{"id":3630,"date":"2012-03-29T08:04:45","date_gmt":"2012-03-29T08:04:45","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=3630"},"modified":"2012-03-29T08:04:45","modified_gmt":"2012-03-29T08:04:45","slug":"despre-jurnalismul-de-calitate-ca-demers-cultural-intr-un-dialog-cu-lucian-hetco-editor-si-redactor-sef-al-revistei-%e2%80%9eagero%e2%80%9d","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2012\/03\/29\/despre-jurnalismul-de-calitate-ca-demers-cultural-intr-un-dialog-cu-lucian-hetco-editor-si-redactor-sef-al-revistei-%e2%80%9eagero%e2%80%9d\/","title":{"rendered":"Despre jurnalismul de calitate ca demers cultural, \u00eentr-un dialog cu Lucian Hetco, editor \u015fi redactor \u015fef al revistei \u201eAgero\u201d"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a><\/p>\n

Odat\u0103 ce te-ai decis s\u0103 te stabile\u015fti \u00eentr-o alt\u0103 \u0163ar\u0103, trebuie s\u0103 iei \u00een calcul c\u0103 orice adaptare la o nou\u0103 cultur\u0103 este o provocare ce presupune ani de zile de munc\u0103 sus\u0163inut\u0103. Cu o astfel de provocare s-a \u00eent\u00e2lnit \u015fi poetul \u015fi eseistul rom\u00e2n Lucian Hetco, editor \u015fi redactor \u015fef al revistei \u201cAgero\u201d. Acesta ajunge \u00een 1990 \u00een Germania, unde i se deschide un nou orizont. Fiind dintotdeauna, un om corect \u015fi disciplinat, reu\u015fe\u015fte s\u0103 adopte mai u\u015for dec\u00e2t al\u0163i etnici rom\u00e2ni afla\u0163i aici, valori \u015fi deziderate ce pun pe primul loc ordinea, perseveren\u0163a \u015fi calitatea. Ca dovad\u0103 st\u0103 \u015fi faptul c\u0103 de 20 de ani, Hetco este angajat al trustului german TELEKOM, unde \u00een prezent, de\u0163ine func\u0163ia de \u015fef de proiecte \u00een domeniul informatic, cu atribu\u0163ii manageriale. Lucian Hetco s-a n\u0103scut \u00een 1963, la Oradea, este c\u0103s\u0103torit cu Renate \u015fi are doi fii, Bruno (22) \u015fi Patrick (12). \u00cen 1986, acesta \u015fi-a luat licen\u0163a la Facultatea de \u015etiin\u0163e Economice din Timi\u015foara.<\/p>\n

– Sunte\u0163i un autor prolific. A\u0163i scris poezie (“Oglinda cu suflet”, “Dreptul la culp\u0103”), dar \u015fi eseuri, interviuri, articole de istorie, sociologie \u015fi pe teme comunitare rom\u00e2ne\u015fti (“Sufletul rom\u00e2nesc sau Zidul din capete”, “Rom\u00e2nul planetar”). Care considera\u0163i c\u0103 este cea mai bun\u0103 carte a dvs.? C\u00e2nd, unde \u015fi de ce a fost o premier\u0103 volumul “Blestemul lui Br\u00e2ncu\u015fi – Poe\u0163i rom\u00e2ni \u00een diaspor\u0103”?<\/strong><\/em><\/p>\n

– Am scris mai multe c\u0103r\u0163i, \u00eentr-adev\u0103r. Dup\u0103 p\u0103rerea mea, cea mai bun\u0103 carte ce \u00eemi poart\u0103 semn\u0103tura este volumul de poeme, Dreptul la culp\u0103<\/em> (2004), urmat\u0103 de o apari\u0163ie recent\u0103 la editura Carpatia Press, Rom\u00e2nul planetar.<\/em> Blestemul lui Br\u00e2ncu\u015fi<\/em> este o antologie a poe\u0163ilor rom\u00e2ni din str\u0103in\u0103tate, edi\u0163ie pe care am \u00eengrijit-o \u015fi a c\u0103rei apari\u0163ie a facilitat-o prietenul Ion Dr\u0103gu\u015fanul, din Suceava, pentru care am o mare admira\u0163ie, ca autor, om de caracter \u015fi jurnalist de excep\u0163ie. Premiera a fost la Suceava, \u00een 2004, la Festivalul \u201eLabi\u015f\u201d, unde am cunoscut-o \u015fi pe sora poetului, cu care am vizitat Casa Memorial\u0103 Labi\u015f. Iat\u0103 a\u015fadar, o amintire cu o deosebit\u0103 vibra\u0163ie spiritual\u0103 \u015fi emo\u0163ional\u0103.<\/p>\n

