{"id":36974,"date":"2018-03-23T20:26:14","date_gmt":"2018-03-23T20:26:14","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=36974"},"modified":"2018-03-23T20:31:32","modified_gmt":"2018-03-23T20:31:32","slug":"vavila-popovici-kierkegaard-si-angoasa-existentei","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2018\/03\/23\/vavila-popovici-kierkegaard-si-angoasa-existentei\/","title":{"rendered":"Vavila POPOVICI: Kierkegaard \u0219i angoasa existen\u021bei"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a>\u201eVia\u021ba trebuie \u00een\u021beleas\u0103 numai privind \u00eenapoi, dar trebuie privit\u0103 tr\u0103ind \u00eenainte. A suferi \u00eenseamn\u0103 a avea un secret comun cu Dumnezeu. A \u00eendr\u0103zni \u00eenseamn\u0103 a-\u021bi pierde, pe moment, siguran\u021ba. A nu \u00eendr\u0103zni \u00eenseamn\u0103 a te pierde definitiv pe tine \u00eensu\u021bi.\u201d<\/em><\/p>\n

\u00a0\u2013 S\u00f6ren Kierkegaard<\/p>\n

 <\/p>\n

\u00a0\u00a0 Se \u00eemplinesc \u00een cur\u00e2nd 200 de ani de la na\u0219terea filozofului, scriitorului \u0219i teologului danez S\u00f6ren Aabye Kierkegaard, cel care a folosit prima oar\u0103 termenul \u201eexisten\u021bial\u201d. \u201eExisten\u021ba \u00eenseamn\u0103 c\u0103 ai libertatea s\u0103 alegi cine e\u0219ti, \u00eenseamn\u0103 s\u0103 tr\u0103ie\u0219ti din plin\u201d<\/em>, spunea Kierkegaard. <\/strong>Considerat drept o \u201enatur\u0103 stranie \u0219i complex\u0103<\/em>\u201d, g\u00e2nditor incomod, controversat \u0219i greu de clasificat dar nicidecum ignorat, despre Kierkegaard s-a mai spus c\u0103 \u201ea asem\u0103nat geniul cu vijelia care se ridic\u0103 din direc\u021bia contrar\u0103 v\u00e2ntului\u201d<\/em>.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 S-a n\u0103scut la Copenhaga, \u00een data de 5 mai 1813 \u0219i a decedat la 11 noiembrie 1855. A studiat teologia \u0219i filozofia la universitatea din Copenhaga, studii pe care le-a prelungit destul de mult, profund nemul\u021bumit fiind de de\u0219ert\u0103ciunea existen\u021bei sale \u0219i de incapacitatea de a-\u0219i g\u0103si sensul vie\u021bii. T\u00e2n\u0103r fiind, \u00ee\u0219i exprima iritarea fa\u021b\u0103 de modul de studiu care se rezuma la o cunoa\u0219tere\/\u00een\u021belegere pur teoretic\u0103: \u201ela ce mi-ar folosi s\u0103 am \u00een fa\u021b\u0103 adev\u0103rul gol-golu\u021b, dac\u0103 mi-e indiferent\u0103 semnifica\u021bia lui pentru fiin\u021ba mea?\u201d.<\/em> A debutat cu eseul\u00a0\u201eDin h\u00e2rtiile unuia \u00eenc\u0103 viu\u201d (1838), o critic\u0103 la adresa lui Hans Christian Andersen, scriitor \u0219i poet danez, celebru pentru basmele sale.\u00a0Cartea care i-a conferit celebritate a fost \u201eSau-sau\u201d\u00a0(1843). Au urmat aproape 40 de volume cu subiecte variind \u00eentre filozofie, psihologie, literatur\u0103 \u0219i religie.