{"id":3670,"date":"2012-03-30T20:48:01","date_gmt":"2012-03-30T20:48:01","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=3670"},"modified":"2012-03-31T20:53:33","modified_gmt":"2012-03-31T20:53:33","slug":"1-aprilie-1941%e2%80%93-masacrul-de-la-fantana-alba","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2012\/03\/30\/1-aprilie-1941%e2%80%93-masacrul-de-la-fantana-alba\/","title":{"rendered":"1 aprilie 1941\u2013 Masacrul de la F\u00e2nt\u00e2na Alb\u0103"},"content":{"rendered":"
\n
\n
\u00a0\"Fi\u015fier:Bucovina<\/a><\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n

M\u0103rturii:<\/em> \u0218irul nemul\u021bumirilor popula\u021biei s-a acumulat treptat \u0219i a dus \u00een final la declan\u0219area dramei de la F\u00e2ntana Alba din 1 aprilie 1941. Atmosfera din r\u00e2ndul popula\u021biei din zon\u0103 \u00een primav\u0103ra 1941 reiese din informa\u021biile culese de la martori. Vom prezenta concluziile scriitorului Vasile Levin\u021bchi din Carapciu, el \u00eensu\u0219i participant la mar\u0219ul \u00een cauz\u0103. Acesta sintetiz\u0103 astfel, \u00een 1991, cauzele hot\u0103r\u00e2rii oamenilor de pe valea Siretului Mic \u0219i a Siretului de a emigra cu orice pre\u021b \u00een Rom\u00e2nia:<\/strong><\/p>\n

<\/h3>\n

\"\"<\/a><\/h3>\n


\n<\/a><\/h3>\n

\u201cSpaima fa\u021b\u0103 de noile or\u00e2nduieli, apari\u021bia \u00een prim plan la putere a unor elemente declasate (\u00een majoritatea cazurilor a unor indivizi compromi\u0219i \u2013 chiar \u0219i \u00een fa\u021ba s\u0103tenilor nevoia\u0219i \u2013 prin lene, be\u021bii \u0219i tic\u0103lo\u0219ii \u00een general) rare fiind cazurile \u00een care s-au \u00eencadrat \u00eentre activi\u0219ti din convingere \u0219i oameni serio\u0219i, arest\u0103rile aproape zilnice cauzate de delatori bucuro\u0219i s\u0103 se r\u0103zbune pe vecini sau chiar s\u0103 le ia bunurile. Disp\u0103reau \u021b\u0103rani de r\u00e2nd, f\u0103r\u0103 avere \u0219i f\u0103r\u0103 vreo vin\u0103, nec\u0103ji\u021bi \u00een majoritatea lor, deoarece prin satele de pe valea Siretului nu prea erau bog\u0103ta\u0219i care s\u0103 fi exploatat munca str\u0103in\u0103, p\u0103m\u00e2nturile nefiind cine \u0219tie ce m\u0103noase.S-au ivit turn\u0103tori, delatori de ocazie, bucuro\u0219i s\u0103 se poat\u0103 r\u0103fui pentru vechi vr\u0103jma\u0219i. Unii au profitat \u0219i s-au folosit de bunurile r\u0103mase de la cei \u00eenl\u0103tura\u021bi.Abuzurile se \u00eenmul\u021beau, starea de nesiguran\u021b\u0103 cre\u0219tea, frontiera croit\u0103 nemilos prin satele rom\u00e2ne\u0219ti ale aceleia\u0219i zone etno-folclorice nu \u021binea seama de aspira\u021biile unei lumi desp\u0103r\u021bite artificial. Tic\u0103lo\u0219ia se \u00eentrona, cinstea r\u0103m\u00e2nea de domeniul trecutului.\u201d (V. Levitchi,1991).<\/em><\/strong><\/p>\n

Laz\u0103r Furnic\u0103 arat\u0103 \u00een 1989 c\u0103 \u00een prim\u0103vara lui 1941 circulau zvonuri c\u0103 va veni vremea ca toat\u0103 lumea va m\u00e2nca la cazan, bisericile vor fi transformate \u00een grajduri, c\u0103 femeile vor deveni un bun comun, c\u0103 rom\u00e2nii vor fi deporta\u021bi \u00een Siberia.<\/strong>
\n La aceasta se adaug\u0103 lipsa total\u0103 de transparen\u021b\u0103 \u0219i bun\u0103 credin\u021b\u0103 \u00een m\u0103surile politice \u0219i administrative luate de noile autorit\u0103\u021bi, teroarea \u0219i minciuna ridicate la rang de dogma. S-a aratat \u00eentr-un articol func\u021bionarea defectuas\u0103 \u0219i cu intermiten\u021b\u0103 \u00een perioada iulie 1940 \u2013 septembrie 1940 a birourilor de emigrare \u00een Rom\u00e2nia. Dupa 15 februarie 1941 acestea au fost reactivate. Vestea redeschiderii lor \u00een capitalele de raion a produs mult\u0103 agita\u021bie \u00een r\u00e2ndul locuitorilor care ajunseser\u0103 \u00eentre timp la concluzia c\u0103 singura salvare pentru ei o constituia emigrarea \u00een patria mama, Rom\u00e2nia. La luarea acestei decizii dramatice pentru ei a contribuit propaganda din ce in ce mai intensa cu privire la colectivizarea agriculturii, precum si stirile relativ la deportarea a 300 de femei cu copii din satele Crasna si Ciudei care aveau sotii in Romania (G. Macrin, 1988).<\/em><\/strong><\/p>\n

