u00e2nd \u00een toate clasele sociale s-a f\u0103cut prin masonerie \u015fi prin agen\u0163ii iudaismului \u00een mod sistematic, preg\u0103tind prin ac\u0163iuni subversive terenul pe care s\u0103 fie \u00eens\u0103m\u00e2n\u0163at comunismul. Victoriei comunismului \u00een Rusia a fost preg\u0103tit\u0103 \u00een premier\u0103 de unul dintre mae\u015ftrii masoneriei ruse, evreul Aleksandr Kerenski alias Adler Kirbis, care a jucat la dublu: \u015fi pentru \u0163ar \u015fi pentru Lenin. De profesie avocat, a intrat \u00een Partidul Muncitoresc Rus, ajung\u00e2nd \u00een Dum\u0103 ca deputat, reprezent\u00e2nd sociali\u015ftii modera\u0163i. Cu sprijinul masoneriei a ajuns \u00een Februarie 1917, \u00een guvernul provizoriu, ministru de justi\u0163ie, apoi \u00een mai, ia portofoliul Ministerului de R\u0103zboi, pentru ca \u00een August acela\u015fi an s\u0103 devin\u0103 prim-ministru, \u00een locul principelui Gheoghievici Ivov. Declan\u015feaz\u0103 un conflic dur \u00eempotriva Comandantului armatei \u0163ariste, Gheorghievici Kornilov, pe care-l <em>\u201edemite\u201d<\/em>, apoi \u00eel aresteaz\u0103, declar\u00e2nd Rusia <em>\u201erepublic\u0103\u201d<\/em> la 15 Septembrie 1917, instituindu-se pre\u015fedintele guvenului provizoriu \u015fi comandant al armatei, detron\u00e2nd-ul astfel cu destul\u0103 u\u015furin\u0163\u0103 pe \u0163arul Nicolae al II-lea.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00a0\u00a0 Lovitura de stat organizat\u0103 \u00een luna Octombrie de Lenin \u015fi Tro\u0163ki a fost o simpl\u0103 formalitate.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00a0\u00a0 Adev\u0103rata victorie i-a apar\u0163inut lui Kerenski, care la 8 Noiembrie 1917, pred\u0103 \u015ftafeta puterii confra\u0163ilor s\u0103i bol\u015fevici, el autoexil\u00e2ndu-se \u00een occident ca dizident <em>\u201eanticomunist.\u201d<\/em><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00a0\u00a0 Masele de muncitori, trebuiau atrase spre aceast\u0103 iluzie a binelui socio-proletar, dar numai pentru a deveni \u00een lupta pentru putere, \u00een lupta pentru hegemonia comunismului, instrumentul permanent de sacrificiu pentru liderii marxist-lenini\u015fti.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00a0\u00a0 Muncitorii trebuiau \u00een primul r\u00e2nd \u00een\u015fela\u0163i cu promisiuni himere, promisiunea fiind oferta cea mai necostisitoare, prin presa propagandistic\u0103 pentru a deveni for\u0163a revolu\u0163ionar\u0103, <em>\u201ecarnea de tun\u201d<\/em> pentru teoreticienii \u015fi liderii insurgen\u0163i ai revoltei \u00een drumul lor spre \u00eemplinirea Revolu\u0163iei mondiale comuniste.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00a0 To\u0163i ideologii teoreticieni \u015fi practicieni ai comunismului au fost evrei. Ei au construit mai \u00eent\u00e2i arhitectura <em>\u201esocialismului \u015ftiin\u0163ific\u201d<\/em>, pe care au \u00eembr\u0103cat-o \u00een armura teoriilor economice, iar deasupra au pus ca acoperi\u015f dialectica materialismului.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00a0\u00a0 Exploatarea la maxim a trecutului mitic, i-a adus iudaismului marea victorie a prezentului.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Comunismul n-a fost creat pentru mase, pentru proletari, ci pentru puterea mondial\u0103 a Ocultei iudaice, plan care ast\u0103zi este \u00een pragul reu\u015fitei prin liberalismul-social-democrat, adic\u0103 prin trasfuzia de comunism la neocomunism \u015fi cea de capitalism la neocapitalism, \u0163in\u00e2nd cont c\u0103 ambele sisteme au p\u0103rin\u0163i sioni\u015fti comuni.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00a0\u00a0 Cea mai puternic\u0103 <em>armat\u0103, <\/em>\u00eenainte de <em>\u00eenrolarea <\/em>proletariatului a fost Presa, ini\u0163iat\u0103 \u015fi controlat\u0103 de trusturile evreie\u015fti, precum cel al lui Mauritius de Hirsch-trustul Hirsch (Hearst),care pe la 1850, dep\u0103\u015fea 200 de ziare, cel al lui Leopold Ullstein, Campania de Pres\u0103 \u015fi Edituri-Berlin \u015f.a. 3.<em>\u201e&#8230;\u00centre 1915-1930, aceast\u0103 campanie de pres\u0103 a ajuns s\u0103 se impun\u0103 aproape dictatorial \u00een presa german\u0103, public\u00e2nd cel mai important ziar al \u0163\u0103rii, <strong>&lt;&lt;Die Berliner Morgenpost&gt;&gt;<\/strong>, \u00eentr-un tiraj de 600.000 de exemplare; cea mai important\u0103 revist\u0103 ilustrat\u0103 german\u0103, , <strong>&lt;&lt;Die Berliner Illustrierte Zeitung&gt;&gt;<\/strong>, cu 2 milioane de exemplare; cea mai important\u0103 revist\u0103 s\u0103pt\u0103m\u00e2nal\u0103, <strong>&lt;&lt;Die Grune Post&gt;&gt;<\/strong>, cu 1 milion de exemplare, la care se ad\u0103ugau alte trei ziare berlineze, dou\u0103 s\u0103pt\u0103m\u00e2nale \u015fi zece publica\u0163ii lunare. \u00cen afar\u0103 de aceasta, editura publica anual c\u0103r\u0163i cu un tiraj total de 2 milioane de volume.