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Jurnalele \u021binute de el au luminat \u201estr\u0103fundurile labirintice\u201d ale fiin\u021bei sale, confirm\u00e2nd leg\u0103tura dintre oper\u0103 \u0219i via\u021b\u0103. A avut o influen\u021b\u0103 hot\u0103r\u00e2toare asupra teologiei \u0219i filozofiei moderne, \u00een special asupra filozofiei existen\u021biale, cu toate c\u0103 opera sa s-a bucurat de o recunoa\u0219tere t\u00e2rzie. \u00a0S\u0103 ne amintim c\u0103 filozoful \u0219i matematicianul Ren\u00e9 Descartes (1596-1650) definise mai \u00eenainte punctul de \u00eenceput al existen\u021bei, prin conceptul filozofic \u201eDubito, ergo cogito; cogito, ergo sum\u201d (M\u0103-ndoiesc, deci cuget; cuget, deci exist)<\/em>\u201d.<\/em><\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Dup\u0103 ob\u021binerea licen\u021bei \u00een Teologie Kierkegaard a plecat la Berlin cu inten\u021bia de a audia un ciclu de conferin\u021be \u021binute de Schelling, un filosof german care, \u00een tinere\u021bea sa, colaborase \u00eendeaproape cu Hegel. La \u00eenceput, Kierkegaard a fost impresionat favorabil de ceea ce auzea, fiind de acord cu argumenta\u021bia lui Schelling, dar mai t\u00e2rziu \u0219i-a manifestat opozi\u021bia fa\u021b\u0103 de ideile acestuia: \u201eSchelling bate c\u00e2mpii \u00eentr-un mod intolerabil\u201d,<\/em> exprimase la un moment dat. A urmat acea perioad\u0103 prolific\u0103 a vie\u021bii sale, lucrarea \u201eSau-sau\u201d fiind prima carte cu teme filozofice, literare \u0219i psihologice cu care \u0219i-a \u00eenceput ascensiunea.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 S\u0103 amintim o \u00eent\u00e2mplare din perioada tinere\u021bii c\u00e2nd, \u00een urma unui atac virulent asupra unei persoane \u00a0din timpul studen\u021biei a c\u0103rei lips\u0103 de moralitate \u00eei era cunoscut\u0103 \u0219i care avea preten\u021bia de a ocupa o catedr\u0103 universitar\u0103, s-a trezit cu o ripost\u0103 dureroas\u0103. Cel atacat \u00eempreun\u0103 cu editorul revistei la care scriau am\u00e2ndoi, au publicat articole \u0219i caricaturi care l-au r\u0103nit, necru\u021b\u00e2ndu-i \u00eenf\u0103\u021bi\u0219area fizic\u0103 \u0219i nici obiceiurile. Umilit public, Kierkegaard scria \u00een jurnalul s\u0103u: \u201eP\u00e2n\u0103 \u0219i b\u0103iatul m\u0103celarului se crede aproape \u00eendrept\u0103\u021bit s\u0103 m\u0103 insulte urm\u00e2nd \u00eendemnul celor de la \u201eCorsarul\u201d<\/em> \u2013 (numele revistei). Dovad\u0103 de sinceritate \u0219i fin\u0103 ironie \u2013 totodat\u0103.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Dar, treburile serioase nu-i d\u0103deau ast\u00e2mp\u0103r. Scria, filozofa, punea accentul pe ac\u021biune \u0219i alegere. Fiin\u021ba uman\u0103 poate fi descris\u0103, considera el, ca \u201eo sintez\u0103 a psihicului \u0219i a fizicului\u201d,<\/em> o conjunc\u021bie intim\u0103 \u00eentre caracteristicile mentale \u0219i cele trupe\u0219ti; dar, credea el, nu este suficient pentru a identifica astfel un individ, el trebuie \u00een\u021beles \u0219i ca spirit. Spiritul este cel care distinge omul de lume \u0219i de restul f\u0103pturilor, spiritul \u00eei d\u0103 posibilitate omului s\u0103 se \u00eenscrie \u00een istorie, \u00eenscriindu-\u0219i existen\u021ba \u00een timp. Kierkegaard punea spiritul \u00een leg\u0103tur\u0103 cu ideea constituirii \u201esinelui\u201d, adic\u0103, a fi o persoan\u0103 \u00eenseamn\u0103 a exista nu \u00eentr-un mod al fiin\u021b\u0103rii, ci \u00eentr-unul al devenirii. Ceea ce devine o persoan\u0103 este conform propriei responsabilit\u0103\u021bi, fiind produsul voin\u021bei sale.