{"id":37007,"date":"2018-03-24T16:13:40","date_gmt":"2018-03-24T16:13:40","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=37007"},"modified":"2018-03-24T16:15:08","modified_gmt":"2018-03-24T16:15:08","slug":"radu-george-serafim-naismul-metafizica-sau-trairism-nae-ionescu","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2018\/03\/24\/radu-george-serafim-naismul-metafizica-sau-trairism-nae-ionescu\/","title":{"rendered":"Radu-George SERAFIM: N\u0103ismul-Metafizica sau tr\u0103irism ? – Nae Ionescu"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a>\u201eNae Ionescu e singurul filosof rom\u00e2n: singurul care are acces f\u0103r\u0103 nelini\u015fte la transcendent. El ancoreaz\u0103 nu \u00een imanen\u0163\u0103, ci \u00een transcenden\u0163\u0103.\u201d<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u201eNici el nu era un mare \u00eemplinit. \u015etia s\u0103 sufere pentru adev\u0103r, la o adic\u0103. Tr\u0103ia maxima aceasta: suferin\u0163a este calea regal\u0103 a m\u00eentuirii… Antropocentrismul este viciul ei esen\u0163ial.<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Nae Ionescu era teocentric perfect, adic\u0103 spunea cam a\u015fa: fac cu umilin\u0163\u0103 tot ceea ce fac la nivelul meu, av\u00e2nd perpetuu supraordonarea Divinit\u0103\u0163ii \u015fi limitarea mea, din ra\u0163iuni transcendente, \u00een timp \u015fi \u00een spa\u0163iu…\u201d<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Petre \u0162u\u0163ea<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Poate c\u0103 niciuna dintre personalit\u0103\u0163ile intrebelice nu \u015fi-a pus o at\u00e2t de puternic\u0103 amprent\u0103 asupra epocii sale cum a f\u0103cut-o Nae Ionescu.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Admirat de unii, adulat chiar, contestat de al\u0163ii, mult mai pu\u0163in, e adev\u0103rat, Nae Ionescu se constituie \u00eens\u0103 \u00eentr-o vecin\u0103tate sine qua non pentru ceea ce a \u00eensemnat \u015fi avea s\u0103 \u00eensemne nu numai metafizica rom\u00e2neasc\u0103, c\u00e2t filosofia na\u0163ionalist\u0103 \u00een ansamblul ei, a\u015fa cum a evoluat ea, dup\u0103 sf\u00e2r\u015fitul Primului R\u0103zboi Mondial.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00cen mod paradoxal, Iorga, P\u00e2rvan, Conta, chiar Motru nu au avut laolalat\u0103 mai pu\u0163ini discipoli dec\u00e2t Nae Ionescu, chiar dac\u0103 \u00een timp\u00a0 unii dintre ace\u015ftia s-au desprins, s-au dep\u0103rtat sau, mai mult, s-au delimitat de \u201en\u0103ism\u201d.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Termenul acesta, \u00eent\u00eelnit \u00een unele publica\u0163ii ale vremii, ca \u015fi tr\u0103irismul, de altfel, spune mult. S-ar putea crede c\u0103 personalitatea filosofului a fost idealizat\u0103 cumva, mai ales dup\u0103 moartea sa, la sf\u00e2r\u015fitul anilor \u201930 p\u00e2n\u0103 \u00een anii \u201947. Nu credem.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Mai degrab\u0103, putem afirma \u00eens\u0103 c\u0103 percep\u0163ia profesorului de logic\u0103, de metafizic\u0103, de filosofie a religiilor a fost aproape la\u00a0 unison receptat\u0103 \u015fi sedimentat\u0103 ca atare.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Nae Ionescu a fost \u015fi \u00een timpul vie\u0163ii sale, \u015fi ulterior un reper, o vecin\u0103tate, iar avatarurile individului, ale personalit\u0103\u0163ii ca atare, practic, nu au suscitat vreun interes pentru cei care-i ascultaser\u0103 cursurile sau \u00eei citeau articolele.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Vom aduce ca argument m\u0103rturisirea lui Constantin Noica, viz\u00e2ndu-l, \u00een principal, pe Mircea Vulc\u0103nescu60, \u00eens\u0103 spun\u00e2nd totodat\u0103 multe \u015fi despre Nae Ionescu. Noica afirm\u0103 c\u0103 Vulc\u0103nescu ar fi\u00a0 \u201e scris o \u00eentreag\u0103 carte, tulbur\u0103toare la culme (m\u0103 tem c\u0103 manuscrisul s-a pierdut), despre care, \u00een clipa c\u00e2nd ne-a citit-o, mi-am spus c\u0103 l-ar fi mirat \u015fi poate pus \u00een ordine pe Nae \u00eensu\u015fi, dac\u0103 se mai putea reface din incredibila lui descump\u0103nire.