<\/em><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><em>\u00a0\u00a0 Tipografia Companiei Ullstein&#8230;, avea ca angaja\u0163i 10.000 de muncitori. Evreul Rudolf Hans Franz Ullstein, fiul lui Leopold, avea un c\u00e2\u015ftig de circa 20 de milioane de m\u0103rci, 6 milioane de dolari pe an, de pe urma activit\u0103\u0163ii ziarelor \u015fi editurii.\u201d<\/em>\u00a0 (Traian Romanescu, <em>Marea Conspira\u0163ie Evreiasc\u0103.<\/em> Ed. Logos, Bucure\u015fti-1997, p. 127)<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00a0\u00a0 Iudaismul interna\u0163ional a fost cel care a netezit calea socialismului \u00eemplinindu-l \u00een revolu\u0163ia comunist\u0103 din Rusia sovietic\u0103.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00a0\u00a0 S\u0103 spunem c\u00e2teva cuvinte despre corifeii evrei ai iudaismului interna\u0163ional-comunist:<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">1.Karl Heinrich Marx, alias Kissel Mordekay, <em>\u201ep\u0103rintele marxismului\u201d, <\/em>este cel care a formulat concep\u0163ia na\u0163ionalismului evreu, dar \u015fi-a pus eticheta de <em>\u201einterna\u0163ionalist\u201d<\/em>, pentru a p\u0103stra aparen\u0163ele. De fapt Marx a tr\u0103it ca un mare burghez pe banii capitali\u015ftilor evrei germani pentru concep\u0163iile lui <em>na\u0163ionaliste, ultrana\u0163ionaliste <\/em>\u015fi <em>interna\u0163ionaliste.<\/em><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00a0\u00a0 Evreul Karl Marx\/ Kissel Mordekay amestec\u0103 a\u015fadar, \u00een teascul eu-lui s\u0103u cele dou\u0103 elemente: utopia \u015fi revolu\u0163ia, rezult\u00e2nd o materie brut\u0103, marxismul, urm\u00e2nd ca dup\u0103 decantare s\u0103 se transforme \u00eentr-o licoare ro\u015fie cu gust de s\u00e2nge denumit\u0103 comunism.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00a0\u00a0 \u00cen prodigioasa revist\u0103 <em>\u201eDeustche Franzosische Jahrbucher\u201d-&lt;&lt;Anale Franco-Germane&gt;&gt;<\/em> a publicat \u00een 1844, articolul ultrana\u0163ionalist: <em>\u201eZur Judenfrage\u201d-&lt;&lt;Despre chestiunea evreiasc\u0103&gt;&gt;<\/em>.4.<em> \u201e\u00een care face o analiz\u0103 detaliat\u0103 a problemei na\u0163ionale evreie\u015fti, polemiz\u00e2nd cu Bruno Bauer, un alt radical evreu din Germania. P\u00e2n\u0103 \u00een anul 1847, Marx a lucrat de asemenea la redactarea <strong>\u201eProgramului sionist\u201d<\/strong> care, \u00eempreun\u0103 cu noi ad\u0103ugiri f\u0103cute de diver\u015fi evrei a fost transmis \u00eentregii evreimi interna\u0163ionale \u00een anul 1897, \u00een cadrul Primului Congres Mondial Evreiesc.<\/em><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00a0\u00a0 \u00cen 1848, Karl Mordekay a publicat la Londra cunoscutul <strong>\u201eManifest Comunist\u201d<\/strong>,<em> care declan\u015feaz\u0103 agitarea clasei muncitoare din \u0163\u0103rile cre\u015ftine \u015fi lupta \u00eempotriva capitalismului burghez, pentru implantarea <strong>\u201edictaturii proletariatului\u201d<\/strong>, totul de fapt \u00een cadrul luptei secrete duse de iudaismul mondial pentru a st\u0103p\u00e2ni lumea.<\/em><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Referindu-se la opera lui Marx, Hitler scria \u00een Mein Kampf (Lupta mea), <em>&lt;&lt;Karl Marx a fost pur \u015fi simplu singurul individ dintre at\u00e2tea milioane care, \u00een mocirla unei lumi corupte a descoperit cu ochiul sigur al unui profet veninul indispensabil comprim\u00e2ndu-l ca printr-o art\u0103 magic\u0103 \u00eentr-o solu\u0163ie concentrat\u0103 \u00een scopul de a accelera distrugerea existen\u0163ei tuturor na\u0163iunilor libere de pe p\u0103m\u00e2nt \u015fi, toate acestea pentru a-\u015fi servi propria-i ras\u0103.\u201d<\/em> (Traian Romanescu, op. cit., p. 20-21)<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00a0\u00a0 2.Friedrich Engels, evreu n\u0103scut la Barmen-Prusia Renan\u0103, \u00een 1820, al doilea p\u0103rinte al marxismului \u015fi primul al Interna\u0163ionalei <em>\u201eSocialiste\u201d<\/em>(comuniste), \u00eenfiin\u0163at\u0103 \u00een 1849.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00a0\u00a0 3.Karl Kautski, alias Kaus, evreu n\u0103scut la Praga \u00een 1854, scriitor socialist, autorul celei mai \u00eenver\u015funate lucr\u0103ri \u00eempotriva cre\u015ftinismului <em>Der Ursprung des Chirstentum <\/em>(Originile Cre\u015ftinismului), \u00een 1908, <em>\u201ecel mai puternic atac deschis lansat vreodat\u0103 de un evreu \u00eempotriva religiei cre\u015ftine.\u201d<\/em>( ibid, p.21); <em>&lt;&lt;Programul Socialist\u201d <\/em>de la Erfurt-Germania \u00een 1891; <em>Crimele de la Chi\u015fin\u0103u \u015fi problema evreiasc\u0103<\/em> (unde elaboreaz\u0103 iudaismul ca na\u0163iune), \u00een 1903 \u015fi <em>Vorlaufer des Sozialismus<\/em> (Avangarda Socialismului).<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00a0 4.Ferdinand Lassalle, evreu n\u0103scut la Breslau \u00een 1825, promotor al ideilor extremiste, denumit <em>&lt;&lt;socialistul german&gt;&gt;.