{"id":3597,"date":"2012-03-28T19:18:09","date_gmt":"2012-03-28T19:18:09","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=3597"},"modified":"2012-03-28T21:32:13","modified_gmt":"2012-03-28T21:32:13","slug":"interviu-cu-vavila-popovici-sua-octavian-d-curpas-phoenix-arizona","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2012\/03\/28\/interviu-cu-vavila-popovici-sua-octavian-d-curpas-phoenix-arizona\/","title":{"rendered":"Interviu cu Vavila POPOVICI, SUA"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a><\/p>\n

Pentru c\u0103 f\u0103cea economie la h\u00e2rtie, Elena Ceau\u015fescu a l\u0103sat-o pe poeta Vavila Popovici f\u0103r\u0103 dreptul de a-\u015fi tip\u0103ri propriul volum de versuri<\/strong><\/p>\n

Poetei \u015fi prozatoarei Vavila Popovici \u015ftiin\u0163a i-a dat multe cuno\u015ftin\u0163e, \u00eens\u0103 literatura a \u00eencercat s\u0103 o\u00a0 \u00eenve\u0163e ce s\u0103 fac\u0103 dup\u0103 aceea, cu ele. \u015etiin\u0163a i-a\u00a0 exersat \u015fi i-a ordonat mintea, iar preocup\u0103rile artistice \u015fi literare i-au \u015flefuit-o, at\u00e2t c\u00e2t s-a putut. N\u0103scut\u0103 la Suli\u0163a, \u00een jude\u0163ul Hotin, \u00een nordica Bucovin\u0103 (actualmente Ucraina), Vavila Popovici a deprins periodic sensul cuv\u00e2ntului adaptare, pentru c\u0103 a copil\u0103rit \u00een diferite ora\u015fe, a schimbat mereu \u015fcolile, a pierdut \u015fi a c\u00e2\u015ftigat prieteni. Pentru ea, cea mai frumoas\u0103 amintire din vremea \u00eenceputului este\u00a0 legat\u0103 de natur\u0103, de parcul din Tg. Jiu, unde alerga dup\u0103 orele de \u015fcoal\u0103, pe l\u00e2ng\u0103 Poarta S\u0103rutului \u015fi Masa T\u0103cerii.\u00a0 \u00a0\u00cen adolescen\u0163\u0103 scria versuri, citea mult, \u00een paralel cu liceul teoretic avea zilnic, ore de pian \u015fi balet\u00a0 la Conservatorul din Tg. Mure\u015f, iar \u00een vacan\u0163e f\u0103cea sport, vara tenis \u015fi \u00eenot, iar iarna, patinaj.\u00a0 Cu toate c\u0103 visa s\u0103 \u00eembr\u0103\u0163i\u015feze o cariera artistic\u0103,\u00a0 acest lucru nu a fost posibil din mai multe motive. Problemele de\u00a0 s\u0103n\u0103tate, lipsa unui dosar bun, dezacordul p\u0103rin\u0163ilor ca fiica lor s\u0103 se orienteze spre un asemenea domeniu, precum \u015fi pledoaria profesoarei de fizic\u0103 \u015fi chimie, care a convins-o s\u0103 mearg\u0103 pe drumul \u015ftiin\u0163ei, au f\u0103cut ca destinul s\u0103 o poarte\u00a0 la doar \u015faptesprezece ani, \u00een 1952, \u00een toiul unor vremuri tulburi, \u00een Ia\u015fiul lui Eminescu, unde sus\u0163ine \u015fi promoveaz\u0103 examenul de admitere la Facultatea de Chimie.<\/strong><\/p>\n

\n

\"\"<\/a><\/p>\n

\n

Vavilei Popovici i-a pl\u0103cut s\u0103 lucreze \u00een fabric\u0103 \u015fi muncea adesea, peste program; era destul de obositor, dar\u00a0 credea \u00een profesia pe care o f\u0103cea, p\u00e2n\u0103 acolo \u00eenc\u00e2t \u00a0via\u0163a de familie \u015fi cariera au avut prioritate \u00een fa\u0163a scrisului \u015fi aceasta din dragoste \u015fi sim\u0163 al datoriei. Si-a iubit so\u0163ul \u015fi pe cele dou\u0103 fiice, pentru care \u015fi-a dorit dintotdeauna sa fie s\u0103n\u0103toase \u015fi de\u015ftepte, \u015fi la fel de mult \u00ee\u015fi iube\u015fte \u015fi nepoata pe care a crescut-o p\u00e2n\u0103 la v\u00e2rsta de doisprezece ani \u015fi pe care o consider\u0103 ca fiind al treilea copil al ei. Ea \u00eens\u0103\u015fi afirm\u0103 c\u0103 nu a avut o via\u0163\u0103 u\u015foar\u0103, mai ales c\u0103 adesea t\u00e2njea dup\u0103 clipe de lini\u015fte, \u00een care s\u0103 poat\u0103 scrie. Cu timpul, s-a consolat cu \u00eenv\u0103\u0163\u0103tura cre\u015ftin\u0103 ce spune c\u0103 esen\u0163ial este ca timpul s\u0103 nu-l petreci \u00een inactivitate, ci lucr\u00e2nd cu zel \u015fi s\u00e2rguin\u0163\u0103, cu h\u0103rnicie, \u00eentr-o direc\u0163ie \u00een care te dirijeaz\u0103 inima. A\u015fa a \u015fi f\u0103cut, astfel c\u0103 din acela\u015fi preaplin de dragoste au ap\u0103rut \u00een timp, volume de versuri precum \u201eSingur\u0103tatea clipelor t\u00e2rzii\u201d, \u201eNoapte de iarn\u0103\u201d, \u201ePiticul din cea\u015fca de cafea\u201d, \u201e\u00cengerul scrie poemul\u201d \u015fi de proz\u0103 –\u00a0 \u201eJurnalul unei veri\u201d, \u201eMai sunt b\u0103rba\u0163i buni\u201d, \u201eJurnal american\u201d sau \u201eUltima piruet\u0103\u201d. Vavila Popovici este \u00een prezent, pensionar\u0103 \u015fi locuie\u015fte \u00een Statele Unite ale Americii.<\/strong><\/p>\n

