{"id":35940,"date":"2018-02-18T20:22:31","date_gmt":"2018-02-18T20:22:31","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=35940"},"modified":"2018-02-18T20:22:31","modified_gmt":"2018-02-18T20:22:31","slug":"ioan-popoiu-valeriu-gafencu-sau-vocatia-sfinteniei","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2018\/02\/18\/ioan-popoiu-valeriu-gafencu-sau-vocatia-sfinteniei\/","title":{"rendered":"Ioan POPOIU: Valeriu Gafencu sau voca\u0163ia sfin\u0163eniei"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a>\u00cen istoria unui neam exist\u0103 destine care aparent nu au nimic excep\u0163ional, nu acapareaz\u0103 scena istoriei, nu s\u0103v\u00e2r\u015fesc fapte spectaculoase, nu au nimic eroic. Cu toate acestea, prin via\u0163a lor exemplar\u0103, prin \u0163inuta moral\u0103, prin asumarea suferin\u0163elor, ei str\u0103lucesc mai mult dec\u00e2t ceilal\u0163i \u00een fa\u0163a lui Dumnezeu \u015fi a oamenillor, las\u0103 o urm\u0103 mai ad\u00e2nc\u0103.<\/p>\n

Un acemenea destin neobi\u015fnuit, \u00een istoria neamului rom\u00e2nesc, este Valeriu Gafencu.<\/p>\n

Pr. Constantin Voicescu nota : ,,undeva, \u00eentr-o \u00eenchisoare comunist\u0103, a tr\u0103it \u015fi a p\u0103timit un om…, un t\u00e2n\u0103r cu suflet de crin, e vorba de Valeriu Gafencu\u201d. S\u0103 vedem cine era el.<\/p>\n

Valeriu Gafencu s-a n\u0103scut la 24 ianuarie 1921, la marginea de r\u0103s\u0103rit a \u0163\u0103rii, \u00een Basarabia, \u00een satul S\u00e2ngerei, \u00een apropiere de B\u0103l\u0163i. P\u0103rin\u0163ii s\u0103i, Vasile \u015fi Elena, erau oameni cu stare, buni rom\u00e2ni \u015fi cre\u015ftini, tat\u0103l s\u0103u, \u00eenv\u0103\u0163\u0103tor, a f\u0103cut parte din Sfatul \u0162\u0103rii, care, la 27 martie 1918, a votat unirea Basarabiei cu Rom\u00e2nia. Valeriu m\u0103rturise\u015fte c\u0103 mama sa era ,,o fat\u0103 simpl\u0103, cu \u015fcoala primar\u0103, f\u0103r\u0103 alt\u0103 avere dec\u00e2t fecioria sufletului \u015fi a trupului\u201d. \u00cen familia Gafencu s-au n\u0103scut patru copii: Valeriu, Valentina, Eleonora \u015fi Elisabeta.<\/p>\n

Valeriu a f\u0103cut \u015fcoala primar\u0103 la S\u00e2ngerei, apoi a urmat Liceul ,,Ion Creang\u0103\u201d din B\u0103l\u0163i, remarc\u00e2ndu-se \u00eenc\u0103 de atunci prin preg\u0103tirea sa serioas\u0103, fiind iubit de colegi \u015fi apreciat de profesori. Era exigent cu el \u00eensu\u015fi \u015fi sever, ca frate mai mare, cu educa\u0163ia surorilor sale, le \u00eendruma prieteniile, lecturile etc. Valeriu, ca t\u00e2n\u0103r, era un suflet sensibil, pasionat de literatur\u0103 \u015fi este autorul unor \u00eencerc\u0103ri literare, publicate \u00een revista liceului.<\/p>\n

Dup\u0103 absolvirea liceului, \u00een iunie 1940, el s-a \u00eenscris imediat la Facultatea de Drept din Ia\u015fi, iar graba sa avea ceva premonitoriu. \u00centr-adev\u0103r, timpul n-a mai avut r\u0103bdare cu vremurile fericite ale Rom\u00e2niei Mari: la 28 iunie 1940, trupele bol\u015fevice au trecut Nistrul \u015fi au cotropit Basarabia, p\u0103m\u00e2ntul ei fiind sf\u00e2rtecat \u015fi p\u00e2ng\u0103rit. Familia Gafencu a reu\u015fit s\u0103 treac\u0103 Prutul \u015fi s-a refugiat la Ia\u015fi. Dar tat\u0103l s\u0103u, Vasile, dup\u0103 ce \u015fi-a pus familia \u00een siguran\u0163\u0103, \u00eencredin\u0163\u00e2nd-o grijii fiului s\u0103u Valeriu, s-a \u00eentors \u00een Basarabia, unde \u00een scurt timp este arestat de bol\u015fevici \u015fi deportat dincolo de Cercul polar, murind dup\u0103 un an.<\/p>\n

