{"id":3655,"date":"2012-03-29T13:58:34","date_gmt":"2012-03-29T13:58:34","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=3655"},"modified":"2012-03-29T14:31:31","modified_gmt":"2012-03-29T14:31:31","slug":"focul-pacatului-si-apa-curata-a-virtutii","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2012\/03\/29\/focul-pacatului-si-apa-curata-a-virtutii\/","title":{"rendered":"Focul p\u0103catului \u0219i apa curat\u0103 a virtu\u021bii"},"content":{"rendered":"


\n<\/em><\/p>\n

\"\"<\/a><\/p>\n

Cumin\u0163enia p\u0103m\u00e2ntului-C.Br\u00e2ncu\u015fi<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Motto:<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0 \u201eS\u0103 fii abil e ceva, dar s\u0103 fii cinstit, asta merit\u0103 osteneala.\u201d\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Constantin Br\u00e2ncu\u015fi<\/em><\/strong><\/p>\n

\n

\n

Citim \u00een ziarele acestei s\u0103pt\u0103m\u00e2ni: \u201eCel mai c\u0103utat infractor al momentului\u201d. \u201eMagistra\u0163ii \u00cenaltei Cur\u0163i de Casa\u0163ie \u015fi Justi\u0163ie au emis, joi 22 martie a.c. un mandat de arestare \u00een lips\u0103 a unui deputat acuzat de mai multe \u00een\u015fel\u0103ciuni imobiliare\u2026\u201d Iat\u0103 o nou\u0103 tem\u0103 de reflec\u021bie care m-a determinat s\u0103 a\u0219tern g\u00e2nduri despre virtute, cuv\u00e2nt ce provine din latinescul \u201evirtus\u201d, \u00eensemn\u00e2nd integritate moral\u0103, existen\u021ba ei nefiind\u00a0 posibil\u0103 f\u0103r\u0103 libera alegere, a spus-o chiar unul din cei mai reputa\u021bi Sfin\u021bi P\u0103rin\u021bi ai Bisericii \u2013 Origene (185-254). Se poate vorbi de mai multe virtu\u0163i, despre virtu\u0163i\u00a0 religioase \u015fi virtu\u0163i morale. Virtu\u0163ile religioase sunt considerate a fi suprafire\u015fti sau insuflate – daruri puse de Dumnezeu \u00een inima omului – care \u00eei orienteaz\u0103 via\u0163a spre fapte bune. Aceste virtu\u021bi sunt: dragostea, credin\u0163a \u015fi speran\u0163a. Opusul lor: ura, lipsa de credin\u0163\u0103 \u015fi disperarea. Dragostea este puterea, energia tr\u0103irii spirituale manifestat\u0103 prin sentiment, ra\u021biune \u0219i voin\u021b\u0103 fa\u021b\u0103 de sine, de lume \u0219i fa\u021b\u0103 de Dumnezeu, fiindc\u0103 \u201eDumnezeu este iubire\u201d (I Ioan 4, 16) ; credin\u021ba este un dar de la Dumnezeu, prin care primim \u0219i p\u0103str\u0103m ca adev\u0103ruri, toate cele scrise \u00een Sf\u00e2nta Scriptur\u0103 \u0219i Sf\u00e2nta Tradi\u021bie: \u201eCel ce crede \u00een Mine chiar de va fi \u0219i muri, viu va fi\u201d; speran\u021ba este a\u0219teptarea cu \u00eencredere a \u00eemplinirii tuturor binefacerilor, \u201eHristos \u00een voi, n\u0103dejdea slavei” (Col. 1:26-27).<\/strong><\/p>\n

Virtu\u0163ile morale sunt deprinderi dob\u00e2ndite \u00een practica vie\u0163ii. Ele exprim\u0103 esen\u0163a \u015fi perfec\u0163iunea moral\u0103; controleaz\u0103 toate actele, faptele \u015fi atitudinile noastre, modeleaz\u0103 \u015fi structureaz\u0103 \u00eentreaga noastr\u0103 via\u0163\u0103. Ele sunt: \u00een\u0163elepciunea, dreptatea, cump\u0103tarea \u015fi t\u0103ria. Aceste virtu\u021bi se mai numesc \u0219i cardinale, fiindc\u0103 ele stau la temelia celorlalte virtu\u021bi \u0219i pe ele se reazem\u0103 via\u021ba cinstit\u0103. Opusul lor: prostia, nedreptatea, ne\u00eenfr\u00e2narea, sl\u0103biciunea.<\/strong><\/p>\n

