{"id":36794,"date":"2018-03-20T10:18:05","date_gmt":"2018-03-20T10:18:05","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=36794"},"modified":"2018-03-20T10:18:05","modified_gmt":"2018-03-20T10:18:05","slug":"giovanni-papini-1881-%e2%80%93-1956-in-vizita-la-lenin-moscova-3-iulie-1923","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2018\/03\/20\/giovanni-papini-1881-%e2%80%93-1956-in-vizita-la-lenin-moscova-3-iulie-1923\/","title":{"rendered":"Giovanni PAPINI (1881 \u2013 1956) \u00een vizit\u0103 la Lenin, Moscova, 3 iulie, 1923"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a>\u201eAm cheltuit dou\u0103zeci mii de dolari ca s\u0103-l v\u0103d pe omul acesta \u015fi, \u00eentr-adev\u0103r, am impresia c\u0103 nu i-am aruncat pe fereastr\u0103\u201d.<\/em>(Giovani Papini, 1881-1956)<\/p>\n

<\/div>\n
Moscova, 3 iulie, 1923. M-am trudit aproape o lun\u0103, dar, \u00een sf\u00e2r\u015fit, am reu\u015fit. Venisem \u00een Rusia numai ca s\u0103 cunosc pe acest om \u015fi nu voiam s\u0103 plec f\u0103r\u0103 s\u0103-l fi auzit vorbind. Mi se p\u0103rea c\u0103 e unul din cei trei sau patru oameni \u00een via\u0163\u0103, care merit\u0103 s\u0103 fie asculta\u0163i. Ca s\u0103 ajung p\u00e2n\u0103 la el, am cheltuit aproape dou\u0103zeci mii de dolari – cadouri nevestelor comisarilor, bac\u015fi\u015furi solda\u0163ilor ro\u015fii, daruri orfelinatelor – dar nu regret. Mi se spusese c\u0103 Vladimir Ilici era bolnav, obosit \u015fi c\u0103 nu putea s\u0103 primeasc\u0103 pe nimeni, \u00een afar\u0103 de intimii s\u0103i. Nu mai locuia la Moscova, ci \u00eentr-un sat din apropiere, \u00eentr-o veche locuin\u0163\u0103 boiereasc\u0103, cu obi\u015fnuitul peristil de coloane albe la intrare. Vineri seara, ultimele dificult\u0103\u0163i au fost \u00eenl\u0103turate \u015fi telefonul m-a in\u015ftiin\u0163at c\u0103 eram a\u015fteptat duminic\u0103. I se spusese lui Lenin c\u0103 fondurile mele ar putea s\u0103 ajute \u00eenceputurile anevoioase ale Nep-ului \u015fi acesta consim\u0163ise s\u0103 m\u0103 vad\u0103. Am fost primit de so\u0163ia sa, o femeie gras\u0103 \u015fi t\u0103cut\u0103, care m-a privit a\u015fa cum privesc infirmierele pe un nou bolnav care intr\u0103 \u00een salonul lor. Pe Lenin l-am g\u0103sit pe un mic balcon, sez\u00e2nd la o mas\u0103 mare, acoperit\u0103 cu foi vaste de desen. Mi-a f\u0103cut impresia unui condamnat, c\u0103ruia i se permite, \u00een ultimele ore pe care le mai are de tr\u0103it, s\u0103-\u015fi piard\u0103 timpul \u00een pace, cu fleacuri. Capul s\u0103u foarte cunoscut, de tip mongoloid, p\u0103rea t\u0103iat din br\u00e2nz\u0103 veche \u015fi uscat\u0103: \u0163eap\u0103n \u015fi totu\u015fi molatic. \u00centre buzele lui resping\u0103toare se vedeau dou\u0103 r\u00e2nduri sinistre de din\u0163i, ca ai unui cap de mort. Craniul s\u0103u, lung \u015fi gol, f\u0103cea impresia unei urne barbare, t\u0103iat\u0103 din osul frontal al unui monstru fosil. Doi ochi vicleni \u015fi inchizitori de pas\u0103re de prad\u0103 st\u0103teau pitula\u0163i \u00eend\u0103r\u0103tul pleoapelor \u00eens\u00e2ngerate. M\u00e2inile sale se jucau neglijent cu un creion de argint: se vedea c\u0103 fuseser\u0103 groase \u015fi puternice, m\u00e2ini de mujic, dar \u00een aspectul lor descarnat anun\u0163au apropierea mor\u0163ii. Nu voi uita niciodat\u0103 urechile lui de filde\u015f lustruit, \u00eentinse \u00een afar\u0103 ca pentru a prinde ultimele sunete ale lumii, \u00eenainte de lini\u015ftea cea mare\u2026<\/div>\n
<\/div>\n
