{"id":36092,"date":"2018-02-25T18:06:44","date_gmt":"2018-02-25T18:06:44","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=36092"},"modified":"2018-02-25T18:10:45","modified_gmt":"2018-02-25T18:10:45","slug":"ioan-popoiu-%e2%80%93-afirmarea-unei-natiuni-romania-1866-1947-4","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2018\/02\/25\/ioan-popoiu-%e2%80%93-afirmarea-unei-natiuni-romania-1866-1947-4\/","title":{"rendered":"Ioan POPOIU \u2013 Afirmarea unei na\u0163iuni: Rom\u00e2nia 1866-1947 (4)"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a>\u00cen ciuda deciziilor Europei, rom\u00e2nii aveau acum domnitorul str\u0103in dorit \u015fi, cu toate c\u0103 situa\u0163ia lui ,,avea s\u0103 fie de nesuferit, dac\u0103 nu era recunoscut\u201d, convingerea general\u0103 era aceea c\u0103 numai for\u0163a major\u0103 \u00eei putea sili s\u0103 renun\u0163e la principele pentru care luptaser\u0103 at\u00e2t. Consulul francez scria: ,,Nimeni nu se g\u00e2nde\u015fte s\u0103 se mai supun\u0103 injonc\u0163iunilor Conferin\u0163ei \u015fi to\u0163i privesc \u00een fa\u0163\u0103 cu lini\u015fte, cu hot\u0103r\u00e2re chiar, consecin\u0163ele unui refuz\u201d .<\/p>\n

Noul fapt \u00eemplinit petrecut \u00een Principate, prezen\u0163a \u00een fruntea lor a prin\u0163ului str\u0103in silea Puterile s\u0103 ia atitudine fa\u0163\u0103 de aceast\u0103 ,,fapt\u0103 \u00eendr\u0103znea\u0163\u0103\u201d. Drouyn continua s\u0103 sus\u0163in\u0103 c\u0103 Fran\u0163a nu avea niciun amestec \u00een ridicarea unui prin\u0163 str\u0103in pe tronul Principatelor, mai mult, \u00eentr-o scrisoare adresat\u0103 Londrei \u015fi Vienei, el afirma complicitatea Prusiei. Dar ambasadorii ei acredita\u0163i pe l\u00e2ng\u0103 alte Puteri d\u0103deau asigur\u0103ri categorice \u00een privin\u0163a nevinov\u0103\u0163iei Prusiei, Bismarck sus\u0163in\u00e2nd c\u0103 guvernul s\u0103u nu \u015ftia nimic despre fapta (escapada) lui Carol. Numai Poarta nu era dispus\u0103 s\u0103 tac\u0103 sau s\u0103 se resemneze, Aali pa\u015fa voia ocuparea Pricipatelor, \u00eens\u0103 guvernul otoman nu reu\u015fea s\u0103 ia nicio hot\u0103r\u00e2re \u00een aceast\u0103 chestiune.<\/p>\n

Dar Turcia nu era lezat\u0103 at\u00e2t de prin\u0163ul str\u0103in, c\u00e2t de faptul c\u0103 acesta o ignorase: ,,de ce principele Carol nu trecuse pe la Constantinopol\u201d? Poarta, v\u0103dit neconsolat\u0103, supuse iar\u0103\u015fi Conferin\u0163ei aceast\u0103 ,,sup\u0103r\u0103toare chestiune\u201d \u015fi, \u00een \u015fedin\u0163a din 25 mai, Safvet pa\u015fa protesta din nou vehement \u00eempotriva venirii lui Carol \u015fi declara c\u0103 era de datoria sa ,,ca s\u0103 restabileasc\u0103 ordinea legal\u0103 \u00een Principate\u201d.Delega\u0163ii nu erau dispu\u015fi \u00eens\u0103 la o interven\u0163ie \u015fi Conferin\u0163a doar hot\u0103r\u00ee s\u0103 nu ia nicio m\u0103sur\u0103 sinonim\u0103 cu recunoa\u015fterea prin\u0163ului Carol.Ea decise, la propunerea lui Budberg, s\u0103 interzic\u0103 consulilor orice raporturi oficiale cu noul principe. Dar Safvet spunea lui Drouyn c\u0103 Poarta nu vedea alt\u0103 solu\u0163ie ,,dec\u00e2t o ocupa\u0163ie militar\u0103\u201d \u015fi c\u0103 voia s-o \u00eencerce din propria ini\u0163iativ\u0103, ,,dac\u0103 \u00een termen de 15 zile, Conferin\u0163a nu impunea respectarea tratatelor\u201d. Ziarele scriau (,,Le constitutionnel\u201d, din 24 mai) c\u0103 ,,o armat\u0103 ruso-turc\u0103 \u015fi intrase \u00een Moldova\u201d.<\/p>\n

