{"id":36516,"date":"2018-03-09T20:07:23","date_gmt":"2018-03-09T20:07:23","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=36516"},"modified":"2018-03-09T20:07:57","modified_gmt":"2018-03-09T20:07:57","slug":"ioan-popoiu-%e2%80%93-afirmarea-unei-natiuni-romania-1866-1947-5","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2018\/03\/09\/ioan-popoiu-%e2%80%93-afirmarea-unei-natiuni-romania-1866-1947-5\/","title":{"rendered":"Ioan POPOIU \u2013 Afirmarea unei na\u0163iuni: Rom\u00e2nia 1866-1947 (5)"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a>Constitu\u0163ia din 1866. <\/strong>La 11\/23 mai 1866, a fost desemnat un nou guvern condus de Lasc\u0103r Catargiu, care avea drept principal\u0103 misiune elaborarea unei Constitu\u0163ii veritabile. Principele \u015fi guvernul, deopotriv\u0103, erau confrunta\u0163i cu probleme grele interne ale \u0163\u0103rii, dintre acestea cea mai dificil\u0103 era necesitatea de a ob\u0163ine fonduri, deoarece Cuza l\u0103sase o datorie public\u0103 de 55 milioane pia\u015ftri. Cei mai mul\u0163i func\u0163ionari, ca \u015fi ofi\u0163erii armatei nu erau pl\u0103ti\u0163i de \u015fase luni, iar posibilitatea unui \u00eemprumut era exclus\u0103 c\u00e2t\u0103 vreme Puterile nu voiau s\u0103-l recunoasc\u0103. Costul vie\u0163ii fiind \u00eengrozitor de urcat, era dificil s\u0103 se a\u015ftepte de la cet\u0103\u0163eni s\u0103 acopere deficitul.\u00a0 I. C. Br\u0103tianu \u00eencercase zadarnic s\u0103 conving\u0103 Adunarea s\u0103 decid\u0103 o emisiune fiduciar\u0103, guvernul fiind silit s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 din expediente Ceea ce complica \u015fi mai mult situa\u0163ia era o epidemie de holer\u0103, izbucnit\u0103 \u00een Moldova. Dup\u0103 ce a fost supus\u0103 unor modific\u0103ri de c\u0103tre un comitet al delega\u0163ilor sec\u0163iilor, proiectul legii fundamentale a intrat \u00een dezbaterea general\u0103 a Adun\u0103rii, la 17\/29 iunie 1866. \u00cens\u0103 \u00eenceputul dezbaterilor pe aceast\u0103 tem\u0103 a prilejuit o nea\u015fteptat\u0103 izbucnire antisemit\u0103 \u00een Moldova, ce s-a extins rapid \u00een Bucure\u015fti. \u00cencerc\u0103rile progresi\u015ftilor din r\u00e2ndurile radicalilor de a ob\u0163ine emanciparea evreilor au e\u015fuat \u00een fa\u0163a curentului contrar din s\u00e2nul opiniei publice rom\u00e2ne\u015fti. S-a ajuns p\u00e2n\u0103 la arderea unei sinagogi la Bucure\u015fti, ceea ce a silit pe evrei s\u0103 cear\u0103 ei \u00een\u015fi\u015fi retragerea acestei m\u0103suri .