{"id":36296,"date":"2018-03-05T10:34:41","date_gmt":"2018-03-05T10:34:41","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=36296"},"modified":"2018-03-05T10:34:41","modified_gmt":"2018-03-05T10:34:41","slug":"marian-nencescu-bolero-despre-turism-si-specificul-national-in-spania","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2018\/03\/05\/marian-nencescu-bolero-despre-turism-si-specificul-national-in-spania\/","title":{"rendered":"Marian NENCESCU: Bolero despre turism \u0219i specificul na\u021bional \u00een Spania"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a>Prima participare a Principatelor Unite la o expozi\u0163ie Universal\u0103 are loc \u00een 1867, la Paris. Responsabil de proiect cum s-ar spune \u00een zilele noastre, savantul Alexandru Odobescu (1834-1895), ce ocupase aceast\u0103 func\u0163ie \u00eenc\u0103 din timpul guvern\u0103rii lui Cuza-Vod\u0103, a expus pe Champ-de-Mars un \u00eentreg inventar de obiecte \u015fi imagini ce constituie \u015fi azi nucleul conceptului de specific rom\u00e2nesc, de la costumele tradi\u0163ionale, la inventarul casnic \u015fi de la plan\u015fele cu biserici, la modele decorative extrase de pe frescele de la Arge\u015f. Cu totul, dup\u0103 cum reiese \u015fi din bro\u015fura Notice sur la Roumanie, tip\u0103rit\u0103 cu acest prilej, s-a urm\u0103rit a se elimina din imaginarul colectiv al lumii civilizate vechiul stereotip al cet\u0103\u0163ii asediate, a insulei de latinitate dintr-o mare slav\u0103, cum era perceput anterior spa\u0163iul local rom\u00e2nesc \u015fi a se promova ideea, productiv\u0103 economic, dup\u0103 care rom\u00e2nii nu ar fi, ca popor, cu nimic mai prejos dec\u00e2t confra\u0163ii lor belgieni, francezi ori englezi, ba chiar din contr\u0103, identitatea rom\u00e2neasc\u0103, de la Bizan\u0163 \u00eencoace, \u00eenseamn\u0103 un spa\u0163iu cultural civilizat \u015fi un interior confesionalizat.<\/p>\n

\n

Cu totul, participarea Rom\u00e2niei la acest conclav al economiei mondiale a avut ca rezultat reinventarea folclorului \u015fi a v\u00e2rstelor de aur ale istoriei na\u0163ionale, de la tradi\u0163ia roman\u0103, la cea bizantin\u0103, \u015fi \u00een sf\u00e2r\u015fit, la \u015ecoala Ardelean\u0103, prilej de reflexie asupra latinit\u0103\u0163ii dar \u015fi a civiliza\u0163iei rom\u00e2ne\u015fti, \u00een ansamblu. Surprinz\u0103tor, reeditarea manifest\u0103rii, din 1937, pe aproximativ acela\u015fi amplasament, nu a f\u0103cut dec\u00e2t s\u0103 reconfirme tezele lui Odobescu, de data aceasta promovate de Dimitrie Gusti, ini\u0163iatorul, \u00eentre altele, a unei sociologii originale, purt\u00e2nd chiar numele de \u015ftiin\u0163\u0103 a na\u0163iunii rom\u00e2ne, bazat\u0103 pe metoda monografic\u0103 \u015fi promovat\u0103 cu succes de \u015ecoala Sociologic\u0103 de la Bucure\u015fti.<\/p>\n

\n

\u00cen mod surprinz\u0103tor, expozi\u0163ia a promovat cu succes conceptul de noua Rom\u00e2nie, amestec de na\u0163ionalism (romantic) \u015fi clasicism de inspira\u0163ie arian\u0103. Prin concepte precum Delta Dun\u0103rii \u2013 edenul melancolic, ori bisericile maramure\u015fene din lemn \u2013 Rom\u00e2nia organic\u0103 \u015fi profund\u0103, Regatul rom\u00e2n f\u0103cea dovada c\u0103 \u015ftie s\u0103 gestioneze \u201e\u015ftiin\u0163a na\u0163iunii\u201d, orient\u00e2nd-o c\u0103tre un specific local, s\u0103n\u0103tos \u015fi unitar. Al\u0103turi de emblema \u2013 Regele Carol, Mecena al culturii, rom\u00e2nii au folosit cu succes \u015fi elementul folcloric, etalat din plin la Pavilionul-restaurant, construit dup\u0103 planurile lui Octav Doicescu, unde concertau zilnic taraful lui Grigora\u015f Dinicu, naiul lui F\u0103nic\u0103 Luca, c\u0103lu\u015farii selecta\u0163i de Harry Branner, \u015fi vocea jovial\u0103 \u015fi distins\u0103 a Mariei T\u0103nase.<\/p>\n