\n

\u00a0<\/em> \"\"<\/a><\/em><\/strong>
\n<\/em><\/strong><\/p>\n

\n

– \u201ePoezia e aura unei piese a lui Shakespeare.\/ E melodia c\u00e2ntat\u0103\/ pe strunele viorii Stradivarius.\/ E culoarea \u015fi lumina\/ dintr-un tablou a lui Rembrandt.\/ E marmur\u0103 de Carara\/ d\u0103ltuit\u0103 de Michelangelo.\/ E o piruet\u0103 a Anei Pavlova.\u201d Citind aceast\u0103 defini\u0163ie pe care a\u0163i dat-o poeziei, am \u00een\u0163eles c\u0103 sunte\u0163i un om pentru care arta reprezint\u0103 un alter ego, o a doua natur\u0103.\u00a0 C\u00e2t din Shakespeare, din Rembrandt, din Michelangelo, din AnaPavlova se reg\u0103se\u015fte \u00een poezia dvs.?<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/em><\/p>\n

– Da, poezia este prietenul meu nedesp\u0103r\u0163it! \u00cempreun\u0103 cu ea m-am bucurat, alteori am pl\u00e2ns, ea m-a consolat. A fost \u015fi r\u0103m\u00e2ne refugiul meu sufletesc! Nu este super egoul, ci alter egoul meu. Subliniez acest lucru, fiindc\u0103 Jung \u015fi al\u0163i psihologi se gr\u0103besc s\u0103 afirme c\u0103 \u00een domeniul crea\u0163iilor \u015fi al hobby-urilor se produce un dezechilibru \u00eentre sine, ego \u015fi super ego. Poate c\u0103 exist\u0103 \u015fi aceste dezechilibre, dar atunci c\u00e2nd te na\u015fti cu acest har, el nu poate fi dec\u00e2t, a\u015fa cum spune\u0163i, un alter ego. <\/span><\/p>\n

Cred c\u0103 poezia trebuie s\u0103 aib\u0103 din toate acestea, adic\u0103 din perenitatea pieselor lui Shakespeare, din lumina lui Rembrandt, din t\u0103ria \u015fi puritatea marmorei c\u0103utat\u0103 \u015fi \u015flefuit\u0103 de Michelangelo, din gra\u0163ia unei piruete… Ne\u00a0 str\u0103duim noi, poe\u0163ii, dar asta nu \u00eenseamn\u0103 c\u0103 \u015fi realiz\u0103m.<\/p>\n

\u00a0<\/em><\/p>\n

\u00a0– A\u0163i debutat \u00een revista \u201cChimistul\u201d din One\u015fti, \u00een anul 1965, pe vremea c\u00e2nd lucra\u0163i ca inginer\u0103 la Combinatul Chimic din Borze\u015fti, \u00eens\u0103 debutul absolut a fost \u00een revista \u201cRamuri\u201d, din Craiova, \u00een 1982. Ce imagine \u00eei p\u0103stra\u0163i lui Marin Sorescu, \u00een conexiune cu momentul dvs. de debut?<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/em><\/p>\n

– La revista \u201eChimistul\u201d lucrau doi redactori foarte buni, le p\u0103strez o amintire frumoas\u0103. Combinatul Chimic era cea mai mare \u00eentreprindere la acea ora, din \u0163ar\u0103. M-au descoperit c\u0103 scriu versuri, de\u015fi ascundeam pe c\u00e2t posibil aceast\u0103 preocupare \u015fi mi-au publicat c\u00e2teva poezii. Pe Marin Sorescu regret, dar nu l-am cunoscut personal. I-am trimis dou\u0103 poezii \u015fi mi le-a publicat. \u00censeamn\u0103 c\u0103 a citit \u015fi i-a pl\u0103cut.<\/p>\n