\u00cen\u021belepciunea este cea care ajut\u0103 echilibrului vie\u021bii noastre, \u00eenf\u0103ptuirii de lucruri cinstite, prin pruden\u021b\u0103, prevedere; dreptatea presupune raportarea activit\u0103\u0163ilor noastre la respectarea normelor divine (Cuv\u00e2ntul lui Dumnezeu) \u0219i a normelor de drept juridic (stabilite de conduc\u0103torii \u021b\u0103rilor); cump\u0103tarea presupune st\u0103p\u00e2nirea poftelor, m\u0103sur\u0103 \u00een toate actele \u015fi faptele vie\u0163ii (\u00een m\u00e2ncare, b\u0103utur\u0103, \u00eembr\u0103c\u0103minte, \u00een vorbe, avu\u0163ie \u015fi \u00een tot comportamentul); t\u0103ria este virtutea moral\u0103 care \u00eent\u0103re\u015fte sufletul \u015fi cugetul \u00een urm\u0103rirea binelui; ne face capabili s\u0103 dep\u0103\u015fim toate greut\u0103\u0163ile vie\u0163ii.<\/strong><\/p>\n

Sf. Macarie cel Mare spunea c\u0103 toate virtu\u021bile sunt legate \u00eentre ele, form\u00e2nd un lan\u021b duhovnicesc, una at\u00e2rn\u00e2nd de cealalt\u0103. Fiin\u021ba tuturor virtu\u021bilor este \u00eensu\u0219i Iisus Hristos \u0219i El trebuie s\u0103 fie etalonul comportamentului nostru.<\/strong><\/p>\n

\u00cen alt eseu afirmam c\u0103 cinstea nu este o voca\u021bie (atrac\u021bie \u00eenn\u0103scut\u0103), dar este o op\u0163iune dob\u00e2ndit\u0103 prin educa\u021bie sau autoeduca\u021bie \u0219i prin voin\u021b\u0103. Cinstea ca atare este o virtute, una dintre cele mai complexe, pentru c\u0103 \u00een ea se adun\u0103 \u0219i se sintetizeaz\u0103 multe alte virtu\u021bi, este o calitate moral\u0103 care include: \u00een\u021belepciunea, dreptatea, cump\u0103tarea, sentimentul demnit\u0103\u021bii, corectitudinii \u0219i serve\u0219te drept c\u0103l\u0103uz\u0103 \u00een conduita omului. Opusul cinstei este corup\u021bia. Un om cinstit lupt\u0103 \u00een via\u021b\u0103 pentru biruin\u021ba binelui, pentru fericire. Orice comunitate omeneasc\u0103 este echilibrat\u0103, s\u0103n\u0103toas\u0103 \u0219i prosper\u0103, atunci c\u00e2nd se afl\u0103 \u00een ea o majoritate de oameni cinsti\u021bi. \u201eNu exist\u0103 mo\u0219tenire mai pre\u021bioas\u0103 dec\u00e2t cinstea\u201d scria William Shakespeare.<\/strong><\/p>\n

Corup\u021bia, acest mare p\u0103cat omenesc, este definit\u0103 ca fiind: dec\u0103dere, depravare, desfr\u00e2nare,\u00a0 destr\u0103b\u0103lare, dezm\u0103\u021b, imoralitate, perversitate, pierzanie, stric\u0103ciune, viciu, de\u0219\u0103n\u021bare, descompunere, putreziciune, seducere\u2026 Sf. Ioan Gur\u0103 de Aur (347-407) spunea c\u0103 focul p\u0103catului se stinge doar prin apa curat\u0103 a virtu\u021bii. Se pare c\u0103 \u00een zilele noastre izvorul acestei ape a cam secat\u2026 focul se extinde, pompierii nu mai prididesc a-l stinge.<\/strong><\/p>\n

Politicienii definesc corup\u021bia ca fiind \u201eabuz de putere s\u0103v\u00e2r\u015fit \u00een scopul ob\u0163inerii unui profit personal, direct sau indirect, pentru sine sau pentru altul, \u00een sectorul public sau \u00een sectorul privat\u201d.<\/strong><\/p>\n

