{"id":36430,"date":"2018-03-07T14:57:49","date_gmt":"2018-03-07T14:57:49","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=36430"},"modified":"2018-03-07T15:00:11","modified_gmt":"2018-03-07T15:00:11","slug":"centenarul-marii-uniri-%e2%80%93-unitatea-nationala-a-romanilor-de-pretutindeni","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2018\/03\/07\/centenarul-marii-uniri-%e2%80%93-unitatea-nationala-a-romanilor-de-pretutindeni\/","title":{"rendered":"Centenarul Marii Uniri \u2013 unitatea na\u021bional\u0103 a rom\u00e2nilor de pretutindeni"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a><\/p>\n

\u00cen dialog: Academia Rom\u00e2no-American\u0103 de \u0218tiin\u021be \u0219i Arte (ARA) <\/strong>\u0219i Galina Martea, <\/strong>membru titular ARA, dr., savant, scriitoare <\/em>(poet\u0103, prozatoare, publicist\u0103), jurnalist\u0103<\/em><\/p>\n

\u00a0\"\"<\/a><\/p>\n

ARA:<\/strong> Apartenen\u021ba la un forum academic presupune din start recunoa\u0219terea unor vectori \u0219i parametri valorici, profesionali ai persoanei respective. Dumneavoastr\u0103, desigur, nu face\u021bi excep\u021bie. V-am ruga s\u0103 ne spune\u021bi cum a\u021bi defini\u00a0importan\u021ba\u00a0Academiei Rom\u00e2no-Americane\u00a0pentru intelectualitatea rom\u00e2n\u0103 de pretutindeni?<\/p>\n

Galina Martea<\/strong>: Mai \u00eent\u00e2i de toate, va mul\u021bumesc mult pentru faptul c\u0103 m-a\u021bi onorat cu prezen\u021ba <\/strong>\u00een cadrul acestui dialog. Totodat\u0103,\u00a0 a\u0219 dori s\u0103 v\u0103 transmit cele mai sincere felicit\u0103ri \u0219i ur\u0103ri de bine pentru faptul c\u0103 exista\u021bi \u0219i sunte\u021bi prezent\u0103 \u00een via\u021ba oamenilor de \u0219tiin\u021b\u0103 \u0219i de cultur\u0103 din Diaspora Rom\u00e2n\u0103!<\/p>\n

C\u00e2t prive\u0219te \u00eentrebarea actual\u0103, \u00een viziunea mea, ARA este unitatea na\u021bional\u0103 a rom\u00e2nilor intelectuali de pretutindeni \u0219i, respectiv, ARA reprezint\u0103 la nivel mondial identitatea rom\u00e2n\u0103 a oamenilor de \u0219tiin\u021b\u0103 \u0219i de cultur\u0103. Iar dac\u0103 ne referim \u0219i s\u0103 definim ce este unitatea na\u021bional\u0103 a unui popor<\/em>, atunci aceasta este o expresie care se asociaz\u0103 \u00een mod direct cu: identitatea na\u021bional\u0103, con\u0219tiin\u021ba na\u021bional\u0103, demnitatea na\u021bional\u0103, ideea na\u021bional\u0103 \u2013 toate exprim\u00e2nd acela\u0219i sens \u0219i con\u021binut prin care se manifest\u0103 sentimentul \u0219i atitudinea omului fa\u021b\u0103 de \u00eentreaga diversitate a valorilor na\u021bionale. La r\u00e2ndul lor, valorile na\u021bionale sunt con\u021binutul propriu ce apar\u021bine unui popor, unei na\u021biuni, unui stat. Deci, tot ce are tangen\u0163\u0103 cu expresia cuv\u00e2ntului \u201ena\u021bional\u201d <\/em>este con\u021binutul \u0219i centrul de leg\u0103tur\u0103 ce \u021bine \u00een corela\u021bie demnitatea \u0219i identitatea unui popor \u015fi, nemijlocit, \u021bine \u00eentr-o corela\u021bie unitar\u0103 toate domeniile de activitate uman\u0103 \u0219i social\u0103 ale acestuia. Deci, prin aceast\u0103 corela\u021bie se intersecteaz\u0103 \u0219i unitatea na\u021bional\u0103,<\/em> expresie \u0219i substan\u021b\u0103 de valoare \u00een existen\u021ba unei na\u021biuni. Astfel, prin intermediul segmentului de unitate na\u021bional\u0103 se intersecteaz\u0103 \u0219i prezen\u021ba \u0219i, \u00een acela\u0219i timp, importan\u021ba Academiei Rom\u00e2no-Americane, forum academic ce valorific\u0103\/onoreaz\u0103 \u0219i promoveaz\u0103 \u00een cel mai distinct mod valorile culturale, spirituale, \u0219tiin\u021bifice ale neamului rom\u00e2nesc. Reprezent\u00e2nd \u0219i \u00eentrunind intelectualitatea poporului rom\u00e2n \u0219i nu numai, ARA se identific\u0103 prin personalitatea sa<\/em> ca cel mai important centru <\/strong>academic al oamenilor de \u0219tiin\u021b\u0103 din diaspora rom\u00e2n\u0103. Av\u00e2nd \u00een palmares personalit\u0103\u021bi de o valoare aparte a neamului rom\u00e2nesc, ARA mereu a \u00eentrunit \u0219i continu\u0103 s\u0103 uneasc\u0103 \u00een r\u00e2ndurile sale pe cei mai onorabili oameni de \u0219tiin\u021b\u0103 \u0219i de cultur\u0103 din \u00eentreaga lume. Spre exemplu, printre membrii onorifici ai Academiei Rom\u00e2no-Americane au fost prezen\u021bi: profesorul \u0219i filozoful Mircea Eliade, scriitorul \u0219i dramaturgul Eugen Ionescu, profesorul George Emil Palade \u2013 laureat al Premiului Nobel \u00een fiziologie \u015fi medicin\u0103 pentru anul 1999, academicianul Augustin Buzura etc. De asemenea, printre membrii de onoare sunt prezen\u021bi savan\u021bi cu renume: academicianul Eugen Simion, ambasadorul John R. Davis (S.U.A.), profesorul Maria Manoliu-Manea, profesorul Ruxandra Vidu (actualul pre\u0219edinte ARA) \u0219i, respectiv, multe alte personalit\u0103\u021bi marcante din domeniul \u0219tiin\u021bei. <\/strong>Respectiv, cu mult prestigiu, ARA colaboreaz\u0103 activ \u0219i \u00eentre\u021bine \u00een permanen\u021b\u0103 leg\u0103turi de comunicare spiritual\u0103\/intelectual\u0103 cu cele mai importante centre \u0219tiin\u021bifice precum: Academia Rom\u00e2n\u0103, Academia de \u0218tiin\u021be Medicale din Rom\u00e2nia, Academia de \u0218tiin\u021be a Moldovei, Institutul Cultural Rom\u00e2n etc., \u00een a\u0219a mod, contribuind enorm la dezvoltarea culturii academice. Prin urmare, ARA este o institu\u021bie academic\u0103 ce reprezint\u0103, \u00een primul r\u00e2nd, istoria \u0219i dezvoltarea complex\u0103 a propriei activit\u0103\u021bi, aceasta fiind \u00een corela\u021bie direct\u0103 cu procesele evolutive ce apar\u021bin propriei na\u021biuni.<\/p>\n