<\/em> A fondat <em>Allgemeiner Deutscher Arbeiterverein <\/em>(Partidul Muncitoresc German). \u00cen lucr\u0103rile sale, <em>Die Offenes Antwortschreiben <\/em>(Contest\u0103ri deschise) ap\u0103rut\u0103 la 1863 \u015fi <em>Kapital und Arbeit <\/em>(Capital \u015fi Munc\u0103), \u00een 1864. Lassalle, propune prin propagand\u0103 \u015fi agita\u0163ie socialist\u0103, \u00eenl\u0103turarea dinastiilor regale \u015fi a aristocra\u0163iei cre\u015ftine, prin \u00eenlocuirea lor cu guverne burgheze care promovau dictatura economic\u0103.<em> \u201eA fost omor\u00e2t \u00een duel de ofi\u0163erul rom\u00e2n Racovi\u0163\u0103, dup\u0103 ce evreul \u00eei insultase prietena german\u0103.\u201d<\/em> 6. (ibid. p. 21)<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00a0\u00a0 5.Eduard Bernstein, evreu n\u0103scut la Berlin \u00een 1850, autorul lucr\u0103rilor: <em>Die Voraussentzungen des Sozialismus <\/em>(Presupuneri despre socialism)-1899; <em>Voewarts Sozialistatus!<\/em> (Socialism, \u00eenainte!)-1901; <em>Dokumente des Sozialismus<\/em> (Documentele socialismului)-1902; <em>Zur Geschichte und Theorie und Praxis<\/em> (Istoria \u015fi teoria socialismului-1904; <em>Die heutige Sozialdemokratie in Theorie und Praxis<\/em> (Social-democra\u0163ia de azi \u00een teorie \u015fi practic\u0103-1905; <em>Die Aufgaben des Sozialdemokratie<\/em> (\u00cendatoririle social-democra\u0163iei) -1909 \u015fi <em>Die Deutsche Revolution <\/em>(Revolu\u0163ia german\u0103)-1921.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00a0\u00a0 6. Celelalte teorii materialist-economice care, \u015fi-au desf\u0103\u015furat agita\u0163ia \u015fi propaganda \u00een numeroase \u0163\u0103ri pentru atragerea proletariatului la lupta comunismului apar\u0163in de asemenea \u00a0evreilor: <em>\u201eJacob Lastrow, Max Hirsch, Edgar Loening, Wirschauer, August Babel <\/em>(Femeia \u015fi socialismul-1893), <em>Schatz <\/em>(Individualism economic \u015fi social), <em>David Ricardo \u015f.a.\u201d<\/em> 7. (ibid. p. 22)<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><em>\u00a0<\/em><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><em>\u00a0\u00a0\u00a0 <\/em>Gra\u0163ie \u00eenfr\u00e2ngerii \u00een 1918, a Germaniei, Oculta iudaic\u0103 a r\u0103sturnat guvernul printr-o <em>\u201erevolu\u0163ie social\u0103\u201d, <\/em>form\u00e2nd primul cabinet evreu-comunist:<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">1. Preuss-Interne; 2. Freund-Interne; 3. Lansdberg-Finan\u0163e; 4. Karl Kautski-Finan\u0163e; 5. Schiffer-Finan\u0163e; 6. Eduard Bernstein-secretar al Trezoreriei statului; 7. Fritz Max Cohen-\u015fef al serviciului de Informa\u0163ii, fost corespondent al ziarului <em>&lt;&lt;Frankfurter Zeitung&gt;&gt;.<\/em><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><em>\u00a0<\/em><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00a0\u00a0 Al doilea cabinet tot \u00een 1918, era alc\u0103tuit din aceea\u015fi semin\u0163ie:<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">1.Hirsh-ministru de Interne; 2. Rosenfeld-ministrul Justi\u0163iei; 3. Futran-\u00cenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt; 4. Arndt-\u00cenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt; 5. Simon-secretar la Finan\u0163e; 6. Kastenberg-directorul sec\u0163iei de arte \u015fi litere; 7. Stathgen-ministru al Dezvolt\u0103rii; 8. Meyer Gerhart-directorul comer\u0163ului cu coloniile; 9. Wurm-secretar la Alimenta\u0163ie; 10. Merz, Weil, Katzenstein, Stern, Leewemberg, Frankel, Schlesinger, Israelowitz, Selingsohn, Laubenheim etc., ocupau func\u0163ii de seam\u0103 \u00een ministere.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00a0\u00a0 Alte sectoare remarcabile ale \u00eenvinsului stat german \u00een 1918, erau ocupate tot de evrei:<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">1.Kohen-pre\u015fedintele Comitetului Solda\u0163ilor \u015fi Muncitorilor Germani, <em>\u201ecorespondent al unui soviet similar \u00eenfiin\u0163at \u00een acela\u015fi an \u00een Rusia\u201d<\/em>; 2. Ernst-\u015feful poli\u0163iei din Berlin; 3. Sinzheimer-\u015feful poli\u0163iei din Frankfurt; 4. Lewy-\u015feful poli\u0163iei din Hessen; 5. Kurt Eisner-pre\u015fedintele Bavariei; 6. Jaffe-ministrul fina\u0163elor bavareze; 7. Brentano-ministru al industriei, comer\u0163ului \u015fi transporturilor, apoi ministru al afacerilor externe al Republicii Federale Germania \u00een cabinetul Adenauer; 8. Talheimer-ministru \u00een Wurtemberg; 9. Heiman \u2013ministru de stat \u00een Wurtemberg; 10. Fulda-\u00een guvernul din Hessen; 11. Theodor Wolf-redactor \u015fef al ziarului <em>&lt;&lt;Berliner Tagenblatt\u201d<\/em>; 12 Gwiner-director al <em>&lt;Deutsche Bank&gt;<\/em>. Delega\u0163ii Conferin\u0163ei de Pace-Versailles erau evrei 8., <em>\u201eprintre care: Rathenau, Wassermann, Mendelson Bartoldy, Max Warburg, Dr. W. Strauss, Oscar Oppenheimer Merton, Brentano, Struk \u015fi Deutsch&#8230;,,<\/em><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><em>\u00a0\u00a0 \u00cen luna ianuarie 1919, un grup comunist, cunoscut sub numele de <strong>&lt;&lt;Liga Spartakus&gt;&gt;<\/strong>, a \u00eencercat s\u0103 dea o lovitur\u0103 de stat, printr-o revolt\u0103 comunist\u0103 izbucnit\u0103 la Berlin. Capii revoltei? Erau evreii Rosa Luxemburg \u015fi Karl Liebknecht&#8230;<\/em><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><em>\u00a0\u00a0 Dup\u0103 ce s-a votat constitu\u0163ia de la Weimar, \u00een 31 iulie 1919, evreii au reu\u015fit s\u0103 ocupe pozi\u0163ii cheie \u00een guvernul lui Scheideman, astfel c\u0103 influen\u0163a lor catastrofal\u0103 asupra vie\u0163ii politice germane continua.