Majoritatea oamenilor privesc corup\u021bia ca fiind determinat\u0103 de legi prost f\u0103cute \u015fi \u00eenc\u0103lcate \u00een mod sistematic de chiar cei care ar trebui s\u0103 vegheze la aplicarea lor; clientelism \u015fi clici \u00een competi\u0163ie pe resurse. Sunt destui oameni abili \u00een a eluda legile, ne\u021bin\u00e2nd seam\u0103\u00a0 de moralitatea necesar\u0103 unui om care intr\u0103 \u00een afaceri \u0219i trag probabil dup\u0103 ei \u00een mocirl\u0103 \u0219i pe al\u021bi oameni, profit\u00e2nd de l\u0103comia sau de naivitatea lor. M\u0103 tot \u00eentreb, c\u00e2nd \u0219i cum au dob\u00e2ndit ace\u0219ti oameni o at\u00e2t de bogat\u0103 cultur\u0103 infrac\u021bional\u0103? Cum de s-au putut perfec\u021biona \u00eentr-un timp at\u00e2t de scurt? B\u0103ie\u021bi de\u0219tep\u021bi, nu glum\u0103! Bine sesiza cineva c\u0103 ast\u0103zi \u201ebisericile \u0219i m\u0103n\u0103stirile sunt aproape goale, \u00een timp ce s\u0103lile tribunalelor, pu\u0219c\u0103riile, tripourile, bordelurile, discotecile sunt mereu pline.\u201d Chiar m\u0103 \u00eentreb unde or \u00eenc\u0103pea at\u00e2\u021bia nemernici? Dar au grij\u0103 judec\u0103torii s\u0103 le dea condamn\u0103ri cu suspend\u0103ri! Pl\u0103tesc, fiindc\u0103 au de unde \u0219i stau bine-mersi acas\u0103. Cam asta \u00eenseamn\u0103, nu? C\u00e2te ore de munc\u0103 ar putea presta to\u021bi ace\u0219ti inculpa\u021bi \u00een schimbul acestor procese tergiversate, plimb\u0103ri prin tribunale? C\u00e2t\u0103 energie pierd to\u021bi ace\u0219ti tineri \u00een discoteci \u0219i bordeluri, \u00een loc s\u0103 practice diverse sporturi, s\u0103 viziteze muzee, s\u0103 caute s\u0103li de concerte, biserici pentru a se cultiva, sau s\u0103 creeze ceva folositor prin munca lor?<\/strong><\/p>\n

Filozofii vremurilor au fost preocupa\u021bi de integritatea moral\u0103 a oamenilor, pentru binele societ\u0103\u021bii \u00een care tr\u0103iau. Socrate (470 \u00ee.Hr.-399 \u00ee.Hr.) afirma la vremea sa c\u0103 oamenii nu sunt virtuo\u0219i de la natur\u0103, virtutea nu e chibzuin\u021b\u0103, adic\u0103 judecata cump\u0103nit\u0103, logic\u0103, ea nu se poate \u00eenv\u0103\u021ba, ci e dat\u0103 oarecum prin har divin celor care o au; ceea ce \u00eei c\u0103l\u0103uze\u0219te \u00eens\u0103 spre virtute este p\u0103rerea adev\u0103rat\u0103.<\/strong><\/p>\n

Filozoful grec Aristotel (384 \u00ee.Hr.-322 \u00ee.Hr.),\u00a0 considera virtutea de dou\u0103 feluri: o virtute a ra\u021biunii \u0219i o virtute moral\u0103; prima se dezvolt\u0103 prin \u00eenv\u0103\u021b\u0103tur\u0103 \u0219i are nevoie de experien\u021b\u0103 \u0219i de timp, virtutea moral\u0103 \u00eens\u0103, se cap\u0103t\u0103 prin obi\u0219nuin\u021b\u0103. Astfel trage concluzia c\u0103 nici una din virtu\u021bile etice nu este dat\u0103 de natur\u0103, c\u0103ci nimic din ce apar\u021bine naturii nu poate fi schimbat prin obi\u0219nuin\u021b\u0103. Avem doar o dispozi\u021bie natural\u0103 s\u0103 le primim \u00een noi. Aceast\u0103 dispozi\u021bie nu poate deveni realitate dec\u00e2t prin obi\u0219nuin\u021b\u0103: \u201econstruind, devii un constructor, c\u00e2nt\u00e2nd la chitar\u0103 devii un chitarist, tot a\u0219a prin ac\u021biunea dreapt\u0103 devenim drep\u021bi, prin observarea m\u0103surii devenim m\u0103sura\u021bi, prin ac\u021biuni de curaj \u2013 curajo\u0219i.\u201d<\/strong><\/p>\n

