{"id":35899,"date":"2018-02-15T20:21:38","date_gmt":"2018-02-15T20:21:38","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=35899"},"modified":"2018-02-15T20:21:38","modified_gmt":"2018-02-15T20:21:38","slug":"ioan-popoiu-%e2%80%93-afirmarea-unei-natiuni-romania-1866-1947-3","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2018\/02\/15\/ioan-popoiu-%e2%80%93-afirmarea-unei-natiuni-romania-1866-1947-3\/","title":{"rendered":"Ioan POPOIU \u2013 Afirmarea unei na\u0163iuni: Rom\u00e2nia 1866-1947 (3)"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a>\u00centroducerea puterii personale, pentru a impune prin mijloace extra-constitu\u0163ionale marile reforme, nu era lipsit\u0103 de riscuri pentru viitor, a\u015fa cum avea s-o arate evolu\u0163ia evenimentelor. Libertatea presei fusese \u00een\u0103bu\u015fit\u0103, opozi\u0163ie parlamentar\u0103, dup\u0103 2\/14 mai 1864, practic nu mai exista, M. Kog\u0103lniceanu, primul-ministru reformator, a dost destituit, \u00een ianuarie 1865, m\u0103surile de aplicare a reformei agrare \u00eent\u00e2rziau, iar lumea p\u0103rea obosit\u0103 de acest iure\u015f reformator f\u0103r\u0103 sf\u00e2r\u015fit. Mai grav era faptul c\u0103 \u00een jurul lui Cuza se constituise o camaril\u0103, alc\u0103tuit\u0103 din oameni abuzivi \u015fi f\u0103r\u0103 scrupule precum Cezar Librecht (evreu de neam), directorul telegrafului, favoritul domnului, Ioan Docan, v\u0103rul lui Cuza, N. Cre\u0163ulescu \u015fi N. Pisoschi, care reu\u015fiser\u0103 s\u0103 c\u00e2\u015ftige \u00eencrederea domnului \u015fi nu r\u0103spundeau \u00een fa\u0163a nim\u0103nui. Pe plan extern, regimul lui Cuza nu se mai bucura sprijinul puterilor \u015fi \u00een special al Fran\u0163ei.<\/p>\n

\u00a0 Nemul\u0163umirile \u00eempotriva regimului lui Cuza au atins apogeul \u00een vara lui 1865, c\u00e2nd domnul a p\u0103r\u0103sit \u0163ara pentru a merge la b\u0103i, \u00eens\u0103rcin\u00e2nd pe Cezar Librecht, \u015feful camarilei, cu supravegherea treburilor guvernamentale. \u00cen absen\u0163a domnului, la 3\/15 august 1865, s-a produs o mi\u015fcare (manifesta\u0163ie), care, \u00een urma interven\u0163iei armatei, s-a soldat cu 20 de mor\u0163i \u015fi peste 100 de r\u0103ni\u0163i. Aceste fr\u0103m\u00e2nt\u0103ri au \u00eencurajat opozi\u0163ia intern\u0103 anti-Cuza \u015fi au nemul\u0163umit puterile europene, marele vizir Fuad Pa\u015fa considera ac\u0163iunea drept expresia ,,unei nemul\u0163umiri generale\u201d, iar \u00een presa francez\u0103 se vorbea despre instabilitatea regimului Cuza \u015fi apropiatul s\u0103u sf\u00e2r\u015fit. Cuza \u00eensu\u015fi, tot mai singur, la deschiderea sesiunii parlamentare, \u00een decembrie 1865, \u00ee\u015fi manifesta inten\u0163ia de a abdica, iar D. Bolintineanu nota c\u0103, dup\u0103 aceasta, ,,pu\u0163ini nu \u00eel tr\u0103dar\u0103\u201d.<\/p>\n