 <\/p>\n

ARA: <\/strong>C\u00e2nd v\u0103 referi\u021bi la unitatea na\u021bional\u0103, identitatea na\u021bional\u0103 a unui popor ce aspecte prioritare urmeaz\u0103 a se promova \u00een politica de convingere \u0219i con\u0219tientizare ale acestora pentru \u00a0cet\u0103\u021beanul din societatea rom\u00e2n\u0103?\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0<\/strong><\/p>\n

Galina Martea: <\/strong>At\u00e2t identitatea na\u021bional\u0103, c\u00e2t \u0219i unitatea na\u021bional\u0103 sunt expresii ce reprezint\u0103 sentimentul \u00a0na\u021bional al unui popor, al unei na\u021biuni, al unui cet\u0103\u021bean. At\u00e2t identitatea na\u021bional\u0103, c\u00e2t \u0219i unitatea na\u021bional\u0103 sunt no\u021biuni ale proceselor identitare, incluz\u00e2nd \u00een sine limba de comunicare vorbit\u0103, tradi\u021biile \u0219i cultura na\u021bional\u0103, valorile autentice na\u021bionale, teritoriul, credin\u021ba, ideologia. Este foarte important ca un popor si, mai ales, t\u00e2n\u0103ra genera\u021bie s\u0103 \u0219tie a-\u0219i recunoa\u0219te originile de neam, de na\u021bionalitate, de identitate. De aceea, unitatea \u0219i identitatea na\u021bional\u0103, reprezent\u00e2nd sentimentul autentic al fiec\u0103rui om fa\u021b\u0103 de propria societate, fa\u021b\u0103 de propria origine este acel pilon care determin\u0103 \u00een esen\u021b\u0103 respectul omului\/concet\u0103\u021beanului <\/strong>\u00a0fa\u021b\u0103 de valorile na\u021bionale, fa\u021b\u0103 de realitatea istoric\u0103, fa\u021b\u0103 de sine. \u00cen cazul societ\u0103\u021bii noastre rom\u00e2ne\u0219ti, uneori, prin absen\u021ba valorilor na\u021bionale autentice ce se reg\u0103sesc prin ac\u021biuni de neechitate social\u0103 \u0219i nerespect fa\u021b\u0103 de factorul uman, \u00een mod special, fa\u021b\u0103 de omul simplu din societate, se impune necesitatea de a promova corect politica de coexisten\u021b\u0103 <\/strong>\u00eentre membrii societ\u0103\u021bii \u0219i, respectiv, politica de con\u0219tientizare <\/strong>a proceselor identitare ce sunt nespus de importante \u00een via\u021ba \u0219i coabitarea social\u0103. Iar pentru ca cet\u0103\u021beanul s\u0103 \u00een\u021beleag\u0103 corect ac\u021biunile respective ce se desf\u0103\u0219oar\u0103 \u00een societate, atunci ar urma de valorificat sentimentul \u0219i credin\u021ba autentic\u0103 \u00een valorile spiritualit\u0103\u021bii, acestea fiind procese afective na\u021bionale. Este necesar de a trezi \u00een oameni marea credin\u021b\u0103 \u00een valorile spirituale ale omenirii \u0219i, \u00een mod prioritar, de a \u00eenl\u0103tura r\u0103ul \u0219i ura, fenomene ce afecteaz\u0103 destul de grav omul care este traumat zilnic din cauza nedrept\u0103\u021bilor sociale \u0219i condi\u021biilor vulnerabile de existen\u021b\u0103. Posibil, numai prin credin\u021ba adev\u0103rat\u0103, cu aspira\u021bii pozitive, s-ar distruge r\u0103ul \u0219i s-ar instaura \u00een societate \u00eentregul sistem al binelui. Concomitent, prin aceast\u0103 credin\u021b\u0103 autentic\u0103 spiritual\u0103, omul ar urma s\u0103 parcurg\u0103 \u0219i etapele unei educa\u021bii adev\u0103rate. Deci, \u00een procesul de promovare a unei politici corecte de orientare a omului \u00een societate este necesar s\u0103 ne conducem dup\u0103 cuvintele sacre ale lui Immanuel Kant (filozof german), care spunea: \u201e\u2026omul nu poate deveni om dec\u00e2t numai prin educa\u0163ie\u201d.<\/p>\n