\u201d<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Un portret similar, accentu\u00e2nd \u00eens\u0103 datele fizice ale filosofului, g\u0103sim la Petru Dumitriu61: \u201e\u00cen dou\u0103 r\u00e2nduri, veni \u00een \u0163ar\u0103 \u015fi ascult\u0103 c\u00e2teva lec\u0163ii ale ilustrului profesor, titularul catedrei de metafizic\u0103 la Universitatea din Bucure\u015fti. Ultima oar\u0103 se duse s\u0103 i se prezinte dup\u0103 curs \u015fi s\u0103-l \u00eentrebe ceva f\u0103r\u0103 importan\u0163\u0103 deosebit\u0103. Lucrul se petrecea \u00een od\u0103i\u0163a cu pere\u0163i cenu\u015fii, cu geamuri murdare, cu mobile vopsite cafeniu \u015fi cioplite de mii de bricege, dind\u0103r\u0103tul amfiteatrului \u201eOdobescu\u201d. Profesorul r\u0103spunsese repede, f\u0103r\u0103 s\u0103-i dea mare aten\u0163ie, c\u00eend deodat\u0103 se-ntoarse la el \u015fi-l fix\u0103 cu ochii s\u0103i verzi-g\u0103lbui sub spr\u00eencenele stufoase \u015fi arcuite ca ale diavolului Mephistopheles; era c\u0103runt de tot, aproape alb, dar cu fa\u0163a negricioas\u0103, de fecior, nepot sau str\u0103nepot de \u0163igan rob boieresc; spr\u00eencenele circonflexe, diavole\u015fti \u015fi ochii decolora\u0163i, aproape albi (unul b\u0103tea mai mult \u00een verde, cel\u0103lalt mai mult \u00een galben) erau ca ale unei fe\u0163e cioplite \u00een lemn, ale unui chip de idol \u00een ale c\u0103rui orbite s-au \u00eencastrat dou\u0103 buc\u0103\u0163i de jad, sau de opal \u015fi o agat\u0103. Era o figur\u0103 de neuitat, dup\u0103 cum de neuitat \u00eei era \u015fi vocea ironic\u0103 \u015fi prestan\u0163a, elegan\u0163a hainelor \u015fi aerul de st\u0103p\u00eenitor al s\u0103lii, al ideilor \u015fi al oric\u0103ror lucruri pe care \u015fi-ar fi pus vreodat\u0103 \u00een g\u00eend s\u0103 le st\u0103p\u00eeneasc\u0103, aer pe care-l avea comun cu marii prestidigitatori \u015fi \u015farlatani din toate vremurile…<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Era obi\u015fnuit s\u0103 fie socotit un om extraordinar \u015fi, de altfel, principalul scop al activit\u0103\u0163ii sale \u00een epoca aceea, era s\u0103 ajung\u0103 s\u0103 fie socotit un om extraordinar \u015fi izbutise, triumf al de\u015fert\u0103ciunii pe care l-au mai avut \u015fi al\u0163i notorii mae\u015ftri ai catedrei pe vremea aceea.\u201d<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00cen ce const\u0103 oare teribila lui descoperire? \u015ei ce triumf al de\u015fert\u0103ciunii poate fi pus \u00een seama sa? Nu vom reda aici \u015fi punctele de vedere ale unor apologe\u0163i ai admiratorilor s\u0103i necondi\u0163iona\u0163i pentru a nu se crede c\u0103 ne-am situa \u00een analiza noastr\u0103 pe o pozi\u0163ie partizan\u0103.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Vorbind despre confuzia dintre metafizic\u0103, filosofie religioas\u0103 \u015fi teologie, R\u0103zvan Codrescu ne ofer\u0103 un \u00eendreptar, pe care suntem gata s\u0103 ni-l asum\u0103m62:<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u201eDac\u0103 metafizicianul este un filosof care se m\u0103soar\u0103 ra\u0163ional cu absolutul, av\u00e2nd grij\u0103, din scrupul sau din orgoliu, s\u0103 se delimiteze de religie \u00een demersurile sale, ba chiar s\u0103 fac\u0103 abstrac\u0163ie complet de ea, filosoful religios (\u00een spe\u0163\u0103, cel cre\u015ftin), de\u015fi uzeaz\u0103 \u015fi el de ra\u0163iune, simte nevoia de a se raporta la un absolut revelat fa\u0163\u0103 de care se mi\u015fc\u0103 \u00eens\u0103 cu o rezerv\u0103 de libertate, permi\u0163\u00e2ndu-\u015fi\u00a0 anumite interpret\u0103ri \u201eoriginale\u201d. Teologul este \u00eens\u0103 cu totul altceva \u015fi dec\u00eet unul, \u015fi dec\u00eet cel\u0103lalt: el iese complet din cercul vicios al filosofiei; nu renun\u0163\u0103 la ra\u0163iune, dar o supune consecvent suprara\u0163ionalului asumat prin credin\u0163\u0103; se mi\u015fc\u0103 smerit \u00een liniile de for\u0163\u0103 ale tradi\u0163iei dogmatice \u015fi renun\u0163\u0103 la orice \u201eaventur\u0103\u201d a g\u00e2ndului autonom. Metafizicianul \u00ee\u015fi proclam\u0103 exclusivist propriile adev\u0103ruri, filosoful religios (re)interpreteaz\u0103 presupusele consecin\u0163e filosofice ale acestora), \u00een vreme ce teologul nu face altceva dec\u00eet \u201es\u0103 administreze\u201d o sum\u0103 de adev\u0103ruri ve\u015fnice, permi\u0163\u00eendu-\u015fi s\u0103 \u00eencerce cel mult, o mai limpede formulare a lor sau o mai optim\u0103 ordonare.\u201d<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Dar noi vorbim despre na\u0163ionalisme \u015fi nu despre celelalte aspecte ale filosofiei lui Nae Ionescu. Cum se desprind ele din suita cursurilor pe care Nae Ionescu le-a \u0163inut, de-a lungul vremii \u015fi cum se v\u0103desc aceste na\u0163ionalisme sau, mai exact, cum se v\u0103d aceste forme de na\u0163ionalism \u00een articolele publicate?