\u00a0 \u00cen cele din urm\u0103, \u00een urma unei conspira\u0163ii, \u00een noaptea de 10\/22 spre 11\/23 februarie 1866, Al. I. Cuza a fost arestat \u00een palatul domnesc, silit s\u0103 abdice, apoi a p\u0103r\u0103sit \u0163ara (a murit \u00een mai 1873, fiind adus \u00een \u0163ar\u0103 \u015fi \u00eengropat la Ruginoasa).<\/p>\n

\u00a0 Autorii actului de la 11\/23 februarie 1866 (I. C. Br\u0103tianu, N. Golescu, C. A. Rosetti, I. Ghica, D. A. Sturdza, L. Catargiu) au ac\u0163ionat rapid pentru introducerea unui nou regim politic \u00een Rom\u00e2nia, pentru a stabili o monarhie constitu\u0163ional\u0103, prin aducerea unui prin\u0163 str\u0103in pe tronul Rom\u00e2niei. \u00cen diminea\u0163a aceleia\u015fi zile, a fost instituit\u0103 o Locotenen\u0163\u0103 domneasc\u0103, format\u0103 din N. Golescu, L. Catargiu \u015fi col. N. Haralambie, care a desemnat un nou guvern condus de I. Ghica, alc\u0103tuit din liberali \u015fi conservatori. Convocate de urgen\u0163\u0103, \u00een sesiune extraordinar\u0103, la mijlocul zilei, Camera \u015fi Senatul l-au ales pe \u00a0\u00a0 Filip\u00a0 de Flandra drept principe ereditar al Rom\u00e2niei. \u00centreaga ac\u0163iune politic\u0103 din 11 februarie 1866, de la r\u0103sturnarea lui Cuza p\u00e2n\u0103 la proclamarea prin\u0163ului str\u0103in, era considerat\u0103 \u00een epoc\u0103 o adev\u0103rat\u0103 ,,revolu\u0163ie na\u0163ional\u0103\u201d! Europa era pus\u0103, mai mult ca oric\u00e2nd, \u00een fa\u0163a faptului \u00eemplinit, ini\u0163iatorii actului fiind deci\u015fi s\u0103 nu mai \u0163in\u0103 seama de voin\u0163a puterilor europene, ci s\u0103 ac\u0163ioneze cu fermitate ca exponen\u0163i ai unei na\u0163iuni libere, hot\u0103r\u00e2t\u0103 s\u0103-\u015fi croiasc\u0103 singur\u0103 soarta. Alegerea unui principe belgian nu era \u00eent\u00e2mpl\u0103toare, aceast\u0103 ,,\u0163ar\u0103 latin\u0103\u201d fiind considerat\u0103 un model pentru pentru cei care voiau s\u0103 transforme Rom\u00e2nia \u00eentr-o ,,Belgie a Orientului\u201d, bucur\u00e2ndu-se de independen\u0163\u0103 \u015fi neutralitate.<\/p>\n

\u00a0 \u00cen ciuda reu\u015fitei ac\u0163iunii politice, o surpriz\u0103 a ap\u0103rut totu\u015fi, \u00een momentul \u00een care candidatul la tronul domnesc a anun\u0163at refuzul de a primi alegerea sa \u00een fruntea Rom\u00e2niei. La 14\/26 februarie, refuzul principelui era anun\u0163at la Bucure\u015fti \u015fi, \u00een aceea\u015fi zi, Poarta, puterea suzeran\u0103, solicita aprobarea Puterilor Garante pentru a trimite un comisar \u00een Rom\u00e2nia, cu sarcina de a pune cap\u0103t unirii celor dou\u0103 \u0163\u0103ri! ,,Desfacerea\u201d unirii Principatelor era complet nerealist\u0103, dar primejdia nu era mai pu\u0163in real\u0103, cele trei puteri vecine, Turcia, Rusia \u015fi Austria, fiind decise s\u0103 ac\u0163ioneze unitar pentru a-\u015fi atinge scopul. \u00cen cele din urm\u0103, p\u0103\u015findu-se pe calea negocierilor, \u00eemp\u0103ratul Fran\u0163ei, Napoleon III, a propus convocarea unei Conferin\u0163e interna\u0163ionale, referitoare la situa\u0163ia Principatelor, care avea s\u0103-\u015fi \u00eenceap\u0103 lucr\u0103rile la Paris, la 26 februarie\/10 martie 1866. De la \u00eenceput, au ap\u0103rut serioase ne\u00een\u0163elegeri \u00eentre Puteri, cu privire la viitorul politic al Principatelor, ceea ce a permis oamenilor politici rom\u00e2ni s\u0103 poat\u0103 realiza dezideratul na\u0163ional, al \u00eentron\u0103rii unui principe str\u0103in, conform dorin\u0163ei Adun\u0103rilor ad-hoc din 1857.<\/p>\n