Primele minute ale conversa\u0163iei noastre au fost mai degrab\u0103 penibile. Lenin se trudea s\u0103 m\u0103 c\u00e2nt\u0103reasc\u0103, dar cu un aer distrat, ca \u015fi cum \u015fi-ar fi indeplinit o datorie de care de acum inainte nu se mai sinchisea. Iar eu, \u00eenaintea acelei m\u0103\u015fti obosite de culoarea \u015fofranului, nu mai g\u0103seam curajul s\u0103-i pun \u00eentreb\u0103rile pentru care venisem. Am \u00eeng\u00e2nat la \u00eent\u00e2mplare o laud\u0103 despre marea oper\u0103 pe care o s\u0103v\u0103r\u015fise \u00een Rusia. \u015ei atunci, acea fa\u0163\u0103 pe jum\u0103tate moarta s-a umplut de str\u00e2mb\u0103turi spectrale, care voiau sa fie un z\u00e2mbet sarcastic.<\/div>\n
– Dar totul era f\u0103cut, a exclamat Lenin, cu o \u00eensufle\u0163ire nea\u015fteptat\u0103 \u015fi aproape crud\u0103, totul era f\u0103cut \u00eenainte de a veni noi! Str\u0103inii \u015fi imbecilii presupun ca s-a creat ceva nou. Eroare de burghezi orbi. Bol\u015fevicii n-au facut altceva dec\u00e2t s\u0103 adopte, dezvolt\u00e2ndu-l, regimul instaurat de \u0163ari \u015fi care e singurul potrivit cu poporul rus. Nu se poate guverna o sut\u0103 de milioane de brute f\u0103r\u0103 b\u0103\u0163, f\u0103r\u0103 spioni, f\u0103r\u0103 poli\u0163ie secret\u0103, f\u0103r\u0103 teroare \u015fi sp\u00e2nzur\u0103tori, f\u0103r\u0103 tribunale militare, munc\u0103 silnic\u0103 \u015fi torturi. Noi am schimbat numai clasa care \u00ee\u015fi baza guvernarea pe acest sistem. Unde erau \u015faizeci de mii de nobili \u015fi patruzeci de mii de mari func\u0163ionari, \u00een total o sut\u0103 de mii de indivizi, azi sunt aproape dou\u0103 milioane de proletari \u015fi comuni\u015fti. E un progres, un mare progres, deoarece privilegia\u0163ii sunt de zece ori mai numero\u015fi, \u00eens\u0103 nou\u0103zeci \u015fi opt la sut\u0103 din popula\u0163ie n-a ca\u015ftigat prea mult prin aceast\u0103 schimbare. Fii chiar sigur ca n-a ca\u015ftigat nimic \u015fi e tocmai ceea ce vreau, ceea ce doresc \u015fi, de altfel, ceea ce este absolut inevitabil.<\/div>\n
\u015ei Lenin \u00eencepu s\u0103 r\u00e2d\u0103 \u00een surdin\u0103, ca un negustor care a \u00een\u015felat pe cineva \u015fi care contempl\u0103 satisf\u0103cut umerii victimei care pleac\u0103.<\/div>\n
– \u015ei atunci, am bomb\u0103nit eu, Marx, progresul \u015fi celelalte?<\/div>\n
Lenin m\u0103 privi cu un aer foarte mirat.<\/div>\n
– Dumnitale, care e\u015fti un om str\u0103in \u015fi puternic, relu\u0103 el, pot s\u0103-\u0163i spun tot. Nimeni nu te va crede. Dar aminte\u015fte-\u0163i c\u0103 Marx \u00eensu\u015fi ne-a \u00eenv\u0103\u0163at c\u0103 teoriile n-au dec\u00e2t o valoare pur fictiv\u0103, o valoare de instrument. Dat\u0103 fiind starea de lucruri din Rusia \u015fi din Europa, a trebuit s\u0103 m\u0103 servesc de ideologia comunist\u0103 pentru a realiza adev\u0103ratul meu scop. \u00cen alte \u0163\u0103ri \u015fi \u00een alte vremuri, a\u015f fi \u00eentrebuin\u0163at altceva.\u00a0Marx nu era dec\u00e2t un burghez evreu, c\u0103lare pe statisticile engleze\u015fti \u015fi admirator \u00een secret al industrialismului. Un creier \u00eembibat de bere \u015fi de hegelianism, \u00een care amicul Engels injecta c\u00e2teodat\u0103 unele idei geniale. Revolu\u0163ia ruseasc\u0103 e o dezmin\u0163ire complet\u0103 a profe\u0163iilor lui Marx. Comunismul a triumfat tocmai \u00eentr-o \u0163ar\u0103 unde aproape nu exista burghezie. Oamenii, domnule Gog, sunt ni\u015fte s\u0103lbatici frico\u015fi, care trebuiesc st\u0103p\u00e2ni\u0163i de un s\u0103lbatic f\u0103r\u0103 