\u00cen septembrie 1940, Valeriu Gafencu se num\u0103ra printre studen\u0163ii de la drept din Ia\u015fi, era pre\u0163uit de profesori, admirat \u015fi rspectat de colegi \u015fi prieteni, fiind perceput de to\u0163i ca un model de via\u0163\u0103 curat\u0103, tr\u0103it\u0103 \u00een modestie \u015fi evlavie. Dup\u0103 numai un an, \u00een toamna lui 1941, Valeriu Gafencu era arestat \u015fi condamnat la 25 de ani de \u00eenchisoare. Avea numai 20 de ani. O nou\u0103 sincop\u0103 \u00een via\u0163a sa, dup\u0103 n\u0103v\u0103lirea bol\u015fevic\u0103. Ca s\u0103 \u00een\u0163elegem ce s-a \u00eent\u00e2mplat, trebuie s\u0103 facem o incursiune \u00een via\u0163a sa l\u0103untric\u0103, pentru a afla care-i erau credin\u0163ele \u015fi idealurile.<\/p>\n

Ca mul\u0163i tinerii din epoc\u0103, Valeriu Gafencu a p\u0103truns \u00een Fr\u0103\u0163iile de Cruce, tutelate de Mi\u015fcarea Legionar\u0103 (suntem la sf\u00e2r\u015fitul anilor 30), atra\u015fi de dimensiunea spiritual\u0103 a acesteia. Dar apropierea de legionarism a unor tineri de 18-19 ani (minori deci, majoratul era acordat la 21 de ani) a fost mai cur\u00e2nd un fenomen spontan, o stare de spirit, un r\u0103spuns la c\u0103ut\u0103rile lor l\u0103untrice, iar nu aderarea la o doctrin\u0103 sau un program. Tinerii selecta\u0163i \u015fi primi\u0163i \u00een aceste fr\u0103\u0163ii (FDC) erau desemna\u0163i dintre cei mai buni, ca preg\u0103tire (\u00eenv\u0103\u0163\u0103tur\u0103), credin\u0163\u0103, \u0163inut\u0103 moral\u0103, caracter \u015f.a., iubitori de neam \u015fi biseric\u0103, fiind educa\u0163i \u00a0\u00a0\u00eentr-un spirit elitist. Tinerii grupa\u0163i \u00een FDC alc\u0103tuiau o veritabil\u0103 familie, \u00een sens spiritual, fiind \u00eenv\u0103\u0163a\u0163i s\u0103 se iubeasc\u0103 \u015fi s\u0103 se ajute, s\u0103 practice dragostea \u015fi sinceritatea. T\u00e2n\u0103rul intrat \u00een aceste nuclee elitiste urma s\u0103 devin\u0103 teptat un fel de cavaler, f\u0103r\u0103 team\u0103 \u015fi prihan\u0103, cu sim\u0163ul onoarei foarte dezvoltat, ap\u0103r\u0103tor al celor n\u0103p\u0103stui\u0163i, lupt\u0103tor \u00eempotriva nedrept\u0103\u0163ilor, un justi\u0163iar incoruptibil, ,,un haiduc cu suflet de sf\u00e2nt\u201d!<\/p>\n