Apare Vasile Luca<\/strong><\/p>\n

Marsul romanilor din raionul Adancata (Hliboca) de la 1 aprilie 1941 a precedat de unul de mai mica amploare petrecut in orasul Storojinet, capitala raionului cu acelasi nume, la 26 martie a aceluiasi an (V.Ilica, 1994, 1999). Initial, in cursul lunii martie, in urma zvonurilor, mii de tarani romani si ucranieni au venit la Storojinet ca sa predea cereri de emigrare in Romania. Cererile au fost primite. Speriate de amploarea emigrarii, autoritatile sovietice au revenit si au refuzat sa mai primeasca in continuare cereri. In fata acestei situatii, la 26 martie 1941, mii de alti tarani din acelasi raion au venit din nou cu cererile de emigrare sa le depuna la NKVD (sectia raionala). Militia a refuzat sa primeasca cererile lor. Atunci, taranii care blocasera curtea fostei prefecturi si strazile din jur au protestat cu voce tare impotriva acestei masuri. A fost chemat deputatul Vasile Luca (deputat in Sovietul suprem si viceprimar al Cernautilor). Acesta le-a spus cetatenilor surescitati ca zvonul relativ la aprobarea plecarii in Romania a fost lansat de elemente dusmanoase URSS-ului care urmaresc sa ii faca pe taranii bucovineni \u201ccersetori si slugi la boierii din Romania\u201d. Lumea l-a intrerupt si a inceput sa-l huiduiasca in gura mare spunand : \u201cAjunge! Suntem satui de minciunile comunistilor.Noi vrem sa plecam in <\/em>Romania<\/em> caci am trait omeneste si nimeni nu si-a batut joc de noi ca voi comunistii!\u201d<\/em> Altii strigau: \u201cJos comunistii!<\/em> Nu s-a mai putut dialoga. Un grup de femei s-a repezit la el si au inceput sa strige: \u201cDomnule deputat, de-ne drumul in <\/em>Romania<\/em> ca va lasam casele, si vitele, si tarina ca sa fie a voastra, ca noi ne vom descurca cumva. Nu mai putem suporta greutatile si mizeria pe care ni le faceti<\/em>!\u201d<\/strong><\/p>\n

Protejat de o garda de soldati, Vasile Luca s-a urcat in masina si a plecat. Ca sa scape de multimea furioasa, un functionar de la raion a spus multimii ca s-a revenit asupra masurii initiale, iar cererile lor se primesc la primarie (soviet). Cand multimea a ajuns acolo, a constatat ca accesul in cladire era barat de un grup de soldati inarmati. Dandu-si seama ca ai fost pacaliti, oamenii s-au adunat in piata orasului din fata celor doua biserici si au hotarat ca saptamana urmatoare, la 1 aprilie, sa faca o procesiune cu cruci si cu prapuri de la biserica cu care sa treaca in Romania.<\/strong><\/p>\n

Cei care au participat la aceasta adunare au fost tarani din jurul orasului Storojinet- din Ropcea, Ciudei, Budenit, Patrautii de Sus,etc.<\/strong><\/p>\n

Zvonul ca autoritatile primes cereri de emigrare in Romania a facut ca in a doua jumatate a lunii februarie 1941 biroul NKVD de la raion sa fie inundat d cereri de plecare.Acestea trebuiau sa fie redactate neaparat in limba rusa. Cererile au fost facute in cel mai mare secret, caci respectivul \u201csciitor\u201d risca sa fie deportat pentru asemenea \u201cdelict\u201d asa cum a patit pensionarul CFR Mihai Charabarovici din Cupca, cunoscator al limbii ucrainene.<\/strong><\/p>\n

La cererile depuse de cetateni nu s-a dat nici un raspuns\u2026Miscarea care s-a declansat la 1 aprilie 1941 ca si in toate celelalte actiuni de protest din raionul Hliboca si Storojinet din primavera respective si care aveau sa se termine atat de tragic au fost declansate de zvonul ca intre 1 si 10 aprilie granite soviet-oromana este deschisa si, ca atare, organizatorii credeau ca nu trebuie scapat acest prilej de a trece in Romania (L. Firnica, 1990; Micola Rubanet, 1992).<\/em><\/strong><\/p>\n

\u2026A doua zi dimineata, pe 1 aprilie, Vasile Slanina in conformitate cu intelegerea din ziua precedenta, a sunat pe ascuns cu trompeta pe dealul de la biserica dand semnalul de adunare pentru cei din Cupca si Corcesti\u2026Pe la orele 7-7,30 se adunasera deja in fata primariei din Cupca de pe malul stang al Siretului Mic cca 1.000 de oameni din Cupca, si ceva din Corcesti, in majoritatea barbati, dar si batrani, femei si copii. Impartiti in grupuri mici, discutau despre plecarea in Romania. In traistele lor isi luasera ceva mancare si unele lucruri de imbracaminte strict necesare. Pe la orele 8 a sosit coloana formata din cetatenii din Patrautii de Jos. Atunci, secretarul comunal din Cupca (politrucul) a incercat sa sune la raion ca sa cheme armata, dar locuitorii din Cupca au intrat in primarie, i-au alungat pe functionari (care erau localnici), au incuiat usile, l-au batut pe secretar si l-au obligat sa mearga in fruntea coloanei (din declaratia lui T.F.Klingher din Patrauti data in fata organelor de ancheta NKVD, citat de Micola Rubanet).<\/em><\/strong><\/p>\n

Inainte de a pleca romanii au spart bustul lui Lenin
\n<\/em><\/strong><\/p>\n

Dupa Vasile Slanina, secretarul comunal ar fi reusit sa fuga, fapt confirmat si de documentele KGB citate de Micola Rubanet. In documentele KGB citate nu se aminteste ca multimea furioasa ar fi spart bustul lui Lenin ridicat in gradina din fata scolii si primariei din Cupca, fapt intamplat cu adevarat.<\/strong><\/p>\n

Numarul total al cetatenilor care au plecat incolonati din Cupca a fost estimate de Lazar Furnica si Vasile Slanina la 3.000-4.000 persoane. La plecarea din Cupca comanda a fost luata de Costea Gavriloaie care, punandu-si un brau tricolor de-a curmezisul pieptului (\u201carceste\u201d) ar fi strigat inainte de plecare : \u201cOameni buni ! Ne incolonam si mergem la raion spre a obtine dezlegare pentru a trece in <\/em>Romania<\/em>. Dar sa fiti atenti, mergem in mod pasnic sa ne rezolvam dorintele noastre<\/em>!\u201d\u2026<\/strong><\/p>\n

Pe la orele 10,30 coloana a ajuns la Suceveni unde i s-au alaturat alte sute de oameni. Coloana venita dinspre Cupca, s-a oprit in fata bisericii din Suceveni. S-au luat din biserica trei cruci pe care le-au purtat: Mihai Tugui din Cupca, Ilie Mihailovici si Ilie Scrobanet ambii din Suceveni. Pe o alta cruce s-a legat un stergar alb, ca semn ca marsul se desfasoara pasnic.Inainte de a pleca spre hliboca multimea a ingenunchiat, iar taranul Timis Vasile a lui Petru din Cupca, viitor lector bisericesc, a rostit cu glas tare rugaciunea urmatoare, ce era repetata de toti cei prezenti: \u201cDoamne, Dumnezeul nostru, fiinta prea inalta, nefacuta, neinchipuita, fara de inceput si fara de sfarsit, Tu ce ai zis si ai facut toata faptura si dai viata zidirilor Tale, iar prin a carei puteri se misca libere toate vietatile de pe pamant si le hranesti pana in crapaturile pietrelor; nu intoarce fata Ta de la no , pacatosii, ci ridica sabia maniei Tale de peste noi si ne mantuieste, ca Tu ne-ai zidit si numai Tu ne poti mantui. Asculta Atotputernice lacrimile noastre sin e ajuta ca sa scapam de stapanirea pagana care ne chinuieste sin e distruge biserica ta.Nadejdea noastra este Tatal, scaparea noastra este Fiul, acoperamantul nostrum este Sfantul Duh, Treime Sfanta, Marire Tie.<\/em>\u201dAmin! (V.Ilica, 1999)<\/em><\/strong><\/p>\n