scrupule, a\u015fa cum sunt eu. Restul nu-i dec\u00e2t vorb\u0103rie, literatur\u0103, filozofie \u015fi alt\u0103 muzic\u0103, pentru folosul nerozilor. Ori, s\u0103lbaticii sunt la fel de criminali, ultimul ideal al oric\u0103rui guvern trebuie s\u0103 fie acela de a face \u00een a\u015fa fel, ca \u0163ara s\u0103 semene cu o ocn\u0103. Vechea \u201ecatorga\u201d (ocna – n.n.) \u0163arist\u0103 e ultimul cuv\u00e2nt al \u00een\u0163elepciunii politice. Dac\u0103 te gande\u015fti bine, vei vedea c\u0103 via\u0163a de \u00eenchisoare e cea mai potrivit\u0103 celor mai mul\u0163i oameni. Nemaifiind liberi, ei sunt, \u00een sf\u00e2r\u015fit, feri\u0163i de riscuri \u015fi \u00een situa\u0163ia de a nu mai putea s\u0103v\u0103r\u015fi r\u0103ul. \u00cendat\u0103 ce un om intr\u0103 la \u00eenchisoare, trebuie, prin for\u0163a lucrurilor, s\u0103 duc\u0103 o via\u0163\u0103 de nevinovat. Mai mult dec\u00e2t at\u00e2t, nu mai are nici g\u00e2nduri, nici preocup\u0103ri, deoarece sunt al\u0163ii care g\u00e2ndesc \u015fi poruncesc pentru el: lucreaz\u0103 cu corpul, dar \u00ee\u015fi odihne\u015fte spiritul. \u015ei \u015ftie c\u0103 \u00een fiece zi va avea ce s\u0103 m\u0103n\u00e2nce \u015fi unde sa doarm\u0103, chiar dac\u00ee nu lucreaz\u0103 \u015fi chiar dac\u0103 e bolnav, f\u0103r\u0103 grija pe care o are cel liber de a-\u015fi procura o p\u00e2ine \u00een fiecare diminea\u0163\u0103 \u015fi un pat \u00een fiecare sear\u0103. Visul meu este de a transforma Rusia \u00eentr-o imens\u0103 \u00eenchisoare: \u015fi s\u0103 nu crezi c\u0103 spun aceasta din egoism, c\u0103ci \u00eentr-un astfel de sistem cei mai sclavi \u015fi cei mai sacrifica\u0163i sunt tocmai paznicii \u015fi ajutoarele lor!<\/div>\n
Lenin t\u0103cu deodat\u0103 \u015fi \u00eencepu s\u0103 contemple un desen pe care-l avea dinainte \u015fi care reprezenta, mi se pare, un palat \u00eenalt ca un turn g\u0103urit de nenumarate ferestre rotunde. \u00cendr\u0103znii s\u0103 pun una din intreb\u0103rile mele.<\/div>\n
– \u015ei \u0163\u0103ranii?<\/div>\n
– Ur\u0103sc \u0163aranii, r\u0103spunse Vladimir Ilici cu o str\u00e2mbatur\u0103 de dezgust. Ur\u0103sc pe mujicul idealizat de acel ramolit occidental care era Turgheniev \u015fi de acel faun convertit care era ipocritul de Tolstoi. \u0162\u0103ranii reprezint\u0103 tot ce ur\u0103sc mai mult: trecutul, credin\u0163a, ereziile \u015fi m\u00e2niile religioase, lucrul manual. \u00cei tolerez \u015fi \u00eei cultiv, dar \u00eei urasc. A\u015f vrea s\u0103-i v\u0103d disp\u0103r\u00e2nd pe to\u0163i, p\u00e2n\u0103 la cel din urm\u0103. Un electrician valoreaz\u0103 pentru mine c\u00e2t o sut\u0103 mii de \u0163arani. Se va ajunge, sper, s\u0103 tr\u0103im cu alimente produse \u00een c\u00e2teva minute de ma\u015fini, \u00een laboratoarele noastre chimice \u015fi, \u00een sf\u00e2r\u015fit, vom putea masacra \u0163\u0103r\u0103nimea devenit\u0103 atunci inutil\u0103. T\u0103ranii se vor face lucr\u0103tori sau vor cr\u0103pa.\u00a0Via\u0163a in natur\u0103 e o ru\u015fine preistoric\u0103.<\/div>\n
<\/div>\n