\u00a0<\/em><\/p>\n

– De ce \u201c13 poe\u0163i\u201d \u015fi nu un volum de versuri semnat de Vavila Popovici, mai ales c\u0103 era\u0163i c\u00e2\u015ftig\u0103toarea unui important premiu pentru poezie, premiul Editurii Eminescu, \u00een 1988? Cine erau ceilal\u0163i doisprezece?<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/em><\/p>\n

– Editura era \u00een cl\u0103direa \u201cCasa Sc\u00e2nteii\u201d. C\u00e2nd m-am dus prima oar\u0103 s\u0103 \u00eentreb de premiul de care aflasem dintr-o scrisoare trimis\u0103 pe adresa mea, mi s-a comunicat c\u0103 din motive de economie de h\u00e2rtie, Elena Ceau\u015fescu a dispus s\u0103 se editeze un volum colectiv. Ceilal\u0163i 12 erau: Paul Androne, Diana Barbu, Claudiu Bazalt, Octavian Berindei, Gheorghe Dinic\u0103, Petru Dunca, Liliana Gr\u0103dinaru, Claudiu Iordache, Vasile Morar, Ioana P\u00e2rvulescu, Teodor Purice, Ion Ru\u015fe\u0163. \u00cen 1990, cei care s-au perindat la direc\u0163ia editurii, to\u0163i, pe r\u00e2nd, mi-au promis c\u0103-mi vor publica volumul de versuri \u015fi au plecat tot pe r\u00e2nd, foarte cur\u00e2nd: Mircea Ciobanu, Eugen Negrici, Valeriu R\u00e2peanu. Poeta Virginia Carianopol \u00eemi f\u0103cuse referat pentru volumul \u201cOglinda lumii\u201d (acesta ar fi fost titlul primului volum), \u00eentruc\u00e2t ea fusese lectorul volumului. Mi s-a comunicat c\u0103 volumul a fost predat unei tipografii, nu am putut s\u0103-l recuperez, s-a pierdut. Acela\u015fi lucru mi s-a \u00eent\u00e2mplat \u015fi cu primul roman, predat unei edituri din Bucure\u015fti. Cu mari insisten\u0163e l-am recuperat, dup\u0103 ce a fost refuzat spre editare. Redactorul care mi l-a \u00eenapoiat, m-a condus pe sc\u0103rile editurii, spre ie\u015fire \u015fi m-a \u00eentrebat: \u201cDe ce nu mi-a\u0163i spus c\u0103 so\u0163ul a fost condamnat politic?\u201d Am r\u0103mas stupefiat\u0103, nu i-am r\u0103spuns, m-am uitat insistent \u00een ochii lui, i-am \u00eentins m\u00e2na \u015fi am plecat.<\/p>\n

Repet ceea ce am mai spus cu ocazia unui alt interviu\u00a0: nici nu se putea edita \u00eenainte de 1989 ceea ce scrisesem \u00een c\u0103r\u0163ile mele, nu puteam m\u0103rturisi g\u00e2ndurile \u015fi \u00eent\u00e2mpl\u0103rile \u00een acea perioad\u0103 a comunismului; sinceritatea nu putea fi pre\u0163uit\u0103, ci speculat\u0103 \u015fi pedepsit\u0103, triste\u0163ea era un p\u0103cat. \u015ei oricum, p\u00e2n\u0103 la acea dat\u0103, s\u0103 po\u0163i edita o carte, ori erai un mare talent, ori aveai rela\u0163ii, ori f\u0103ceai compromisuri. S\u0103 nu-mi spun\u0103 cineva c\u0103 mai exista o alt\u0103 cale! Mare talent nu eram, rela\u0163ii nu aveam (poate mai cur\u00e2nd piedici!), iar compromisuri nu am acceptat s\u0103 fac. Unchiul nostru care era Episcop pe vremea aceea \u015fi c\u0103ruia m-am pl\u00e2ns, mi-a spus, mai \u00een glum\u0103, mai \u00een serios: \u201eAst\u0103zi la putere este\u00a0 banul, politica \u015fi femeia.\u201d M\u0103 g\u00e2ndesc acum, ce r\u0103d\u0103cini ad\u00e2nci avem\u2026<\/p>\n

\u00a0<\/em><\/p>\n

– Ce a urmat dup\u0103 1989, at\u00e2t \u00een versuri, c\u00e2t \u015fi \u00een proz\u0103? <\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/em><\/p>\n

– Imediat dup\u0103 acele \u00eent\u00e2mpl\u0103ri am hot\u0103r\u00e2t s\u0103-mi public\u00a0 volumele pe cont propriu \u015fi le-am publicat pe r\u00e2nd, zece volume de poezie \u015fi opt de proz\u0103.<\/p>\n

\u00a0<\/em><\/p>\n

– \u201eTe-ai ar\u0103tat \u00een cea\u015fca de cafea \/ diminea\u0163a, \u00een balconul plin cu flori. \/ Soarele str\u0103lucea pe marginea ce\u015ftii \/ \u015fi tu erai piticul negru \/ din cea\u015fca de cafea.\u201d Stihurile dvs. m-au trimis cu g\u00e2ndul la mitologia scandinav\u0103, dar \u015fi la literatura fantastic\u0103 a evului mediu. \u00cen ce m\u0103sur\u0103 se reg\u0103sesc aceste accente \u00een volumul \u201cPiticul din cea\u015fca de cafea\u201d, ca un \u201csemn c\u0103 sufletul nu cere odihn\u0103\u201d? <\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/em><\/p>\n