– Numi\u0163i-ne c\u00e2teva dintre publica\u0163iile din \u0163ar\u0103 \u015fi din str\u0103in\u0103tate \u00een\u00a0 care a\u0163i ap\u0103rut cu eseuri, interviuri \u015fi studii comunitare \u015fi istorice si diverse articole pe teme economice, sociale, analize \u015fi comentarii. <\/strong><\/em><\/p>\n

– Sincer s\u0103 v\u0103 spun, am ap\u0103rut \u00een nenum\u0103rate publica\u0163ii, este greu s\u0103 v\u0103 ofer o list\u0103 \u00eentreag\u0103. \u00cen principal, am ap\u0103rut \u00een revistele de cultur\u0103 din \u0163ar\u0103: la Hunedoara, Foc\u015fani, Bucure\u015fti, Gala\u0163i, Cluj, Br\u0103ila, Oradea, Suceava, Ia\u015fi, R\u00e2mnicu-V\u00e2lcea, T\u00e2rgovi\u015fte, \u015f.a.m.d. Am fost inserat \u00een toate marile antologii ale prezentului, editate de Asocia\u0163ia Rom\u00e2n\u0103 pentru Patrimoniu, prezidat\u0103, p\u00e2n\u0103 \u00een octombrie anul trecut, de regretatul dr. Artur Silvestri, \u00een diferite c\u0103r\u0163i: Modele pentru urma\u015fi, M\u0103rturii tulbur\u0103toare, <\/em>etc.<\/p>\n

– Pentru c\u0103 tot am ajuns la publica\u0163ii, v\u0103 rug\u0103m s\u0103 ne vorbi\u0163i despre revista \u201cAgero\u201d, prima prezen\u0163\u0103 rom\u00e2neasc\u0103 pe Internet, din Germania. C\u00e2nd \u015fi cum a ap\u0103rut, care a fost rolul dvs. \u015fi cine sunt cei cu care colabora\u0163i? <\/strong><\/em><\/p>\n

– Revista \u201eAgero\u201d este crea\u0163ia mea de-a lungul anilor \u015fi a peste \u015fase sute de coresponden\u0163i valoro\u015fi, printre care v\u0103 num\u0103ra\u0163i \u015fi dvs. Revista \u201eAgero\u201d s-a n\u0103scut acum nou\u0103 ani, prima \u00een Germania, ca simpl\u0103 pagin\u0103 informa\u0163ional\u0103, care a selectat dup\u0103 criterii valorice, cele mai bune materiale. Colegii mei de breasl\u0103, de odinioar\u0103, au dat bir cu fugi\u0163ii, a\u015fa ca am continuat s\u0103 m\u0103 ocup singur de revist\u0103. Revista a demarat ca parte informa\u0163ional\u0103 a cenaclului \u201eAgero\u201d, pe care l-am condus ani la r\u00e2nd, precum \u015fi ca expresie calitativ\u0103, pe Internet, a comitetului de cultur\u0103, de pe vremuri, al Asocia\u0163iei Deutsch-Rum\u00e4nischer Verein, E.V. din Stuttgart, pe care tot eu l-am organizat \u015fi condus. Cu timpul, revista s-a dezvoltat ca autentic brand cultural, cu o foarte bun\u0103 percep\u0163ie na\u0163ional\u0103 \u015fi interna\u0163ional\u0103. Redac\u0163ia este actualmente complet\u0103 \u015fi este format\u0103 dintr-un colectiv interna\u0163ional de prestigiu, cum s-ar spune \u00een Banat, \u201ctot unul \u015fi unul\u201d: Ion M\u0103ld\u0103rescu, Rom\u00e2nia , scriitor, Melania Cuc, romancier, Rom\u00e2nia, Diana Popescu, jurnalist, poet, Rom\u00e2nia, \u015fi Cezarina Adamescu, jurnalist\u0103 \u015fi poet, Rom\u00e2nia.<\/p>\n