\u2026.Preveniti din timp, reprezentantii autoritatilor rationale au incercat sa stea de vorba cu participantii la mars. Multimea a cerut sa fie lasata sa emigreze in Romania. Reprezentantii autoritatilor rationale au incercat mai intai sa linisteasca multimea prin promisiuni ca: \u201cnu va vom lua nimic, va lasam biserica, va lasam popa, dar sa mergeti acasa, pentru ca daca mergeti la granite nu va vom lasa si veti merge la moarte<\/em>\u201d. Multimea a raspuns furioasa: \u201cnu ne ducem acasa pentru ca si asa nu vom avea nimic si vrem sa traim in <\/em>tara<\/em> noastra<\/em>!\u201d<\/strong><\/p>\n

\u2026Raspunsul autoritatilor a nemultumit profound multimea care a declarat prin mii de glasuri ca se voir duce direct la frontiera spre a trece in Romania .Epuizandu-si argumentele, unul din ofiterii sovietici a zis, desigur ironic, \u201cidite, idite!\u201d (mergeti-mergeti) ceea ce multimea a interpretat ca un semn de aprobare si a izbucnit in urale. Multimea a ingenunchiat si a spus o rugaciune, apoi a cantat \u201cTraiasca Regele\u201d si alte cantece patriotice romanesti, indreptandu-se spre granita de la Fantana Alba.<\/strong><\/p>\n

Macelul<\/strong><\/p>\n

\u2026Primele rafale de mitraliere au lovit crucea. Barbatii din fata s-au aruncat imediat la pamant, iar dupa ei s-au lasat si ceilalti din coloana. A urmat un moment de panica si de confuzie, dar cineva a strigat: \u201cInainte, fratilor! Nu au voie sa traga in noi!\u201d<\/em><\/strong><\/p>\n

Capatand curaj, multimea s-a sculat si a facut cativa pasi inainte.A urmat imediat o serie lunga de mitraliera care a lovit in plin multimea. Au urmat racnete ingrozitoare intretatiate cu tacanit de mitraliera si impuscaturi, toate reverberate de ecoul padurii din jur. Unii au murit pe loc. Cei ramasi vii, ca si cei raniti mai usor cautau sa scape fugind in padurea salvatoare din jur. Dar si acolo ii astepta vanatoarea de oameni caci granicerii incercau sa ii prinda pe fugari, iar cine se oprea la prima somatie risca sa fie impuscat pe loc. Impuscaturile nu mai conteneau. Grozavia era atat de mare cu cat se intunecase, iar multimea, dintre care multe femei si copii, trebuia sa se miste in padure intr-un loc total necunoscut sub strafulgerarile rachetelor lansate de militari. Scotocirea padurilor si a campurilor din jur de Varnita a durat cateva zile.<\/strong><\/p>\n

O parte din morti si o parte din cei raniti grav au fost inmormantati pe loc intr-o groapa comuna sapata de cei prinsi\u2026Cei tineri si suspecti au fost retinuti si supusi interogatorilor de catre NKVD dupa care au fost judecati si condamnati la inchisoare pe diferite termene, fiind apoi deportati pe 10 ani in lagarul Uralul de Nord din regiunea Sverdlovsk, URSS\/Federatia Rusa, ulterior fiind transferati in Siberia Orientala sau in Kazahstan.\u201d<\/strong><\/p>\n

Selec\u021bie : Mariana Gurza <\/strong><\/em><\/p>\n

\u00a0(” CUPCA, UN SAT DIN BUCOVINA” \u2013 Monografie istoric\u0103 (anii 1429-1944) \u2013 prof. dr. ing. Petru Ciobanu, ec. Vasile Slanin\u0103, prof. Reveca Prelipcean, Ed. Amadoros, 2004, pag.379-386)<\/strong><\/em><\/p>\n

* * *<\/strong><\/p>\n

\"\"<\/a><\/p>\n

1 aprilie 1941\u2013 masacrul de la F\u00e2nt\u00e2na Alb\u0103<\/strong><\/p>\n


\n<\/em><\/em><\/strong><\/p>\n

“Dup\u0103 \u201ealegerile libere\u201d din iarna anului 1941 bucovinenii s-au convins c\u0103 sub ocupa\u0163ia sovietic\u0103 nu mai era chip de tr\u0103it. Oamenii dac\u0103 se \u00eent\u00e2lneau undeva pe drum, lu\u00e2nd cap\u0103t de vorb\u0103, nu se mai \u00eentrebau de s\u0103n\u0103tate, ci vroiau s\u0103 afle unul de la altul cine a mai fost arestat, cine a mai fost \u00eempu\u015fcat \u015fi pe cine \u00eel mai p\u0103\u015ftea primejdia \u00eentemni\u0163\u0103rii. De frica bol\u015fevcilor, unii oameni parc\u0103 \u00ee\u015fi pierduser\u0103 graiul. Vorbeau prin semne \u015fi t\u0103ceau ca la priveghi, c\u0103ci orice glum\u0103 putea fi naiba \u015ftie cum r\u0103st\u0103lm\u0103cit\u0103. Agen\u0163ii secre\u0163i recruta\u0163i din r\u00e2ndurile s\u0103r\u0103cimii mi\u015funau pretutindeni. Ei picau sositori la cl\u0103ci, la \u015fez\u0103tori, la poarta bisericii, oriunde s-ar fi adunat doi-trei gospodari, ca s\u0103 poat\u0103 trage cu urechea \u015fi s\u0103-\u015fi ticluiasc\u0103 apoi denun\u0163urile.<\/strong><\/p>\n