– Un critic literar din Ia\u015fi a scris despre aceast\u0103 poezie: \u201cCine poate fi acest pitic din cea\u015fca de cafea? Dec\u00e2t daimonul crea\u0163iei, care st\u0103ruie \u00een mintea \u015fi sufletul creatorului\u2026.\u201d Alt critic a scris: \u201cPoemul \u201e<\/span>Piticul din cea\u015fca de cafea\u201d,<\/em> care d\u0103 titlul volumului, are un efect aproape straniu, \u00een care dorin\u0163a de re\u00eenviere te duce la mitul lui Horus \u015fi totu\u015fi cea mai puternic\u0103 realitate este cea din puterea visului, pentru c\u0103 aceasta dezvolt\u0103, transform\u0103, educ\u0103 transcenden\u0163a tr\u0103it\u0103, este adev\u0103r, o ontologie de care, de altfel, poeta nu se poate desp\u0103r\u0163i.\u201d<\/span><\/p>\n

Dumneavoastr\u0103 v-a\u0163i g\u00e2ndit probabil, la cosmogonia scandinav\u0103, despre care se spune c\u0103 d\u0103 frisoane cititorilor, frisoane metafizice desigur, \u00eentruc\u00e2t via\u0163a cu toate bucuriile \u015fi suferin\u0163ele ei, nu este dec\u00e2t am\u00e2narea unui sf\u00e2r\u015fit… V-a\u0163i g\u00e2ndit la \u201cFrasinul cosmic\u201d, din mitologia european\u0103: Frasinul si Stejarul. Da! Sufletul ascuns de frunzele stejarului \u015fi iarna venind \u015fi v\u00e2ntul scutur\u00e2nd frunzele \u015fi r\u0103m\u00e2n\u00e2nd doar sufletul f\u0103r\u0103 hain\u0103… Da, el, sufletul care nu cere niciodat\u0103 \u201eodihna\u201d!<\/span><\/p>\n

\n

\n

\n

\u00a0 \"\"<\/a><\/em><\/em><\/em>
\n<\/em><\/p>\n

\n

\n

– \u201e\u00cen zilele de var\u0103 \/ c\u00e2nd c\u0103ldura \/ \u00eemi \u00eenv\u0103luia trupul, \/ \u00eenchideam ochii \/ \u015fi m\u0103 rugam soarelui. \/ Din prea mult\u0103 iubire \/ m\u0103 rugam\u201d (\u201cAnotimp interior\u201d). Vi s-a spus vreodat\u0103 c\u0103 o paralel\u0103 \u00eentre aceste versuri ale Vavilei Popovici \u015fi cele ale lui Ion Barbu din \u201cRiga Crypto \u015fi lapona Enigel\u201d (M\u0103-\u00eenchin la soarele-n\u0163elept,\/ C\u0103 sufletu-i f\u00e2nt\u00e2n\u0103-n piept\/ \u015ei roata alb\u0103 mi-e st\u0103p\u00e2n\u0103\/ Ce zace-n sufletul f\u00e2nt\u00e2n\u0103.\/ La soare, roata se m\u0103re\u015fte,\/ La umbr\u0103, numai carnea cre\u015fte\/ \u015ei somn e carnea, se dezumfl\u0103,\/– Dar v\u00e2nt \u015fi umbr\u0103 iar o umfl\u0103…\u201d) este absolut normal\u0103? Cum se autodefine\u015fte lumea spiritual\u0103 a Vavilei Popovici \u00een lumina soarelui, adept\u0103 al c\u0103rui tip de cunoa\u015ftere filosofic\u0103 sunte\u0163i?<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/em><\/p>\n

– Nu m-am g\u00e2ndit p\u00e2n\u0103 acum la aceast\u0103 paralel\u0103 \u015fi compara\u0163ia m\u0103 onoreaz\u0103; acolo este o dram\u0103 liric\u0103 puternic\u0103, \u00een lumea Laponiei, \u00een drumul lui Crypto cu renii s\u0103i, o dragoste fulger\u0103toare fa\u0163\u0103 de Enigel care iubea soarele: \u201cEu de umbr\u0103 mult m\u0103 tem\/ C\u0103 dac\u0103-n iarn\u0103 sunt f\u0103cut\u0103\/ \u015ei ursul alb mi-e v\u0103rul drept,\/ Din umbra deas\u0103 desf\u0103cut\u0103,\/ M\u0103-nchin la soarele-n\u0163elept…\u201d Este reluat\u0103 oarecum tema din Luceaf\u0103rul lui Eminescu, tot at\u00e2t de liric redat\u0103 imposibilitatea dragostei, cu inversare de roluri…<\/p>\n