<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Exerci\u0163iul aproape hermeneutic al identific\u0103rii \u015fi decript\u0103rii mesajelor pe care Nae Ionescu le transmitea auditorilor \u015fi cititorilor s\u0103i poate fi parazitat, pe de-o parte, de incompleta redare, \u00een notele de curs, a subtilit\u0103\u0163ilor de fraz\u0103 \u015fi de intona\u0163ie, ca \u015fi de omiterea unor contexte, iar pe de alt\u0103 parte, de conjunctura istoric\u0103 \u00een care ap\u0103rea un articol sau altul, sau se derula cursul respectiv.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Credem c\u0103, \u00eentr-un anume sens, vorbind despre filosofia lui Nae Ionescu, facem \u015fi noi gre\u015feala pe care au f\u0103cut-o \u015fi \u201en\u0103i\u015ftii\u201d \u015fi pseudon\u0103i\u015ftii, \u00eens\u0103 desigur \u015fi cei care s-au situat pe pozi\u0163ii adverse, aceea de a-l \u00eenregimenta \u00eentr-un singur curent \u015fi a nu vedea, de fapt, care sunt segmentele exacte prin care filosoful se define\u015fte pe sine.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Religios, dar \u015fi eretic, \u00een unele din afirma\u0163iile sale, metafizician, dar aduc\u00e2nd \u00een argumenta\u0163ie teze \u015fi exemple \u0163in\u00e2nd chiar de materialism, logician, aproape matematician \u00een judec\u0103\u0163i de valoare, dar \u015fi cultiv\u00e2nd paradoxul, Nae Ionescu este, dincolo de toate, na\u0163ionalist nu pentru c\u0103 ajunge la concluzia aceasta, nu pentru c\u0103 na\u0163ionalismul era, cum am mai ar\u0103tat, un fel de \u201ecaptatio \u2013 benevolantiae\u201d quasi-universal, ci pentru c\u0103 a\u015fa era el. Vom reveni atunci c\u00e2nd vom lua \u00een discu\u0163ie articolele din pres\u0103 asupra acestei afirma\u0163ii.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Dar pentru c\u0103 am amintit aici problema rigurozit\u0103\u0163ii, iat\u0103 pentru \u00eenceput, cum definea \u00een introducerea \u201eCursului de filosofie a Religiei\u201d Nae Ionescu impactul acesteia asupra na\u0163iunii63:<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u201e…eu cred c\u0103 \u00een poporul rom\u00e2nesc exist\u0103 un fond oarecare de religiozitate. Acest fond nu este vizibil, \u00eentre altele, \u015fi pentru c\u0103 nu l-am cercetat, dar \u015fi din alte motive: nu este vizibil pentru c\u0103 un anumit fel de religiozitate nu are nevoie de exprimare din afar\u0103. Sunt \u2013 aceasta este aproape o m\u0103rturisire \u2013 activit\u0103\u0163i spirituale cari au imediat nevoie de exteriorizare, de comunicare, de transmitere; vas\u0103zic\u0103, de valorificare obiectiv\u0103 pentru lumea cealalt\u0103.\u201d<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Se vorbe\u015fte despre exteriorizare. A\u015fadar, ele se afl\u0103 \u00eenl\u0103untrul rom\u00e2nului, al individului, nu vin din afara sa, nu sunt ceva dob\u00e2ndit.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Nae Ionescu face risip\u0103 de argumente, amintindu-i pe Kant, Hermann Natorp, dar \u015fi pe Schleiermacher \u015fi Scholtz, f\u0103r\u0103 a uita \u00eens\u0103 s\u0103 aminteasc\u0103 de \u201epolemica\u201d foarte acerb\u0103 dintre na\u0163ionali\u015ftii de la Ia\u015fi \u015fi misticii de la Bucure\u015fti.64<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u201eCercetarea filosofic\u0103 asupra religiunii ca fapt religios, ca \u201efapt \u00eent\u00e2mplat\u201d65, implic\u0103 desigur \u015fi esen\u0163a religiei, \u015fi procesul interior, ca \u015fi experien\u0163ele religioase, convingerile, dar \u015fi credin\u0163a.\u201dAceasta este alt\u0103 problem\u0103\u201d- spune Nae Ionescu, care migr\u00e2nd no\u0163ional spre convingere, pare a consfin\u0163i interpretarea potrivit c\u0103reia credin\u0163a ar fi \u201ecorolatul acestei convingeri religioase\u201d66.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Filosoful face apropieri surprinz\u0103toare, vorbind despre \u201er\u0103d\u0103cina politic\u0103 a iubirei de aproape, adic\u0103 r\u0103d\u0103cina interpret\u0103rii religiunii ca un mijloc de u\u015furare a vie\u0163ii\u201d67, ceea ce devine pentru noi bulversant, \u015focant, pentru ca mai apoi s\u0103-l considere pe acesta \u201eun proces psihic cu raportare \u00eenspre absolut\u201d. Este citat Simmel, interpretat \u00eens\u0103 \u00eentr-o manier\u0103 bergsonian\u010368:<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u201eDac\u0103 \u00een via\u0163a religioas\u0103 noi avem o prindere entuziast\u0103 a realit\u0103\u0163ii cu