\u00cen jurul redact\u0103rii noii legi fundamentale, pe baza preambulului ,,Actului adi\u0163ional\u201d din 28 iunie 1864, (cf. raportul lui Green din 13 iunie), s-au dezl\u0103n\u0163uit\u00a0 chiar de la \u00eenceput dispute aprige \u00eentre radicali \u015fi conservatori \u015fi numai ,,r\u0103bdarea st\u0103ruitoare\u201d a principelui a dus \u00een final la o \u00een\u0163elegere \u00eentre cele dou\u0103 grup\u0103ri politice Diferen\u0163e de p\u0103reri serioase au separat rapid cele dou\u0103 grup\u0103ri politice \u00eentr-o serie de probleme, precum importan\u0163a unui parlament bicameral, amploarea sufragiului, prerogativele principelui, \u00een special dreptul s\u0103u de veto \u00een materie de legi, \u015fi\u00a0 statutul str\u0103inilor . A prevalat \u00een general punctul de vedere al conservatorilor, de pild\u0103, Senatul a fost aprobat drept camer\u0103 superioar\u0103, pentru a mai mic\u015fora din atribu\u0163iile Adun\u0103rii, perceput\u0103 de ei ca un organism liberal. Apoi, conservatorii \u015fi liberalii se pronun\u0163au deopotriv\u0103 pentru sistemul electoral cenzitar, \u00eens\u0103 opiniile lor difereau mult asupra m\u0103rimii averii \u015fi a felului \u00een care diferitele categorii sociale aveau s\u0103 fie reprezentate \u00een parlament. \u015ei aici conservatorii \u015fi-au impus optica lor, \u00een tentativa lor de a nu \u00eeng\u0103dui ca ,,ignoran\u0163ii \u015fi cei lipsi\u0163i de experien\u0163\u0103\u201d s\u0103 ,,sl\u0103beasc\u0103 sau s\u0103 anihileze voturile claselor inteligente \u015fi cultivate\u201d. A fost impus, \u00een final, un venit mare drept condi\u0163ie a dreptului de exercitare a votului, iar aleg\u0103torii au fost \u00eemp\u0103r\u0163i\u0163i \u00een colegii ce avantajau gradul de instruire \u015fi averea. La insisten\u0163a conservatorilor, a fost acordat principelui dreptul de veto absolut \u00een privin\u0163a legilor Dezbaterile privitoare la drepturile politice ce urmau s\u0103 fie acordate str\u0103inilor, mai ales evreilor, au fost aprinse, \u00eens\u0103 deosebirea dintre cele dou\u0103 grup\u0103ri a fost mai mic\u0103 \u00een acest caz. Opozi\u0163ia fa\u0163\u0103 de acele prevederi ce eliminau criteriul religios a fost puternic\u0103, consider\u00e2ndu-l un impediment \u00een calea naturaliz\u0103rii. Mul\u0163i nu ignorau concuren\u0163a economic\u0103 a evreilor \u015fi altor str\u0103ini, nici privilegiul de extrateritorialitate al sudi\u0163ilor. Astfel, \u00een final, articolul 7 al Constitu\u0163iei permitea doar str\u0103inilor cre\u015ftini s\u0103 devin\u0103 cet\u0103\u0163eni \u015fi s\u0103 beneficieze de drepturi politice, formulare r\u0103mas\u0103 \u00een vigoare p\u00e2n\u0103 \u00een 1879. Totu\u015fi, \u00een ciuda reu\u015fitelor conservatorilor, adversarii lor, liberalii, au repurtat un real succes ob\u0163in\u00e2nd\u00a0 aprobarea unui articol ce men\u0163iona c\u0103 numai Adunarea, chiar f\u0103r\u0103 acordul Senatului, avea dreptul s\u0103 aprobe bugetul.<\/p>\n