<\/em><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><em>\u00a0\u00a0 Unul dintre cei mai periculo\u015fi evrei era, f\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103, Walter Rathenau, evreu mason, membru al ordinului mason interna\u0163ional <strong>B\u2019nai B\u2019rith<\/strong>, originar din Berlin, unde se n\u0103scuse \u00een 1867&#8230; \u00cen aprilie 1920 a fost numit de c\u0103tre <strong>&lt;&lt;Reichswirtschafsrat&gt;&gt;<\/strong><\/em> (Adunarea sau Camera German\u0103)<em> membru \u00een <strong>&lt;&lt;Socialization Comision&gt;<\/strong>, comisia de socializare \u00eens\u0103rcinat\u0103 cu <strong>&lt;na\u0163ionalizarea&gt; <\/strong>minelor de c\u0103rbuni. \u00cen mai 1921, Rathenau a fost numit ministru de externe al Republicii de la Weimar. \u00cen decembrie acela\u015fi an a \u00eentreprins faimoasa vizit\u0103 la Londra pentru a-i propune lui Lloyd George, primul ministru britanic, crearea <strong>&lt;Statelor Unite ale Europei&gt;<\/strong>, cuprinz\u00e2nd \u015fi Rusia comunist\u0103 \u015fi contribuind astfel la refacerea economiei U.R.S.S.<\/em><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><em>\u00a0\u00a0 Ce consecin\u0163e imediate ar fi avut crearea Statelor Unite ale Europei \u00een acel moment? Rathenau \u015ftia foarte bine. Ar fi \u00eensemnat gr\u0103birea r\u0103sp\u00e2ndirii comunismului \u00een toat\u0103 Europa&#8230; \u00cen calitate de ministru de externe al Germaniei, participant la Conferin\u0163a de la Geneva \u00een 1922, evreul german a semnat al\u0103turi de evreii sovietici Litvinov, Radek, Kamenev \u015fi Rakovski faimosul tratat secret de la Rapallo. \u00cen timpul aceleia\u015fi conferin\u0163e, Germania a recunoscut regimul comunist din Rusia \u015fi i-a oferit ajutor economic, tehnic \u015fi armament. Conform tratatului au fost trimi\u015fi \u00een Rusia 200 de speciali\u015fti germani pentru a supraveghea construirea fabricilor de armament \u015fi reorganizarea armatei ro\u015fii pe baze moderne.\u201d<\/em> (Traian Romanescu, op. cit., p. 128-129)<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00cenf\u0103ptuirea Statelor Unite ale Europei a e\u015fuat prin uciderea lui Rathenau de c\u0103tre tinerii germani ai mi\u015fc\u0103rii na\u0163ionale de eliberare care, a culminat cu venirea la putere a lui Hitler.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00a0 Ideologia marxist\u0103 prin fundamentul ei materialist dialectic a pus bazele doctrinei comuniste.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00a0\u00a0 Pasiunea de comunitate <em>pa\u015fnic\u0103 <\/em>a abolit egalitarismul, instaur\u00e2nd revolu\u0163ia feroce, prin preg\u0103tirea revolu\u0163ionarilor de profesie, a celor violen\u0163i sau deveni\u0163i instrumente ale cruzimii.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00a0\u00a0 Lenin\/ Ziberblum care, considera violen\u0163a liantul revolu\u0163iei, deci <em>\u201egeneratoare de istorie\u201d<\/em> \u015fi-a preg\u0103tit din vreme prin promisiuni, agita\u0163ie, dezinformare, propagand\u0103, falanga s\u00e2ngeroas\u0103 de extrem\u0103 st\u00e2ng\u0103, Legiunea ro\u015fie pe care a \u00eencununat-o cu o diabolic\u0103 teroare. 9.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00a0\u00a0 <em>\u201eLenin&#8230; a conceput \u015fi \u00eentemeiat, \u00eenc\u0103 din 1902-1903, un partid de revolu\u0163ionari de profesie-grupul bol\u015fevic-foarte diferit de partidele social-democrate europene destul de larg impregnate de cultur\u0103 democratic\u0103 \u015fi reformist\u0103.\u201d<\/em> (Stephane Courtois-coordonator, <em>Dic\u0163ionarul Comunismului.<\/em> Trad. de Mihai Ungurean, Aliza Ardeleanu, Gabriela Ciubuc. Ed. Polirom-2008, p. 13)<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><em>\u00a0<\/em><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00a0\u00a0 Este evident c\u0103 de fapt liderul bol\u015fevic, av\u00e2nd banii oferi\u0163i din abunden\u0163\u0103 de capitali\u015ftii evrei-germani, urm\u0103rea s\u0103 aduc\u0103 la \u00eemplinirea visul milenar al str\u0103bunilor: planul rabino-sionist al globaliz\u0103rii printr-un partid comunist mondial c\u0103l\u0103uzit de Interna\u0163ionala Comunist\u0103.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00a0\u00a0 Toate sec\u0163iile Interna\u0163ionalei Comuniste din cele patru continente: Europa, Asia, America Latin\u0103 \u015fi Africa erau circumscrise codului ro\u015fu, genetic leninist. 