ajutorul conceptului de Dumnezeu sau cu ajutorul obiectului acesta, Dumnezeu, pe care noi \u00eel punem \u00een curba aceasta \u00eenchis\u0103 a procesului, a procesului religios, exist\u0103 situa\u0163iuni analoage \u00een care obiectul acesta nu mai este Dumnezeu. De pild\u0103, \u00een loc de Dumnezeu putem s\u0103 punem ca obiect patria; \u00een loc de patrie putem s\u0103 punem ca obiect umanitatea. Deci, patriotismul, umanitarismul \u015fi via\u0163a religioas\u0103 sunt procese de aceea\u015fi esen\u0163\u0103 \u2013 spunea Simmel – \u00een cari procesul \u00eensu\u015fi este poten\u0163at, \u00eent\u0103rit prin postularea \u015fi prin introducerea \u00een cercul acesta al evolu\u0163iunii procesului religios, prin introducerea unor obiecte eterogene. Vas\u0103zic\u0103, Dumnezeu, patrie, umanitate \u015f.a.m.d. sunt elemente ale procesului religios, dar nu scopuri ale evolu\u0163iunii, ale schimb\u0103rilor, ale procesului vie\u0163ii religioase. Vas\u0103zic\u0103, elemente, dar nu scopuri propriu-zise.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Prin urmare, \u00een actul religios \u2013 zice Simmel \u2013 ne \u00eendrept\u0103m spre Dumnezeu, dar nu ne \u00eendrept\u0103m spre Dumnezeu ca s\u0103 ne oprim la el, ca s\u0103 ne confund\u0103m cu el, ca s\u0103 ne unim cu el, s\u0103-l tr\u0103im pur \u015fi simplu, ci ne \u00eendrept\u0103m spre Dumnezeu c\u0103ci acest Dumnezeu, existent sau nu, dar absolut, \u00een orice caz, \u00een noi, \u00eent\u0103re\u015fte religiozitatea, via\u0163a noastr\u0103 religioas\u0103.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00cen cadrul acestor teorii sau al acestui fel de a vedea cestiunea, avem de-a face sau cu o raportare la Dumnezeu, vas\u0103zic\u0103, cu ceea ce numeam noi adineauri un fel de obiectivare a procesului, \u015fi avem de-a face \u015fi cu o imanentizare, cu un caracter strict imanent al procesului acesta. C\u0103ci totul se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u00een om, prin om \u015fi pentru om. Dar nu este mai pu\u0163in adev\u0103rat c\u0103 pe curba aceasta, pe care o descrie procesul acesta religios, vine \u015fi obiectul acesta eterogen care este Dumnezeu sau poate s\u0103 fie patria, sau poate s\u0103 fie umanitatea.\u201d<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Filosoful simte nevoia s\u0103 se desprind\u0103 de formulele psihologizante, dar oare o face doar pentru a se delimita sau doar pentru a se sublinia o idee pe care dore\u015fte s\u0103 o induc\u0103, nu s\u0103 o afirme ca atare? Pentru el, cunoa\u015fterea este o \u00eempingere a grani\u0163elor realit\u0103\u0163ii, pe c\u00e2nd prin religie el vede o trecere dincolo de necunoscut, dincolo de realit\u0103\u0163ile mundane69:<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u201eOdat\u0103 cu introducerea, sau cu reintroducerea \u201efacult\u0103\u0163ilor\u201d \u00een domeniul psihologiei, unii dintre cercet\u0103torii acestui domeniu al filosofiei religiei au crezut c\u0103 pot descoperi, \u00een afar\u0103 de facultatea noastr\u0103 de a judeca, \u00een afar\u0103 de facultatea noastr\u0103 de a g\u00e2ndi, de a sim\u0163i, de a cunoa\u015fte etc., au crezut c\u0103 pot descoperi \u015fi alt\u0103 facultate, anume facultatea aceasta religioas\u0103., de a tr\u0103i un obiect \u00een afar\u0103 de noi, \u00eentr-un plan oarecare de cunoa\u015ftere \u2013 obiect care se cheam\u0103 Dumnezeu. O facultate, deci, \u00eentre celelalte facult\u0103\u0163i, pe acela\u015fi plan de realit\u0103\u0163i, \u00een cadrul cuno\u015ftin\u0163elor obiective.\u201d<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u015ei aceasta pentru c\u010370: \u201e… de c\u00e2te ori \u00eencerc\u0103m s\u0103 ne explic\u0103m fapte de via\u0163\u0103 religioas\u0103, f\u0103r\u0103 ie\u015firi din cadrul obi\u015fnuit al vie\u0163ii, sim\u0163im numaidec\u00e2t un fel de repulsiune, zicem, e absurd, nu poate s\u0103 existe a\u015fa ceva!<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0Emitem ipoteza: este probabil c\u0103 exist\u0103 un alt plan de realitate, \u00een cari legile obi\u015fnuite ale vie\u0163ii noastre suflete\u015fti, adic\u0103 a\u015fa-numita cauzalitate psihic\u0103 nu mai este valabil\u0103, legile acestea nu mai sunt valabile…<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u201eActul religios\u201d face parte dintr-o anumit\u0103 categorie de acte. El nu este propriu-zis un act psihologic, ci un \u201eact noetic\u201d. \u015eti\u0163i ce sunt actele noetice: actele suflete\u015fti ce constituiesc grupa actelor valabile \u00een logic\u0103, sau grupa actelor valabile \u00een estetic\u0103, sau grupa actelor valabile \u00een moral\u0103 \u2013 toate constituiesc a\u015fa-numitele acte noetice.