Natur\u0103 entuziast\u0103 \u015fi idealist\u0103, Valeriu Gafencu s-a reg\u0103sit pe deplin \u00een universul valoric al fr\u0103\u0163iilor de cruce, pe care le-a cunoscut pe c\u00e2nd era elev la liceul din B\u0103l\u0163i, \u00een 1937, la numai 16 ani, particip\u0103 la \u00eentrunirile lor, face propagand\u0103 cu tot entuziasmul tinere\u0163ii, fiind re\u0163nut de jandarmi. \u00cen toamna lui 1940, aflat la Ia\u015fi, ca student, pe c\u00e2nd Mi\u015fcarea Legionar\u0103 se afla la conducerea statului, Valeriu devine \u00eendrum\u0103torul unui grup de fr\u0103\u0163ii de cruce de la liceele din marele ora\u015f moldav. \u00cen ianuarie 1941, dup\u0103 ce Legiunea este \u00eenl\u0103turat\u0103 de la conducerea Rom\u00e2niei prin for\u0163\u0103, Gafencu, \u00een plin\u0103 revolt\u0103 fa\u0163\u0103 de noile autorit\u0103\u0163i, organizeaz\u0103 o grev\u0103 a elevilor de la liceele din Ia\u015fi, \u00een semn de protest fa\u0163\u0103 de regimul generalului Antonescu. \u00cen urma acestei ac\u0163iuni, el este arestat \u015fi condamnat la trei luni de \u00eenchisoare. \u00cen noile condi\u0163ii, Fr\u0103\u0163iile de Cruce (FDC) sunt scoase \u00een afara legii, iar activitatea lor este interzis\u0103, dar Valeriu, ata\u015fat de valorile lor \u015fi ca unul ce \u00ee\u015fi pusese tot sufletul \u00een educarea liceenilor \u00een acest spirit, nu \u00een\u0163elege s\u0103 renun\u0163e. Era foarte iubit de elevi, cu care reu\u015fise s\u0103 \u00eenchege o adev\u0103rat\u0103 comuniune sufleteasc\u0103. \u00cen cele din urm\u0103, inevitabilul se produce: \u00een toamna anului 1941, \u00een timpul unei \u00eentruniri cu fra\u0163ii de cruce de la liceul militar din Ia\u015fi, este arestat. La proces, profesorul de drept civil Angelescu spunea \u00een ap\u0103rarea sa: ,,Este p\u0103cat ca un astfel de element s\u0103 ia drumul \u00eenchisorilor. Este unul din cei mai buni studen\u0163i…\u201d. \u00cen ciuda acestei pledoarii, Valeriu Gafencu a fost condamnat, ,,pentru propagand\u0103 legionar\u0103\u201d, la 25 de ani de \u00eenchisoare. Dup\u0103 proces, \u00een ianuarie 1942, el a fost internat \u00een \u00eenchisoarea de la Aiud. \u00cencepea o nou\u0103 etap\u0103, decisiv\u0103, \u00een via\u0163a sa.<\/p>\n

Valeriu Gafencu a stat la Aiud, \u00eentre 1942-1948, al\u0103tur\u00e2ndu-se unui grup de de\u0163inu\u0163i, numi\u0163i ,,Misticii\u201d, ceea ce a dus la cristalizarea sa sufleteasc\u0103, la limpezirea concep\u0163iilor sale. Grupul era alc\u0103tuit din tineri, elevi \u015fi studen\u0163i, condamna\u0163i pentru activitate legionar\u0103, dup\u0103 ianuarie 1941, afla\u0163i sub c\u0103l\u0103uzirea lui Traian Trifan, veteran legionar. Pentru acelea\u015fi motive, au fost condamna\u0163i sute, poate mii de tineri \u00een toat\u0103 \u0163ara. Printre ei, amintim pe Virgil Maxim, Ioan Ianolide, Marin Naidim. Pr. Justin P\u00e2rvu m\u0103rturisea c\u0103, \u00een mod paradoxal, din punct de vedere spiritual, ,,\u00eenchisoarea a fost un noroc pentru noi\u201d, prin tr\u0103irile spirituale intense ale celor \u00eenchi\u015fi. \u015ei pr. Gh. Calciu afirma c\u0103, \u00een libertate, avea ,,nostalgia \u00eenchisorii, deoarece aici am avut cea mai spiritual\u0103 via\u0163\u0103, am avut bucuria \u015fi iluminarea…\u201d. Virgil Ioanid \u00ee\u015fi amintea c\u0103 Valeriu Gafencu, \u00eentre dou\u0103 \u00eenchisori, cu ochii ar\u015fi de febr\u0103, vorbea de ,,fericirea de a suferi pentru Hristos \u015fi de a rezista ca primii martiri prigoanei du\u015fmanilor credin\u0163ei\u2019\u201d. El m\u0103rturise\u015fte c\u0103, \u00een iunie 1943, a avut o stare de iluminare: ,,dup\u0103 mult zbucium, c\u00e2nd paharul suferin\u0163elor se umpluse, a venit o zi sf\u00e2nt\u0103, c\u00e2nd am c\u0103zut cu fa\u0163a la p\u0103m\u00e2nt, cu inima zdrobit\u0103, am izbucnit \u00eentr-un hohot de pl\u00e2ns. \u00cel rugam pe Dumnezeu s\u0103-mi d\u0103ruiasc\u0103 lumina. \u015ei deodat\u0103, o, Doamne, mi-am v\u0103zut tot sufletul meu plin de p\u0103cate…\u015ei o pace ad\u00e2nc\u0103, un val de lumin\u0103 \u015fi dragoste mi s-a rev\u0103rsat \u00een inim\u0103. Apoi le-am m\u0103rturisit celorlal\u0163i: ,,sunt cel mai p\u0103c\u0103tos om, dar sunt fericit\u201d. Dar to\u0163i au r\u0103mas \u00eenm\u0103rmuri\u0163i.<\/p>\n