ARA<\/strong>: <\/strong>Pentru a crea o imagine mai transparent\u0103 \u0219i pentru a influen\u021ba tot mai pozitiv dezvoltarea social\u0103 \u0219i spiritual\u0103 a societ\u0103\u021bii rom\u00e2ne\u0219ti, care ar fi domeniul prioritar din cadrul \u021b\u0103rii ce ar trebui s\u0103 fie promovat \u00een mod special? <\/strong>Cum credeti, ARA s-ar pozi\u021biona \u00een acest context?\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 <\/strong><\/p>\n

Galina Martea: <\/strong>\u00cen primul r\u00e2nd, <\/strong>\u00een orice societate <\/strong>este necesar de a promova corect valorile na\u021bionale, valorile autentice ale umanit\u0103\u021bii, valorile spirituale care sunt nucleul dezvolt\u0103rii umane. Pentru toate acestea un popor trebuie s\u0103 fie foarte con\u0219tient \u00een ac\u021biuni \u0219i fapte. Iar domeniul prioritar din cadrul \u021b\u0103rii rom\u00e2ne\u0219ti ar trebui s\u0103 fie sistemul de instruire \u0219i educa\u021bie, care este principalul promotor al identit\u0103\u021bii \u0219i unit\u0103\u021bii na\u021bionale, al culturii \u0219i al bun\u0103st\u0103rii sociale. Un sistem educa\u021bional autentic este acea for\u021b\u0103 care educ\u0103 \u0219i reeduc\u0103 orice individ al societ\u0103\u021bii, determin\u0103 importan\u021ba omului \u00een societate, dezvolt\u0103 \u0219i formeaz\u0103 orice domeniu de activitate pentru economia na\u021bional\u0103, promoveaz\u0103 valorile identitare-culturale-intelectuale-spirituale, ca parte component\u0103 a dezvolt\u0103rii umane \u0219i sociale \u00een termeni de cultur\u0103 civilizat\u0103. Pe c\u00e2nd scopul principal al sistemului de \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2nt\u00a0 trebuie s\u0103 fie centrat pe formarea unei personalit\u0103\u021bi adev\u0103rate, unde responsabilitatea propriei dezvolt\u0103ri trebuie s\u0103 fie \u00een competi\u021bie doar cu sine \u00eens\u0103\u0219i \u0219i nu cu \u00eentreaga societate. Numai \u00een a\u0219a mod vor fi puse bazele de formare a unui mediu social s\u0103n\u0103tos \u0219i \u00a0dezvoltat, \u00eentemeiat pe rela\u021bii interumane de valoare. \u00cen acela\u0219i timp, domeniul de cercetare \u0219tiin\u021bific\u0103-\u0219tiin\u021ba ar trebui s\u0103 fie la fel de prioritar\u0103 \u00een cadrul \u021b\u0103rii, respectiv, aceasta pun\u00e2nd bazele \u00een a moderniza societatea prin cele mai avansate \u0219i civilizate forme.<\/p>\n

C\u00e2t despre ARA prezent\u0103 \u00een acest tablou, la r\u00e2ndul ei, fiind parte component\u0103 a sectorului \u0219tiin\u021bific, atunci putem spune, cu fermitate, c\u0103 ea deja este prezent\u0103 \u0219i contribuie enorm la dezvoltarea instruirii \u0219i culturii rom\u00e2ne\u0219ti. Aici ar fi cazul de men\u021bionat: intelectualitatea, oamenii de \u0219tiin\u021b\u0103 \u0219i cultur\u0103 din diaspora rom\u00e2n\u0103 ar urma s\u0103 fie privi\u021bi la un nivel mai superior de c\u0103tre autorit\u0103\u021bile de resort din cadrul \u021b\u0103rii. \u00cen astfel de condi\u021bii, Academia ARA, a c\u0103rei credibilitate \u0219i renume sunt deja consacrate \u00een plan mondial, ar deveni mai cunoscut\u0103, mai apreciat\u0103, fiindu-i atribuit\u0103 valoarea \u0219i rolul corespunz\u0103tor \u00een societatea academic\u0103 rom\u00e2neasc\u0103.<\/p>\n

ARA:\u00a0 <\/strong>Cum considera\u021bi, <\/strong>prin metodele susmen\u021bionate \u0219i educa\u021bia corespunz\u0103toare poate fi dezvoltat \u00een cet\u0103\u021bean sentimentul autentic fa\u021b\u0103 de valorile na\u021bionale?\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 <\/strong><\/p>\n