Frica de ru\u015fi domnea \u015fi \u00een casa noastr\u0103. Mo\u015ful, Gheorghe Morar, n\u0103scut \u00een 1864, \u015fi mo\u015fica Ana, n\u0103scut\u0103 \u00een 1869, umblau cu lac\u0103t la gur\u0103, c\u0103ci nu vroiau ca la ad\u00e2nci b\u0103tr\u00e2ne\u0163e s\u0103 fie arunca\u0163i dup\u0103 gratii. Dar noaptea, \u00eenainte de culcare, dup\u0103 ce suflau lampa, bunicii, c\u00e2t \u015fi mama mea, Maria, m\u0103 \u00eendemnau ca s\u0103 m\u0103 rog la Dumnezeu s\u0103 se \u00eentoarc\u0103 rom\u00e2nii. \u015ei m\u0103 rugam \u00een fiecare sear\u0103, iar diminea\u0163a m\u0103 tot uitam \u00eenspre drumul mare, crez\u00e2nd ca iat\u0103-iat\u0103 \u00eenspre sat se vor slobizi coloane de bravi osta\u015fi rom\u00e2ni. Cu venirea rom\u00e2nilor m\u0103 am\u0103geam \u00een fiecare zi. Coloanele lor a\u015fa \u015fi nu se iveau de dup\u0103 crestele dealurilor. La 1 aprilie 1941, am v\u0103zut, totu\u015fi, drumul ce trecea prin satul nostru inundat de oameni. \u00censpre Ad\u00e2ncata (Hliboca de azi) curgeau am\u00e2ndou\u0103 P\u0103tr\u0103u\u0163urile, Ige\u015ftii, Crasna, Ciudeiul, Budine\u0163ul, Cire\u015ful, Cr\u0103sni\u015foarele, cea Veche \u015fi cea Nou\u0103, B\u0103nila Moldoveneasc\u0103, D\u0103videnii, precum \u015fi sate de mai departe, de sub creierii mun\u0163ilor. B\u0103tr\u00e2ni cu plete albe p\u0103\u015feau \u00eeng\u00e2ndura\u0163i, al\u0103turi de b\u0103rba\u0163i tineri \u015fi feciori voinici \u015fi drep\u0163i ca brazii. Femeile, \u00eembr\u0103cate \u00een sumane sau \u00een cojoace, aveau pe umeri c\u00e2te o tr\u0103istu\u0163\u0103 cu merinde, iar de m\u00e2ini \u00ee\u015fi \u0163ineau copila\u015fii sau nepo\u0163ii. Unele femei \u00ee\u015fi al\u0103ptau pruncii din mers. Din ogr\u0103zi ie\u015feau grupuri de cupceni \u015fi se al\u0103turau coloanei care se lungea, se \u00eengro\u015fa, de parc\u0103 toat\u0103 Bucovina subjugat\u0103 ie\u015fise la drumul ce avea s\u0103 devin\u0103 a patimilor. Noi nu \u00een\u0163elegeam \u00eenc\u0103 ce se \u00eent\u00e2mplase. Mama \u015fi bunica \u00ee\u015fi f\u0103ceau semnul crucii, iar mo\u015ful, cu coatele sprijinite pe gard, urm\u0103rea \u00een t\u0103cere coloana ce \u00eencepea s\u0103 dispar\u0103 dup\u0103 o cotitur\u0103 a drumului.<\/strong><\/p>\n

Dar \u00eendat\u0103 mare veste c\u0103 rom\u00e2nii din Bucovina nu mai vroiau s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 sub st\u0103p\u00e2nire sovietic\u0103, c\u0103 ei mergeau la Ad\u00e2ncata ca s\u0103 li se aprobe cererile privind plecarea lor definitiv\u0103 \u00een Rom\u00e2nia, a f\u0103cut ocolul satului.<\/strong><\/p>\n

\u015ei satul a \u00eenceput s\u0103 fiarb\u0103: unii nu se \u00eendurau s\u0103-\u015fi lase avutul agonisit prin sudoarea frun\u0163ilor, al\u0163ii se codeau, al\u0163ii \u00ee\u015fi preg\u0103teau merinde de drum, iar al\u0163ii \u00eel c\u0103tau pe Laz\u0103r Furnic\u0103, un t\u00e2n\u0103r cu c\u00e2teva clase f\u0103cute la Liceul \u201eRegele Ferdinand\u201d din Storojine\u0163, ca s\u0103 le scrie grabnic cererile \u015fi s\u0103 ajung\u0103 din urm\u0103 coloana ce se \u00eendrepta spre Ad\u00e2ncata.<\/strong><\/p>\n

Spuneau unii din acei ce au fost la 1 aprilie 1941, la Ad\u00e2ncata c\u0103 un \u015fef mare v\u0103z\u00e2nd at\u00e2ta popor adunat \u00een centrul raional ar fi \u00eentrebat:<\/strong><\/p>\n

– Ce dori\u0163i, oameni buni ? \u015ei \u00eencotro v-a\u0163i pornit, de v-a\u0163i luat \u015fi merinde cu voi?<\/strong><\/p>\n

– Noi mergem \u00een Rom\u00e2nia, \u00een \u0163ara noastr\u0103, la fra\u0163ii no\u015ftri, c\u0103 aici nu-i chip de tr\u0103it, i-ar fi r\u0103spuns cineva din mul\u0163ime. Semna\u0163i-ne cererile, cum le-a\u0163i semnat germanilor \u015fi polonilor. Dac\u0103 nu ne da\u0163i drumul, noi trecem grani\u0163a!<\/strong><\/p>\n

Acest \u015fef din raion s-a urcat pe o mas\u0103 \u015fi a \u00eenceput s\u0103-i amenin\u0163e:<\/strong><\/p>\n

– Duce\u0163i-v\u0103 acas\u0103, vede\u0163i-v\u0103 de treburi, c-om da ordin s\u0103 fi\u0163i aresta\u0163i. Mul\u0163imea s-a \u00eenfierb\u00e2ntat. \u015ei oamenii strigau:<\/strong><\/p>\n

– Mincino\u015filor, zice\u0163i c\u0103 ne-a\u0163i adus libertate, dar acum vedem noi c\u00e2t cost\u0103 \u201elibertatea\u201d voastr\u0103. Noi ne ducem la grani\u0163\u0103. Arme nu avem \u015fi s\u0103 nu v\u0103 lua\u0163i din urma noastr\u0103!\u2026<\/strong><\/p>\n

Revoltat\u0103, mul\u0163imea a ie\u015fit din Hliboca \u015fi, prin Petriceanca, s-a \u00eendreptat spre Suceveni. Cei care au putut, au intrat \u00een biseric\u0103, s\u0103 cear\u0103 binecuv\u00e2ntarea preotului. Dar imediat au venit acolo gr\u0103niceri c\u0103l\u0103ri, care s-au dat deoparte \u015fi a\u015fteptau. A sosit generalul Eriomenko, care s-a urcat pe-o r\u0103d\u0103cin\u0103 \u015fi a strigat:<\/strong><\/p>\n