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Punctul la care ajunge \u0219i asupra c\u0103ruia reflecteaz\u0103 mult este nelini\u0219tea interioar\u0103 a omului pe care o nume\u0219te angoas\u0103: \u201enu exist\u0103 fiin\u021b\u0103 uman\u0103 care s\u0103 nu ad\u0103posteasc\u0103 \u00een taini\u021bele sale o nelini\u0219te, o lupt\u0103 interioar\u0103, un dezacord, o angoas\u0103 privind cursul existen\u021bei sale sau chiar propria sa persoan\u0103\u201d<\/em>, spunea Kierkegaard, \u00een lucrarea \u201eLibertatea \u0219i sinele\u201d. \u201eSunt singurul arbitru \u0219i ceea ce fac depinde numai de mine.\u201d<\/em> Consider\u0103 c\u0103 angoasa nu se poate confunda cu spaima, cu emo\u021biile sau teama care sunt legate de lumea exterioar\u0103. El vorbe\u0219te despre angoasa primordial\u0103 (p\u0103catul originar) spun\u00e2nd c\u0103 este precondi\u021bia sau presupozi\u021bia p\u0103catului, f\u0103r\u0103 a constitui cauza sa necesar\u0103; fiecare devine vinovat \u201enumai prin el \u00eensu\u0219i\u201d. <\/em>Aceast\u0103 angoas\u0103 activ\u0103 nu este nici vin\u0103, nici greutate, nici suferin\u021b\u0103; ea are o ambiguitate psihologic\u0103: \u201eeste o antipatie simpatizant\u0103 \u0219i o simpatie antipatizant\u0103, atrage \u0219i respinge, ispite\u0219te \u0219i \u00eensp\u0103im\u00e2nt\u0103\u201d<\/em>; astfel existen\u021ba uman\u0103 ia forma unei\u00a0 \u201e<\/em>n\u0103zuin\u021be f\u0103r\u0103 sf\u00e2r\u0219it\u201d,<\/em> ce-\u0219i caut\u0103 \u00eemplinirea. Angoasa nu poate fi satisf\u0103cut\u0103 dec\u00e2t prin \u00eencredin\u021barea voluntar\u0103 a propriei persoane unei puteri care transcende cunoa\u0219terea obiectiv\u0103 \u0219i \u00een\u021belegerea ra\u021bional\u0103: \u201eDorind s\u0103 fie el \u00eensu\u0219i, sinele r\u0103m\u00e2ne \u00een mod evident \u00een puterea celui care l-a f\u0103cut posibil\u201d<\/em>, ceea ce Kierkegaard numea \u201ecriteriul fundamental al cre\u0219tinismului\u201d. \u201e<\/em>Originalitatea reflec\u021biei kierkegaardiene, recunoscut\u0103 de c\u0103tre filosofii contemporani ai existen\u021bei, const\u0103 \u00een a sus\u021bine cu t\u0103rie c\u0103 angoasa este condi\u021bia fundamental\u0103 a omului \u00een fa\u021ba lumii, \u00een fa\u021ba posibilului, fruct al libert\u0103\u021bii sale\u201d,<\/em> sunt cuvintele cu care \u00ee\u0219i \u00eencheie lucrarea \u201eConceptul de angoas\u0103 la Kierkegaard\u201d, prof. univ. dr. Vasile Macoviciuc.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Psihologia lui Kierkegaard se bazeaz\u0103 pe faptul c\u0103 un individ nu se poate elibera pe sine de disperare (\u00een \u201eBoala aduc\u0103toare de moarte\u201d) \u0219i nu-\u0219i poate \u00eendeplini aspira\u021biile sale fundamentale ca persoan\u0103 dec\u00e2t \u00eembr\u0103\u021bi\u0219\u00e2nd mesajul cre\u0219tin, judecata moral\u0103 fiind un exerci\u021biu al deciziei personale. Ra\u021biunea, spun \u0219i scriitori \u00eensemna\u021bi, \u201enu este dat\u0103 pentru a-l cunoa\u0219te pe Dumnezeu, ci pentru a cunoa\u0219te lumea\u201d<\/em>. Lumea creat\u0103 de El.