Galina Martea: <\/strong>F\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103! Sistemul de \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2nt este acel remediu, acel sector \u0219tiin\u021bific, acel mediu social care poate da na\u0219tere oric\u0103rei orient\u0103ri. Prin instruirea \u0219i educa\u021bia corect\u0103, cu accente clare pe valorile na\u021bionale, omul poate fi educat \u0219i reeducat \u00een limitele celor mai umane caracteristici \u0219i responsabilit\u0103\u021bi. Este necesar doar de a remodela sau completa cursul existent al proceselor educa\u021bionale din \u021bar\u0103, acestea fiind orientate mai mult spre umanitarism, corectitudine \u0219i transparen\u021b\u0103 total\u0103. Numai \u00een a\u0219a mod se va produce schimbarea corespunz\u0103toare. Important este de con\u0219tientizat corect conceptul cu privire la educa\u021bia \u0219i instruirea \u00een spiritul na\u021bional \u0219i de con\u0219tiin\u021b\u0103 na\u021bional\u0103. Astfel, se va reforma personalitatea \u0219i identitatea omului, c\u00e2t \u0219i dezvoltarea calitativ\u0103 a tuturor sistemelor \u0219i subsistemelor din societate, av\u00e2nd la baz\u0103 omul ca spirit, intelect \u0219i valoare social\u0103.<\/p>\n

ARA: <\/strong>Ca efect, care ar fi consecin\u021bele \u00een cazul neglij\u0103rii \u0219i necon\u0219tientiz\u0103rii corecte a fenomenului de unitate na\u021bional\u0103?<\/p>\n

Galina Martea: <\/strong>Neglijarea \u0219i necon\u0219tientizarea corect\u0103 a fenomenului de unitate na\u021bional\u0103 ar putea induce, \u00een mod direct, la dezmembrarea societ\u0103\u021bii, la ruinarea tradi\u021biilor na\u021bionale (parte component\u0103 din cultura rom\u00e2n\u0103), la \u00eencetinirea cursului de dezvoltare benefic\u0103 prin segmentul identitar ce este corelat cu limba de vorbire, cultura \u0219i tradi\u021biile na\u021bionale, religia, componente nespus de importante \u00een existen\u021ba unui popor. Este necesar de men\u021bionat c\u0103 prin sentimentul autentic de apartenen\u021b\u0103 la entitatea na\u021bional\u0103 se dezvolt\u0103, nemijlocit,\u00a0 con\u0219tiin\u021ba, aceasta fiind forma superioar\u0103 a g\u00e2ndirii prin care omul prin propriul comportament reflect\u0103 corect realitatea \u00eenconjur\u0103toare. Iar \u00een cazul c\u00e2nd con\u0219tiin\u021ba na\u021bional\u0103 este lipsit\u0103 de motiva\u021bie \u0219i, \u00een acela\u0219i timp, este dezorientat\u0103 de factorii ce provoac\u0103 apari\u021bia fenomenelor negative, atunci consecin\u021bele devin destul de grave pentru un popor, ulterior, afect\u00e2ndu-le at\u00e2t propria existen\u021b\u0103, c\u00e2t \u0219i propriul proces identitar na\u021bional.<\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

ARA: <\/strong>Cum crede\u021bi, cine trebuie s\u0103 de\u021bin\u0103 rolul principal \u00eentr-o societate pentru a motiva\/educa omul \u0219i, \u00a0nemijlocit, pentru a valorifica corect fenomenul \u00a0de unitate \u0219i credin\u021b\u0103 na\u021bional\u0103?<\/p>\n

Galina Martea: <\/strong>\u00cen primul r\u00e2nd, fenomenul de unitate \u0219i credin\u021b\u0103 na\u021bional\u0103 sunt valori inestimabile. \u00cen a educa omul sau un popor prin sentimentul de unitate \u0219i credin\u021b\u0103 na\u021bional\u0103 rolul principal \u00eei revine \u0219colii, cadrului didactic, familiei \u0219i, \u00een mod special, societ\u0103\u021bii civile \u0219i statului, organe care trebuie s\u0103 promoveze \u0219i s\u0103 urmeze o politic\u0103 nespus de corect\u0103 \u00een procesele respective, toate fiind corelate cu fenomenul de identitate na\u021bional\u0103. \u00cen ansamblu, toate, la r\u00e2ndul lor, vor forma coloana vertebral\u0103 a unei societ\u0103\u021bi \u0219i a unei na\u021biuni \u00een evolu\u021bie. Numai \u00een a\u0219a mod se va forma rela\u021bia autentic\u0103 dintre cet\u0103\u021bean \u0219i societate, dintre om \u015fi valoare, astfel, form\u00e2nd acel mediu social s\u0103n\u0103tos care va \u00eent\u0103ri \u0219i mai mult procesul de dezvoltare identitar\u0103 a unui neam. <\/strong>Pentru o asemenea dezvoltare, corespunz\u0103toare cerin\u021belor educative umane-contemporane, omul \u00een procesul evolu\u021biei (\u00een afar\u0103 de instruire \u0219i educa\u021bie) mai are nevoie \u0219i de rela\u021bii socio-umane adecvate, bazate pe o comunicare s\u0103n\u0103toas\u0103 cu mediul social. \u00cen acest proces, iar\u0103\u0219i, un rol deosebit de important \u00eei revine unit\u0103\u021bii de \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2nt \u015fi cadrului didactic, ace\u0219tea fiind principalii actori \u00een procesul de dezvoltare a omului \u0219i \u00een ac\u021biunea obligatorie de a promova identitatea institu\u021biei de \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2nt, identitatea societ\u0103\u021bii \u0219i a na\u021biunii.<\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