10. <em>\u201e&#8230;dimensiunea teleologic\u0103 a proiectului societ\u0103\u0163ii comuniste. Aceasta se bazeaz\u0103 pe ni\u015fte date invariante: o doctrin\u0103-leninismul, \u015fi apoi marxism-leninismul; un model de organizare-&lt;&lt;partidul&gt;&gt;revolu\u0163ionarilor de profesie, devenit partid-stat; \u015fi \u00een sf\u00e2r\u015fit, o strategie \u015fi o tactic\u0103, ambele comandate de necesit\u0103\u0163ile lu\u0103rii \u015fi p\u0103str\u0103rii puterii \u00een &lt;&lt;patria socialismului&gt;&gt;, URSS, \u015fi de cele ale expansiunii sale.\u201d<\/em> (Stephane Courtois-coordonator, <em>Dic\u0163ionarul Comunismului.<\/em>.., op. cit., p. 12)<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00a0\u00a0 Urm\u00e2nd modelului revolu\u0163ionar francez al represiunii, teroarea bol\u015fevic-leninist\u0103 a \u00eembr\u0103cat toate straiele urii: amenin\u0163area, frica, represiunea, tortura, discriminarea, exterminarea.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong>\u00a0\u00a0\u00a0 <\/strong>Lenin\/ Ziberblum, discipolul marxist a devenit autorul conceptului de stat totalitar \u00een perspectiva imperialismului mondial comunist.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00a0\u00a0\u00a0 Extrem de important\u0103 pentru \u00een\u0163elegerea corect\u0103 a ceea ce falsa istorie a proletariatului mondial avea s\u0103 considere drept <em>\u201d victorie a for\u0163ei biruitoare a voin\u0163ei democratice a\u00a0 celor mul\u0163i \u201c<\/em> \u015fi care este dovada zdrobitoare a incredibilei colabor\u0103ri dintre bol\u015fevici \u015fi germani, \u00eenc\u0103 \u00eenainte de \u00eencheierea p\u0103cii de la Brest-Litovsk, este nota sec\u0163iei de informa\u0163ii din Petrograd a Marelui Stat Major german adresat\u0103 lui Tro\u0163ki la 12 ianuarie 1918. Comisarului bol\u015fevic de la externe i se aducea la cuno\u015ftin\u0163\u0103, c\u0103 sec\u0163ia de informa\u0163ii germane de la Petrograd primise de la Berlin un ordin categoric. 11.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00a0\u201c s\u0103 insist\u0103m pentru alegerea ( \u00een Comitetul Executiv al Partidului bol\u015fevic )\u00a0 a urm\u0103toarelor persoane: Tro\u0163ki, Lenin, Zinoviev, Kamenev,\u2026\u201d ( anexa 17 ).<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00a0\u00a0 Consider extrem de important acest aspect al istoriei mi\u015fc\u0103rii bol\u015fevice care urma s\u0103 influen\u0163eze \u00een mod cov\u00e2r\u015fitor istoria omenirii. Teza apari\u0163iei proletariatului \u015fi definirea lui ca o p\u0103tur\u0103 social\u0103 con\u015ftient\u0103 de propria menire, capabil\u0103 s\u0103-\u015fi creeze propria doctrin\u0103 izvor\u00e2t\u0103 din necesit\u0103\u0163i sociale obiective se dovede\u015fte a fi totalmente fals\u0103. \u00centreaga echip\u0103 bol\u015fevic\u0103, \u00een frunte cu Lenin, au fost pl\u0103ti\u0163i s\u0103 distrug\u0103 ordinea social\u0103 existent\u0103, Imperiul \u0163arist, nu pentru a construi socialismul cel necesar maselor muncitoare ci pentru a asigura schimbarea unor privilegia\u0163i galbeni cu al\u0163ii ro\u015fii.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00a0\u00a0\u00a0 Instalat \u00een mijlocul capitalei cu statul s\u0103u major, a avut grij\u0103 s\u0103 decreteze amnistia general\u0103, astfel \u00eenc\u00e2t a doua zi dup\u0103 lovitura de stat, <em>&lt;&lt;popula\u0163ia revolu\u0163ionar\u0103&gt;&gt;<\/em>\u00a0 a deschis por\u0163ile \u00eenchisorilor, eliber\u00e2nd conform evalu\u0103rilor ulterioare circa 300 000 de de\u0163inu\u0163i de drept comun, mul\u0163i dintre ei adev\u0103ra\u0163i scelera\u0163i, pentru care atmosfera de demen\u0163\u0103 canibalic\u0103 li s-a potrivit de minune, cov\u00e2r\u015fitor de mul\u0163i devenind viitoare cadre de n\u0103dejde ale partidului ce avea s\u0103 inaugureze teroarea ca politic\u0103 de stat.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00a0\u00a0 R\u00e2ndurile extremi\u015ftilor s-au \u00eengro\u015fat, cu to\u0163i aceia care respingeau \u00eendatoririle lor militare \u015fi \u00ee\u015fi c\u0103utau un refugiu pentru la\u015fitatea lor \u00een fanteziile interna\u0163ionale \u015fi defetiste.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00a0\u00a0\u00a0 Aduc \u00een sus\u0163inerea afirma\u0163iilor mele, scrisoarea \u2013directiv\u0103 pe care o primea Lenin de la finan\u0163atorii s\u0103i, Reichsbank-ul \u015fi Bursa din Berlin, av\u00e2nd data de 11 ianuarie 1918, pentru ca la 12 ianuarie 1918 s\u0103-i\u00a0 fie oferite alte 5 000 000 ruble \u015fi, \u00een acela\u015fi timp s\u0103 i se impun\u0103 componen\u0163a Comitetului Central Executiv (anexa 17) 12.\u00a0\u00a0 (ibid., anexa 17)<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00a0\u00a0\u00a0 Personalitatea lui Lenin\/ Ziberblum s-a conturat printr-o profunzime ce rivalizeaz\u0103 cu \u00eens\u0103\u015fi personificarea r\u0103ului !<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00a0\u00a0 I se recuno\u015ftea rolul istoric de a fi g\u0103sit modul de reliefare a punctului cheie din doctrina marxist\u0103 \u00een condi\u0163iile poten\u0163ialului revolu\u0163ionar al Rusiei feudale aflate \u00een stare de destr\u0103mare.