\n

\u00cen mod surprinz\u0103tor, imaginea identit\u0103\u0163ii rom\u00e2ne\u015fti din 1937 pare \u015fi ast\u0103zi un proiect \u201e\u00eenchis\u201d, c\u00e2t\u0103 vreme, dup\u0103 mai bine de 8 decenii, nu reu\u015fim s\u0103\u00a0 ne desprindem de acela\u015fi stereotip p\u0103gubos \u015fi declasat \u2013 punte \u00eentre Orient\/Estul sovietizat \u015fi Apus, \u0163ara noastr\u0103 este perceput\u0103 ca un t\u0103r\u00e2m al tr\u0103irilor voluptoase \u015fi extreme, un paradox, c\u00e2t\u0103 vreme suntem singurul popor latin ce frecventeaz\u0103 biserica de \u201erit grec\u201d (ortodox\u0103). Orientali ori balcanici, preten\u0163io\u015fi, risipitori ori snobi, rom\u00e2nii r\u0103m\u00e2n poporul estic cel mai atras de valorile civiliza\u0163iei occidentale.<\/p>\n

\n

Cu totul altfel stau lucrule c\u00e2nd rom\u00e2nul c\u0103l\u0103tore\u015fte. De la Nicolae Milescu, sp\u0103tarul, cel care \u00eentre 1657-1678 a vizitat \u015fi a descris China, \u015fi p\u00e2n\u0103 la Dimitrie Cantemir, c\u0103rturarii rom\u00e2ni nu au \u00eencetat s\u0103 str\u0103bat\u0103 lumea, \u00eenregistr\u00e2ndu-se chiar \u015fi c\u00e2teva premiere, precum expedi\u0163iile de explorare ale lui Bazil Assan \u00een Oceanul \u00cenghe\u0163at, urmate de c\u0103l\u0103toria \u015ftiin\u0163ific\u0103 a lui Emil Racovi\u0163\u0103 \u00een Antarctica, apoi drumurile medicului Ilarie Mitrea \u00een Australia, ale geologului Gregoriu \u015etef\u0103nescu de la Niagara, la Potomac , \u015fi, \u00een sf\u00e2r\u015fit, itinerariul celui mai faimos c\u0103l\u0103tor interbelic, Mihai Tican, zis Rumano (1893, Berevoie\u015fti, Arge\u015fi \u2013 1967, Bucure\u015fti), autorul primelor m\u0103rturii despre prezen\u0163a rom\u00e2nilor \u00een Spania, consemnate \u00een volume precum Peisaje iberice (1930), Spania de azi (1936) \u015fi Nop\u0163i barceloneze (1937, cu o prefa\u0163\u0103 de Liviu Rebreanu). De altfel, Mihai Tican a fost \u015fi rezident spaniol, \u0163ar\u0103 unde a \u015fi editat un ziar (la Barcelona) \u015fi a tip\u0103rit mai multe c\u0103r\u0163i \u00een limba spaniol\u0103, fiind \u00een 1935, chiar \u015fi consul (onorific) de pres\u0103 la Madrid.<\/p>\n

\n

Interesant\u0103 este \u015fi Prefa\u0163a pe care (Don) Miguel de Unamuno (1864-1936) a scris-o pentru edi\u0163ia a II-a a c\u0103r\u0163ii sale, Spania, din care cit\u0103m: \u201e\u015ei acum s\u0103 vorbim de Mihai Tican. Subiectul prefe\u0163ei mi l-a inspirat un amic din Transilvania, care avea \u00een totalitate tipul unui \u0163igan. Chestiunea \u0163iganilor m-a preocupat mult. Se g\u0103sesc \u0163igani p\u00e2n\u0103 \u00een Pirineii basci. Nu \u015ftiu dac\u0103 Tican a remarcat asta…\u00a0 \u015etiu c\u0103 rom\u00e2nilor le place a se considera balcanici. Mie aceste popoare \u00eemi par foarte simpatice. Mi-ar pl\u0103cea s\u0103 intensific rela\u0163iile mele cu rom\u00e2nii…\u201d<\/em><\/p>\n