ARA:<\/strong> \u00cen contextul celor relatate, care ar fi rolul Academiei Rom\u00e2no-Americane \u00een a remodela unele lacune din societatea rom\u00e2neasc\u0103? Prin reuniunile de nivel interna\u021bional precum Congresele anuale ARA, considera\u021bi c\u0103 sunt ni\u0219te reu\u0219ite bine determinate sau acestea urmeaz\u0103 a fi completate cu noi ac\u021biuni?<\/p>\n

Galina Martea: <\/strong>\u00cen a promova valorile culturale\/spirituale umane o institu\u021bie academic\u0103 mereu are un rol reprezentativ at\u00e2t \u00een \u021b\u0103ra de origine, c\u00e2t \u0219i \u00een afara ei, iar prin istoria \u0219i dezvoltarea complex\u0103 a propriei activit\u0103\u021bi ea contribuie, negre\u0219it, \u0219i \u00een procesele evolutive ce apar\u021bin propriei na\u021biuni. Deci, \u00een cazul dat, Academia Rom\u00e2no-American\u0103 (ARA) este acel organ \u0219tiin\u021bific care contribuie continuu prin ac\u021biuni concrete la dezvoltarea societ\u0103\u021bii universale \u0219i, nu \u00een ultimul r\u00e2nd, la dezvoltarea societ\u0103\u021bii rom\u00e2ne. Cu at\u00e2t mai mult, persoanele ce administreaz\u0103 ARA, membrii ARA sunt oameni <\/strong>distin\u0219i ce promoveaz\u0103 \u00een mod onorabil cultura universal\u0103 \u0219i cea na\u021bional\u0103 prin intermediul celor mai importante domenii de activitate \u0219tiin\u021bific\u0103-intelectual\u0103 (stiin\u021ba, instruirea, arta etc.). Printre marile personalit\u0103\u021bi ai neamului rom\u00e2nesc ce dezvolt\u0103 \u0219tiin\u021ba \u00een lumea universal\u0103 \u0219i, totodat\u0103, promoveaz\u0103 cultura na\u021bional\u0103 rom\u00e2n\u0103 prin intermediul ARA, \u00een primul r\u00e2nd, ar fi necesar s\u0103 men\u021bion\u0103m c\u0103 se reg\u0103se\u0219te Doamna Ruxandra Vidu (dr., prof. univ., savant)<\/em>, actualul Pre\u0219edinte ARA, precum \u0219i al\u021bi pre\u0219edin\u021bi anteriori care au condus ARA <\/em>pe parcursul celor 42 de ani de existen\u021b\u0103 de la \u00eenfiin\u021bare.<\/p>\n

Dac\u0103 ne referim la Congresele\u00a0ARA (care sunt deja o tradi\u021bie\u00a0institu\u021bional\u0103), atunci rolul acestora, cu prec\u0103dere, este o performan\u021b\u0103 pentru \u00eentreaga na\u021biune rom\u00e2n\u0103 \u0219i nu numai. Prin intermediul Congreselor anuale ARA, \u00een primul r\u00e2nd, sunt promovate valorile ce sunt concepute de oamenii de \u0219tiin\u021b\u0103 ai neamului rom\u00e2nesc. Promov\u00e2nd la nivel interna\u021bional realiz\u0103rile oamenilor de \u0219tiin\u021b\u0103 din diaspora rom\u00e2n\u0103 \u0219i nu numai, ARA \u00ee\u0219i aduce contribu\u021bia real\u0103 prin stimularea domeniului de cercetare \u0219tiin\u021bific\u0103 din diverse domenii de activitate, dar \u0219i pentru a motiva omul de \u0219tiin\u021b\u0103 \u0219i cultur\u0103. Astfel, Congresele ARA sunt \u00a0reuniuni \u00a0stiin\u021bifice de nivel academic interna\u021bional unde delega\u021bii dezbat probleme majore de ordin organizatoric, \u0219tiin\u021bific, economic, instructiv, cultural etc., respectiv, cercet\u0103torii \u0219tiin\u021bifici prezent\u00e2ndu-\u0219i cu mare interes \u00a0\u00a0realiz\u0103rile \u0219tiin\u021bifice efectuate \u00een timp.\u00a0Evident, ARA \u00ee\u0219i desf\u0103\u0219oar\u0103 congresele anuale at\u00e2t \u00een cadrul \u021b\u0103rii, c\u00e2t \u0219i \u00een afara ei. Spre exemplu, \u00een anul 2017 Congresul ARA, cu edi\u021bia 41, a fost organizat \u00een cadrul Universit\u0103\u021bii din Craiova, Rom\u00e2nia, \u00een perioada 19-22 iulie; \u00een anul 2018, cu edi\u021bia 42, de asemenea Congresul ARA va avea loc \u00een Rom\u00e2nia, la Universitatea Babes-Bolyai, Cluj-Napoca, mai 23-26. Aici a\u0219 men\u021biona, realizarea unor asemenea ac\u021biuni \u00a0\u00een \u021bara de origine, \u00een Rom\u00e2nia, este o onoare enorm\u0103 at\u00e2t pentru Academia Rom\u00e2no-American\u0103, c\u00e2t \u0219i pentru \u00eentreaga comunitate rom\u00e2neasc\u0103, dar, \u00een acela\u0219i timp, este o mare contribu\u021bie pentru tinerii savan\u021bi din Rom\u00e2nia, acestora fiindu-le oferite diverse oportunit\u0103\u021bi \u00een a publica lucr\u0103rile \u0219tiin\u021bifice. Complexitatea acestor ac\u021biuni de valoare spiritual\u0103 sunt <\/em>fenomene ce se coreleaz\u0103 \u00een mod onorabil cu necesit\u0103\u021bile sociale umane \u0219i, desigur, cu idealurile generate de acestea. Totodat\u0103, \u0219tim cu to\u021bii c\u0103 orice realizare este binevenit\u0103, dar sunt aspecte care, \u00een timp, ar putea fi remodelate sau completate prin alte ac\u021biuni \u0219i mai pre\u021bioase. Deci, la fel \u0219i ARA, la r\u00e2ndul ei \u00een timp, ar putea proiecta noi ac\u021biuni care ar motiva \u0219i mai mult omul de \u0219tiin\u021b\u0103 \u0219i de cultur\u0103, mediul social rom\u00e2nesc, precum \u0219i al\u021bi factori ce contribuie la \u00eentemeierea valorilor autentice na\u0163ionale\/universale.<\/p>\n