Virtutea moral\u0103 a caracterului este \u00eens\u0103 un habitus, adic\u0103 o deprindere care r\u0103m\u00e2ne sub form\u0103 de dispozi\u021bie activ\u0103. \u201eEa nu se \u00eenva\u021b\u0103!\u201d, este r\u0103spunsul lui Aristotel la problema care, de la Socrate a preocupat toat\u0103 filozofia greac\u0103, anume de a \u0219ti dac\u0103 virtutea se poate \u00eenv\u0103\u021ba, c\u0103p\u0103ta prin \u0219tiin\u021b\u0103. \u201eCunoa\u0219te-te pe tine \u00eensu\u021bi\u201d spusese Socrate, fiindc\u0103 r\u0103ul este f\u0103cut c\u00e2nd nu cuno\u0219ti binele; nu este o cuno\u0219tin\u021b\u0103 c\u0103p\u0103tat\u0103, c\u00e2t o deprindere, un stil al ac\u021biunilor noastre ob\u021binut prin exerci\u021biu.<\/strong><\/p>\n

Pentru a face bine, a fi cinstit, mai \u00eent\u00e2i trebuie s\u0103 te dep\u0103rtezi de r\u0103u, de ispite. Cineva sf\u0103tuia: \u201eAcolo \u021bine-\u021bi c\u0103ru\u021ba, departe de apa care clocote\u0219te \u0219i de v\u00e2rtej\u201d. Mai clar, din tabloul virtu\u021bilor, cinstea s-ar putea cuprinde \u00een cele dou\u0103: justi\u021bie \u0219i pruden\u021b\u0103, iar necinstea: profit bazat pe \u00een\u0219el\u0103ciune. Ra\u021biunea omului \u00eei serve\u0219te pentru a distinge \u0219i a alege ceea ce este bun. Pentru Aristotel via\u021ba trebuie condus\u0103 de ra\u021biune, \u00eentruc\u00e2t ra\u021biunea apar\u021bine numai omului \u0219i cu ajutorul ei via\u021ba poate fi fericit\u0103 pentru el.<\/strong><\/p>\n

Teologul, filozoful cre\u0219tin, Fericitul Augustin (354-430) considera c\u0103 sufletul care este de esen\u021b\u0103 spiritual\u0103 \u0219i nemuritor, poate contempla \u00een el ideile eterne, aceast\u0103 contemplare form\u00e2nd \u00een\u021belepciunea, dar el poate contempla \u00een el \u0219i adev\u0103rurile morale, aceasta \u00eensemn\u00e2nd c\u0103 \u0219i adev\u0103rurile morale au o origine transcendent\u0103; de origine divin\u0103 fiind, ele sunt eterne, exprim\u0103 iubirea \u0219i calitatea lui Dumnezeu. Aceasta se traduce prin iubire \u00een rela\u021biile dintre oameni. R\u0103ul nu poate fiin\u021ba definitiv, el fiind numai \u201eo lips\u0103\u201d, \u201eo ne\u00eemplinire\u201d, a\u0219a cum mai t\u00e2rziu avea s\u0103 spun\u0103 \u0219i Einstein.<\/strong><\/p>\n

Filozoful englez Francis Bacon (1561-1626) este intransigent \u0219i ne avertizeaz\u0103 \u00een scrierile lui: \u201eNu aripi trebuie s\u0103 se pun\u0103 spiritului omenesc, ci plumb, c\u0103ci cu prea mare u\u0219urin\u021b\u0103 se av\u00e2nt\u0103 \u00een cele mai \u00eenalte abstrac\u021biuni, pierz\u00e2nd orice contact cu experien\u021ba.\u201d<\/strong><\/p>\n

Ren\u00e9 Descartes, filozof \u0219i matematician francez (1596-1650), sus\u021binea c\u0103 nu este necesar ca ra\u021biunea noastr\u0103 s\u0103 nu se \u00een\u0219ele; este de ajuns con\u0219tiin\u021ba noastr\u0103 s\u0103 ne arate c\u0103 nu ne-au lipsit niciodat\u0103 hot\u0103r\u00e2rea, voin\u021ba \u0219i virtutea de a executa toate lucrurile pe care am judecat a fi cele mai bune \u0219i \u00een acest fel virtutea singur\u0103 este suficient\u0103 pentru a ne face ferici\u021bi \u00een via\u021ba aceasta, fiindc\u0103 virtutea c\u00e2nd nu este luminat\u0103 \u00eendeajuns de intelect, poate fi fals\u0103, poate s\u0103 ne duc\u0103 pe drumul r\u0103ului, ori tocmai ra\u021biunea \u00eempiedic\u0103 falsitatea ra\u021biunii, consider\u00e2nd totodat\u0103 c\u0103 Seneca – considerat un mare moralist – nu a dat toate principalele adev\u0103ruri pentru cunoa\u0219terea mai u\u0219oar\u0103 a virtu\u021bii, pentru reglementarea dorin\u021belor \u0219i pasiunilor noastre. Fac o parantez\u0103 amintind o \u00eendrumare pre\u021bioas\u0103 a lui Seneca: \u201eS\u0103 exprim\u0103m ceea ce sim\u021bim, s\u0103 sim\u021bim ceea ce exprim\u0103m; vorba s\u0103 semene cu fapta\u201d.<\/strong><\/p>\n