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Vrem s\u0103 stabilim dac\u0103 \u00een adev\u0103r actul sufletesc este constitutiv con\u015ftiin\u0163ei umane \u00een genere, adic\u0103 actul acesta sufletesc religios este tr\u0103it de universalitatea omenirii, \u015fi anume, tr\u0103it cu necesitate; \u00een al doilea r\u00e2nd, trebuie s\u0103 vedem dac\u0103 actul acesta sufletesc este de sine st\u0103t\u0103tor, form\u00e2nd un grup aparte \u015fi, dac\u0103 el se deosebe\u015fte suficient de toate celelalte acte suflete\u015fti, a\u015fa de suficient \u00eenc\u00e2t el s\u0103 \u00eendrept\u0103\u0163easc\u0103 constituirea unei \u015ftiin\u0163e aparte; al treilea, dac\u0103 \u00een cadrul acestui domeniu aparte exist\u0103 o legiferare, exist\u0103 legi speciale \u015fi caracteristice.\u201d<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Este clar c\u0103 Nae Ionescu \u00ee\u015fi cripteaz\u0103 mesajul s\u0103u, pentru ca ulterior, prin logic\u0103, s\u0103 se \u00een\u0163eleag\u0103 de fapt, ceva dorit de la bun \u00eenceput, nu g\u00e2ndit, ci tr\u0103it de el, ca atare. Aceasta poate c\u0103 este una dintre cheile succesului s\u0103u asupra genera\u0163iilor de studen\u0163i care s-au perindat pe la cursurile sale. Evolu\u0163ia unor alternative \u00een suita lor, debalansate spre o anumit\u0103 op\u0163iune, \u00eempreun\u0103 cu o diferen\u0163iere de planuri: religios, fenomen, cunoa\u015ftere, credin\u0163\u0103, pentru ca la un moment dat, printr-o metafor\u0103, un paradox sau chiar printr-o afirma\u0163ie benign\u0103, \u00een aparen\u0163\u0103, s\u0103 consfin\u0163easc\u0103 aproape ca o sentin\u0163\u0103, ceea ce lui \u00eei fusese dat. Iat\u0103 re\u0163eta folosit\u0103 de regul\u0103 de profesor, de la bun \u00eenceput71: \u201eNu exist\u0103 via\u0163\u0103 religioas\u0103 dec\u00e2t \u00een cadrul vie\u0163ii spirituale; \u015fi, \u00een momentul \u00een care o religie n-are structura aceasta spiritual\u0103, ea decade \u015fi se transform\u0103 \u00eentr-un codice de legi; \u015fi, dac\u0103 via\u0163a religioas\u0103 este \u00eentr-adev\u0103r puternic\u0103 \u00een acel popor, poporul \u00ee\u015fi creeaz\u0103, al\u0103turi de religia oficial\u0103, o alt\u0103 religie, care este adev\u0103rata religie \u015fi care tr\u0103ie\u015fte iar\u0103\u015fi \u00een forme spirituale specifice…<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Avem \u00een vedere cunoa\u015fterea propriu-zis \u201ereligioas\u0103\u201d. Ei bine, problema aceasta nu o s-o desf\u0103\u015for \u00een toat\u0103 plenitudinea \u00een fa\u0163a dumneavoastr\u0103, \u00eentre altele pentru motivul c\u0103 \u2013 pentru a fi sincer \u2013 eu \u00eensumi nu st\u0103p\u00e2nesc aceast\u0103 problem\u0103.\u201d<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Am putea g\u00e2ndi c\u0103 Nae Ionescu ar urma aceea\u015fi schem\u0103 \u015fi \u00een ceea ce prive\u015fte ansamblul prelegerilor sale, \u00eens\u0103 nu avem suficiente argumente pentru a ne sus\u0163ine un asemenea punct de vedere. A\u015fa c\u0103 vom r\u0103m\u00e2ne \u00een cadrul strict al cursurilor, separ\u00e2ndu-le, a\u015fadar, de\u015fi (repet\u0103m) ele, credem, fuseser\u0103 g\u00e2ndite \u00een completarea unui … \u201edat\u201d, a ceva ce fusese g\u00e2ndit ca un \u00eentreg, de la bun \u00eenceput.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Definind cre\u015ftinul \u015fi aliindu-se ideilor lui Wundt, Hegel sau Kant, Nae Ionescu r\u0103m\u00e2ne \u015fi metafizician, dar d\u0103 toate argumentele \u00eencadr\u0103rii lui \u015fi \u00een curentul personalist72:<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u201eEste cre\u015ftin cineva care tr\u0103ie\u015fte \u2013 nu \u00een via\u0163a de toate zilele, \u00een via\u0163a practic\u0103, pentru c\u0103 v-am spus c\u0103 problema aceasta nu ne intereseaz\u0103 \u2013 \u00een via\u0163a religioas\u0103, care, ca structur\u0103 spiritual\u0103, se suprapune cu etosul religiunii cre\u015ftine \u015fi nu este cre\u015ftin acel care nu are structura spiritual\u0103 superpozabil\u0103, care nu cunoa\u015fte, \u00een domeniul acesta al spiritualit\u0103\u0163ii, congruen\u0163a. Vas\u0103zic\u0103, elementul istoric exist\u0103, dar elementul istoric nu se confund\u0103 cu ceea ce credem noi despre el, ci