Referitor la a doua \u00eentrebare, legat\u0103 oarecum de prima, nu pot s\u0103 afirm c\u0103 m\u0103 \u00eencadrez strict \u00eentr-o cunoa\u015ftere filosofic\u0103. Pot aminti doar cuvintele lui Constantin Noica pentru ca m-au obsedat mult\u0103 vreme: \u201cDac\u0103 iubi\u0163i poezia sau muzica, pierderile, cre\u015fterile, curgerile, dac\u0103 v\u0103 plac geometria \u015fi rigoarea f\u0103r\u0103 s\u0103 vi se \u00eempietreasc\u0103 inima, dac\u0103 sunte\u0163i \u00een stare de un dram de nebunie \u015fi un munte de m\u0103sur\u0103, ve\u0163i \u00eent\u00e2lni filosofia.\u201d \u015ei cred c\u0103 am \u00eent\u00e2lnit-o \u015fi nu am ocolit-o. Dar este doar o \u00eent\u00e2lnire! Metafizica n\u0103scut\u0103 din mirare \u00een fa\u0163a r\u00e2nduirii acestei lumi\u2026 A\u015fa se \u00eent\u00e2mpl\u0103, cu c\u00e2t omul dob\u00e2nde\u015fte mai multe cuno\u015ftin\u0163e, cu at\u00e2t are mai\u00a0 multe lucruri nel\u0103murite, \u00ee\u015fi pune mai multe \u00eentreb\u0103ri. Mirarea aceasta filosofic\u0103 rezult\u0103 \u015fi din perceperea intens\u0103 a durerii, \u00een urma c\u0103reia vin \u00eentreb\u0103rile. M-am convins cu timpul c\u0103 prin acumulare de cuno\u015ftin\u0163e, de experien\u0163e mai pl\u0103cute sau mai triste, vine momentul c\u00e2nd\u00a0 ordonezi r\u0103spunsurile si \u00ee\u0163i faci o filozofie asupra vie\u0163ii care este numai a ta \u015fi pe care o po\u0163i p\u0103stra \u00een tine sau po\u0163i s-o faci cunoscut\u0103 semenilor, prin una din formele artei. Cred \u00een Dumnezeu \u015fi \u00een \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ia Lui, cred \u00een dreptate, adev\u0103r, iubire; \u00een libertate, \u00een fericire,\u00a0 \u00een lumin\u0103 \u2013 spirit viu care coboar\u0103 din soare \u015fi intr\u0103 \u00een contact cu spiritul nostru, cred!<\/p>\n

Aristotel spunea la vremea sa c\u0103 oamenii au \u00eenceput s\u0103 filosofeze m\u00e2na\u0163i fiind de \u201cmirare\u201d. \u015ei a\u015fa este! Dac\u0103 ai ochi s\u0103 prive\u015fti cu aten\u0163ie aceast\u0103 lume, \u00eencepi s\u0103 te miri. \u015ei te miri \u015fi te miri \u015fi te \u00eentrebi \u015fi r\u0103spunsurile vin, alteori\u00a0 nu vin… Dar \u00een tot ce facem \u015fi g\u00e2ndim trebuie s\u0103-l avem pe Dumnezeu \u00een via\u0163a noastr\u0103. Libertatea \u015fi fericirea spre care tindem nu se pot ob\u0163ine dec\u00e2t prin iubire \u015fi d\u0103ruire; iubire fa\u0163\u0103 de aproapele nostru; iubirea care ne este \u00eens\u0103m\u00e2n\u0163at\u0103 \u00een suflet \u015fi pe care trebuie s-o \u00eengrijim, ca aceast\u0103 s\u0103m\u00e2n\u0163\u0103 s\u0103 ajung\u0103 s\u0103 rodeasc\u0103. Cred c\u0103 trebuie s\u0103 ne str\u0103duim pentru a \u00eenl\u0103tura animalitatea, egoismul \u015fi barbaria din noi, ceea ce ar duce la o convie\u0163uire normal\u0103 de care avem at\u00e2ta nevoie, iat\u0103 \u00een ce cred! Mai cred c\u0103 trebuie s\u0103 ne debaras\u0103m de teama care ne-a \u00eenso\u0163it \u015fi ne \u00eenso\u0163e\u015fte \u00eenc\u0103. S\u0103 devenim \u00eencrez\u0103tori \u00een for\u0163ele binelui, s\u0103 fim curajo\u015fi, cu compasiune fa\u0163\u0103 de aproapele nostru, dar \u015fi fa\u0163\u0103 de departele nostru, de ce nu? \u015fi cu spirit de sacrificiu, a\u015fa cum ne \u00eenva\u0163\u0103 Hristos, iar sacrificiul \u00eenseamn\u0103 renun\u0163are \u00een favoarea semenului t\u0103u, izvor\u00e2t\u0103 din preaplinul dragostei.<\/p>\n