Pe baza surselor existente, este greu de stabilit \u00een ce m\u0103sur\u0103 Rusia se folosea de influen\u0163a ei la Poart\u0103, spre a o determina pe aceasta la o atitudine c\u00e2t mai ,,r\u0103zboinic\u0103\u201d. Reprezentantul diplomatic rom\u00e2n sus\u0163inea c\u0103, \u00een ciuda dezmin\u0163irilor, presiunea Rusiei este o certitudine, iar ambasadorul francez avea aceea\u015fi convingere c\u0103 Ignatiev era \u00een ascuns responsabil de atitudinea Por\u0163ii. Gorceakov se ar\u0103ta din nou agresiv, el declara ambasadorului francez c\u0103 principele Carol insultase Puterile, Rusia nu voia s\u0103 \u00eentreprind\u0103 nicio ac\u0163iune punitiv\u0103, \u00eens\u0103 aceasta era datoria Conferin\u0163ei. Dac\u0103 aceasta se hot\u0103ra s\u0103 accepte faptul \u00eemplinit, Rusia se va retrage de la lucr\u0103rile ei. Iritarea Rusiei nu putea fi domolit\u0103, iar \u00een \u015fedin\u0163a Conferin\u0163ei din 4 iunie, convocat\u0103 la cererea lui Budberg, acesta propunea s\u0103 fie trimis\u0103 \u00een Principate o comisie a Puterilor, conform prevederilor Protocolului din 1859. Dar propunerea de ocupa\u0163ie militar\u0103 a fost unanim respins\u0103, iar delegatul rus evoca retragerea din Conferin\u0163\u0103. Agresivitatea lui Gorceakov era doar o \u00eencercare de intimidare (el califica pe prin\u0163 drept ,,pirat\u201d), de\u015fi \u0163arul nu privise cu bun\u0103voin\u0163\u0103 scrisoarea lui Carol, Rusia nu voia s\u0103 ia asupra-\u015fi r\u0103spunderea ,,disciplin\u0103rii\u201d Rom\u00e2niei, \u00eencerc\u00e2nd s\u0103 conving\u0103 Poarta \u00een sensul acesta.<\/p>\n

A doua zi dup\u0103 depunerea jur\u0103m\u00e2ntului, la 11\/23 mai 1866, guvernul I. Ghica a demisionat \u015fi principele Carol a alc\u0103tuit un nou cabinet condus de conservatorul Lasc\u0103r Catargiu, fostul locotenent domnesc. Era tot un guvern de coali\u0163ie, format din conservatori (Dimitrie Ghica, P. Mavrogheni, Ioan C. Cantacuzino, gen. I. Gr. Ghica), liberali modera\u0163i (Dimitrie Sturdza) \u015fi radicali (I. C. Br\u0103tianu \u015fi C. A. Rosetti). Din cauza nesiguran\u0163ei externe, a \u015ftirilor alarmante venite de la Poart\u0103, la 23 mai, a fost emis ordinul de mobilizare a armatei, iar I. B\u0103l\u0103ceanu, aflat la Paris, primea instruc\u0163iuni s\u0103 prezinte situa\u0163ia \u0163\u0103rii lui Napoleon III \u015fi s\u0103-i solicite interven\u0163ia. Consulii, opri\u0163i a avea rela\u0163ii oficiale cu noul principe, acceptar\u0103 \u00een bloc (inclusiv cel britanic) invita\u0163ia lui la o audien\u0163\u0103 ,,neoficial\u0103\u201d \u015fi niciunul din ei nu critica purtarea sa. Turcia concentrase c\u00e2teva zeci de mii de solda\u0163i pe malul drept, la Rusciuk, ceea ce silea Rom\u00e2nia s\u0103 organizeze o tab\u0103r\u0103 defensiv\u0103 pe Sabar. \u00cen acela\u015fi timp, prin Al. G. Golescu, liderilor otomani li s-a comunicat c\u0103 armata rom\u00e2n\u0103 alc\u0103tuise o linie defensiv\u0103 la sud de Bucure\u015fti. Primejdia unei invazii str\u0103ine preocupa toate min\u0163ile \u015fi, la 19\/31 mai, Adunarea vota credite pentru \u00eent\u0103rirea armatei \u00een perspectiva amenin\u0163\u0103rii otomane, iar la 28 mai a fost votat un credit de 8 milioane pia\u015ftri. Dar situa\u0163ia era dificil\u0103, un \u00eemprumut era exclus, iar prin\u0163ul Carol se g\u00e2ndea ,,cu moartea \u00een suflet\u201d la mijloacele de respingere a unei invazii. Armata era lipsit\u0103 de material de r\u0103zboi \u015fi nu dispunea de praf de pu\u015fc\u0103 dec\u00e2t pentru un mic contingent, mai grav, unit\u0103\u0163ile de la frontier\u0103 s-au revoltat, nemul\u0163umite c\u0103 erau folosite \u00een ac\u0163iuni ofensive, iar moralul trupelor l\u0103sa foarte mult de dorit.<\/p>\n