Bag\u0103-\u0163i \u00een cap c\u0103\u00a0bolsevismul reprezint\u0103 un r\u0103zboi triplu: al barbarilor \u015ftiin\u0163ifici \u00eempotriva intelectualilor corup\u0163i, al Orientului \u00eempotriva Occidentului \u015fi al ora\u015fului \u00eempotriva satului.\u00a0\u015ei \u00een acest r\u0103zboi nu ne vom uita la alegerea armelor. Individul e ceva care trebuie suprimat.\u00a0E o inven\u0163ie a acelor pierde-var\u0103\u00a0de greci \u015fi a \u00eenchipui\u0163ilor de germani. Cine rezist\u0103, va fi t\u0103iat ca o tumoare v\u0103t\u0103m\u0103toare. S\u00e2ngele e cel mai bun \u00eengr\u0103\u015f\u0103m\u00e2nt oferit de natur\u0103. S\u0103 nu crezi c\u0103 sunt crud. Toate aceste execu\u0163ii \u015fi sp\u00e2nzuratori, care se fac din ordinul meu, m\u0103 plictisesc. Ur\u0103sc victimele, mai cu seam\u0103 fiindc\u0103 m\u0103 silesc s\u0103 le ucid. Dar nu pot face altfel. Visez sa fiu directorul general al unei \u00eenchisori model, al unei ocne pacifice \u015fi bine \u00eentretinu\u0163e. Se g\u0103sesc, ca \u00een toate \u00eenchisorile, neascult\u0103tori, nelini\u015fti\u0163i, din aceia care au nostalgia stupid\u0103 a vechilor ideologii \u015fi mitologii omucide. To\u0163i ace\u015ftia vor fi suprima\u0163i. Nu pot permite ca numai c\u00e2teva mii de bolnavi s\u0103 primejduisc\u0103 fericirea viitoare a milioane de oameni. \u015ei apoi, defintiv, vechile v\u0103rs\u0103ri de s\u00e2nge nu erau un fel r\u0103u de a \u00eengriji corpurile?<\/div>\n
<\/div>\n
E o oarecare voluptate sa te sim\u0163i st\u0103p\u00e2n pe via\u0163\u0103 \u015fi pe moarte. De c\u00e2nd vechiul Dumnezeu a fost ucis – nu \u015ftiu bine dac\u0103 \u00een Fran\u0163a sau \u00een Germania – unele satisfac\u0163ii au acaparat oamenii. Eu sunt, dac\u0103 vrei, un semizeu local a\u015fezat \u00eentre Asia \u015fi Europa, dar pot totu\u015fi s\u0103-mi permit unele capricii.\u00a0Sunt gusturi ale c\u0103ror secrete s-au pierdut, dup\u0103 c\u0103derea p\u0103g\u00e2nilor.Sacrificiile omene\u015fti aveau ceva bun: erau simbol profund, o \u00eenv\u0103\u0163\u0103tur\u0103 \u00eenalt\u0103, o s\u0103rb\u0103toare s\u0103n\u0103toas\u0103. Dar aici, \u00een locul imnului credincio\u015filor, aud ridic\u00e2ndu-se spre mine urletele prizonierilor \u015fi al muribunzilor; te asigur c\u0103 n-a\u015f schimba aceast\u0103 simfonie cu cele nou\u0103 ale lui Beethoven. Acesta e c\u00e2ntecul religios care anun\u0163a beatitudinea apropiat\u0103. Mi s-a p\u0103rut atunci c\u0103 fa\u0163a descompus\u0103 \u015fi cadaveric\u0103 a lui Lenin s-a \u00eentins ca s\u0103 asculte o muzic\u0103 \u00eenceat\u0103 \u015fi solemn\u0103, sensibil\u0103 numai pentru el. A aparut doamna Krupskaia, s\u0103-mi spun\u0103 c\u0103 so\u0163ul ei era obosit \u015fi c\u0103 avea nevoie de pu\u0163in\u0103 odihn\u0103. Am ie\u015fit imediat…<\/div>\n
—————————<\/div>\n
<\/div>\n
Not\u0103:<\/em><\/strong> \u201eGOG\u201d, memorii de Giovanni Papini, traducere de Ileana Zara, Bucure\u015fti, 1990 <\/em><\/div>\n

Motto-ul ales de\u00a0 Papini pentru publicarea memoriilor sale a fost:<\/p>\n

\u00ab Satana va iesi din temnita lui, ca sa insele neamurile, pe Gog si pe Magog<\/em>\u2026\u00bb (Apocalips, XX, 7)<\/p>\n

\n

\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u201eAm cheltuit dou\u0103zeci mii de dolari ca s\u0103-l v\u0103d pe omul acesta \u015fi, \u00eentr-adev\u0103r, am impresia c\u0103 nu i-am aruncat [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-36794","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/36794","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=36794"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/36794\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":36797,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/36794\/revisions\/36797"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=36794"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=36794"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=36794"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}