– Ne pute\u0163i spune cu aproxima\u0163ie, c\u00e2\u0163i cititori are revista \u201cAgero\u201d?<\/strong><\/em><\/p>\n

– Revista \u201eAgero\u201d are cel pu\u0163in zece mii de cititori pe zi, dar \u00een zilele bune, trecem de 12 mii de acces\u0103ri. Ca un fapt interesant, cifrele oscileaz\u0103, \u00een func\u0163ie de zile, weekend-uri, concediu, timp liber. Cu zece mii de acces\u0103ri zilnice, suntem la nivelul unui cotidian rom\u00e2nesc de anvergur\u0103, ceea ce ne-am \u015fi dorit, de altfel. Ne putem permite s\u0103 afi\u015f\u0103m articole din stocul nostru de materiale, c\u00e2te 25 pe s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103, deci o mie pe an, \u00eenso\u0163ite de cea mai bun\u0103 fotografie posibil\u0103.<\/p>\n

– Cum \u00ee\u015fi dau \u00eent\u00e2lnire rom\u00e2nii de pretutindeni \u00een paginile acestei publica\u0163ii? <\/strong><\/em><\/p>\n

– Redac\u0163ia \u201eAgero\u201d adun\u0103 \u015fi selecteaz\u0103 cele mai bune materiale, pe teme istorice, de jurnalistic\u0103, filozofie, art\u0103, cultur\u0103, eseistic\u0103, dar \u015fi reportaje, simeze, comentarii, analize, poezie. Redac\u0163ia corecteaz\u0103 \u015fi vizeaz\u0103 cele mai bune articole, pe care apoi, mi le prezint\u0103. \u00cen calitate de redactor \u015fef, eu aleg, \u00een final, apari\u0163iile \u015fi coordonez toat\u0103 activitatea redac\u0163ional\u0103 a unui colectiv de excep\u0163ie.<\/p>\n

– \u00cen 2006, v-a fost acordat\u0103 festiv,<\/strong><\/em> de biblioteca \u201eGh \u015eincai “\u015fi Societatea “Pro GOJDU” la Universitatea din Oradea,<\/em> Medalia \u201eEmanuil Gojdu\u201d, pentru sus\u0163inerea cauzei Gojdu \u015fi a recuper\u0103rii Patrimoniului Funda\u0163iei Gojdu pentru rom\u00e2ni. Ce rol a jucat revista \u201cAgero\u201d \u00een acest context?<\/em><\/strong><\/p>\n

– Revista \u201eAgero\u201d prin persoana mea \u015fi a redac\u0163iei a promovat la momentul respectiv, orice informa\u0163ie \u015fi orice articol prestigios despre mo\u015ftenirea Gojdu. Nimic mai simplu, la o adic\u0103, fiind rom\u00e2n \u015fi fost elev al Colegiului Na\u0163ional Gojdu din Oradea, a fost pentru mine o datorie s\u0103 m\u0103 ocup de aceasta problem\u0103 de drept \u015fi de suflet \u00een acela\u015fi timp, pe care am sus\u0163inut-o a\u015fa cum era nevoie. Cred eu, s-ar fi putut face mai mult.<\/p>\n

– Ce a\u0163i dori s\u0103 ne spune\u0163i despre Asocia\u0163ia germano-rom\u00e2n\u0103 \u201eDeutsch-Rum\u00e4nischer Verein e.v.\u201d denumit\u0103 \u201eAgero”\u00a0 din Stuttgart, despre cenaclurile literare \u015fi serile de istorie de aici? C\u00e2t de implicat a fost \u015fi este Lucian Hetco \u015fi \u00een ce const\u0103 contribu\u0163ia sa la \u00eenfiin\u0163area acestei societ\u0103\u0163i? <\/strong><\/em><\/p>\n