elementul istoric este un lucru pentru sine, de care noi putem s\u0103 lu\u0103m cuno\u015ftin\u0163\u0103 sau nu. Dac\u0103, de pild\u0103 \u2013 \u00een alt\u0103 ordine dec\u00e2t cea religioas\u0103, c\u0103ci lucrul este acela\u015fi – ,dac\u0103 eu spun c\u0103 sunt rom\u00e2n, \u015fi \u00eentr-o bun\u0103 zi \u00ee\u0163i vin cu un sistem de filosofie \u015ftiin\u0163ific\u0103, dumneata o s\u0103 ai dreptul s\u0103 te \u00eendoie\u015fti, dac\u0103 cuno\u015fti pu\u0163in structura spiritual\u0103 a rom\u00e2nului, o s\u0103 \u015ftii c\u0103 \u015ftiin\u0163a \u015fi cu spiritul \u015ftiin\u0163ific nu au nimic a face cu aceast\u0103 structur\u0103 spiritual\u0103. Evident c\u0103 atunci c\u00e2nd cineva care zice c\u0103 este rom\u00e2n ar voi s\u0103-\u015fi expun\u0103 un sistem de filosofie, trebuie s\u0103-\u0163i ridici \u00eendoielile \u015fi trebuie s\u0103 te g\u00e2nde\u015fti c\u0103 sunt influen\u0163e din afar\u0103, cari \u00eenc\u0103 nu au fost disparate, nu au trecut \u00eenc\u0103 \u00eentre pietrele de moar\u0103, ca s\u0103 se aleag\u0103 ce este bun de ce este r\u0103u…<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u201ePersonalitatea\u201d noastr\u0103 este \u00eentotdeauna \u00een func\u0163ie de \u201eemo\u0163iune\u201d, \u00een \u00een\u0163elesul c\u0103 emo\u0163iunea, dup\u0103 cum spuneam \u00eenc\u0103 de acum patru ani, c\u00e2nd \u00eent\u00e2mpl\u0103tor f\u0103ceam un curs de psihologie, este rezultatul unei raport\u0103ri a mediului ambiant la realitatea noastr\u0103 personal\u0103 sau la realitatea personalit\u0103\u0163ii noastre psiho-fizice; adic\u0103, mai pe scurt, eu am impresiunea din lumea din afar\u0103. Aceast\u0103 impresiune \u00eemi este pl\u0103cut\u0103 sau nepl\u0103cut\u0103. Ei bine, pl\u0103cerea sau nepl\u0103cerea este primul moment \u00een determinarea personalit\u0103\u0163ii mele. Personalitatea mea propriu-zis nu se define\u015fte din\u0103untru \u00een afar\u0103, ci din afar\u0103 \u00een\u0103untru. Personalitatea mea este un \u00eentreg sistem de nega\u0163iuni: nu pot s\u0103 suf\u0103r cutare, n-am pl\u0103cerea cutare etc. Excluziunile acestea pe cari le fac de la mine dup\u0103 ce am \u00eenl\u0103turat tot ceea ce nu-mi place, atunci \u00eencep s\u0103 m\u0103 \u00eencheg eu propriu-zis ca personalitate, ca personalitate psiho-fizic\u0103, pentru c\u0103 sunt acum \u00een domeniul propriu-zis al psihologiei…<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Deosebirea \u00eentre punctul meu de vedere \u015fi punctul de vedere prezentat de profesorul R\u0103dulescu-Motru ar fi poate aceea c\u0103, pentru mine, \u201epersonalitatea uman\u0103\u201d este un derivat al realit\u0103\u0163ii, pe c\u00e2t\u0103 vreme pentru profesorul Motru aceast\u0103 personalitate uman\u0103 este, dimpotriv\u0103, un centru dinamic de ac\u0163iune. Vas\u0103zic\u0103, separa\u0163iunea definitiv\u0103 de perspectiva kantian\u0103 la mine, continuarea acestei perspective kantiene prin caracterul dinamic \u015fi creator, de cealalt\u0103 parte…<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Vas\u0103zic\u0103, adev\u0103rul \u00een ordinea religioas\u0103 se aseam\u0103n\u0103, \u00eentr-un fel, cu adev\u0103rul \u00een ordinea logic\u0103, \u00een ordinea \u015ftiin\u0163ific\u0103, dar se deosebe\u015fte \u00een alt fel. Se aseam\u0103n\u0103 \u00een m\u0103sura \u00een care \u00eens\u0103\u015fi opera\u0163ia de determinare \u00een via\u0163a religioas\u0103 este supus\u0103 contingen\u0163ei, \u00een m\u0103sura \u00een care (\u00een) aceste determin\u0103ri intr\u0103 elemente istorice; nu se aseam\u0103n\u0103 \u00eentruc\u00e2t, \u00een m\u0103sura \u00een care adev\u0103rul acesta religios nu mai este opera\u0163ie logic\u0103 sau asem\u0103n\u0103toare cu opera\u0163ia logic\u0103, ci se sprijin\u0103 pur \u015fi simplu pe opera\u0163iunea revela\u0163iei; ele sunt deasupra oric\u0103rei \u00eendoieli, ele sunt adev\u0103ruri \u00een chip absolut, \u015fi sunt adev\u0103ruri \u00een chip absolut pentru motivele pe cari le aminteam, c\u0103, anume, existen\u0163a \u015fi cunoa\u015fterea sunt unul \u015fi acela\u015fi lucru \u00een acest act al revela\u0163iei \u015fi al con\u015ftiin\u0163ei simbolice.