\u00a0<\/em><\/span><\/p>\n

– \u201cSus \u2013 un cer \u00eendep\u0103rtat, albastru.\/ Sub mine un astru.\/ \u00cen mine \u2013 universul reflectat.\/ Infinitul \u2013 mister plin de mistere.\/ Moartea – printre ere,\/ \u00cen mine \u2013 universul reflectat.\u201d Cum explica\u0163i aceast\u0103 \u00eenclina\u0163ie specific\u0103 simbolismului, spre nostalgie \u015fi spre valen\u0163ele fonice ale cuv\u00e2ntului, cu valoare terapeutic\u0103 ce v\u0103 caracterizeaz\u0103? <\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/em><\/p>\n

– Simbolurile \u00een general, ne sunt necesare exprim\u0103rii lucrurilor spirituale. <\/strong>Un poet simbolist pe care-l ador este Bacovia. Dup\u0103 mine este un mare poet! Am g\u0103sit \u00eentr-o revist\u0103 un articol \u00een care se spune despre Bacovia c\u0103 este \u00ab\u00a0un ins epuizat prematur, c\u0103 percepe timpul ca un b\u0103tr\u00e2n, \u00eemb\u0103tr\u00e2nit de e\u015fecuri \u015fi celibat prelungit, locuitor al unui t\u00e2rg de provincie dintr-o regiune cu clim\u0103 aspr\u0103\u2026 pentru b\u0103tr\u00e2ni, provinciali, \u00ab\u00a0nordici\u00a0\u00bb timpul trece greu,\u00a0monoton \u015fi chinuit\u00a0\u00bb. M-a durut \u015fi m-a revoltat cumplit acest articol, acest mod de a g\u00e2ndi \u015fi a blama un mare poet rom\u00e2n, simbolist. M-am consolat \u00eens\u0103, cu caracterizarea lui Ion Caraion\u00a0: \u00ab\u00a0Bacovia are un instinct al poeziei mai puternic dec\u00e2t poezia lui, cu care ob\u0163ine arta.\u00a0\u00bb Cred c\u0103 m-a influen\u0163at \u00een scrierea unor poezii. Am scris c\u00e2ndva o poezie intitulat\u0103 \u201eDragoste de Bacovia\u201d care se termina cam a\u015fa: \u201ePrivea \u00een sus \u015fi-mi ar\u0103ta\/ \u201ecorbii poetului Tradem\u201d.\/ Corbi ce se duceau \u201epe pustii\u201d, \u00een amurg, \u201epe z\u0103ri argintii\u201d.\/ R\u00e2dea emo\u0163ionat, vibrau \u00een el \u201csc\u00e2ntei de vis\u201d\/ sub cerul gri, deschis.\/ Am c\u0103zut \u00een genunchi \u015fi-am \u00eenceput a-l implora:\/ Maestre, atinge-m\u0103 cu pana ta!\u201d<\/p>\n

C\u00e2t prive\u015fte nostalgia, melancolia versurilor mele, \u00eemi permite\u0163i a cita cuvintele lui Constantin Noica\u00a0: \u00ab\u00a0<\/strong>Melancolia este fericirea ce se hr\u0103ne\u015fte din absen\u0163e.\u00a0\u00bb \u015ei aceast\u0103 absen\u0163\u0103 a persoanei iubite, pierdut\u0103 pentru totdeauna, face loc momentelor de inspira\u0163ie, de exaltare, de fericire a scrisului, ca o compensa\u0163ie a absen\u0163ei, cu iluzia transform\u0103rii ei \u00een prezen\u0163\u0103. Andrei Ple\u015fu spune c\u0103 melancolia este un moment de \u00eenstr\u0103inare, de izolare\u00a0: \u00ab\u00a0Prive\u015fti ceva, ai vrea s\u0103-l iube\u015fti, dar nu po\u0163i, sim\u0163i c\u0103 \u00eentre tine \u015fi el este o distan\u0163\u0103 pe care n-o po\u0163i diminua.\u00a0\u00bb C\u00e2t\u0103 dreptate are!<\/p>\n

– A ap\u0103rut cu ceva timp \u00een urm\u0103, \u201cJurnalul unei fete greu de mul\u0163umit\u201d, o carte scris\u0103 de Jeni Acterian. \u00cen literatura rom\u00e2n\u0103, jurnalu, se \u00eent\u00e2lne\u015fte la Mircea Eliade (\u201cJurnalul adolescentului miop\u201d), Camil Petrescu, Nicolae Steinhardt (\u201cJurnalul fericirii\u201d). Vavila Popovici ne propune \u201cFile de jurnal\u201d, \u201cJurnalul unei veri\u201d, dar \u015fi \u201cJurnal american\u201d. V\u0103 considera\u0163i o continuatoare a scriitorilor anterior men\u0163iona\u0163i \u00een ceea ce prive\u015fte m\u0103rturisirea de sine, transpunerea imaginii propriei personalit\u0103\u0163i reflectate ca o confesiune generat\u0103 de anumite \u00eemprejur\u0103ri de via\u0163\u0103? <\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/em><\/p>\n