– Asocia\u0163ia a preluat un nume (Agero), pe care l-am propus eu, \u00een anul 2000. Personal, m\u0103 leag\u0103 de aceast\u0103 asocia\u0163ie o serie de amintiri pl\u0103cute, mai ales \u00een ceea ce \u00eei prive\u015fte pe unii membri ai asocia\u0163iei, a\u015fa cum men\u0163iona\u0163i \u015fi dvs. De pild\u0103, serile de cultur\u0103, cenaclurile, alte manifest\u0103ri sunt amintiri dragi. Dar, actualmente, am hot\u0103r\u00e2t sa m\u0103 retrag din asocia\u0163ie din motive personale, pe care nu am s\u0103 le comentez aici. Toate la vremea lor!<\/p>\n

– Ce func\u0163ii a\u0163i de\u0163inut \u00een cadrul asocia\u0163iei \u015fi care este rolul dvs. \u00een prezent?<\/strong><\/em><\/p>\n

– Ani de zile am fost ba vice-pre\u015fedinte, ba responsabil cu resortul de cultur\u0103, permanent cu cel de Internet. Func\u0163iile sunt ceva de afi\u015fat pe perete. Nu m-au interesat func\u0163iile, a\u015fa c\u0103 i-am l\u0103sat pe unii s\u0103 dea cu capul \u00een zid, s\u0103-\u015fi rezolve orgoliile ori problemele de victimizare, \u00eens\u0103 pe al\u0163ii i-am sus\u0163inut. O func\u0163ie \u00eentr-o asocia\u0163ie nu este nimic deosebit, este vorba doar de efortul comunitar, acolo este unitatea de m\u0103sur\u0103. Nu func\u0163ia face \u015fi drege lucrurile, ci oamenii pe care po\u0163i s\u0103-i mobilizezi. Dar dup\u0103 cum v\u0103 spuneam mai sus, retr\u0103g\u00e2ndu-m\u0103 din asocia\u0163ie, am continuat activitatea de editor \u015fi redactor \u015fef pe domeniul http:\/\/www.agero-stuttgart.de<\/a> care \u00eemi apar\u0163ine ca pagina personal\u0103 \u015fi care este corespunz\u0103tor \u00eenregistrat ca proprietatea mea. \u00cen consecin\u0163\u0103, activitatea mea pentru asocia\u0163ia Deutsch-Rum\u00e4nischer Verein e.V. a luat sf\u00e2r\u015fit \u00een acest an, cu toate consecin\u0163ele de rigoare. \u015ei cum nimeni nu e b\u0103tut \u00een cuie pe un scaun sau\u00a0 o pozi\u0163ie, am predat \u015ftafeta \u015fi sunt curios cine o va prelua.<\/p>\n

– Vorbi\u0163i-ne despre Premiile \u015fi Diploma de Excelen\u0163\u0103 pe care le-a\u0163i ob\u0163inut de-a lungul anilor. Ce realiz\u0103ri v-au fost recunoscute prin decernarea acestor distinc\u0163ii?<\/strong><\/em><\/p>\n