\u00a0 Esen\u0163ial era, \u00een acel moment, aflarea unui nou candidat la domnie; \u00een acest scop, I. C. Br\u0103tianu, principala personalitate a regimului instituit la 11 februarie 1866, s-a implicat cu toat\u0103 fiin\u0163a sa \u015fi, la 14\/26 martie, \u00eempreun\u0103 cu I.B\u0103l\u0103ceanu, agentul diplomatic de la Paris, anun\u0163a la Bucure\u015fti candidatura prin\u0163ului Carol de Hohenzollern-Sigmaringen. Dup\u0103 ce-a ob\u0163inut aprobarea din \u0163ar\u0103 a demersului s\u0103u, I. C. Br\u0103tianu s-a \u00eendreptat spre\u00a0 Dusseldorf \u015fi, la 19\/31 martie, a fost primit \u00een audien\u0163\u0103 de tat\u0103l prin\u0163ului, Carol Anton, apoi de \u00eensu\u015fi t\u00e2n\u0103rul principe Carol, cu care a avut o \u00eentrevedere de dou\u0103 ore. Acesta, f\u0103r\u0103 a oferi un r\u0103spuns categoric, s-a ar\u0103tat v\u0103dit interesat de ofert\u0103 f\u0103cut\u0103 de rom\u00e2ni. Br\u0103tianu a informat apoi Locotenen\u0163a \u015fi guvernul despre acceptul prin\u0163ului, chiar dac\u0103 acesta nu era \u00eenc\u0103 o certitudine. Revenit \u00een \u0163ar\u0103, el a cerut guvernului s\u0103 propun\u0103 oficial acestuia (prin\u0163ului) candidatura la tronul Rom\u00e2niei \u015fi s\u0103 organizeze un plebiscit (referendum), prin care cet\u0103\u0163enii s\u0103 aprobe venirea lui Carol \u00een \u0163ar\u0103. La 30 martie\/11 aprilie, \u00eentr-o Proclama\u0163ie, Locotenen\u0163a domneasc\u0103 anun\u0163a candidatura lui Carol \u015fi organizarea plebiscitului, subliniindu-se c\u0103 prin\u0163ul era ,,rud\u0103, prin dou\u0103 ramuri, cu Napoleon III\u201d. Plebiscitul, care urma s\u0103 decid\u0103 viitorul politic al Rom\u00e2niei, s-a desf\u0103\u015furat \u00eentre 2\/14 aprilie-8\/20 aprilie 1866 \u015fi s-a soldat cu o substan\u0163ial\u0103 majoritate de voturi (peste 600.000). Dar aceast\u0103 manifestare a voin\u0163ei na\u0163ionale nu a trecut f\u0103r\u0103 emo\u0163ii, deoarece for\u0163ele separatiste, stimulate de agen\u0163i ru\u015fi, erau \u00eenc\u0103 active: la 3\/15 aprilie, la Ia\u015fi, a avut loc o manifesta\u0163ie de strad\u0103 anti-unionist\u0103, \u00een care implica\u0163i N. Rosetti-Roznovanu, cneazul Const. Moruzi \u015fi mitropolitul Calinic Miclescu. Dar ac\u0163iunea separatist\u0103, care viza ruperea Moldovei de Rom\u00e2nia, a fost \u00een\u0103bu\u015fit\u0103 prin interven\u0163ia armatei, \u00eenregistr\u00e2ndu-se mor\u0163i \u015fi r\u0103ni\u0163i.<\/p>\n