ARA:<\/strong> Acum c\u00e2nd vom s\u0103rb\u0103tori 100 de ani de la Marea Unire (27 martie 1918 \u2013 27 martie 2018), care ar fi leg\u0103tura dintre realitatea actual\u0103 na\u021bional\u0103 \u0219i acest eveniment de o mare importan\u021b\u0103 pentru poporul rom\u00e2n? Cum intui\u021bi, ce trebuie realizat pentru a men\u021bine verticalitatea celor mai sacre valori na\u021bionale? \u00cen viziunea Dvs, \u00eentr-o societate cine este nucleul din care se formeaz\u0103 valorile na\u021bionale, intersectate prin con\u021binutul de unitate \u0219i con\u0219tiin\u021ba na\u021bionala? La acest context, contribu\u021bia Academiei Rom\u00e2no-Americane\u00a0poate fi o punte \u00een dezvoltarea \u0219i men\u021binerea acestor fenomene?<\/p>\n

Galina Martea: <\/strong>A\u0219a cum se schimb\u0103 orice lucru \u00een via\u021ba cotidian\u0103 al unui om, la fel evolueaza \u0219i existen\u021ba unei societ\u0103\u021bi \u00een timp. Desigur, pe parcursul a 100 de ani de existen\u021b\u0103 de la Marea Unire societatea rom\u00e2neasc\u0103 a traversat diverse perioade istorice, cu multe evenimente care, la r\u00e2ndul lor, au prosl\u0103vit, dar care au \u0219i diminuat evolu\u021bia societ\u0103\u021bii. \u0218tim cu to\u021bii, au fost perioade triste, mai pu\u021bin triste, dar au fost \u0219i sunt vremuri destul de glorioase \u0219i cu multe succese \u00een via\u021ba poporului rom\u00e2n. Unul dintre ele a fost Marea Unire care s-a realizat \u00een 1918, eveniment de o mare importan\u021b\u0103 vital\u0103 pentru poporul rom\u00e2n. Astfel, \u00een timp, s-a consolidat \u0219i mai puternic sentimentul pentru \u021bara r\u0103m\u00e2neasc\u0103, pentru valorile na\u021bionale rom\u00e2ne\u0219ti, aspecte ce trebuiesc onorate cu mult\u0103 sfin\u021benie \u0219i mult devotament de toate genera\u021biile \u00een cre\u0219tere. \u00cen timp, \u021bara rom\u00e2neasc\u0103 a evoluat prin dezvoltarea identitar\u0103. Printre aceste clasific\u0103ri, cu accent pe valorile na\u021bionale, se reg\u0103sesc rom\u00e2nii, poporul rom\u00e2n care, \u00een majoritatea cazurilor, \u00ee\u0219i iube\u0219te patria, originile, p\u0103m\u00e2ntul natal \u0219i limba natal\u0103. Respectiv, intelectualitatea rom\u00e2n\u0103 este acea parte a poporului care prin valorile spirituale a respectat \u0219i respect\u0103 cu generozitate sentimentul credincios fa\u021b\u0103 de cultura na\u021biunii. Ei \u00eencearc\u0103 prin orice mijloace de comunicare social\u0103 s\u0103 abordeze importan\u021ba tradi\u021biilor na\u021bionale, astfel valorific\u00e2nd cultura, limba \u0219i unitatea na\u021bional\u0103. A\u0219adar, prin persoana intelectualului rom\u00e2n (om de \u0219tiin\u021b\u0103, cadru didactic, medic, scriitor etc.) se pot realiza acele schimb\u0103ri care, cu adev\u0103rat, sunt capabile de a modifica structura \u0219i con\u021binutul unei societ\u0103\u021bi. Prin gradul de dezvoltare \u0219i civiliza\u0163ie al unui popor se manifest\u0103 \u00a0componentele ce sunt corelate cu adev\u0103ratele <\/strong>procese identitare \u0219i valori istorice ale trecutului \u015fi \u00a0prezentului. Prin urmare, un popor prin procesele istorice se recunoa\u0219te ca identitate na\u021bional\u0103, astfel, form\u00e2nd acea parte a valorilor care cuprinde \u00eentregul sistem social-uman \u00een evolu\u021bie.<\/p>\n