Noua Constitu\u0163ie a fost adoptat\u0103, la 30 iunie\/11 iulie, existen\u0163a guvernului de coali\u0163ie conservator-liberal \u00eenlesnind adoptarea ei \u00een cadrul dezbaterilor din Adunarea Constituant\u0103. \u00cen acea\u015fi zi, principele Carol a depus jur\u0103m\u00e2ntul pe textul Constitu\u0163iei adoptate, iar la 1\/13 iulie 1866, noua lege fundamental\u0103 a fost promulgat\u0103. Dup\u0103 votarea Constitu\u0163iei, Adunarea a p\u0103\u015fit la discutarea \u015fi votarea unei noi legi electorale, la 4\/16 iulie, iar la 6\/18 iulie, Constituanta a fost dizolvat\u0103 .<\/p>\n

Constitu\u0163ia votat\u0103 era destul de liberal\u0103 \u00een compara\u0163ie cu legile fundamentale ale altor \u0163\u0103ri, \u00eens\u0103 proiectul supus dezbaterii fusese mai avansat dec\u00e2t textul votat. K. Hitchins subliniaz\u0103 \u015fi el c\u0103, \u00een ciuda numeroaselor lupte c\u00e2\u015ftigate de conservatori, legea fundmental\u0103 din 1866 era, \u00een mod paradoxal, ,,esen\u0163ialmente, un document liberal\u201d.<\/p>\n

\u00a0Prerogativele domnului erau cele ale unui monarh constitu\u0163ional, guvernarea era reprezentativ\u0103, mini\u015ftrii erau r\u0103spunz\u0103tori pentru actele lor, principiul separ\u0103rii puterilor era clar afirmat, drepturile \u015fi libert\u0103\u0163ile cet\u0103\u0163enilor erau pe larg \u00eenf\u0103\u0163i\u015fate. Exercitarea acestor drepturi, \u00een timp, chiar dac\u0103 uneori erau \u00eenc\u0103lcate, a adus un num\u0103r mare de oameni \u00een procesul politic, asigur\u00e2nd un schimbul de idei prin intermediul unei prese libere, ceea ce a contribuit la formarea unei opinii publice democrate. Constitu\u0163ia garanta drepturi depline de proprietate posesorilor ei, proprietatea era declarat\u0103 ,,sacr\u0103 \u015fi inviolabil\u0103\u201d, exproprierea fiind admis\u0103 numai pentru ra\u0163iuni de utilitate public\u0103. Aceste stipula\u0163ii urm\u0103reau s\u0103 protejeze marea proprietate \u00eempotriva uzurp\u0103rilor unor noi reforme agrare, iar articolul 20 garanta \u00een mod egal \u015fi proprietatea \u0163\u0103r\u0103neasc\u0103, instituit\u0103 prin legea rural\u0103 din 1864, preciz\u00e2ndu-se c\u0103 acesteia ,,nu trebuie s\u0103 i se aduc\u0103 niciodat\u0103 vreo atingere\u201d .<\/p>\n

Pe de alt\u0103 parte, textul final adoptat al Constitu\u0163iei era limitativ, iar legea electoral\u0103 pe baza c\u0103reia erau ale\u015fi deputa\u0163ii \u015fi senatorii nu coresopundea principiilor liberale pe care le proclama. Normele (exigen\u0163ele) cenzitare de venituri \u015fi impozite ce trebuiau \u00eentrunite pentru a avea dreptul de a alege (mai restrictive dec\u00e2t cele din Statutul lui Cuza) \u015fi divizarea electoratului \u00een colegii au dus la preponderen\u0163a categoriilor \u00eenst\u0103rite \u00een cele dou\u0103 Camere. Primele dou\u0103 colegii, dominate de proprietari, desemnau 66 de parlamentari, colegiul trei or\u0103\u015fenesc 58, iar colegiul patru, care reprezenta sute de mii de aleg\u0103tori, desemna doar 33. Conform celor mai vechi date statistice (1883), colegiul unu pentru Senat cuprindea 2355 de aleg\u0103tori, iar colegiul doi 4524. O situa\u0163ie asem\u0103n\u0103toare era \u00een primele trei colegii pentru Camer\u0103: colegiul unu cuprindea 3388 aleg\u0103tori, colegiul doi 4814, iar colegiul trei 15.382 aleg\u0103tori. \u00cen sf\u00e2r\u015fit, colegiul al patrulea cuprindea 12.657 delega\u0163i cu drept de vot direct, reprezent\u00e2nd 626.906 aleg\u0103tori ce nu votau direct. Rezultatul era c\u0103 cei 23.584 aleg\u0103tori ai colegiilor I, II \u015fi III (mo\u015fieri,\u00a0 proprietari mijlocii \u015fi \u015fi clasa mijlocie de la ora\u015fe) trimiteau \u00een Camer\u0103 118 deputa\u0163i, \u00een timp ce colegiul IV, alc\u0103tuit din sute de mii de aleg\u0103tori, alegea doar 33<\/p>\n