\u00a0 \u00cen timp ce I. C. Br\u0103tianu anun\u0163a reu\u015fita plebiscitului b\u0103tr\u00e2nului prin\u0163 Carol-Anton, regele Prusiei Wilhelm I \u00ee\u015fi exprima rezervele, \u00eentr-o depe\u015f\u0103 c\u0103tre t\u00e2n\u0103rul prin\u0163, dar acesta comunica tat\u0103lui s\u0103u ,,decizia sa hot\u0103r\u00e2t\u0103 de a primi coroana rom\u00e2n\u0103\u201d. \u00cen schimb, cancelarul Bismarck \u00eendemna pe prin\u0163ul Carol, la 7\/19 aprilie, s\u0103 accepte coroana \u015fi s\u0103 pun\u0103 Conferin\u0163a de la Paris \u00een fa\u0163a unui fapt \u00eemplinit. \u00cen aceste condi\u0163ii, la 19 aprilie\/1 mai, sosea la Dusseldorf I. C. Br\u0103tianu \u015fi dr. Carol Davila, care anun\u0163au oficial prin\u0163ului rezultatul plebiscitului.<\/p>\n

\u00a0 Dup\u0103 plebiscit, la 9\/21 aprilie, au fost organizate alegeri pentru Adunarea Constituant\u0103, cu sarcina expres\u0103 de a elabora prima constitu\u0163ie a Rom\u00e2niei, care \u015fi-a deschis lucr\u0103rile la 28 aprilie\/10 mai 1866. \u00cen Mesajul adresat de Locotenen\u0163a domneasc\u0103 membrilor Constituantei se ar\u0103ta c\u0103 Unirea intrase ,,\u00een dreptul gin\u0163ilor\u201d, era subliniat faptul c\u0103 se f\u0103cuser\u0103 ,,imense sacrificii\u201d \u015fi c\u0103 se dorea men\u0163inera ei ,,neatins\u0103 \u00een viitor\u201d. \u00cen \u00eencheiere, locotenen\u0163ii domne\u015fti cereau Adun\u0103rii s\u0103 ,,consacre\u201d rezultatele plebiscitului. \u00cen zilele urm\u0103toare, la 1\/13 mai, Adunarea proclama hot\u0103r\u00e2rea ei nestr\u0103mutat\u0103 de a men\u0163ine ,,Rom\u00e2nia una \u015fi nedesp\u0103r\u0163it\u0103\u201d, iar Carol I era proclamat ,,principe ereditar al Rom\u00e2niei\u201d. \u00centre timp, t\u00e2n\u0103rul prin\u0163, plecat din \u0163ara sa la sf\u00e2r\u015fitul lui aprilie, dup\u0103 o c\u0103l\u0103torie aventuroas\u0103 (incognito!), debarca la Turnu-Severin, la 8\/20 mai, iar la 10\/22 mai 1866, el intra triumfal \u00een Bucure\u015fti, ova\u0163ionat de locuitori, \u015fi depunea jur\u0103m\u00e2ntul \u00een fa\u0163a reprezentan\u0163ilor na\u0163iunii. \u00cencepea o nou\u0103 epoc\u0103 a istoriei na\u0163ionale.<\/p>\n

\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2013<\/p>\n

Prof. Ioan POPOIU, <\/strong><\/p>\n

licen\u021biat \u00een Istorie-Filosofie \u0219i Teologie<\/strong><\/p>\n

C\u00e2mpulung Moldovenesc<\/strong><\/p>\n

15 februarie 2018<\/strong><\/p>\n

\n

\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u00centroducerea puterii personale, pentru a impune prin mijloace extra-constitu\u0163ionale marile reforme, nu era lipsit\u0103 de riscuri pentru viitor, a\u015fa cum [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-35899","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/35899","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=35899"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/35899\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":35902,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/35899\/revisions\/35902"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=35899"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=35899"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=35899"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}