\u201d<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Aceast\u0103 suit\u0103 de citate pare a confirma teoria noastr\u0103 privind existen\u0163a persoanei istorice ca parte a sinelui, punct de vedere exprimat chiar \u00een cadrul cursului73: \u201eUnde se g\u0103se\u015fte spiritualitatea? \u00cen lume. \u015ei anume, unde, mai precis? \u00cen om. Vas\u0103zic\u0103, atributul acesta al spiritualit\u0103\u0163ii nu este dec\u00e2t o \u201eproiectare a spiritualit\u0103\u0163ii umane asupra divinit\u0103\u0163ii\u201d. Numai \u00een momentul \u00een care omul \u00ee\u015fi d\u0103 seama de existen\u0163a spiritualit\u0103\u0163ii \u00een el \u00eensu\u015fi, el ia cuno\u015ftin\u0163\u0103 de aceast\u0103 spiritualitate \u015fi poate s\u0103 atribuie calitatea aceasta \u015fi fiin\u0163ei supreme..<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Dar omul nu este dec\u00e2t o parte din univers. Omul este spiritual \u015fi Dumnezeu este, iar\u0103\u015fi, spirit…<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Aceast\u0103 idee de universalitate nu ne intr\u0103 nou\u0103 \u00een cap. Pentru noi nu exist\u0103 o singur\u0103 credin\u0163\u0103 \u015fi necesitatea unei singure credin\u0163e; pentru noi exist\u0103 altceva: imposibilitatea pentru fiecare dintre noi de a avea alt\u0103 credin\u0163\u0103, dec\u00e2t aceea pe care o avem.\u201d<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Filosoful ne confirm\u0103 teza privind persoana etern\u0103 (universal\u0103) \u015fi cea istoric\u0103 (diacronic\u01039 leg\u00e2ndu-le \u015fi pe una \u015fi pe cealalt\u0103 de revelatorul prin care ele se dezv\u0103luie \u2013 credin\u0163a.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Formula precede, evident, afirmarea rom\u00e2nsimului ca ortodoxie sau condi\u0163ionarea celui dint\u00e2i, de aceasta nu suntem singurii care, a\u015fa cum mai spuneam, \u00eel privim astfel pe Nae Ionescu.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Vorbind \u00een numele genera\u0163iei sale, a Asocia\u0163iei Studen\u0163ilor Cre\u015ftini, Mircea Vulc\u0103nescu, pe care<\/p>\n

l-am mai citat, rezum\u0103\u00a0 demersul filosofului \u015fi ne face astfel cuno\u015ftin\u0163\u0103 \u201emai de aproape cu omul\u201d74: \u201eLa \u00eenceput ne judeca drept \u201efrancmasoni\u201d, mai t\u00e2rziu ne-a acoperit cu epitetul de \u201ereligie poli\u0163ieneasc\u0103\u201d, cu \u201evagi preten\u0163ii de moralizare catehetic\u0103 a altora\u201d \u015fi cu inten\u0163ii de \u201edesmoralizare\u201d a frontului l\u0103untric fa\u0163\u0103 de Apus… Mai mult, \u00een dou\u0103 r\u00e2nduri l-am solicitat s\u0103 dea \u015fi pe la noi, care, chiar r\u0103t\u0103ci\u0163i, nu eram \u00eenc\u0103 \u201epierdu\u0163i\u201d, ci c\u0103utam…<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u015ei \u00eencercrea D-sale, de scoatere din cenu\u015f\u0103 a \u201eethosului\u201d religios specific-ortodox, f\u0103r\u0103 preten\u0163ii, dar cu inten\u0163ii teologale bine definite \u2013 ast\u0103zi, c\u00e2nd tot ce este filosofie religioas\u0103, chiar la clerul de nume ortodox, este marf\u0103 de import, purt\u00e2nd pecetea mentalit\u0103\u0163ii apusene \u2013 treze\u015fte \u00een special aseceistului care \u015fi el caut\u0103, f\u0103r\u0103 s\u0103 izbuteasc\u0103 totdeauna s\u0103 g\u0103seasc\u0103, \u00eendreptar pentru dreapta credin\u0163\u0103…<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 De fapt, d-l Nae Ionescu nu r\u0103m\u00e2ne fix \u015fi-n\u0163epenit \u00eentr-o p\u0103rere.\u201dFere\u015fte-te de omul care \u00ee\u0163i spune 20 de ani acela\u015fi lucru\u201d \u2013 ne spunea odat\u0103… Ca atare, g\u00e2ndirea lui evolueaz\u0103.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 D-l Nae Ionescu este un mistic. Un mistic de-o categorie special\u0103, un mistic zeflemist \u015fi sceptic. Spirit vioi \u015fi spirit critic ascu\u0163it \u015fi vr\u0103jma\u015f al istoriei filosofiei, \u00een care totu\u015fi se pricepe de minune, vr\u0103jma\u015f, \u00eentruc\u00e2t, ca spirit logic, vede spiritualul \u201edat\u201d odat\u0103 pentru totdeauna (formal \u015fi ontologic) \u015fi niciodat\u0103 desf\u0103\u015furat \u00een timp; evolu\u0163ionismul i se pare o confuzie \u00eentre realitate \u015fi concepte; mi\u015fcarea \u015fi devenirea o vede aplicat\u0103 doar materiei. Relativist \u00een cuno\u015ftiin\u0163\u0103, ia totdeauna peste picior \u201epreten\u0163iile\u201d pozitivismului scientist de-a trece peste domeniul puterilor sale proprii. Spirit dogmatic; \u00eendat\u0103 ce-a-nceput s\u0103 construiasc\u0103, lucreaz\u0103 cu \u201epostulate\u201d, apodictic, de\u015fi pretinde adeseori c\u0103 cerceteaz\u0103 \u00een mod empiric. Lucreaz\u0103 cu un concept de experine\u0163\u0103 \u201eempiric-criticist\u201d, l\u0103rgit prin incluziunea obiectelor logice. \u00cen politic\u0103 este \u201econservator\u201d \u00een teorie \u015fi liberal \u00een \u201epractic\u0103\u201d. De fapt, nu face politic\u0103… Spirit vioi \u015fi plin de verv\u0103, \u00eembibat de \u201eneao\u015fism\u201d \u2013 dup\u0103 expresia nimerit\u0103 a unui coleg – , are predilec\u0163ie pentru expresii suculente \u015fi sonore, f\u0103r\u0103 ca s\u0103 se lase totu\u015fi \u00eemb\u0103tat de vorbe, de\u015fi ades le face curte.