– \u00cempr\u0103\u015ftia\u0163i-v\u0103 pe la casele voastre \u015fi cre\u015fte\u0163i-v\u0103 copila\u015fii c\u0103 n-o s\u0103 ajunge\u0163i unde v-a\u0163i pornit!<\/strong><\/p>\n

\u015ei preotul din Suceveni, Ivaniuc, tot i-a rugat s\u0103 nu mearg\u0103 la grani\u0163\u0103, dar oamenii erau at\u00e2t de \u00eend\u00e2rji\u0163i, \u00eenc\u00e2t nici nu mai vroiau s\u0103 aud\u0103 ce li se spune. Le era dor de libertate, de neamul lor, de \u0163ara pe care sovieticii o ciuntiser\u0103.<\/strong><\/p>\n

Cupcenii no\u015ftri, tineri \u015fi b\u0103tr\u00e2ni, au pornit \u015fi ei cu norodul spre grani\u0163\u0103. Oamenii mergeau pe drum, iar gr\u0103nicerii c\u0103l\u0103ri prin \u015fan\u0163uri. Gr\u0103nicerii nu intrau \u00een vorb\u0103 cu oamenii, nu-i amenin\u0163au, at\u00e2t doar c\u0103 unul l-a lovit cu sabia peste m\u00e2n\u0103 pe un \u0163\u0103ran din fruntea coloanei care ducea crucea luat\u0103 din biserica din Suceveni.<\/strong><\/p>\n

C\u00e2nd miile de rom\u00e2ni de pe Valea Siretului au ajuns la Varni\u0163a (a\u015fa se numea cornul p\u0103durii dinspre F\u00e2nt\u00e2na Alb\u0103) \u015fi c\u00e2nd p\u00e2n\u0103 la grani\u0163\u0103 mai erau doar 3-4 kilometrii au tras c\u00e2teva focuri \u00een aer. Nimeni nu credea c\u0103 o s\u0103 fie \u00eempu\u015fcat\u0103 at\u00e2ta lume, de aceea coloana nu s-a oprit. Deodat\u0103, \u00eens\u0103, au \u00eenceput s\u0103 \u0163\u0103c\u0103neasc\u0103 mitralierele. C\u0103deau rom\u00e2na\u015fii ca snopii de secar\u0103.<\/strong><\/p>\n

Dup\u0103 masacrul de la grani\u0163\u0103, oamenii dormeau prin stoguri de f\u00e2n de team\u0103 s\u0103 nu fi ridica\u0163i. Cei care n-au ajuns \u00een satele lor, erau haitui\u0163i prin p\u0103duri, \u00eempu\u015fca\u0163i \u015fi \u00eengropa\u0163i unde se nimerea. \u00cen satul Cupca au intrat ni\u015fte solda\u0163i cu ochii mici, ur\u00e2\u0163i \u015fi negri la suflet. Intrau \u00een capeli\u0163e \u015fi sp\u0103rgeau icoanele cu baionetele. Cred c\u0103 erau str\u0103nepo\u0163ii t\u0103tarilor de alt\u0103dat\u0103. De partea acestora s-au dat \u015fi cozile de topor. Umblau de la cas\u0103 la cas\u0103, se urcau prin poduri, scotoceau prin tot locul, ca s\u0103 pun\u0103 m\u00e2na pe cei care se ascundeau, ferindu-se de ochii autorit\u0103\u0163ilor. Pe cei care \u00eei arestau, \u00eei dezbr\u0103cau \u015fi-i purtau prin sat ca pe ni\u015fte vite.<\/strong><\/p>\n

Oamenii care mai ie\u015feau din p\u0103duri, intrau \u00een cur\u0163ile gospodarilor \u015fi cereau furci, h\u00e2rle\u0163e, ca s\u0103 spun\u0103 celor ce-i h\u0103ituiau c\u0103 n-au fost la grani\u0163\u0103, ci veneau de undeva de la lucru. Toat\u0103 prim\u0103vara anului 1941 n-au contenit prin satele noastre \u00eempu\u015fc\u0103turile. Jalea \u015fi groaza au umplut casele rom\u00e2nilor, c\u0103ci \u00eencepuse nimicirea noastr\u0103 ca neam, dezr\u0103d\u0103cinarea noastr\u0103 de pe mo\u015fia str\u0103mo\u015feasc\u0103.<\/strong>
\n<\/a><\/p>\n

Alte informa\u0163ii despre ce fel de oameni au avut curajul s\u0103 \u00eenfrunte moartea, luate din cartea \u201eF\u00e2nt\u00e2na Alb\u0103, o m\u0103rturie de s\u00e2nge\u201d de Vasile Ilica, Oradea, 1999, Imprimeria de Vest.<\/em><\/strong><\/p>\n

Preot Simion Ivaniuc a vrut s\u0103 plece \u00een Germania c\u00e2nd a v\u0103zut ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 dup\u0103 ocupa\u0163ie. A venit o delega\u0163ie de enoria\u015fi: \u201eSfin\u0163ia-Ta pleci! D-voastr\u0103 sc\u0103pa\u0163i doi oameni, dar pe noi \u00een seama cui ne l\u0103sa\u0163i? Ce ne facem noi sub st\u0103p\u00e2nire du\u015fman\u0103 f\u0103r\u0103 preot \u015fi f\u0103r\u0103 biseric\u0103? Noi unde s\u0103 ne ducem \u015fi \u00eencotro s-o apuc\u0103m? Un gospodar mai \u00een v\u00e2rst\u0103 \u00eemi spune cu lacrimi \u00een ochi, dar cu toat\u0103 bl\u00e2nde\u0163ea:<\/strong><\/p>\n

– P\u0103rinte, \u00een Evanghelia de la Ioan M\u00e2ntuitorul nostru spune limpede: Eu sunt p\u0103storul cel bun care sufletul s\u0103u \u015fi-l pune pentru turma sa. Aceast\u0103 porunc\u0103 am primit-o de la Tat\u0103l Meu.<\/strong><\/p>\n

– Nu ne p\u0103r\u0103si, p\u0103rinte, c\u0103 faci p\u0103cate grele!\u201d. S-a rugat \u015fi a sim\u0163it ceva deosebit \u015fi a r\u0103mas. Ca mul\u0163umire, un an casa i-a fost p\u0103zit\u0103 ziua de 6 pers, iar noaptea de 12 pers. La slujbe pomenea pe \u015etefan cel Mare \u015fi Alexandru cel Bun, ca fiind ctitori de biserici \u015fi m\u0103n\u0103stiri din Bucovina. Pomenea pe Patriarhul Miron, pe Mitropolitul Tit \u015fi pe Regele Mihai. Credincio\u015fii pl\u00e2ngeau \u015fi spuneau: \u201eDac\u0103 pomene\u015fte pe Patriarh, pe Mitropolit \u015fi pe regii no\u015ftri, asta \u00eenseamn\u0103 c\u0103 Rom\u00e2nia nu ne-a uitat \u015fi va veni \u00eenapoi\u201d.<\/strong><\/p>\n