Proiectul, elaborat de o comisie a Consiliului de Stat, prev\u0103zuse trei colegii electorale, unul urban \u015fi dou\u0103 rurale, drept de vot direct conferit tuturor cet\u0103\u0163enilor av\u00e2nd 21 de ani, o singur\u0103 Adunare, alegerea \u015fi inamovibilitatea magistra\u0163ilor. \u00cen cursul dezbaterilor \u00eens\u0103 au ap\u0103rut modific\u0103ri limitative ale proiectului \u00eenaintat, conservatorii l-au considerat prea radical \u015fi discu\u0163iile au reliefat pozi\u0163iile divergente ale celor dou\u0103 grup\u0103ri politice. \u00cen final, datorit\u0103 \u015fi medierii principelui, s-a ajuns la un compromis \u00eentre ele, fiind introdus un sistem bicameral, principelui i s-a acordat drept de veto \u00een materie de legi votate de Parlament (de care el n-a f\u0103cut niciodat\u0103 uz). Sistemul electoral a suferit \u015fi el limit\u0103ri, de la trei colegii s-a ajuns \u00een final la patru, iar majoritatea aleg\u0103torilor (\u0163\u0103ranii) au beneficiat numai de votul indirect, n-a fost acceptat\u0103 eligibilitatea magistra\u0163ilor, iar inamovibilitatea acestora avea s\u0103 fie acordat\u0103 treptat. \u00cen proiect era men\u0163ionat\u0103 \u015fi \u00eemp\u0103m\u00e2nenirea alogenilor (str\u0103inilor) de orice rituri (evrei \u015fi musulmani), dar \u00een textul adoptat aceasta a fost eliminat\u0103. Dar faptul c\u0103 rom\u00e2nii (moldo-valahii) reu\u015fiser\u0103 s\u0103 elaboreze o Constitu\u0163ie, f\u0103r\u0103 amestec dinafar\u0103, c\u0103 bazele monarhiei constitu\u0163ionale fuseser\u0103 puse reprezenta ,,o piatr\u0103 de hotar\u201d \u00een istoria lor .<\/p>\n

Principalul izvor de inspira\u0163ie al autorilor legii fundamentale a fost Constitu\u0163ia belgian\u0103 din 1831, at\u00e2t sub raportul formei, c\u00e2t \u015fi al con\u0163inutului. Alegerea acestui text constitu\u0163ional nu este \u00eent\u00e2mpl\u0103toare, c\u00e2nd \u015ftim c\u0103 cel dint\u00e2i principe ales a fost Filip de Flandra, iar oamenii politici de la 1866 inten\u0163ionau s\u0103 introduc\u0103 \u00een Rom\u00e2nia institu\u0163iile din aceast\u0103 \u0163ar\u0103 \u015fi s\u0103 constituie la Dun\u0103re o ,,Belgie a Orientului\u201d. Cu toate acestea, constitu\u0163ia rom\u00e2n\u0103 din 1866 nu era nicidecum o simpl\u0103 imita\u0163ie a celei belgiene, deoarece autorii ei au \u0163inut seama de condi\u0163iile specifice ale Rom\u00e2niei.<\/p>\n

\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2013<\/p>\n

Prof. Ioan POPOIU, <\/strong><\/p>\n

licen\u021biat \u00een Istorie-Filosofie \u0219i Teologie<\/strong><\/p>\n

C\u00e2mpulung Moldovenesc<\/strong><\/p>\n

9 martie\u00a0 2018<\/strong><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Constitu\u0163ia din 1866. La 11\/23 mai 1866, a fost desemnat un nou guvern condus de Lasc\u0103r Catargiu, care avea drept [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-36516","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/36516","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=36516"}],"version-history":[{"count":3,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/36516\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":36519,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/36516\/revisions\/36519"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=36516"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=36516"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=36516"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}