Deci, precum cultura este <\/strong>totalitatea valorilor materiale \u0219i spirituale pentru fiin\u021ba uman\u0103, a\u0219a \u0219i con\u021binutul de unitate \u0219i con\u0219tiin\u021b\u0103 na\u021bional\u0103 este coloana vertebral\u0103 \u00een existen\u021ba unui popor, \u00een existen\u021ba unei societ\u0103\u021bi. Clasa intelectual\u0103 \u015fi clasa de guvernare, parte component\u0103 din cultura na\u021biunii rom\u00e2ne, trebuie s\u0103 reprezinte mereu nucleul din care se formeaz\u0103 valorile na\u021bionale, fenomene ce pun accent tare pe tot ceea ce este demn de stim\u0103 \u0219i apreciere \u00eentr-o societate. \u00cen a\u0219a mod, se formeaz\u0103 \u0219i societatea civilizat\u0103, fiind alimentat\u0103 de cultura \u0219i intelectul marilor personalit\u0103\u021bi \u015fi domnitori ai neamului rom\u00e2nesc, care, \u00een timp, au \u0219tiu s\u0103 valorifice la cel mai \u00eenalt nivel con\u021binutul de unitate na\u021bional\u0103.<\/p>\n

Cu referire specific\u0103 la ARA, bine\u00een\u021beles, ARA \u00eenc\u0103 de la \u00eenfiin\u021bare (din 1975) a pus bazele \u0219i continu\u0103 s\u0103 realizeze puntea de leg\u0103tur\u0103 spiritual\u0103\/intelectual\u0103\/\u0219tiin\u021bific\u0103 \u00een dezvoltarea \u0219i men\u021binerea tuturor proceselor ce \u021bin de personalitatea \u0219i identitatea poporului rom\u00e2n.<\/p>\n

ARA: <\/strong>F\u0103c\u00e2nd o abatere de la tema principal\u0103 a discursului, ne pute\u021bi spune, care este aportul Academiei Rom\u00e2no-Americane\u00a0\u00een parcursul dumneavoastr\u0103 profesional?\u00a0\u00cen perioada de c\u00e2nd sunte\u021bi membru al prestigiosului forum \u0219tiin\u021bific \u0219i cultural interna\u021bional, ARA,\u00a0<\/strong>a\u021bi\u00a0\u00eensumat experien\u021be noi, care pot fi punctele de referin\u021b\u0103 pentru dumneavoastr\u0103?<\/p>\n

Galina Martea: <\/strong>Cu certitudine, ARA pentru mine reprezint\u0103 un nou succes, o nou\u0103 experien\u021b\u0103, un nou model de socializare cultural\u0103 \u0219i \u0219tiin\u021bific\u0103. Totul se raporteaz\u0103 la conexiunea uman\u0103 care, \u00eentr-un final, stabile\u0219te rela\u021bii de prietenie cu caracter lucrativ, acestea fiind rentabile pentru ambele p\u0103r\u021bi. Prin ARA, \u00een primul r\u00e2nd, sunt onorat\u0103 cu prezen\u021ba de a fi al\u0103turi de marile personalit\u0103\u021bi ai neamului rom\u00e2nesc \u0219i nu numai (precum: George Emil Palade, Eugen Ionesco, Virgil Gheorghiu, Mircea Eliade, Dumitru-Dorin Prunariu, Ruxandra Vidu, Eugen Simion, Augustin Buzura etc.), dar, concomitent, pot spune c\u0103 am experimentat \u00a0lec\u021bia de a fi parte dintr-o nou\u0103 structur\u0103 \u0219tiin\u021bific\u0103 \u0219i cultural\u0103, aceasta oferindu-mi noi posibilit\u0103\u021bi \u00een a m\u0103 afirma suplimentar \u00een domeniul \u0219tiin\u021bific \u0219i cultural. Totodat\u0103, congresele anuale ARA, care se desf\u0103\u015foar\u0103 <\/strong>\u00een diverse \u0163\u0103ri ale lumii, sunt o nou\u0103 experien\u021b\u0103 prin intermediul c\u0103reia se contribuie la dezvoltarea social\u0103 \u015fi cultural\u0103 a \u00eentregii lumi \u015fi, nu \u00een ultimul r\u00e2nd, a societ\u0103\u021bii rom\u00e2ne\u0219ti.<\/p>\n

ARA, \u00een viziunea mea, este institu\u021bia care nu numai c\u0103 une\u0219te oamenii de \u0219tiin\u021b\u0103 \u0219i cultur\u0103 din \u00eentreaga lume, dar, \u00een acela\u0219i timp, ARA este Casa Na\u021bional\u0103 a Neamului Rom\u00e2n de Pretutindeni, care \u00eensufle\u021be\u0219te, motiveaz\u0103 \u0219i red\u0103 noi puteri \u0219i sentimente \u00een a crea ac\u021biuni tot mai pozitive.<\/p>\n

ARA: <\/strong>Precum <\/strong>ARA \u00ee\u0219i construie\u0219te istoria prin implicarea dumneavoastr\u0103, atunci, \u00een viziunea Dvs, care ar fi <\/strong>metodele\/formele cheie pentru ca ARA s\u0103 prospere \u0219i mai mult \u00een viitorul apropiat? Ave\u021bi vreo propunere \u00een acest sens pentru a extinde imaginea forumului nostru, dar \u0219i pentru a stimula colaborarea \u00een plan mai larg?<\/p>\n