– Diploma de excelen\u0163\u0103 a Patrimoniului Rom\u00e2nesc, dar \u015fi\u00a0 duzina de premii cu care am fost onorat de-a lungul anilor sunt pentru mine o expresie a recunoa\u015fterii publice. Dar aici nu e vorba de t\u0103bli\u0163ele de pe perete, fiindc\u0103 expresia de fond a muncii mele sunt miile de scrisori de recuno\u015ftin\u0163\u0103 pentru promovarea culturii rom\u00e2ne\u015fti pe toate meridianele, gratuit \u015fi cu idealism, pe care le-am primit de-a lungul anilor. Un premiu mai mare dec\u00e2t o scrisoare de mul\u0163umire adresat\u0103 mie sau redac\u0163iei mele, nu exist\u0103, v\u0103 asigur. Sigur c\u0103 toate premiile \u015fi diplomele de excelen\u0163\u0103 cu care unii au \u00eencercat s\u0103 m\u0103 r\u0103sfe\u0163e, al\u0163ii s\u0103-\u015fi exprime admira\u0163ia ori invidia, dup\u0103 caz, pornesc de la faptul c\u0103 sunt o persoana public\u0103, o persoan\u0103 care polarizeaz\u0103. Sunt obi\u015fnuit s\u0103 mi se poarte s\u00e2mbetele, a\u015fa cum sunt obi\u015fnuit s\u0103-i ignor pe to\u0163i invidio\u015fii ori neb\u0103ga\u0163ii \u00een seam\u0103 \u015fi asta este o calitate, care se c\u00e2\u015ftig\u0103 \u00een ani. A\u015fa c\u0103 le-am preluat cu mul\u0163umire \u015fi am \u00eenregistrat aten\u0163ia public\u0103. Sunt mul\u0163umit de ceea ce fac \u015fi cum fac \u015fi cred c\u0103 am reu\u015fit s\u0103 creez un curent literar, demar\u00e2nd ini\u0163iative diverse de-a lungul anilor. Restul s\u0103-l comenteze urma\u015fii, mie-mi este indiferent ce se spune despre mine \u015fi pe ce ton.<\/p>\n

– Ave\u0163i de asemenea, un premiu \u201eIon Gr\u0103mad\u0103” la festivalul na\u0163ional de poezie “Nicolae Labi\u015f”, de la Suceava, din 2004. Prin ce v-a\u0163i f\u0103cut remarcat?<\/strong><\/em><\/p>\n

– Premiul Ion Gr\u0103mad\u0103,<\/em> l-am ob\u0163inut pentru volumul de poeme Dreptul la Culp\u0103<\/em>, care a ap\u0103rut la editura Eikon, la Cluj, in 2005, cu prefa\u0163a domnului Cuble\u015fan. Cartea a fost nemaipomenit de bine primit\u0103 de c\u0103tre public, am v\u0103zut poemele mele pe Internet, preluate de te miri cine. Sper c\u0103 au pl\u0103cut, a\u015fa cum eu la r\u00e2ndul meu, am promovat poezia tuturor talentelor ce au b\u0103tut la u\u015fa mea, cu d\u0103rnicie \u015fi recuno\u015ftin\u0163\u0103 pentru faptul de a m\u0103 fi considerat nu doar factor de sprijin, ci \u015fi mentor de n\u0103dejde, fiind \u00eentr-adev\u0103r, o mare mul\u0163umire s\u0103 po\u0163i face bine at\u00e2tor persoane, care au avut nevoie de energia \u015fi de sfatul meu.<\/p>\n

– Ce ne pute\u0163i relata despre activitatea dvs. ca membru \u015fi membru de onoare al numeroase societ\u0103\u0163i culturale din Rom\u00e2nia \u015fi din str\u0103in\u0103tate? V\u0103 rug\u0103m s\u0103 numi\u0163i c\u00e2teva dintre acestea.<\/strong><\/em><\/p>\n

– Activitatea mea ca membru \u00een societ\u0103\u0163ile men\u0163ionate este legat\u0103 \u00een principal, de coresponden\u0163a pe care o am cu cele mai importante personalit\u0103\u0163i culturale \u015fi politice ale vremii. Ca redactor \u015fef al unei publica\u0163ii de anvergur\u0103, ce vine din \u0163ara ordinii \u015fi a disciplinei, am sute de contacte cu zeci de redac\u0163ii \u015fi personalit\u0103\u0163i culturale ori politice ale momentului. Cele mai dragi mie au fost \u015fi sunt pe mai departe cele cu reputatul regizor si prieten, dl. Corneliu Leu, redactorul \u015fef \u015fi editorul publica\u0163iei \u201eAlbina rom\u00e2neasc\u0103\u201d, dar \u015fi cu regretatul dr. Artur Silvestri, fondatorul Asocia\u0163iei Rom\u00e2ne pentru Patrimoniu (ARP), cu revistele de cultur\u0103 din str\u0103in\u0103tate, cu poetul \u015fi filozoful Eugen Evu, filozoful Sorin Borza, muzicologul Oleg Garaz, regretatul Andrei Vartic (Basarabia), Ion M\u0103ld\u0103rescu, poeta Angela Baciu, istoricul dr. Viorel Roman, etnologul Julia Maria Cristea (Viena), poetul Dimitrie Grama (Danemarca), Ion Dr\u0103gu\u015fanul \u015fi \u00eenc\u0103 mul\u0163i al\u0163ii,\u00a0dar \u015fi cu publica\u0163ii rom\u00e2ne\u015fti prietene, ca \u201eRomanian Vip\u201d, \u201eObservator\u201d, precum \u015fi cu reviste de renume din \u0163ar\u0103, ca de pild\u0103, \u201eProvincia Corvina\u201d, \u201eFamilia\u201d, \u201eARP\u201d, etc.<\/p>\n