Veronica Amariei, cea care a vorbit cu Generalul Jukow:<\/strong><\/p>\n

\u201e- Dle General, eu \u00ees femeie \u015fi nu m\u0103 bag \u00een treaba b\u0103rba\u0163ilor, dar pe mine m\u0103 doare c\u0103 ne-a\u0163i luat credin\u0163a.<\/strong><\/p>\n

– Adic\u0103 cum v-am luat credin\u0163a? \u00eentreab\u0103 generalul.<\/strong><\/p>\n

– Iat\u0103 cum \u2013 a\u0163i pus pe biseric\u0103 un bir de 3.500 de ruble, iar preotului (n.n. Preotul Simeon Ivaniuc) i-a\u0163i luat tot p\u0103m\u00e2ntul parohiei, i-a\u0163i golit podul de gr\u00e2ne \u015fi i-a\u0163i mai pus un bir de 10.000 de ruble. El \u015fi-a v\u00e2ndut 5 vite mari \u015fi acareturi \u015fi tot nu-i ajung s\u0103 pl\u0103teasc\u0103 impozitul, dar la anul ce va vinde?<\/strong><\/p>\n

– Dar de ce \u00ee\u0163i pas\u0103 a\u015fa de mult de preot?<\/strong><\/p>\n

– Iaca, c\u0103 \u00eemi pas\u0103, c\u0103 dac\u0103 el nu poate pl\u0103ti impozitul, o s\u0103 ne \u00eenchide\u0163i biserica, iar noi l-am oprit pe preot s\u0103 nu plece \u00een Germania unde a avut aprobare, ci s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 cu noi, iar noi f\u0103r\u0103 biseric\u0103 \u015fi f\u0103r\u0103 credin\u0163\u0103 nu r\u0103m\u00e2nem ci o s\u0103 plec\u0103m de aici chiar dac\u0103 ne omor\u00e2\u0163i, c\u0103 alt\u0103 ie\u015fire nu avem. \u015ei apoi nu \u00een\u0163elegem de ce \u00eel prigoni\u0163i pe preot \u015fi-l purta\u0163i mereu pe la Raion, c\u0103 dac\u0103 \u00eel prigoni\u0163i pe el \u00eenseamn\u0103 c\u0103 prigoni\u0163i biserica \u015fi ne prigoni\u0163i pe noi. Apoi \u00een casa parohial\u0103 prim\u0103ria vrea s\u0103 fac\u0103 club, iar noi nu putem \u00eeng\u0103dui una ca asta, pentru c\u0103 noi am construit casa respectiv\u0103 pentru preot \u015fi nu pentru club.<\/strong><\/p>\n

De asemenea ne da\u0163i tot felul de ordine ca \u00een duminici \u015fi s\u0103rb\u0103tori s\u0103 ie\u015fim cu animalele la lucru, iar \u00eenv\u0103\u0163\u0103torii vo\u015ftri spun copiilor s\u0103 s\u0103rb\u0103toreasc\u0103 s\u00e2mb\u0103ta, iar Duminica s\u0103 vin\u0103 la \u015fcoal\u0103 ca evreii, \u015fi-i \u00eenva\u0163\u0103 c\u0103 nu este Dumnezeu \u015fi alte multe care nu sunt \u00een folosul lor. Acestea sunt pricinile pentru care c\u0103ut\u0103m alt\u0103 \u0163ar\u0103 \u00een care s\u0103 putem tr\u0103i liberi \u015fi s\u0103 tr\u0103i cre\u015ftine\u015fte a\u015fa cum am fost obi\u015fnui\u0163i din mo\u015fi str\u0103mo\u015fi. C\u0103 aici nici s\u0103 ne rug\u0103m nu putem.\u201d<\/strong><\/p>\n

Pentru a sc\u0103pa de ocupa\u0163ie s-a hot\u0103r\u00e2t s\u0103 se posteasc\u0103 negru \u00een fiecare vineri. La animale se d\u0103dea doar ap\u0103. \u00centrebat de un nacealnic de ce, Ion Mihailovici a r\u0103spuns: \u201ePostim \u015fi noi \u015fi animalele ca s\u0103 sc\u0103p\u0103m de robia voastr\u0103, pentru c\u0103 ne chinui\u0163i ca pe ni\u015fte robi\u201d.<\/strong><\/p>\n

\u00cen cadrul alegerilor care se falsificau, s-a mers cu urnele la oameni acas\u0103. Domnica Martiniuc, de 80 de ani, a scris cu c\u0103rbunele, \u00een v\u0103zul comuni\u015ftilor, numele Regelui pe buletinul de vot. Zamfira Amariei, de 76 ani, a vrut s\u0103 arunce urna cu voturi \u00een cuptor c\u00e2nd i s-a spus c\u0103 nu sunt trecu\u0163i Regele \u015fi Generalul Antonescu la candida\u0163i, ci Generalul Jukov \u015fi Hru\u015fevschi.<\/strong><\/p>\n

La Hliboca s-a strigat c\u0103tre ofi\u0163erii NKVD: \u201eNoi nu v-am chemat aici \u015fi nici nu v-am votat la alegerile voastre, acestea sunt p\u0103m\u00e2nturile noastre l\u0103sate mo\u015ftenire de Marele \u015etefan, a\u015fa c\u0103 ori pleca\u0163i, ori l\u0103sa\u0163i-ne s\u0103 plec\u0103m noi peste grani\u0163\u0103 \u015fi s\u0103 v\u0103 l\u0103s\u0103m gospod\u0103riile noastre cu vite cu tot! Noi vrem Patria noastr\u0103 rom\u00e2neasc\u0103 \u015fi biserica noastr\u0103 str\u0103mo\u015feasc\u0103 de care voi v\u0103 bate\u0163i joc! Noi nu putem schimba libertatea noastr\u0103 de jugul vostru de o\u0163el!\u201d<\/strong><\/p>\n

\u0162\u0103ranul Vasile Time\u015f din Cupca a rostit urm\u0103toarea rug\u0103ciune, la Suceveni:<\/strong><\/p>\n