Pe de alt\u0103 parte, matematicianul, fizicianul \u0219i filozoful Blaise Pascal (1623-1662) ne spune s\u0103 nu c\u0103utam siguran\u021b\u0103 \u0219i certitudine \u00een ra\u021biunea noastr\u0103; ea va fi totdeauna \u00een\u0219elat\u0103 de inconstan\u021ba aparen\u021belor. Suntem plini de lucruri care ne arunc\u0103 \u00een afar\u0103: pasiunile ne \u00eemping \u00een afar\u0103, obiectele din afar\u0103 ne tenteaz\u0103 \u0219i ne cheam\u0103 \u0219i astfel filozofii ar propov\u0103dui \u00een zadar \u201eIntra\u021bi \u00een voi \u00een\u0219iv\u0103!\u201d Singurul lucru care ne m\u00e2ng\u00e2ie \u00een mizeria noastr\u0103 este divertismentul \u0219i el este tocmai cea mai mare dintre mizeriile noastre, c\u0103ci el ne \u00eempiedic\u0103 s\u0103 ne g\u00e2ndim la noi \u0219i ne duce spre pierzanie. A avut oscila\u021bii \u00eentre ra\u021bionalism \u0219i scepticism (era \u0219i foarte t\u00e2n\u0103r pe atunci; moare la numai 39 de ani), spre finalul vie\u021bii aleg\u00e2nd credin\u021ba. Din punctul lui de vedere, g\u00e2ndirea determin\u0103 m\u0103re\u021bia omului: \u201eOmul nu este dec\u00e2t o trestie, cea mai slab\u0103 din natur\u0103, dar este o trestie care g\u00e2nde\u0219te.\u201d Concluzia lui este s\u0103 evit\u0103m excesele – at\u00e2t excluderea ra\u021biunii c\u00e2t \u0219i neadmiterea ei. Despre inim\u0103, Pascal spunea c\u0103 \u201eInima are ra\u021biunile ei, pe care ra\u021biunea nu le cunoa\u0219te\u201d. Tot el amintea c\u0103 \u00een lumea noastr\u0103 \u201eIisus a venit cu str\u0103lucirea ordinei sale.\u201d<\/strong><\/p>\n

Filozoful german Immanuel Kant (1724-1804) afirma clar c\u0103 virtutea – \u00een\u021beleg\u00e2ndu-se acel ansamblu de calit\u0103\u021bi umane printre care \u0219i cinstea – poate fi dob\u00e2ndit\u0103, ea nu e n\u0103scut\u0103, acest fapt ar reie\u0219i chiar din no\u021biunea ei f\u0103r\u0103 a fi nevoie s\u0103 ne raport\u0103m la cuno\u0219tin\u021be antropologice din experien\u021b\u0103, c\u0103ci facultatea moral\u0103 a omului nu ar fi virtute dac\u0103 nu ar triumfa prin puterea principiului \u00een lupta cu puternicele \u00eenclin\u0103ri contrare. Vorbind despre virtute, Kant concluziona: \u201eEa este produsul ra\u021biunii practice pure, \u00eentruc\u00e2t aceasta \u00een cuno\u0219tin\u021ba superiorit\u0103\u021bii sale, din libertate c\u00e2\u0219tig\u0103 predominan\u021ba asupra \u00eenclin\u0103rilor.\u201d<\/strong><\/p>\n

Kant, cel c\u0103ruia dou\u0103 lucruri \u00eei umpleau mintea cu o ve\u0219nic \u00eennoit\u0103 \u0219i sporit\u0103 admira\u021bie \u0219i venera\u021bie: \u201eCerul \u00eenstelat deasupra mea \u0219i legea moral\u0103 din mine\u201d al c\u0103rei scop, spunea, nu se opre\u0219te la hotarele acestei vie\u021bi, ci se \u00eentinde spre infinit (Critica ra\u021biunii practice).<\/strong><\/p>\n

Vavila Popovici \u2013 Raleigh, NC<\/strong><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Cumin\u0163enia p\u0103m\u00e2ntului-C.Br\u00e2ncu\u015fi \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Motto: \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0 \u201eS\u0103 fii abil e ceva, dar s\u0103 [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-3655","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3655","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=3655"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3655\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=3655"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=3655"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=3655"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}