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Geniul lui a constat tocmai \u00een capacitatea de a manipula imensa mas\u0103 de cet\u0103\u0163eni liberi \u00eenc\u0103tu\u015f\u00e2ndu-i \u015fi oblig\u00e2ndu-i s\u0103 trag\u0103 benevol uria\u015ful car al propriei lui deveniri ca teoretician\u00a0 al \u201c <em>urei de clas\u0103<\/em> \u201c, \u00eemplinit\u0103 \u00een cov\u00e2r\u015fitorul \u015fir de crime politice.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00a0 \u00cen numele revolu\u0163iei iudeo-masono-bol\u015fevice, Lenin\/ Ziberblum triumfa gra\u0163ie ideologiei care se corobora cu natura masacrelor sale aproape ne\u00eentrerupte. 13.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><em>\u201eNoi avem misiunea de a oprima. Nici o mil\u0103 este deviza noastr\u0103. Pentru \u00eemplinirea ei cea mai mare cruzime este un merit!\u201d<\/em> (Virgil Maxim, <em>Imn pentru Crucea purtat\u0103. <\/em>Ed. Antim-2002, p. 318)<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00a0\u00a0 Imediat dup\u0103 <em>Revolu\u0163ia din Octombrie<\/em>, guvernul sovietic a proclamat sf\u00e2r\u015fitul tuturor religiilor. Lenin\/ Ziberblum a pus \u00een func\u0163iune infernala ma\u015fin\u0103rie comunist\u0103 de ucis oameni, devenind autorul presiunilor exercitate prin toate mijloacele asupra grup\u0103rilor politice care aveau alte opinii dec\u00e2t bol\u015fevicii, autorul interzicerii tuturor partidelor, frac\u0163iunilor parlamentare sau a grup\u0103rilor marxiste nealiniate la leninism, merg\u00e2nd p\u00e2n\u0103 la terorizarea \u015fi <em>\u00a0<\/em>uciderea\u00a0 adversarilor politici (cazul cel mai cunoscut fiind cel al \u00een\u0103bu\u015firii \u00een s\u00e2nge a revoltei matrozilor din Kronstadt).<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Lenin\/ Ziberblum este \u00eentemeietorul satanicului sistem al terorii de stat, exercitate de CEKA \u015fi urma\u015fele ei, ini\u0163iatorul bestialei re\u0163ele de lag\u0103re ale Gulagului, precum \u015fi fondatorul Cominternului\/ Interna\u0163ionala a III-a Comunist\u0103 cu sediul la Moscova, care ,,<em>educa\u201c,<\/em> supraveghea \u015fi coordona activitatea subversiv\u0103 a tuturor partidelor marxist leniniste din alte \u0163\u0103ri, \u00een scopul instaur\u0103ri finale a dictaturii bol\u015fevice \u00een toat\u0103 lumea.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00a0 Lenin\/ Ziberblum este omul g\u00e2ndirii sale politice, care a pus la temelia statului proletar, promisul <em>&lt;&lt;rai comunist &gt;&gt;<\/em>, identificat cu doctrina crimei, exprimat\u0103 ca un genocid, ca un holocaust ro\u015fu. 14.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00a0<em>,,&#8230; abia pune m\u00e2na pe putere, \u00een\u00a0 noiembrie 1917, c\u0103 \u015fi instaureaz\u0103 teroarea, moderat\u0103 deocamdat\u0103, odat\u0103 cu crearea CEKA, apoi a Armatei Ro\u015fii-prototipuri ale poli\u0163iilor politice \u015fi ale armatelor instruite pentru r\u0103zboiul civil, care vor fi st\u00e2lpii de sus\u0163inere a tuturor regimurilor comuniste-\u00eenainte de a proclama deschis<strong> &lt;&lt;Teroarea ro\u015fie&gt;&gt;<\/strong>, \u00een septembrie 1918, \u015fi de a o \u00eenscrie \u00een Codul penal sovietic din 1922.\u201d<\/em><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">(Stephane Courtois, op. cit., p. 16)<em><\/em><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Mama lui Lenin era evreica Blank, iar tat\u0103l, t\u0103tarul Khazav, astfel c\u0103 din aceast\u0103\u00a0 teribil\u0103 corcitur\u0103 a rezultat bestialitatea mongoloid\u0103 cu sadismul \u015fi ipocrizia iudaic\u0103.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><em>\u00a0<\/em><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00a0 * <em>\u201c <\/em>&lt; Berlin &gt;, 1918 ianuarie 11<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Reichsbank, nr.5, 11 ianuarie 1918<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 C\u0103tre pre\u015fedintele Consiliului Comisarilor Poporului,<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Mult stimate domnule pre\u015fedinte,<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00a0\u00a0 <em>\u201cUniunile industriale \u015fi comerciale germane, care sunt interesate de comer\u0163ul cu Rusia, mi-au adresat o scrisoare cuprinz\u00e2nd o serie de date, ce pot servi drept fir conduc\u0103tor. Permite\u0163i-mi s\u0103 v\u0103 atrag aten\u0163ia asupra acestora :<\/em><\/p>\n<ol style=\"text-align: justify;\">\n<li><em>1.\u00a0\u00a0\u00a0 <\/em><em>Lupta revolu\u0163iei ruse \u00eempotriva capitali\u015ftilor ru\u015fi nu are nici cel mai m\u0103runt interes pentru cercurile industriale din Germania at\u00e2ta vreme c\u00e2t chestiunea nu afecteaz\u0103 industria ca atare. <strong>Dvs. pute\u0163i s\u0103-i nimici\u0163i pe capitali\u015ftii ru\u015fi, dar s\u0103 nu fie \u00eeng\u0103duit\u0103 \u00een nici un caz distrugerea de \u00eentreprinderi ruse\u015fti<\/strong>&#8230;<strong> <\/strong>\u00a0<\/em><\/li>\n<li><em>2.