\u201eDoamne Dumnezeul nostru, fiin\u0163\u0103 prea \u00eenalt\u0103, nef\u0103cut\u0103, ne\u00eenchipuit\u0103, f\u0103r\u0103 de \u00eenceput \u015fi f\u0103r\u0103 de sf\u00e2r\u015fit, Tu ce ai zis \u015fi ai f\u0103cut toat\u0103 f\u0103ptura \u015fi dai via\u0163\u0103 zidirilor Tale, iar prin a c\u0103rnii puteri se mi\u015fc\u0103 libere toate viet\u0103\u0163ile de pe p\u0103m\u00e2nt \u015fi le hr\u0103ne\u015fti p\u00e2n\u0103 \u00een cr\u0103p\u0103turile pietrelor; nu \u00eentoarce fa\u0163a Ta de la noi p\u0103c\u0103to\u015fii, ci ridic\u0103 sabia m\u00e2niei Tale de peste noi \u015fi ne m\u00e2ntuie\u015fte, c\u0103 Tu ne-ai zidit \u015fi numai Tu ne po\u0163i m\u00e2ntui. Ascult\u0103, Atotputernice, lacrimile noastre \u015fi ne ajut\u0103 s\u0103 sc\u0103p\u0103m de st\u0103p\u00e2nirea p\u0103g\u00e2n\u0103 care ne chinuie\u015fte \u015fi ne distruge Biserica Ta. N\u0103dejdea noastr\u0103 este Tat\u0103l, sc\u0103parea noastr\u0103 este Fiul, acoper\u0103m\u00e2ntul nostru este Duhul Sf\u00e2nt, Treime Sf\u00e2nt\u0103, m\u0103rire \u0162ie. Amin!\u201d<\/strong><\/p>\n

Primul a murit Ilie Scorabe\u0163, cel care \u0163inea prima cruce. Apoi cei de l\u00e2ng\u0103 el: Ioan Fr\u0103t\u0103uceanu, cel care a strigat: \u201eOameni buni, nu scoate\u0163i sabia, c\u0103 cine scoate sabia de sabie va pieri\u201d, Mihai \u0162ugui,<\/strong><\/p>\n

Ilie Mihailovici, cel care a purtat a treia cruce, Constantin Sucevean \u015fi Gheorghe Sidoreac, care purtau cruce \u00een fa\u0163\u0103.<\/strong><\/p>\n

Un martor poveste\u015fte: \u201e\u00cen ochii mei, un fl\u0103c\u0103u voinic, cu tricolorul \u00een m\u00e2n\u0103, s-a prabu\u015fit \u00eentr-o balt\u0103 de s\u00e2nge. Aud \u015fi acum strig\u0103tele lui cu groaza mor\u0163ii pe buze: \u00abFugi\u0163i, oameni buni, eu r\u0103m\u00e2n aici s\u0103 mor pentru libertate!\u00bb\u201d.<\/strong><\/p>\n

Ecaterina Suceveanu, o t\u0103ranc\u0103 din partea locului, \u00een v\u00e2rst\u0103 de 67 de ani, \u00ee\u015fi aminte\u015fte de v\u0103rul ei, Constantin, \u015fi de sute de al\u0163i rom\u00e2ni care au fost \u00eempu\u015fca\u0163i f\u0103r\u0103 mil\u0103 \u00een locul acela: \u201cV\u0103rul meu a fost printre primii care au fost secera\u0163i. A fost \u00eempu\u015fcat \u00een cap, c\u00e2nd \u00eencerca s\u0103 acopere cu trupul lui un b\u0103iat din sat\u201d. B\u0103iatul a fost unul dintre pu\u0163inii supravie\u0163uitori care s-au \u00eentors \u00een sat, \u00een noaptea aceea. \u201cNe-a adus c\u0103ciula lui Constantin. Am g\u0103sit \u00een\u0103untru o bucat\u0103 de os din craniul lui, plin\u0103 de s\u00e2nge, \u015fi am pus-o \u00eentr-un borcan. O \u0163inem \u015fi acum, sunt moa\u015ftele familiei noastre\u201d.<\/strong><\/p>\n

Nu s-a f\u0103cut o list\u0103 a celor mor\u0163i la F\u00e2nt\u00e2na Alb\u0103 sau a celor care au suferit \u00een urma evenimentelor de aici. Mai jos sunt doar c\u00e2teva nume de persoane care au murit \u00een timpul masacrului.<\/strong><\/p>\n

\"\"<\/a>
\n<\/a><\/p>\n

Din comuna Carapciu: Vasile, Gheorghe \u015fi Cosma Opai\u0163, Gheorghe, Vasile \u015fi Cosma Tovarni\u0163chi, Nicolae Corduban.<\/strong><\/p>\n

Din Cupca: Ioan Belmega, Ioan Gaza, Mihai \u0162ugui, Arcadie Plevan.<\/strong><\/p>\n

Din Dimca (Trestiana): Petre Jianu a lui Ion, Vasile \u015fi Petre Cimbru, Nicolae Drevariuc.<\/strong><\/p>\n

Din Suceveni: Drago\u015f Bostan, Constantin Sucevean, Titiana Lip\u0103\u015ftean, Gheorghe Sidoreac.<\/strong><\/p>\n

Din Iord\u0103ne\u015fti: Nicolae Halac a lui Simion, Ion Halac a lui Dumitru, Dumitru Halac a lui Grigore, Dumitru Opai\u0163 a lui Mihai, Constantin Molnar.<\/strong><\/p>\n

Din P\u0103tr\u0103u\u0163ii de Jos: Zaharia Boiciu, Ana Feodoran a lui Simion, Gheorghe Feodoran a lui Gheorghe, Teodor Feodoran a lui Gheorghe, Maftei Gavriliuc, Ion P\u0103tr\u0103uceanu a lui Ilie, \u015etefan Pavel a lui Petru, Rafila Pojoga.<\/strong><\/p>\n

Din P\u0103tr\u0103u\u0163ii de Sus: Constantin Ciucureanu, Arcadie Ursuleanu, Gheorghe Mo\u0163oc.<\/strong><\/p>\n

Numele celor condamna\u0163i oficial pentru 1 aprilie, al\u0163ii dec\u00e2t cei care au fost omor\u00e2\u0163i \u00een zilele urm\u0103toare sau au murit \u00een anchet\u0103:<\/strong><\/p>\n

Vasile Grijincu, condamnat la moarte, + 4 iulie 1942. So\u0163ia, Veronica, cu 8 copii deporta\u0163i \u00een Kazastan.<\/strong><\/p>\n

Ilie Vasca \u2013 \u00eentors din lag\u0103r \u00een 1961<\/strong><\/p>\n

Vasile Grijincu, 10 ani munc\u0103 silnic\u0103, a murit \u00een lag\u0103r.<\/strong><\/p>\n