Problema era delicat\u0103 \u00eendeosebi pentru principe, care nu putea aprinde entuziasmul trupelor pentru lupt\u0103, ,,f\u0103r\u0103 a-\u015fi primejdui sor\u0163ii\u201d ce avea de a fi recunoscut de Puteri. Green scria, la 8 iunie, c\u0103 10.000 de solda\u0163i porniser\u0103 de la Bucure\u015fti spre Dun\u0103re, \u00eens\u0103 rezisten\u0163a lor eventual\u0103 avea s\u0103-i mire at\u00e2t pe ei c\u00e2t \u015fi pe inamicii lor (raportul c\u0103tre Clrendon, din 8 iunie). Ajung\u00e2nd la Dun\u0103re, trupele \u015fi-au f\u0103cut curaj \u015fi au deschis focul asupra vaselor turce\u015fti, o simpl\u0103 ,,fanfaronad\u0103\u201d, ceea ce \u00eent\u0103r\u00e2ta trupele adverse de pe malul opus. Pericolul unui ,,incident de frontier\u0103\u201d era c\u00e2t se poate de real \u015fi, dac\u0103 turcii ar fi trecut Dun\u0103rea, trupele rom\u00e2ne s-ar fi aflat \u00eentr-o postur\u0103 ingrat\u0103. \u00cen iunie 1866, situa\u0163ia de la frontier\u0103 provoca o mare \u00eengrijorare \u00een \u0163ar\u0103, cu at\u00e2t mai mult cu c\u00e2t lipsa de preg\u0103tire militar\u0103 a trupelor era evident\u0103 (cf. Eder c\u0103tre Mensdorff, 20 iunie). De\u015fi era preocupat de ap\u0103rarea frontierei, principele Carol \u00ee\u015fi punea speran\u0163ele \u00een interven\u0163ia Puterilor, iar la 7 iunie, unul din mini\u015ftri adresa o circular\u0103 consulilor \u00een leg\u0103tur\u0103 cu inten\u0163ia ,,categoric\u0103\u201d a turcilor de a intra \u00een Rom\u00e2nia (raportul lui Green din 8 iunie). Totu\u015fi, p\u00e2n\u0103 la urm\u0103, Turcia nu a avut curajul de a merge at\u00e2t de departe \u00eenc\u00e2t s\u0103 hot\u0103rasc\u0103 p\u0103trunerea trupelor ei la nord de Dun\u0103re<\/p>\n