– \u00centre 2004-2006 a\u0163i fost Pre\u015fedintele\u00a0LARG (Liga Asocia\u0163iilor Rom\u00e2no-Germane din Germania). C\u00e2nd s-a \u00eenfiin\u0163at aceast\u0103 lig\u0103 \u015fi ce rol a avut Lucian Hetco? <\/strong><\/em><\/p>\n

– Liga LARG s-a \u00eenfiin\u0163at \u00een 2002, la Stuttgart. Am prezidat liga \u00eentre 2004-2006, a\u015fa cum a\u0163i men\u0163ionat. Am optat doar pentru un singur mandat, spre a m\u0103 putea dedica special revistei \u201eAgero\u201d, pe care o conduc de mai bine de nou\u0103 ani. \u00cen acest r\u0103stimp, am organizat o serie de manifest\u0103ri, printre care manifestarea de anvergur\u0103 de la Ambasada Rom\u00e2niei, din decembrie 2004,\u00a0 cu scopul evident, de a demara ac\u0163iuni culturale \u015fi pro-Rom\u00e2nia, care din p\u0103cate, au e\u015fuat. Am \u00eencercat, f\u0103r\u0103 s\u0103 reu\u015fesc, s\u0103 rea\u015fez liga dup\u0103 modele de succes, ca de pild\u0103 cel al organiza\u0163iilor evreie\u015fti din Germania, adic\u0103 pe o linie bisericeasc\u0103 \u015fi una civil\u0103. Am \u00eencercat s\u0103 nu politizez activitatea ligii, dar nu am avut fonduri, iar statutul nostru nu permite activit\u0103\u0163i politice. Rela\u0163iile mele cu departamentul rom\u00e2nilor de pretutindeni au fost de slab\u0103 calitate, promisiunile guvernan\u0163ilor rom\u00e2ni s-au dovedit a fi doar paie pe foc. N-a ie\u015fit nimic, liga nu este o societate de viitor, noi, rom\u00e2nii, ne vom pierde \u00een Germania, \u00een masa german\u0103, aceasta este evident. Rom\u00e2nii, fie ei chiar teologi,\u00a0 sunt din p\u0103cate, greu de unit ori de condus, fiindc\u0103 exist\u0103 mult\u0103 invidie \u015fi balcanism de cel mai prost gust, chiar \u00een cele mai a\u015fa-zise elevate cercuri. Lucrurile sunt a\u015fa cum sunt \u015fi trebuie s\u0103 accept\u0103m realitatea. Dup\u0103 mandatul meu, Liga a continuat s\u0103 existe, al\u0163i \u015fefi, alte modele\u2026<\/p>\n

– Cum este s\u0103 fii pre\u015fedinte?<\/strong><\/em><\/p>\n

– Este ceva normal, dac\u0103 accep\u0163i r\u0103spunderea, munca, dar \u015fi critica din exterior ori din interior. Oferi \u00eens\u0103, ca persoan\u0103 public\u0103, o suprafa\u0163\u0103 de atac. Dac\u0103 po\u0163i \u015fi rezi\u015fti la toate atacurile, ca individ, biologic ori social sau \u00a0cum ar zice neam\u0163ul, dac\u0103 ai \u201cr\u0103suflarea lung\u0103, (langer Atem) \u015fi te po\u0163i impune ori certa, dup\u0103 situa\u0163ie, cu mai to\u0163i cei care au p\u0103reri contrare, atunci este o pozi\u0163ie de invidiat. Dac\u0103 nu po\u0163i s\u0103 faci ceea ce am descris mai sus, atunci e mai bine sa o la\u015fi balt\u0103. \u00cen rest, e o func\u0163ie din palmares care ar avea loc pe t\u0103bli\u0163a din hol, dar pe care n-am afi\u015fat-o niciodat\u0103.<\/p>\n