Acest moment de iluminare, din iunie 1943, va fi pentru Valeriu o adev\u0103rat\u0103 na\u015ftere din nou, p\u0103\u015firea pe drumul ce duce la sfin\u0163enie. \u00cen\u0163elege c\u0103 suferin\u0163a are un rost profund, acela de a purifica sufletul, dornic de m\u00e2ntuire. El aprecia ulterior c\u0103 atunci a tr\u0103it ,,prima zguduire sufleteasc\u0103\u201d. Aceast\u0103 nou\u0103 \u00een\u0163elegere a lucrurilor \u00eel \u00eendep\u0103rteaz\u0103 chiar de cei condamna\u0163i ca \u015fi el, iar interiorizarea sa se amplific\u0103 \u00een anii urm\u0103tori. \u00cen scrisorile c\u0103tre familie, el scria aceste r\u00e2nduri: ,,\u00cen ad\u00e2ncul cel mai tainic al inimii am g\u0103sit izvorul nesecat al vie\u0163ii, dragostea. Simt dragostea lui Dumnezeu la tot pasul, ocrotirea \u015fi grija lui pentru mine. Vreau s\u0103 nu mai tr\u0103iesc pentru mine…, ci s\u0103 contribui la fericirea tuturor\u201d. Ioan Ianolide, care l-a cunoscut bine, nota: ,,Valeriu a fost omul \u00een care am v\u0103zut s\u0103l\u0103\u015fluind pe Hristos\u201d. Despre Gafencu, dup\u0103 iluminare, scrie \u015fi Virgil Maxim, \u00een termenii urm\u0103tori: ,,Dumnezeu rev\u0103rsase asupra lui harul frumuse\u0163ii. Fizic, p\u0103rea un arhanghel, purt\u00e2nd c\u00e2nd spada de foc a cuv\u00e2ntului dumnezeiesc, c\u00e2nd crinul cur\u0103\u0163iei plin de parfum tainic. Moral, nu i se putea repro\u015fa ceva, smerenia \u00eembin\u00e2ndu-se cu tenacitatea. Spiritual, era transfigurat tot timpul, \u00eentr-o stare extatic\u0103 aproape permanent\u0103.Via\u0163a lui era zbor spre \u00een\u0103l\u0163imi, pe care cu greu \u00eel puteai urm\u0103ri\u201d.<\/p>\n

De la Aiud, \u00een 1948, Gafencu a fost adus, \u00eempreun\u0103 cu al\u0163i de\u0163inu\u0163i legionari, la Pite\u015fti, dar nu a trecut prin ,,reeducare\u201d (exterminare, ar trebui s\u0103 spunem), dar a suportat faza premeg\u0103toare \u00eenceperii torturilor. \u00cempreun\u0103 cu un grup de 40 de de\u0163inu\u0163i suspec\u0163i de TBC, el va fi transferat la V\u0103c\u0103re\u015fti. Cei care l-au cunoscut acolo scriau (Traian Popescu): ,,Figur\u0103 ascetic\u0103, de mucenic bizantin, dar av\u00e2nd o fa\u0163\u0103 luminoas\u0103, sur\u00e2z\u0103toare…p\u0103rea cobor\u00e2t dintr-o pictur\u0103 medieval\u0103…Am v\u0103zut cum la acest om, pe m\u0103sur\u0103 ce puterile fizice \u00eel p\u0103r\u0103seau, cele spirituale deveneau tot mai puternice\u201d. De la V\u0103c\u0103re\u015fti, grupul lui Gafencu a fost adus, \u00een februarie 1950, la \u00eenchisoarea-sanatoriu din T\u00e2rgu-Ocna, unde era un regim mai bl\u00e2nd pentru de\u0163inu\u0163i. De\u015fi era foarte bolnav, prin dragostea \u015fi senin\u0103tatea ce o degaja, Valeriu Gafencu era sufletul atmosferei duhovnice\u015fti de la T\u00e2rgu-Ocna, \u00eent\u0103rindu-i pe to\u0163i cu puterea harului ce s\u0103l\u0103\u015fluia \u00een el: ,,era cel mai lini\u015ftit \u015fi mai z\u00e2mbitor dintre noi, nimic nu-l nemul\u0163umea\u201d. \u00cen noaptea ultimului Cr\u0103ciun tr\u0103it de el (1951), Gafencu \u00eei m\u0103rturisea prietenului s\u0103u Ianolide: ,,\u00cen noaptea asta am privegheat. Eram treaz, lucid \u015fi senin, c\u00e2nd, doedat\u0103, la capul patului meu, am v\u0103zut-o pe Maica Domnului, \u00eembr\u0103cat\u0103 \u00een alb, \u00een picioare, vie, real\u0103. Maica Domnului era aievea l\u00e2ng\u0103 mne. Eram fericit. Uitasem totul. Timpul p\u0103rea nesf\u00e2r\u015fit\u201d. Tr\u0103irile sale mistice erau tot mai frecvente \u015fi mai profunde.<\/p>\n