Pe de alt\u0103 parte, Poarta, dac\u0103 nu reu\u015fise s\u0103 conving\u0103 pe ru\u015fi s\u0103 intervin\u0103, a evitat s\u0103 se lase antrenat\u0103 \u00eentr-o aventur\u0103 care ar fi transformat-o \u00een ,,unealta supus\u0103\u201d a lui Gorceakov. Indecizia Turciei era binevenit\u0103 pentru Europa: tem\u00e2ndu-se c\u0103 Rusia ar putea face presiuni \u015fi mai mari asupra turcilor (Gorceakov opina c\u0103 ei ar fi trebuit s\u0103 intre \u00een Principate, f\u0103r\u0103 a consulta conferin\u0163a), Clarendon sf\u0103tuia Poarta s\u0103 recunoasc\u0103 pe Carol ,,ca urma\u015f al lui Cuza\u201d, urm\u00e2nd ca el s\u0103 respecte obliga\u0163iile datorate sultanului (cf. Foreign Office c\u0103tre Lyons, 6 iunie). Drouyn vedea lucrurile \u00een acela\u015fi mod \u015fi, la 12 iunie, cei doi ambasadori (Moustier \u015fi Lyons) au contactat pe Aali \u015fi Fuad, pentru a nu recurge la for\u0163a armat\u0103, iar la mijlocul lui iunie, momentul critic trecuse. Partea rom\u00e2n\u0103 a ini\u0163iat un demers diplomatic, prin trimiterea lui I. Ghica la Constantinopol, interlocutor acceptat de Poart\u0103, fiind demarate negocieri rom\u00e2no-turce, pentru o \u00een\u0163elegere direct\u0103 \u00eentre cele dou\u0103 p\u0103r\u0163i. \u00cen urma unor sugestii, guvernul rom\u00e2n lua ,,hot\u0103r\u00e2rea cuminte\u201d de a cere formal Por\u0163ii \u00eenvestitura Principelui (cf. Green c\u0103tre Clarendon, 17 iunie). Practic, Puterile sf\u00e2r\u015fir\u0103 prin a-\u015fi recunoa\u015fte neputin\u0163a \u00een ,,chestiunea rom\u00e2n\u0103\u201d, (Clarendon considera \u00eenc\u0103 de la 4 iunie Conferin\u0163a ca ,,\u00eencheiat\u0103\u201d), \u00een ultima \u015fedin\u0163\u0103, Drouyn urma s\u0103 anun\u0163e ,,dizolvarea\u201d Conferin\u0163ei (Lhuys c. Moustier, 6 iulie). Prokesch ar\u0103ta \u015fi el c\u0103 \u00eenfr\u00e2ngerile militare suferite de Austria \u00een r\u0103zboiul cu Prusia (iulie 1866) au fost determinante \u00een decizia Por\u0163ii de recunoa\u015ftere eventual\u0103 a lui Carol<\/p>\n

\u00cempotrivirea Por\u0163ii era o chestiune de timp, iar evenimentele trecute indicau c\u0103 turcii cedau \u00een fa\u0163a presiunilor. Era necesar apoi ajutorul unei puteri dezinteresate, iar Napoleon III ,,\u00eei simpatiza destul pe rom\u00e2ni pentru a-i abandona tocmai acum\u201d. La \u00eenceputul lui iulie, I. B\u0103l\u0103ceanu trimitea \u00een \u0163ar\u0103 o veste bun\u0103: \u00cemp\u0103ratul afirmase c\u0103 va acorda \u00een cur\u00e2nd recunoa\u015fterea lui Carol \u015fi f\u0103g\u0103duia s\u0103 intervin\u0103 \u00een acest scop la Poart\u0103. La Paris, se considera c\u0103 Principele ar trebui s\u0103 mearg\u0103 din proprie ini\u0163iativ\u0103 la Constantinopol, pentru a ob\u0163ine \u00eenvestitura (cf. Lhuys c\u0103tre Avril, 13 iulie). Dar deosebirile de vederi dintre sultan \u015fi principe erau prea mari pentru o posibil\u0103 \u00een\u0163elegere. Poarta (Aali) \u00eentocmea un proiect ce cuprindea condi\u0163iile fixate de turci ca pre\u0163 al recunoa\u015fterii lui Carol, acest document fiind \u00eenm\u00e2nat lui Ghica, care se \u00eentorcea \u00een \u0163ar\u0103 pentru aprobare. Dar guvernul \u015fi principele au refuzat s\u0103 accepte acele condi\u0163ii inadmisibile: desemnarea domnului s\u0103 se fac\u0103 \u00een continuare pe baza sistemului electiv (art. 4); efectivele armatei s\u0103 fie restr\u00e2nse la cifra fixat\u0103 prin tratate (art. 5); \u0163ara nu avea dreptul de a \u00eencheia alian\u0163e cu Puterile str\u0103ine f\u0103r\u0103 consim\u0163\u0103m\u00e2ntul Por\u0163ii (art. 6); interzicerea apari\u0163iei ziarelor ce ar tulbura ordinea \u015fi lini\u015ftea public\u0103 (art. 7); Poarta s\u0103 fie reprezentat\u0103 \u00een \u0163ar\u0103 printr-un agent rezident (art. 8); tributul s\u0103 fie sporit \u00een func\u0163ie de veniturile actuale (art. 10); domnul s\u0103 nu poat\u0103 bate moned\u0103 sau conferi decora\u0163ii (art. 12); domnia acestuia s\u0103 fie legal\u0103 numai dup\u0103 ob\u0163inerea \u00eenvestiturii \u015fi vizita la Poart\u0103.<\/p>\n