Nicolae Pogoja, 10 ani, mort \u00een lag\u0103r.<\/strong><\/p>\n

Vasile Onifriciuc, 10 ani, mort \u00een lag\u0103r.<\/strong><\/p>\n

Ilie D\u00e2ca, 10 ani, mort \u00een lag\u0103r.<\/strong><\/p>\n

Nicolae Motrescu, 10 ani, mort \u00een lag\u0103r.<\/strong><\/p>\n

Teodor D\u00e2ca, 10 ani, \u00eentors \u00een 1961.<\/strong><\/p>\n

Simion Pojaga, 10 ani, mort \u00een lag\u0103r \u00eenainte de pronun\u0163area sentin\u0163ei.<\/strong><\/p>\n

Ioan Boiciuc, 10 ani, mort \u00een lag\u0103r \u00eenainte de pronun\u0163area sentin\u0163ei.<\/strong><\/p>\n

Teodor Comari\u0163\u0103, 10 ani, mort \u00een lag\u0103r \u00eenainte de pronun\u0163area sentin\u0163ei.<\/strong><\/p>\n

Gheorghe Pojaga, 10 ani, mort \u00een lag\u0103r \u00eenainte de pronun\u0163area sentin\u0163ei.<\/strong><\/p>\n

Ilie Ciucureanu, 10 ani, mort \u00een lag\u0103r \u00eenainte de pronun\u0163area sentin\u0163ei.<\/strong><\/p>\n

Gheorghe Popescu, 10 ani, mort \u00een lag\u0103r \u00eenainte de pronun\u0163area sentin\u0163ei.<\/strong><\/p>\n

Constantin Coroam\u0103, 10 ani, mort \u00een lag\u0103r \u00eenainte de pronun\u0163area sentin\u0163ei.<\/strong><\/p>\n

Ioan Popescu, 10 ani, mort \u00een lag\u0103r \u00eenainte de pronun\u0163area sentin\u0163ei.<\/strong><\/p>\n

Orest Dugan, condamnat la 8 ani, \u00eentors \u00een 1961.<\/strong><\/p>\n

Petru Schipor, 8 ani, mort \u00een lag\u0103r \u00eenainte de pronun\u0163area sentin\u0163ei.<\/strong><\/p>\n

Petru Pojaga, 10 ani, mort \u00een lag\u0103r \u00eenainte de pronun\u0163area sentin\u0163ei.<\/strong><\/p>\n

Vasile Zmo\u015fu, 8 ani, mort \u00een lag\u0103r \u00eenainte de pronun\u0163area sentin\u0163ei.<\/strong><\/p>\n

Teodor Clingher, 8 ani, mort \u00een lag\u0103r \u00eenainte de pronun\u0163area sentin\u0163ei.<\/strong><\/p>\n

Cosma Cr\u0103sneanu, 8 ani, mort \u00een lag\u0103r \u00eenainte de pronun\u0163area sentin\u0163ei.<\/strong><\/p>\n

Ca represalii, pe 13 iunie 1941 au fost deportate 13.000 de familii, doar circa 10 % \u00eentorc\u00e2ndu-se \u00eenapoi. Pe 22 iunie 1941 a intrat Rom\u00e2nia \u00een r\u0103zboi \u00eempotriva URSS.<\/strong><\/p>\n

Ilie Vasca din P\u0103tr\u0103u\u0163i a spus odat\u0103, \u00een rom\u00e2ne\u015fte, \u00een lag\u0103r: \u201eRom\u00e2nul n-a stat \u00een genunchi niciodat\u0103 dec\u00e2t \u00een fa\u0163a lui Dumnezeu\u201d.<\/strong><\/p>\n

Nicolae Ienache, deportat \u00een 1940 \u00een Siberia, evadat, m\u0103rturise\u015fte \u00een 1942, dup\u0103 intrarea armatei rom\u00e2ne \u00een r\u0103zboi \u015fi recucerirea teritoriilor ocupate: \u201eC\u00e2nd m\u0103 v\u0103d \u00een \u0163ara mea, a\u015fa-mi vine s\u0103-mi fac cruce cu am\u00e2ndou\u0103 m\u00e2inile \u015fi s\u0103 fac un pas \u015fi s\u0103 s\u0103rut p\u0103m\u00e2ntul \u015fi apoi alt pas \u015fi iar s\u0103 s\u0103rut p\u0103m\u00e2ntul \u015fi apoi alt pas \u015fi iar s\u0103 s\u0103rut p\u0103m\u00e2ntul \u015fi tot a\u015fa mereu p\u00e2n\u0103 ce voi ajunge acas\u0103. At\u00e2ta de pu\u0163in vrednic m\u0103 simt \u00eenaintea lui Dumnezeu c\u0103 m-a sc\u0103pat de satana \u015fi de iad\u201d.<\/strong><\/p>\n

Pe 29 august 1942 preotul \u015etefan \u015etefanovici, protopop de Storojine\u0163, \u015fi I. Vatamanu din Suceveni au organizat un parastas la F\u00e2nt\u00e2na Alb\u0103 la care au venit 30.000 de oameni din satele bucovinene. Drumul de la F\u00e2nt\u00e2na Alb\u0103 la Suceveni, pe care se c\u0103raser\u0103 cei r\u0103ni\u0163i \u015fi mor\u0163i spre Cern\u0103u\u0163i \u015fi spre alte gropi comune, a fost sfin\u0163it cu agheasm\u0103. S-a pus o troi\u0163\u0103, sculptat\u0103 de T\u0103nase B\u0103lan, \u015fi s-a hot\u0103r\u00e2t construirea unei biserici acolo.<\/strong><\/p>\n

Selec\u021bie: Mariana Gurza<\/em><\/strong>\u00a0 <\/em><\/strong><\/p>\n

(Victime din Cupca ale mar\u015fului de la F\u00e2nt\u00e2na Alb\u0103\u00a0 –\u00a0<\/em> \u201eVia\u0163a trece, amintirile r\u0103m\u00e2n\u201d<\/em> de Magdalina Morar, Storojine\u0163, 2006, edi\u0163ie \u00eengrijit\u0103 de Eleonora Schipor)<\/em><\/strong><\/p>\n

\"\"<\/a>
\n<\/a><\/p>\n

\"\"<\/a><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u00a0 M\u0103rturii: \u0218irul nemul\u021bumirilor popula\u021biei s-a acumulat treptat \u0219i a dus \u00een final la declan\u0219area dramei de la F\u00e2ntana Alba [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-3670","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3670","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=3670"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3670\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=3670"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=3670"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=3670"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}