– Ce a\u0163i dori s\u0103 ne prezenta\u0163i din perioada c\u00e2nd a\u0163i fost pre\u015fedintele ligii?<\/strong><\/em><\/p>\n

– Mai nimic deosebit, de ce s\u0103 m\u0103 laud, func\u0163ia aceasta nu mi-a adus dec\u00e2t b\u0103taie de cap. \u00cen afara unui eveniment pe care l-am descris mai sus, nu m-a bucurat deloc, a fost o decep\u0163ie. \u00cemi pare bine c\u0103 unii mai au noroc ori curaj s\u0103 se \u00eenhame la a\u015fa un travaliu, s\u0103 vedem ce ne va aduce viitorul.<\/p>\n

– Ce ne pute\u0163i relata despre publica\u0163ia pe Internet, LARG? <\/strong><\/em><\/p>\n

– Am predat editura publica\u0163iei LARG de o vreme \u015fi nu regret aceasta. Este mai bine a\u015fa, fiindc\u0103 m\u0103 pot dedica revistei \u201eAgero\u201d, \u00een totalitate. \u00cen principiu, nu este nimic semnificativ de relatat despre LARG, de aceea cred c\u0103 ar fi bine s\u0103-l \u00eentreba\u0163i despre succese ori e\u015fecuri pe plan politic \u015fi social, pe actualul lider al comunit\u0103\u0163ii. Sincer, de o vreme, manifest\u0103rile Ligii nu au f\u0103cut parte din orizontul preocup\u0103rilor mele, fiindc\u0103 pentru mine sunt un capitol \u00eencheiat. Ligii \u00eei doresc pe mai departe, succesul cu care a r\u0103mas p\u00e2n\u0103 acum datoare celor peste cinci sute de mii de rom\u00e2ni nativi \u015fi altui milion de etnici germani din Rom\u00e2nia, pe care nu a reu\u015fit nicidecum, s\u0103-I coopteze \u00een activit\u0103\u0163ile sale. Nici n-are cum, mijloacele materiale sunt modeste, iar cele morale demult epuizate. Personal, nu mai cred \u00een lig\u0103 \u015fi cred c\u0103 nu sunt singurul.<\/p>\n

– Ce planuri de viitor ave\u0163i?<\/strong><\/em><\/p>\n

– \u00cen primul r\u00e2nd, s\u0103 r\u0103m\u00e2n s\u0103n\u0103tos \u015fi alor mei s\u0103 le mearg\u0103 bine. Planuri de viitor concrete, raportate la activitatea mea cultural\u0103 nu am, toate vor r\u0103m\u00e2ne a\u015fa cum sunt, voi acorda premii culturale \u015fi voi face jurnalism de calitate pe mai departe, ceea ce consider eu c\u0103 m\u0103 motiveaz\u0103 \u015fi are un scop ori un rezultat vizibil, mai ales pentru cei care m\u0103 \u00eenso\u0163esc \u00een acest demers cultural \u015fi mi-au r\u0103mas loiali.<\/p>\n