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Filozoful german Immanuel Kant (1724-1804) scria: \u201eOrice cunoa\u0219tere a lucrurilor care iese din cadrul \u00een\u021belegerii sau al ra\u021biunii pure nu este dec\u00e2t iluzie; doar \u00een experien\u021b\u0103 se g\u0103se\u0219te adev\u0103rul\u201d<\/em>.\u00a0El sugera c\u0103, \u00een g\u00e2ndirea noastr\u0103 moral\u0103, noi suntem con\u0219tien\u021bi de datoria de a promova \u201ebinele cel mai \u00eenalt\u201d, \u0219i, deriv\u00e2nd din aceasta, obliga\u021bia de a urm\u0103ri propria perfec\u021bionare moral\u0103 ca indivizi. Kierkegaard nu a fost de acord cu punctul de vedere a lui Kant conform c\u0103ruia convingerile religioase \u0219i morale se bazeaz\u0103 pe ra\u021biune, credin\u021ba care este at\u00e2t de important\u0103 fiind\u00a0 ceva ira\u021bional \u0219i imposibil de dovedit. Dup\u0103 p\u0103rerea lui, lucrurile pe care le putem cunoa\u0219te cu ajutorul ra\u021biunii sunt cele secundare. El s-a opus \u0219i dialecticii hegeliene care ignora realitatea nevoii umane de a lua hot\u0103r\u00e2ri personale. Kierkegaard urm\u0103rea insistent problema existen\u021bial\u0103, fapt datorit\u0103 c\u0103ruia filozofia sa este considerat\u0103 a fi precursoare a existen\u021bialismului. Justific\u00e2ndu-\u0219i filozofia, spunea: \u201eG\u00e2ndul care m\u0103 c\u0103l\u0103uzea era c\u0103, datorit\u0103 cre\u0219terii necontenite a cunoa\u0219terii, lumea noastr\u0103 pierduse sensul interiorit\u0103\u021bii \u0219i uitase ce mai \u00eensemna a exista\u2026\u201d<\/em>. O, c\u00e2t de real\u0103 constatare pentru vremurile noastre! Vremuri \u00een care am progresat din punct de vedere \u0219tiin\u021bific, tehnologic, dar din punct de vedere spiritual\/uman cunoa\u0219tem un regres continuu.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Ideea lui Kierkegaard era de a-i aborda pe oameni \u201edin interior\u201d, aduc\u00e2ndu-i \u00eentr-o pozi\u021bie din care ei \u00een\u0219i\u0219i, \u00een urma unei reflec\u021bii interioare, s\u0103 poat\u0103 opta pentru o schimbare fundamental\u0103. Din interior deci, spre exterior. Adev\u0103rul \u2013 \u00een termenii lui Kierkegaard \u2013 exist\u0103 \u00een interiorul individului \u0219i el trebuie adus \u00een condi\u021bia de a-l \u00een\u021belege. Acest lucru cerea, cere \u0219i \u00een prezent, medita\u021bie, reflec\u021bie, profunzime, ca numai apoi individul s\u0103-\u0219i poat\u0103 manifesta op\u021biunea. Numai el poate decide ce s\u0103 fac\u0103, pe ce drum s\u0103 apuce, de \u00eendat\u0103 ce ajunge la o \u00een\u021belegere profund\u0103 \u0219i limpede a modurilor de existen\u021b\u0103, \u00eentre care oscileaz\u0103, f\u0103c\u00e2nd alegerea. Poate exist\u0103 un moment al vie\u021bii \u00een care schimbarea devine urgent\u0103, cunoa\u0219terea de sine\u00a0 \u00eens\u0103, nu este \u201eo simpl\u0103 contemplare\u201d, ci o reflec\u021bie asupr\u0103-\u021bi care, \u00een ea \u00eens\u0103\u0219i este ac\u021biune. Printr-o astfel de \u00een\u021belegere interioar\u0103 \u0219i de autocunoa\u0219tere critic\u0103, un om poate ajunge s\u0103 recunoasc\u0103 nu numai ceea ce el este \u00een mod empiric, dar \u0219i ceea ce el aspir\u0103 s\u0103 devin\u0103.