– Unii \u015fi-au pus \u00eentrebarea dac\u0103 un jurnal al unui om anodin poate interesa cititorul. Ei bine, eu cred c\u0103 da! \u00cemi place s\u0103 scriu jurnale deoarece \u00een jurnal ideile nu sunt expuse conform unui plan, ci ele sunt evocate de un peisaj, de o \u00eent\u00e2lnire cu un om, de o convorbire, de o lectur\u0103, etc. Contemplu, g\u00e2ndesc \u015fi reflectez. Reflec\u0163ia deci, \u00eenso\u0163e\u015fte contempla\u0163ia. \u00ce\u0163i exprimi propriile g\u00e2nduri \u015fi p\u0103reri \u015fi st\u00e2rne\u015fti g\u00e2ndurile cititorului care intr\u0103 \u00eentr-un dialog al undelor cu scriitorul. P\u0103rerea lui Mircea Eliade era c\u0103 cel ce scrie un jurnal, \u00een m\u0103sura \u00een care el \u00eencearc\u0103 s\u0103 capteze m\u0103car o parte din ceea ce vede \u015fi simte, trebuie s\u0103 accepte riscul de a fi confundat cu un caiet de note sau cu fragmente autobiografice. \u015ei totu\u015fi, a scris jurnale. Tolstoi spunea c\u0103 jurnalul este o redare a realit\u0103\u0163ii. Eu accept ideea de a fi o redare a realit\u0103\u0163ii, dar ca s\u0103 fie \u015fi literatur\u0103, cred c\u0103 trebuie dep\u0103\u015fit\u0103 \u00eentr-un mod aceast\u0103 realitate, trebuie transcendentalizat\u0103, dac\u0103 se reu\u015fe\u015fte, bine\u00een\u0163eles\u2026<\/p>\n

Un jurnal se scrie dintr-o nevoie de dest\u0103inuire, de sinceritate. Exist\u0103 poate \u015fi o sete de comunicare pe care o are orice om, unii o fac verbal, al\u0163ii \u00een scris. C\u0103linescu spunea c\u0103 este o prostie s\u0103 scrii un jurnal, actualul critic Ion Simu\u0163 spune (am g\u0103sit un articol \u00een \u201eRom\u00e2nia literar\u0103\u201d) c\u0103 jurnalele ar trebui s\u0103 stea \u00een raftul doi sau trei, acolo unde le este locul. Sunt p\u0103reri \u015fi p\u0103reri, dar jurnalele se v\u00e2nd \u015fi se citesc cu mult interes. Ion Caraion spunea c\u0103 Jurnalul poate avea capricii, lejerit\u0103\u0163i, copil\u0103rii, confesiuni \u015fi chiar indiscre\u0163ii. A\u015fa \u015fi este\u00a0! Jurnale s-au scris \u015fi se scriu \u015fi rezist\u0103 \u015fi chiar au mare succes \u00een compara\u0163ie cu literatura de fic\u0163iune. Consimt spuselor lui Marquez: \u201cNimeni nu-\u015fi va aduce aminte de tine pentru g\u00e2ndurile tale secrete. Cere-I Domnului t\u0103ria \u015fi \u00een\u0163elepciunea pentru a le exprima\u201d.<\/p>\n

– Suntem la capitolul memorialistic\u0103, “Albumul cu fotografii”. Ce a stat la baza realiz\u0103rii acestei cercet\u0103ri a societ\u0103\u0163ii rom\u00e2ne\u015fti? C\u00e2t si cum v-a\u0163i documentat pentru a realiza un studiu atent prin care prezenta\u0163i via\u0163a \u00een complexitatea ei social\u0103 \u015fi psihologic\u0103? <\/em><\/strong><\/p>\n


\n<\/em><\/p>\n

– \u201eAlbumul cu fotografii\u201d este o carte editat\u0103 \u00een 1999, \u00een care am folosit ca pretext literar fotografiile albumului de familie \u015fi este o lucrare memorialistic\u0103 alc\u0103tuit\u0103 din amintiri dragi, dureroase majoritatea, purtate \u00een mintea \u015fi inima mea. Singura fic\u0163iune este cel de al treilea copil (b\u0103iatul), spre a scoate \u00een eviden\u0163\u0103 mentalitatea tinerelor mame din acea vreme de a nu face copii (redat\u0103 \u00een romanul \u201cBinele \u015fi R\u0103ul\u201d). Scriind toate c\u0103r\u0163ile la persoana \u00eent\u00e2ia, am fost \u00eentrebat\u0103 dup\u0103 citirea fiec\u0103rei c\u0103r\u0163i dac\u0103 este via\u0163a mea \u015fi am subliniat c\u0103 m-am inspirat din realitate, dar am introdus si elemente fictive, spre a da o continuitate ac\u0163iunii. Aceast\u0103 carte \u00eens\u0103, nu este fic\u0163iune, ci realitatea vie\u0163ii pe care am tr\u0103it-o.<\/p>\n

\u00a0<\/em><\/p>\n

– De unde provine dramatismul scrierii de fa\u0163\u0103? Dac\u0103 ar fi s\u0103 ne \u00eentoarcem \u00een timp, care este fotografia ce v\u0103 este cea mai drag\u0103 din acest album?<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/em><\/p>\n