\u00a0<\/em><\/p>\n

Un prilej de a \u201eintensifica\u201d rela\u0163iile cu spaniolii este \u015fi cartea \u201eBolero\u201d (Ed. Rom\u00e2nia pitoreasc\u0103, 2017) a Gabrielei C\u0103lu\u0163iu-Sonnenberg, o incursiune geografic\u0103, lingvistic\u0103 \u015fi spiritual\u0103 prin Spania de ieri \u015fi de azi, o \u00eencercare de a descifra \u201esoberbia\u201d (grandoarea) unui popor ce a cunoscut c\u00e2ndva gloria victoriei, prin El Cid Comendador, dar \u00eenfr\u00e2ngerea \u201einvincibilei \u015fi felicisimei Armada\u201d, flota cu care Filip al II-lea a inten\u0163ionat \u00een 1588, s\u0103 clatine cerbicia Elisabetei I. Mai importante, din aceste episoade ale trecutului, sunt, sus\u0163ine doamna Sonnenberg, consecin\u0163ele : \u201eNimeni \u015fi nimic nu e de ne\u00eenvins, \u015fi po\u0163i s\u0103 pierzi o b\u0103t\u0103lie, ori chiar un r\u0103zboi, important e s\u0103 r\u0103m\u00e2i demn\u201d. (op.cit., p. 132).<\/p>\n

\n

Despre demnitate, tenacitate, creativitate \u015fi abandon e vorba \u00een cartea aceasta \u00een care pretextul unui periplu spaniol e suficient de transparent pentru a intui c\u0103 adev\u0103rata \u0163int\u0103 \u015fi preocupare a autoarei e Rom\u00e2nia. Dac\u0103 la \u00eenceputul veacului al XX-lea Spania \u015fi Rom\u00e2nia se aflau, relativ, pe picior de egalitate, at\u00e2t \u00een ce prive\u015fte interesul \u015fi simpatia externe, c\u00e2t \u015fi poten\u0163ialul turistic, azi, asist\u0103m la o veritabil\u0103 \u201ebalan\u0163\u0103 inegal\u0103\u201d. \u00cen timp ce Rom\u00e2nia \u00ee\u015fi asigur\u0103 5 la sut\u0103 din P.I.B., printr-un turism anemic \u015fi neconving\u0103tor, Spania \u00ee\u015fi adjudec\u0103 locul al 7-lea din 184 de na\u0163iuni care tr\u0103iesc din turism. Dac\u0103 spaniolul de r\u00e2nd \u00ee\u015fi conserv\u0103 \u015fi \u00ee\u015fi prezint\u0103 cu m\u00e2ndrie tradi\u0163iile, de la muzica local\u0103, cu influen\u0163e maure \u015fi gitane, la luptele cu tauri, \u015fi de la festivalurile de Pa\u015fti (Semana santa) \u015fi Cr\u0103ciun (Los Reyes Magos), la obiceiurile precre\u015ftine (Fallas \u2013 focurile de prim\u0103var\u0103 \u015fi Castells, piramidele umane, ating\u00e2nd un num\u0103r impresionant de \u201eetaje\u201d, r\u0103spl\u0103tite cu puncte, ca la Olimpiad\u0103), asta nu \u00eenseamn\u0103 c\u0103 nu avem \u015fi noi suficiente \u201evalori imateriale\u201d, cu care s\u0103 ne m\u00e2ndrim. Deosebirea este c\u0103 la noi, an de an, colindele, hora satului, focurile de Sf\u00e2ntul Gheorghe, jocurile cu m\u0103\u015fti ori spectacolele publice cu masca\u0163i \u015fi irozi, de la Cr\u0103ciun, sunt tot mai rare. Gr\u0103bi\u0163i s\u0103 prindem ritmul modernit\u0103\u0163ii, uit\u0103m c\u0103 mai avem motive de m\u00e2ndrie local\u0103.<\/p>\n