\u00a0\u00a0\u00a0 <\/em><em>Este necesar s\u0103 nu se uite c\u0103 \u00een primii ani de dup\u0103 pacea general\u0103 industria german\u0103 nu va fi \u00een stare s\u0103 potoleasc\u0103 foamea de m\u0103rfuri a pie\u0163ii ruse\u015fti, deoarece are acelea\u015fi sarcini cuprinz\u0103toare, de aceea\u015fi natur\u0103, \u00een Orientul Apropiat, \u00een Persia, \u00een China \u015fi \u00een Africa.<\/em><\/li>\n<li><em>3.\u00a0\u00a0\u00a0 <\/em><em>Din aceast\u0103 cauz\u0103 este important s\u0103 fie \u00eentreprinse cercet\u0103ri \u015fi s\u0103 se str\u00e2ng\u0103 material statistic privind situa\u0163ia industriilor, \u015fi-fa\u0163\u0103 de lipsa de bani care domin\u0103 Rusia \u2013 \u00een discu\u0163iile de afaceri s\u0103 fie men\u0163ionat grupul dorit de b\u0103nci comerciale germane.<\/em><\/li>\n<li><em>4.\u00a0\u00a0\u00a0 <\/em><em>\u00cen prima perioad\u0103, comer\u0163ul cu Germania ar putea consta aproape \u00een exclusivitate numai dintr-un schimb de gr\u00e2u \u015fi c\u00e2teva produse care au mai r\u0103mas ca obiecte casnice. Tot ceea ce dep\u0103\u015fe\u015fte limitele unui astfel de comer\u0163 va urma s\u0103 fie pl\u0103tit \u00een avans, anume \u00een m\u0103rci, p\u00e2n\u0103 la cuantumul de 75%, iar sfertul r\u0103mas \u00een curs de \u015fase luni. \u00cen locul unei astfel de \u00een\u0163elegeri s-ar putea s\u0103 apar\u0103, probabil, posibilitatea care s\u0103 \u00eeng\u0103duie ca, \u00een particular, s\u0103 fie acceptate ca plat\u0103 participa\u0163ii germane de c\u00e2\u015ftig pe pia\u0163a monetar\u0103 ruseasc\u0103 sau \u00eemprumuturi industriale \u015fi feroviare cu garan\u0163ie ferm\u0103.<\/em><\/li>\n<\/ol>\n<p style=\"text-align: justify;\"><em>Av\u00e2nd \u00een vedere amintitul interes al unor fabrican\u0163i \u015fi comercian\u0163i germani pentru leg\u0103turile de comer\u0163 cu Rusia, doresc s\u0103 v\u0103 rog c\u00e2t se poate de amical, domnule pre\u015fedinte, s\u0103-mi aduce\u0163i la cuno\u015ftin\u0163\u0103 opiniile guvernului cu privire la aceste chestiuni. Primi\u0163i asigurarea sincerei mele considera\u0163iuni.\u201d<\/em><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00a0 Semnat Reprezentantul Reichsbank \u015fi al Bursei din Berlin<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00a0\u00a0 G. v. Schanz<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00a0 Comunismul fiind doctrina s\u00e2ngelui, Gralul marxist-leninist-stalinist, s-a n\u0103scut a\u015fadar, prin s\u00e2nge, a crescut prin s\u00e2nge, s-a hr\u0103nit permanent cu s\u00e2nge, a domnit prin s\u00e2nge \u015fi n-a sf\u00e2r\u015fit \u00eenc\u0103, umaniz\u00e2ndu-se tot prin s\u00e2nge&#8230; 15.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><em>,,c\u0103ci comunismul nu se schimb\u0103 niciodat\u0103. Are o singur\u0103 doctrin\u0103. Mereu aceea\u015fi.\u201d<\/em> (Constantin Virgil Gheorghiu, <em>Spioana.<\/em> Trad. din lb. francez\u0103 de Gheorghi\u0163\u0103 Ciocioi. Ed. Sophia, Bucure\u015fti-2017, p. 324)<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00a0\u00a0 Leon Davidovici Bronstein-Tro\u0163ki, confratele lui Lenin\/ Ziberblum, a fost \u015fi el, remarcabil-agent al poli\u0163iei politice austriece \u015fi teoretician al totalitarismului bol\u015fevic.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00a0\u00a0 Bron\u015ftein, zis Tro\u0163ki Leon, n\u0103scut la 26 octombrie 1878, la Gromsklei, fiul lui David \u015fi Anna Polinskaia, a venit la Viena, \u00een februarie 1911 \u015fi a locuit \u00een Weinbergstrasse 43, cu so\u0163ia, Sedova. Ei ocupau o camer\u0103 mic\u0103 \u015fi tr\u0103iau modest. Deodat\u0103, Bron\u015ftein se mut\u0103 \u015fi va locui \u00eentr-un apartament confortabil, \u00een Einsiedeleigasse 9. Preia conducerea \u201cPravdei\u201d, ziar care ap\u0103rea la intervale neregulate.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00a0\u00a0 <em>&lt;&lt;Norocul &gt;&gt;<\/em> c\u0103zut direct din bugetul serviciile secrete austriece, peste Tro\u0163ki \u015fi Pravda lui, face ca \u00een preajma declan\u015f\u0103rii primului r\u0103zboi mondial, aceasta s\u0103 \u00eenceap\u0103 s\u0103 fie pus\u0103 la dispozi\u0163ia tuturor. Cartierul general devine ,, Libr\u0103ria Poporului \u201c ( Volksbuchhanlung ) din Gumpendorferstrasse 18, condus\u0103 de Ignatz Brand, austriac, recunoscut agent al serviciilor poli\u0163iei politice din Viena. Bron\u015ftein-Tro\u0163ki\u00a0 a devenit \u015fi el agent al acestui serviciu- \u00een octombrie 1911- cu o leaf\u0103 de 300 de coroane pe lun\u0103. \u00cen acest serviciu el lucra \u00eempreun\u0103, cu Cristian Rakovski, care era unul din principalii agen\u0163i ai poli\u0163iei politice austriece \u00een Balcani.