\u00cen replic\u0103, ca r\u0103spuns la cererile Por\u0163ii, la 17 iulie, guvernul rom\u00e2n a alc\u0103tuit un contraproiect: domnul va merge la Poart\u0103 numai dup\u0103 recunoa\u015fterea sa (art. 3); domnia principelui va fi ereditar\u0103 (art. 4); efectivele armatei puteau fi sporite f\u0103r\u0103 aprobarea Por\u0163ii (art. 5); tributul va fi majorat, dar suma urma s\u0103 fie fixat\u0103 ulterior (art. 10); denumirea statului s\u0103 fie\u00a0 ,,Rom\u00e2nia\u201d! Deosebirea punctelor de vedere ale celor dou\u0103 p\u0103r\u0163i \u00eent\u00e2rzia realizarea unei \u00een\u0163elegeri. La cererea lui Napoleon, Drouyn de Lhuys \u00eendemna st\u0103ruitor pe principe s\u0103 mearg\u0103 la Poart\u0103, f\u0103g\u0103duindu-i ajutorul \u00cemp\u0103ratului \u00een sprijinul cauzei lui, dar Carol privea proiectul otoman ca un impediment. Totu\u015fi, Aali m\u0103rturisea lui Lyons c\u0103 era dispus la concesii, modific\u0103ri ale condi\u0163iilor, pentru a facilita o \u00een\u0163elegere. Poarta era lezat\u0103 de faptul c\u0103 \u00een Constitu\u0163ie nu se amintea nimic despre suzeranitatea otoman\u0103. Principele era exasperat c\u0103 nu putea \u00eenzestra armata cu armament modern, c\u0103 nu putea contracta un \u00eemprumut avantajos. \u00centre timp, el \u00eencerca s\u0103-\u015fi cunoasc\u0103 \u0163ara, vizita Muntenia \u015fi apoi Moldova, fiind \u00eent\u00e2mpinat cu c\u0103ldur\u0103.<\/p>\n

Preocupat de situa\u0163ia extern\u0103, la 17 august, el adresa o scrisoare personal\u0103 lui Napoleon III, \u00een care insista asupra \u00eensemn\u0103t\u0103\u0163ii pe care o avea recunoa\u015fterii Por\u0163ii: ,,\u0163ara \u00eentreag\u0103, \u015fi \u00eendeosebi Moldova, este amenin\u0163at\u0103 de foamete…Singurul mijloc de a veni \u00een ajutorul locuitorilor este ob\u0163inerea unui \u00eemprumut\u201d. Lhuys \u015fi Moustier pledau pentru organizarea vizitei la Constantinopol, dar principele considera c\u0103 nu putea p\u0103r\u0103si \u0163ara \u00een timpul epidemiei de holer\u0103 (Avril c\u0103tre Lhuys, 1 august). Pe de alt\u0103 parte, Aali se pl\u00e2ngea c\u0103 tonul cererii prin\u0163ului de a fi \u00eenvestit era ,,acela al unui suveran fa\u0163\u0103 da altul\u201d (Moustier c\u0103tre Lhuys, 14 august). Aali se ar\u0103ta concesiv \u015fi alc\u0103tuia un al doilea proiect, iar Carol g\u0103sea c\u0103 preten\u0163iile turcilor sunt grele, \u00eens\u0103 lui Avril \u00eei spunea c\u0103 va face orice l-ar sf\u0103tui Moustier. Poarta continua s\u0103 cedeze pas cu pas, \u00eens\u0103 punctul cel mai greu era acela referitor la afirma\u0163ia din proiect c\u0103 Principatele erau ,,parte integrant\u0103 din Imperiul Otoman\u201d. La 30 septembrie, \u00eentr-o \u015fedin\u0163\u0103 special\u0103 a guvernului rom\u00e2n, acesta se declara \u00eempotriva majorit\u0103\u0163ii condi\u0163iilor otomane<\/p>\n