\n

Dac\u0103 acum un veac Odobescu, iar apoi Gusti, au dus la Paris taraful rom\u00e2nesc, azi se g\u0103sesc destui sociologi care dispre\u0163uiesc \u015fi critic\u0103 muzica vie, de petrecere. \u0162inta negativ\u0103 noilor este\u0163i e maneaua, de\u015fi sonorit\u0103\u0163ile flamenco-ului spaniol \u00eemprumut\u0103 mult din muzica arab\u0103, din cea \u0163ig\u0103neasc\u0103 \u015fi din pathosul unei popula\u0163ii marginalizate. Deosebirile nu sunt, a\u015fadar de sonoritate, sau de mesaj, ci de statut social. Spaniolii fac din flamenco un spectacol de neuitat, v\u00e2nat de str\u0103ini \u015fi admirat de cunosc\u0103tori. Noi \u201eizgonim\u201d maneaua \u00een localuri sclipicioase, de nefrecventat pentru un public cu preten\u0163ii, stric\u0103m folclorul \u015fi uit\u0103m de dansurile tradi\u0163ionale. C\u0103lu\u015ful l-am dus la Institutul de Folclor, \u201dfecioreasca\u201d la Muzeul Satului, iar \u201eberbunca\u201d am uitat-o odat\u0103 cu fiorul plec\u0103rii fl\u0103c\u0103ilor \u00een armat\u0103.<\/p>\n

\n

Doamna Calu\u0163iu-Sonnenberg ne informeaz\u0103 c\u0103 \u00een Spania publicul particip\u0103 cu pl\u0103cere \u0219i \u00een num\u0103r mare la \u201emisterii\u201d, \u00ee\u015fi procur\u0103 sau \u00eemprumut\u0103 costume scumpe, de carnaval. La fel, procedeaz\u0103 bavarezii, ori tirolezii. Noi, nu. Ne pl\u00e2ngem c\u0103 suntem s\u0103raci, c\u0103 nu vin turi\u015ftii s\u0103 ne viziteze, dar uit\u0103m c\u0103 turismul modern nu e doar confort, e \u015fi loisir. Spaniolul nu doar c\u0103 te invit\u0103 la corida, dar te \u00eendeamn\u0103 s\u0103-\u0163i rupi \u015fi g\u00e2tul la spectacole de strad\u0103. Pe banii t\u0103i : \u201eStr\u0103inii sunt adesea candida\u0163i involuntari la sinucidere. Localnicii i-au poreclit patas sau decalebrados, descreiera\u0163i. Asta pentru c\u0103 tind s\u0103 se ridice imediat ce sunt arunca\u0163i la p\u0103m\u00e2nt, \u00een loc s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 culca\u0163i, nemi\u015fca\u0163i \u201d.<\/p>\n

\n

La noi, de S\u00e2nziene, se deschid cerurile, se culeg ierburi de leac, se caut\u0103 \u015fi se provoac\u0103 ursitul. Spaniolii se duc pe plaje, aprind focuri \u015fi \u00ee\u015fi pun trei dorin\u0163e. Apoi se scufund\u0103 \u00eembr\u0103ca\u0163i, \u00een valuri, de fix 7 ori. Obiceiuri, speran\u0163e… . Sf\u00e2ntul Ioan Botez\u0103torul le \u015ftie \u015fi le iart\u0103.<\/p>\n

\n

Am c\u0103utat cu aten\u0163ie \u00een cartea doamnei C\u0103lu\u0163iu-Sonnenberg o referire la celebrele vinuri spaniole. \u00centre atatea explica\u021bii despre jambonul afumat, nimic despre bucuria sufletului. Ibericii iubesc vinul, la fel ca \u015fi noi, dar, ca rom\u00e2ni, avem \u0219i \u00a0ceva \u00een plus \u2013 ospe\u0163ia ! Nu-l bem singuri, ceea ce ne face mai umani. O carte, a\u015fadar, despre turism. Oare?<\/p>\n

—————————<\/p>\n

Marian NENCESCU<\/strong><\/p>\n

Bucure\u0219ti, februarie 2018<\/strong><\/strong><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Prima participare a Principatelor Unite la o expozi\u0163ie Universal\u0103 are loc \u00een 1867, la Paris. Responsabil de proiect cum s-ar [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-36296","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/36296","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=36296"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/36296\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":36299,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/36296\/revisions\/36299"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=36296"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=36296"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=36296"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}