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00a0\u00a0 Tro\u0163ki \u015fi-a continuat meseria de director al Pravdei \u015fi de agent al poli\u0163iei politice austriece p\u00e2n\u0103 la 6 noiembrie 1914, r\u0103m\u00e2n\u00e2nd la Viena \u00eenc\u0103 patru luni dup\u0103 ce Austro-Ungaria se afla \u00een stare de r\u0103zboi cu Rusia chiar dac\u0103 ,,teoretic\u201d era cet\u0103\u0163ean rus. La 20 noiembrie 1914-\u00een plin r\u0103zboi- agentul austriac se stabile\u015fte la Paris, unde ajunge conduc\u0103torul defeti\u015ftilor ru\u015fi \u015fi francezi. Cum a fost posibil ? Simplu dac\u0103 se are \u00een vedere jocul dublu, de agent, care \u00eentre\u0163inea \u015fi leg\u0103turi cu un ziar ,,patriot\u201d din Kiev, de la care a primit o legitima\u0163ie de corespondent, pe baza c\u0103reia consulul rus de la Geneva i-a eliberat la 14 noiembrie 1914, un pa\u015faport, cu ajutorul c\u0103ruia a ob\u0163inut o viz\u0103 pentru Fran\u0163a.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00a0\u00a0 La Paris. Tro\u0163ki conducea ziarul ,, Cuv\u00e2ntul nostru\u201d, ,, <em>Na\u015fe slovo<\/em> \u201c, organ la p\u0103cii cu orice pre\u0163 \u015fi ap\u0103ra adesea, \u00een ziarul s\u0103u, guvernul austriac. Abia la 15 septembrie 1916 guvernul francez va suprima apari\u0163ia lui ,,<em>Na\u015fe slavo<\/em>\u201d \u015fi, cunosc\u00e2nd am\u0103nunte despre activitatea lui la Paris, \u00eei hot\u0103re\u015fte expulzarea. Neput\u00e2nd ob\u0163ine de la Lega\u0163ia rus\u0103 aprobarea pentru \u00eentoarcerea \u00een Elve\u0163ia a fost condus, la 31 octombrie 1916, la frontiera spaniol\u0103; Guvernul spaniol, neaccept\u00e2ndu-l nici el, a trebuit s\u0103 se \u00eembarce pentru Statele Unite. Sosind la Madrid, el a fost arestat \u015fi condus la Cadiz pentru a se \u00eembarca aici. \u00cen ziua sosirii sale la Madrid avea 14 000 franci \u00een bani francezi \u015fi spanioli. A\u015fa cum se \u015ftie, ziarul publicat de Tro\u0163ki la Paris era subven\u0163ionat de Rakovski, Parvus \u015fi serviciile secrete austro-ungare.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00a0 \u00a0Tro\u0163ki, merit\u0103 locul unic\u00a0 \u00een panoplia <em>&lt;&lt; g\u00e2nditorilor&gt;&gt;<\/em> comunismului bol\u015fevic, prin teza victoriei revolu\u0163iei bol\u015fevice simultane, \u00een mai multe \u0163\u0103ri din lume, folosirea de\u0163inu\u0163ilor \u00een lag\u0103re de munc\u0103, idee lansat\u0103 la mijlocul anilor 1920 \u015fi formularea, solidarit\u0103\u0163ii proletariatului din statele vestice industrializate, \u00eenspre ,,<em>Revolu\u0163ia permanent\u0103\u201c<\/em>, care sus\u0163inea necesitatea unui lan\u0163 de revolu\u0163ii ( induse \u015fi provocate ) succesive, care prin\u00a0 destabilizarea lumii, consolida viitorul stat sovietic. Rolul lui Tro\u0163ki \u00een revolu\u0163ie r\u0103m\u00e2ne de neegalat.16.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00a0\u00a0\u00a0 <em>,,&#8230; Tro\u0163ki a fost \u00een realitate agentul num\u0103rul 1 al iudaismului interna\u0163ional \u00een preg\u0103tirea \u015fi conducerea Revolu\u0163iei. De aceea, c\u0103derea lui Tro\u0163ki \u00een lupta pentru suprema\u0163ie dus\u0103 cu cealalt\u0103 band\u0103, a lui Stalin, Zinoviev \u015fi Kamenev, a provocat rumoare \u00een mediile iudeo-masonice din Occident. De\u015fi urm\u0103rea acelea\u015fi scopuri, Stalin nu era tot at\u00e2t de dependent de superguvernul secret evreu al Americii. Dup\u0103 c\u0103derea lui Tro\u0163ki acest guvern a trebuit s\u0103 se supun\u0103 ordinelor lui Stalin \u00een loc s\u0103 se \u00eent\u00e2mple invers. Aceast\u0103 leg\u0103tur\u0103 str\u00e2ns\u0103 a lui Tro\u0163ki cu superguvenul evreu american este dovedit\u0103 de faptul c\u0103 el, \u015fi nimeni altul, a fost cel care a primit banii de la b\u0103ncile evreie\u015fti americane, bani f\u0103r\u0103 de care nu ar fi fost posibil triumful acestei mari <strong>,,opere\u201d <\/strong>a iudaismului.\u201d <\/em>(Traian Romanescu, op. cit., p. 70)<em><\/em><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">( va urma )<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">&#8212;&#8212;&#8212;&#8212;&#8212;&#8212;&#8212;&#8212;&#8212;&#8212;&#8212;<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong>Prof. Dr. Gheorghe Constantin NISTOROIU<\/strong><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong>14 februarie 2018<\/strong><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>\u00a0\u00a0 \u201eDreptatea f\u0103r\u0103 putere este neputincioas\u0103, \u00a0\u00a0 iar puterea f\u0103r\u0103 dreptate este tiranic\u0103.\u201d \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 (BLAISE PASCAL) \u00a0 \u00a0\u00a0 &lt;&lt;Nu este [&#038;hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-35850","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/35850","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=35850"}],"version-history":[{"count":3,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/35850\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":35853,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/35850\/revisions\/35853"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=35850"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=35850"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=35850"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}