– Cum v\u0103 petrece\u0163i timpul liber?<\/strong><\/em><\/p>\n

– \u00cen primul r\u00e2nd, cu fotbalul; fiindc\u0103 sunt suporter al echipei germane VfB Stuttgart, urm\u0103resc toate meciurile sale, sunt deseori pe stadion. Altfel, joc tenis de mas\u0103, fac fitness la sal\u0103, ca orice intelectual care \u00eemb\u0103tr\u00e2ne\u015fte \u015fi simte c\u0103-l las\u0103 puterile (fizice). Apoi, citesc \u201d\u00een draci\u201d, dac\u0103 vre\u0163i a\u015fa, mai tot ce-mi cade \u00een m\u00e2n\u0103 \u015fi are de-a face cu religia, evolu\u0163ionismul, neurobiologia, poezia, filozofia \u015fi sociologia. Citesc mai toate materialele ce vin pe adresa redac\u0163iei \u201eAgero\u201d, pe cele vizate pentru calitate \u015fi publicare, plus pe cele scrise mai pu\u0163in profesional. V\u0103 da\u0163i seama c\u0103 am dezvoltat \u00een ani o rezisten\u0163\u0103 natural\u0103 la lucrul f\u0103cut prost. Aleg deci, rapid \u015fi eficace. Timpul meu este scurt, eficien\u0163a trebuie men\u0163inut\u0103 la maximum, \u015fi aceasta este o art\u0103, care se \u00eenva\u0163\u0103 pe parcurs.<\/p>\n

– Ce mesaj a\u0163i dori sa le transmite\u0163i cititorilor no\u015ftri?<\/strong><\/em><\/p>\n

– S\u0103 fie autentici \u015fi s\u0103 aib\u0103 curaj social. S\u0103 promoveze cinstea \u015fi corectitudinea, nu ca bigo\u0163ii dup\u0103 slujba de duminic\u0103, pentru un ceas, ci s\u0103 o aplice \u00een via\u0163a de toate zilele. S\u0103 aplice morala noastr\u0103 natural\u0103, ce este parte a intelectului nostru \u015fi rod al unei evolu\u0163ii de milioane de ani. S\u0103 \u00eei respecte pe cei din jurul lor \u015fi s\u0103 nu uite niciodat\u0103, c\u0103 suntem cu to\u0163ii muritori. Orice fapt\u0103 bun\u0103 este un indiciu c\u0103 lumea aceasta poate fi ori poate fi f\u0103cut\u0103 mai bun\u0103 dec\u00e2t ceea ce ni se ofer\u0103 la momentul actual. S\u0103 fim rom\u00e2ni, oriunde am fi, pentru noi, pentru limba noastr\u0103, pentru \u0163ara noastr\u0103, s\u0103 ap\u0103r\u0103m numele nostru \u015fi s\u0103 ie\u015fim din mediocritatea \u00een care ne b\u0103l\u0103cim de decenii, s\u0103 fim \u00een sf\u00e2r\u015fit, recunoscu\u0163i pe plan european, ca o na\u0163iune cu o economie bine pus\u0103 la punct\u00a0 \u015fi mai pu\u0163in prin imigra\u0163ie, orgolii, \u0163ig\u0103nie ori munca de jos<\/em>. Locurile de munc\u0103 trebuie \u00eengrijite \u015fi p\u0103strate acas\u0103 \u015fi nu la str\u0103ini, altfel se duce na\u0163ia de r\u00e2p\u0103! Se pare c\u0103 unii dintre liderii politici au \u00eenceput s\u0103 priceap\u0103 c\u0103 \u00een 20 de ani, nu vor mai fi bani de pensii. Apelul meu este:\u00a0 crea\u0163i noi locuri de munc\u0103 \u00een \u0163ar\u0103, s\u0103 ne vin\u0103 mamele \u015fi ta\u0163ii acas\u0103, s\u0103 nu cre\u015ftem copii cu probleme psihice, ci copii mul\u0163umi\u0163i… Domnilor guvernan\u0163i, de\u015fteptarea! Bine-ar fi s\u0103 se \u00eent\u00e2mple ceva, dar sincer, nu mai cred \u00een capacit\u0103\u0163ile bucure\u015ftene, c\u0103ci de fiecare dat\u0103 c\u00e2nd miticii o dau \u00een bar\u0103, vine un ardelean s\u0103 le pun\u0103 ge\u015feftul la punct. Of!<\/p>\n

\n

By Octavian Curpas <\/em><\/p>\n

Phoenix, Arizona<\/em><\/p>\n

2009<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Odat\u0103 ce te-ai decis s\u0103 te stabile\u015fti \u00eentr-o alt\u0103 \u0163ar\u0103, trebuie s\u0103 iei \u00een calcul c\u0103 orice adaptare la o [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-3630","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3630","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=3630"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3630\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=3630"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=3630"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=3630"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}