Galina Martea: <\/strong>Nec\u0103t\u00e2nd la faptul c\u0103 ARA este deja <\/strong>o imagine \u0219i o realitate nespus de pozitiv\u0103 pentru intelectualitatea\/oamenii de \u0219tiin\u021b\u0103 \u0219i cultur\u0103 din diaspora rom\u00e2n\u0103 \u0219i nu numai, \u00eens\u0103 \u00een activitatea sa, oricum, pe parcurs are nevoie mereu de unele complet\u0103ri\/modific\u0103ri pentru a se prezenta tot mai competitiv\u0103 \u0219i mai atractiv\u0103. La acest capitol, posibil, ar fi necesar de a completa sistemul actual de publica\u021bii, av\u00e2nd drept scop trecerea mai complet\u0103 \u00een revist\u0103 a celor mai bune reu\u0219ite\/apari\u021bii editoriale, realizate de c\u0103tre membrii ARA \u00een anul curent de activitate. Un alt criteriu prin intermediul c\u0103ruia ARA ar deveni mai atractiv\u0103, cred, ar putea fi \u0219i Premiile ARA, <\/em>distinc\u021bii acordate membrilor ARA pentru cele mai bune publica\u021bii, lucr\u0103ri \u0219i realiz\u0103ri.<\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

ARA: <\/strong>Ce dorin\u021be, g\u00e2nduri a\u021bi putea transmite\u00a0<\/strong>pentru\u00a0ARA \u00een pragul Centenarului Unirii? Cum vede\u021bi, care ar fi viitorul pentru ARA \u00een contextul unit\u0103\u021bii na\u021bionale ale rom\u00e2nilor de pretutindeni \u0219i \u00een contextul\u00a0<\/strong>unei competi\u021bii acerbe din societatea contemporan\u0103?<\/p>\n

Galina Martea: <\/strong>Mai \u00eent\u00e2i de toate, pentru contribu\u021bia enorm\u0103 \u00een conducerea Academiei Rom\u00e2no-Americane de Stiinte \u0219i Arte ar urma s\u0103-mi exprim mesajul de mul\u021bumire \u0219i respect fa\u021b\u0103 de profesorul universitar \u0219i omul de \u0219tiin\u021b\u0103 Ruxandra Vidu, pre\u0219edinte ARA, personalitate \u0219tiin\u021bific\u0103 marcant\u0103 \u00een mediul academic interna\u021bional care ne onoreaz\u0103 \u00een conducerea acestui forum \u0219tiin\u021bific \u0219i cultural al diasporei rom\u00e2ne, \u0219i, totodat\u0103, cu salut de recuno\u0219tin\u021b\u0103 \u0219i cu cele mai frumoase ur\u0103ri de bine \u00een adresa membrilor Comitetului de Conducere ARA. De asemenea, doresc s\u0103 transmit ur\u0103ri de mul\u021bumire \u0219i recuno\u0219tin\u021b\u0103 \u00een adresa propriu zis\u0103 a Academiei Rom\u00e2no-Americane pentru faptul c\u0103 exist\u0103 \u00een calitate de institu\u021bie academic\u0103 \u00een via\u021ba rom\u00e2nilor de \u00a0pretutindeni \u0219i nu numai, c\u0103 promoveaz\u0103 \u00een mod distinct valorile \u00a0spirituale\/intelectuale\/\u0219tiin\u021bifice\/culturale rom\u00e2ne\u0219ti \u00een spa\u021biul universal al existen\u021bei umane, c\u0103 une\u0219te \u00een sine tot ceea ce este suprem \u0219i nobil \u00een via\u021ba unui om de \u0219tiin\u021b\u0103 \u0219i cultur\u0103. Identic, cu mult respect, felicit\u0103ri \u0219i mul\u021bumiri tuturor membrilor ARA, personalit\u0103\u021bi care prin aportul lor academic \u00eembog\u0103\u021besc, la nesf\u00e2r\u0219it, cultura na\u021bional\u0103 \u0219i cea universal\u0103.<\/p>\n

C\u00e2t prive\u0219te viitorul pentru ARA \u00een contextul unit\u0103\u021bii na\u021bionale ale rom\u00e2nilor de pretutindeni \u0219i \u00een contextul\u00a0<\/strong>unei competi\u021bii acerbe din societatea contemporan\u0103 a\u0219 men\u021biona: at\u00e2ta timp c\u00e2t interesele \u0219i idealurile na\u021bionale\/sociale vor fi superioare intereselor personale, atunci \u0219i ARA va supravie\u021bui \u00een orice condi\u021bii, nec\u0103t\u00e2nd la orice competi\u021bie sau dificultate din afar\u0103. Astfel, unitatea \u0219i identitatea rom\u00e2nilor de pretutindeni va fi tot mai respectat\u0103, tot mai solid\u0103 \u0219i mai unit\u0103.<\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

ARA: <\/strong>V\u0103 mul\u021bumesc.<\/p>\n

Galina Martea: <\/strong>\u0218i eu V\u0103 mul\u021bumesc.<\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u00cen dialog: Academia Rom\u00e2no-American\u0103 de \u0218tiin\u021be \u0219i Arte (ARA) \u0219i Galina Martea, membru titular ARA, dr., savant, scriitoare (poet\u0103, prozatoare, [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-36430","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/36430","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=36430"}],"version-history":[{"count":4,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/36430\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":36434,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/36430\/revisions\/36434"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=36430"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=36430"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=36430"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}