\u00a0\u201eSinele ideal\u201d <\/em>este imaginea c\u0103tre care va trebui s\u0103 tind\u0103 devenirea sa. Avem libertatea \u0219i voin\u021ba de a schimba drumul vie\u021bii noastre pe care \u00eencearc\u0103 unii s\u0103-l impun\u0103 \u00een mod cu totul nefast, chiar malefic. Speran\u021ba ne este \u00een individul etic care se afl\u0103 \u00een \u201e\u00a0rela\u021bii reciproce\u201d <\/em>cu spa\u021biul public \u0219i cu condi\u021biile materiale de via\u021b\u0103 \u0219i de aceea, sinele pe care el \u00eencearc\u0103 s\u0103-l realizeze este \u201eun sine social, civic\u201d<\/em>, iar nu unul abstract care \u201ese potrive\u0219te pretutindeni \u0219i deci nic\u0103ieri\u201d.<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Dup\u0103 logica filozofului, economistului \u0219i politicianului rom\u00e2n Petre \u021au\u021bea (1902-1991) conduc\u0103torii sau doritorii de putere absolut\u0103 ar putea fi cataloga\u021bi drept optimi\u0219ti stupizi,\u00a0 care conduc oameni \u2013 o parte dintre ei stupizi fiind, al\u021bii sceptici, \u0219i pesimi\u0219ti av\u00e2nd con\u0219tiin\u021ba m\u0103rginirii, al\u021bii lucizi. Pe ace\u0219tia din urm\u0103 conduc\u0103torii sunt datori s\u0103-i\u00a0 asculte, ei simt nedreptatea \u0219i suferin\u021ba \u0219i tind spre acel \u201esine ideal\u201d.<\/em> Ei sunt nedesp\u0103r\u021bi\u021bi de credin\u021ba \u00een Dumnezeu, pot con\u0219tientiza adev\u0103rul existen\u021bei. Numai ei sunt \u00een stare s\u0103 g\u0103seasc\u0103 c\u0103ile binelui lumii, salvarea unei \u021b\u0103ri, a planetei \u00eempins\u0103 pe drumul distrugerii, al nelegiuirii.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Dar, reamintesc c\u0103 un conduc\u0103tor trebuie s\u0103 aib\u0103 \u00een vedere c\u0103 \u00eentotdeauna, deasupra lui se va afla m\u0103car unul, dac\u0103 nu mai mul\u021bi asista\u021bi divin. De acolo pot veni ideile \u0219i energia benefic\u0103. Binele existen\u021bei noastre spre care n\u0103zuim se poate face prin sporirea iubirii, a empatiei \u0219i \u00eenl\u0103turarea urii care-i st\u0103p\u00e2ne\u0219te pe unii, \u00een aceste vremi.<\/p>\n

——————————<\/p>\n

Vavila POPOVICI
\n<\/strong><\/p>\n

Carolina de Nord<\/strong><\/p>\n

23 martie 2018<\/strong><\/p>\n


\n<\/em><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u201eVia\u021ba trebuie \u00een\u021beleas\u0103 numai privind \u00eenapoi, dar trebuie privit\u0103 tr\u0103ind \u00eenainte. A suferi \u00eenseamn\u0103 a avea un secret comun cu [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-36974","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/36974","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=36974"}],"version-history":[{"count":7,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/36974\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":36977,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/36974\/revisions\/36977"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=36974"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=36974"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=36974"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}