\u00cen fa\u0163a ,,\u00eend\u0103r\u0103tniciei rom\u00e2nilor\u201d, \u00cemp\u0103ratul se ar\u0103ta foarte ,,sup\u0103rat\u201d, iar Ghica, primul-ministru, declara principelui c\u0103, \u00een aceste condi\u0163ii, guvernul s\u0103u nu mai putea continua. Era prea mult chiar \u015fi pentru m\u00e2ndria unui vl\u0103star regesc, iar buna credin\u0163\u0103 \u015fi dragostea de patrie trebuiau s\u0103 se plece \u00een fa\u0163a \u00eemprejur\u0103rilor. \u00cen cele din urm\u0103, cu mare greutate, Carol consim\u0163i s\u0103 fac\u0103 vizita la Poart\u0103, insist\u00e2nd \u00eens\u0103 ca expresia ,,Principatele, parte integrant\u0103…\u201d s\u0103 fie completat\u0103 astfel: ,,..\u00een limitele fixate de capitula\u0163ii \u015fi de Tratatul de la Paris\u201d, iar Aali consim\u0163i la acest amendament (cf. Bonnieres c\u0103tre Moustier, 11 oct.). Mai r\u0103m\u00e2nea de stabilit numai forma acordului, dar, \u00een urma unei sugestii a lui Moustier, deciser\u0103 ca acordul intervenit s\u0103 ia forma unui schimb de scrisori \u00eentre marele vizir \u015fi principe<\/p>\n

Odat\u0103 \u00eenl\u0103turate toate piedicile, la 11\/23 octombrie 1866, era emis firmanul de \u00eenvestitur\u0103 (recunoa\u015ftere) a principelui, iar \u00een ziua de 22 octombrie, Carol pleca la Constantinopol \u00eenso\u0163it de o suit\u0103 numeroas\u0103. Noului principe al Rom\u00e2niei i s-a f\u0103cut o primire ,,c\u00e2t se poate de c\u0103lduroas\u0103\u201d \u015fi i s-au acordat trei audien\u0163e la Sultan, care i-a d\u0103ruit o sabie bogat b\u0103tut\u0103 \u00een diamante (cf. Bonni\u00e8res c\u0103tre Moustier, 31 octombrie). M\u00e2ndria principelui venit din Apus nu s-a dezmin\u0163it \u015fi el s-a \u00eempotrivit oric\u0103rui semn de vasalitate \u015fi s-a a\u015fezat pe divan l\u00e2ng\u0103 suzeranul s\u0103u (nu la picioarele lui), iar firmanul i-a fost \u00eenm\u00e2nat f\u0103r\u0103 ca el s\u0103-l deschid\u0103. Carol a f\u0103cut o foarte bun\u0103 impresie, i-au fost recunoscute solicit\u0103rile \u00een privin\u0163a monedei \u015fi a decora\u0163iilor, cre\u00e2ndu-se Rom\u00e2niei ca stat un statut superior. Dup\u0103 recunoa\u015fterea Por\u0163ii, \u00een februarie 1867, Anglia, Fran\u0163a, Austria, Prusia \u015fi Italia au comunicat \u015fi ele recunoa\u015fterea lor, iar Rusia a f\u0103cut-o separat.<\/p>\n

\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2013<\/p>\n

Prof. Ioan POPOIU, <\/strong><\/p>\n

licen\u021biat \u00een Istorie-Filosofie \u0219i Teologie<\/strong><\/p>\n

C\u00e2mpulung Moldovenesc<\/strong><\/p>\n

25 februarie 2018<\/strong><\/p>\n


\n<\/strong><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u00cen ciuda deciziilor Europei, rom\u00e2nii aveau acum domnitorul str\u0103in dorit \u015fi, cu toate c\u0103 situa\u0163ia lui ,,avea s\u0103 fie de [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-36092","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/36092","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=36092"}],"version-history":[{"count":3,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/36092\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":36095,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/36092\/revisions\/36095"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=36092"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=36092"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=36092"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}