– De unde provine dramatismul? Din via\u0163a pe care am tr\u0103it-o. Fotografia cea mai drag\u0103 este a so\u0163ului pe care l-am pierdut.<\/p>\n

\u00a0<\/em><\/strong><\/p>\n

– La ce lucra\u0163i \u00een prezent\u00a0? <\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/em><\/p>\n

– Am dou\u0103 c\u0103r\u0163i \u00een lucru. Prima este o c\u0103rticic\u0103 de cuget\u0103ri, a doua este o antologie de versuri. A\u015f dori s\u0103 fac o selec\u0163ie din volumele de versuri scrise \u015fi publicate la care s\u0103 adaug \u015fi poezii noi. Ar fi un volum destul de mare.<\/p>\n

\u00a0<\/em><\/p>\n

– Cum arat\u0103 viitorul?<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/em><\/p>\n

– Hm! Mult a fost, pu\u0163in a r\u0103mas! Pentru mine vorbind. Timpul vie\u0163ii nu l-am chemat, mi s-a dat, nu-l alung, dar simt cum pleac\u0103… \u00cemi pare r\u0103u, fiindc\u0103 va fi plin de evenimente. Cred c\u0103 nu trebuie s\u0103 ne speriem, fiecare genera\u0163ie a avut probleme noi, mai grele, mai u\u015foare, dar le-au trecut. Fiecare om trebuie s\u0103 poarte \u00een suflet credin\u0163a \u00een Dumnezeu. Cu ea va dep\u0103\u015fi mai u\u015for greut\u0103\u0163ile.<\/p>\n

\u00a0<\/em><\/p>\n

– Ce recomandare a\u0163i dori s\u0103 le face\u0163i celor care abia acum \u00eencep s\u0103 scrie?<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/em><\/p>\n

– S\u0103 iubeasc\u0103 mult \u015fi s\u0103 viseze mult, ori de c\u00e2te ori realitatea din jur \u00eei va obosi.\u00a0 S\u0103 citeasc\u0103 mult \u015fi sistematic. S\u0103 caute valoarea \u00een via\u0163\u0103. S\u0103-\u015fi fac\u0103 bibliotec\u0103 \u015fi fi\u015fe pentru c\u0103r\u0163ile citite. S\u0103 scrie, dar s\u0103 nu se gr\u0103beasc\u0103 s\u0103 publice. Eu m-am gr\u0103bit, fiindc\u0103 am pierdut din timpul scrierii \u015fi acum \u00eemi dau seama c\u0103 ar fi trebuit s\u0103 revizuiesc cu aten\u0163ie textele \u015fi s\u0103 fiu mai exigent\u0103 cu editarea lor.<\/p>\n

\u00a0<\/em><\/strong><\/p>\n

– Ce hobby-uri ave\u0163i?<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/em><\/p>\n

– Am avut destul de multe \u00een via\u0163\u0103. Acum mi-a r\u0103mas doar muzica.<\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

– C\u00e2t de mult\u0103 poezie exist\u0103 \u00eentr-o reac\u0163ie chimic\u0103?<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/em><\/p>\n

– O reac\u0163ie chimic\u0103 se prezint\u0103 ca un fenomen \u00een urma c\u0103ruia dou\u0103 sau mai multe substan\u0163e puse \u00een contact \u00een anumite condi\u0163ii, formeaz\u0103 substan\u0163e diferite, altele dec\u00e2t cele ini\u0163iale. Te minunezi c\u00e2nd vezi c\u0103 una pui \u015fi alta iese. \u00cen poezie,\u00a0 folosim cuvinte din bog\u0103\u0163ia limbii, dup\u0103 gradul de afectivitate pe care-l avem fiecare, le al\u0103tur\u0103m \u00eentr-un mod, ele se atrag, se amestec\u0103, explodeaz\u0103, uneori (ce mult a\u015fteptat\u0103 este explozia cuvintelor!), form\u00e2nd idei \u015fi imagini pe care cititorul le gust\u0103… Ne minun\u0103m, uneori, pentru ce a ie\u015fit. Se \u00eent\u00e2mpl\u0103 s\u0103 nu-\u0163i mai recuno\u015fti g\u00e2ndurile care te-au \u00eenso\u0163it. Poezia este, da, o alchimie, o \u00a0modelare \u00een cuvinte, \u00een fraze, \u00een metafore a unei lumi care \u00eentocmai ca o reac\u0163ie chimic\u0103, ne tulbur\u0103, ne mi\u015fc\u0103, ne fascineaz\u0103.<\/p>\n

Octavian D. Curpa\u0219 – Phoenix, Arizona<\/em><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Pentru c\u0103 f\u0103cea economie la h\u00e2rtie, Elena Ceau\u015fescu a l\u0103sat-o pe poeta Vavila Popovici f\u0103r\u0103 dreptul de a-\u015fi tip\u0103ri propriul [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-3597","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3597","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=3597"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3597\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=3597"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=3597"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=3597"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}