Gestul cre\u015ftinesc cel mai impresionant din cele f\u0103cute de Valeriu a fost salvarea vie\u0163ii pastorului protestant iudeu Richard Wurmbrand; el a primit medicamentul salvator, streptomicina, dar a preferat s\u0103-l cedeze pastorului, care a fost astfel salvat, cu pre\u0163ul vie\u0163ii lui Gafencu. El a trecut la cele ve\u015fnice, la 18 februarie 1952, la 2 februarie el m\u0103rturisea unui de\u0163inut, Nicolae Itul, c\u0103 i-a fost dezv\u0103luit\u0103 ziua plec\u0103rii din aceast\u0103 lume: 18 februarie. \u00cen diminea\u0163a acestei zile, dup\u0103 ce s-a spovedit \u015fi \u00eemp\u0103rt\u0103\u015fit, complet \u00eemp\u0103cat, Valeriu \u015fi-a dat sufletul \u00een m\u00e2inile lui Dumnezeu. Prietenul s\u0103u apropiat, I. Ianolide, m\u0103rturisea despre starea de har a celui plecat: ,,Hristos era prezent \u00een Valeriu\u201d. To\u0163i \u015fi-au luat r\u0103mas bun de la el, \u00eent\u0103rindui pe fiecare, spun\u00e2ndu-le la sf\u00e2r\u015fit: ,,S\u0103 da\u0163i slav\u0103 lui Dumnezeu toat\u0103 via\u0163a\u201d! A mai ad\u0103ugat pentru fratele s\u0103u de suferin\u0163\u0103 Ianolide: ,,Sunt fericit s\u0103 mor pentru Hristos. Totul este o minune. S\u0103 duce\u0163i duhul mai departe\u201d. Apoi, a ridicat ochii alba\u015ftri spre cer, \u00een timp ce afar\u0103 ningea cu fulgi mari, catifela\u0163i. Dup\u0103 stingerea lui din via\u0163\u0103, \u00een tot sanatoriul s-a l\u0103sat o lini\u015fte des\u0103v\u00e2r\u015fit\u0103.<\/p>\n

Virgil Maxim, care l-a cunoscut, \u015fi to\u0163i ceilal\u0163i, au spus despre el: ,,A fost un sf\u00e2nt. Este un sf\u00e2nt\u201d. Valeriu Gafencu ne-a l\u0103sat drept mo\u015ftenire via\u0163a sa pilduitoare, tr\u0103it\u0103 exemplar, \u00een condi\u0163ii foarte grele, la o mare \u00een\u0103l\u0163ime spiritual\u0103.<\/p>\n

———————————<\/p>\n

Ioan POPOIU<\/strong><\/p>\n

18 februarie ziua pomenirii lui Gafencu.<\/strong><\/p>\n

\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u00cen istoria unui neam exist\u0103 destine care aparent nu au nimic excep\u0163ional, nu acapareaz\u0103 scena istoriei, nu s\u0103v\u00e2r\u015fesc fapte spectaculoase, [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-35940","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/35940","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=35940"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/35940\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":35943,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/35940\/revisions\/35943"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=35940"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=35940"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=35940"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}