\u201d<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0Exist\u0103 un sub\u00een\u0163eles pe care, cum a\u0163i v\u0103zut, Mircea Vulc\u0103nescu \u00eel atinge \u2013 s\u0103-i spunem rom\u00e2nism? S\u0103-i spunem na\u0163ionalism? \u015ei dac\u0103 da, atunci ce tip de na\u0163ionalism caracterizeaz\u0103 abord\u0103rile acestea ale fenomenelor religioase \u00een care, f\u0103r\u0103 s\u0103 o spun\u0103 ca atare, Nae Ionescu se manifest\u0103 ca un partizan al ortodoxiei?<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Este oare un na\u0163ionalist mistic? \u00cenclin\u0103m s\u0103 credem c\u0103 da.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Argumentele venite din experien\u0163\u0103 prin cunoa\u015ftere nu fac altceva dec\u00e2t s\u0103 \u00eembrace, s\u0103 coloreze o stare, o tr\u0103ire a sinelui, la care Nae Ionescu nu se refer\u0103, nu ne-o prezint\u0103 ca atare. Dar cine oare s-ar fi l\u0103sat dezbr\u0103cat \u00een fa\u0163a ochilor at\u00e2tor studen\u0163i \u015fi mai ales studente, c\u0103ci \u00eei cunoa\u015ftem sensibilit\u0103\u0163ile sale pentru sexul frumos?<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Filosoful se acoper\u0103 cu o mantie str\u0103lucitoare, cu argumente preluate din logic\u0103 \u015fi metafizic\u0103, cu sc\u00e2nteietoare jocuri de cuvinte, viz\u00e2nd nu politicul, c\u00e2t mai ales politicianismul, scont\u00e2nd pe un fenomen pe care, cu acuitate, \u015fi-l dore\u015fte. Scopul e cu adev\u0103rat \u00eemplinit, c\u00e2nd auditoriul ajunge s\u0103-i tr\u0103iasc\u0103<\/span> ideile.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Avem sentimentul c\u0103 Nae Ionescu, vroia ca \u00eentrebarea care s\u0103 se spun\u0103 dup\u0103 cursul s\u0103u, s\u0103 nu fie \u201eCe a spus Nae Ionescu ?\u201d \u015fi poate nici\u00a0 \u201eCe a vrut s\u0103 spun\u0103 Nae Ionescu\u201d, ci \u201eAm tr\u0103it aceste idei\u201d. Din prelegerile cuprinse \u00een presa vremii, ca \u015fi din numeroasele ecouri peste timp, venite din partea discipolilor s\u0103i, c\u00e2\u0163i au fost, ale studen\u0163ilor s\u0103i, mult mai numero\u015fi, ni se confirm\u0103 reu\u015fita acestui demers.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Dac\u0103 am fi admiratorii necondi\u0163iona\u0163i ai profesorului, am vedea \u015fi \u00een leg\u0103turile sale cu \u201edreapta na\u0163ionalist\u0103\u201d, dar \u015fi cu camarila din jurul lui Carol al II-lea sau cu Pamfil \u015eeicaru75\u00a0un joc similar, inductiv, subtil, o manipulare, \u00eens\u0103 nu at\u00e2t \u00een folos propriu, c\u00e2t al… ideii.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Tot o asemenea mantie cu str\u0103luciri, menit\u0103 mai mult a contraria, \u00een vederea unei iscodiri mai profunde, mai adev\u0103rate \u015fi a unei accept\u0103ri necondi\u0163ionate a ceea ce reprezint\u0103 credin\u0163a intrinsec\u0103 persoanei Nae Ionescu, ni se \u00eenf\u0103\u0163i\u015feaz\u0103 \u015fi \u00een alte capitole ale cursului.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Am \u00eencercat o lectur\u0103 diferen\u0163iat\u0103 a prelegerilor filosofului. Interesant este c\u0103, luate cronologic, pe s\u0103rite, citind un curs sau altul, ba chiar parcurg\u00e2nd materia respectiv\u0103 de la sf\u00e2r\u015fit spre \u00eenceput, ideile lui Nae Ionescu nu-\u015fi schimb\u0103 nici con\u0163inutul, nici nuan\u0163ele, cursivitatea lor chiar!<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Afirmam anterior c\u0103 metafizica propus\u0103 de acesta ar fi de tip personalist, de sorginte personalist\u0103. Este un mod original at\u00e2t \u00een concep\u0163ie, c\u00e2t \u015fi \u00een rezolvare, legat de existen\u0163a rom\u00e2neasc\u0103. S\u0103 lu\u0103m, spre exemplu, \u201eCursul de istorie a metafizicii (1930-1931)\u201d76:<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u201eVede\u0163i d-voastr\u0103, \u00een lumea greac\u0103 nu e deosebire \u00eentre religie, filosofie, matematic\u0103, metafizic\u0103 \u015fi mai \u015ftiu \u015fi eu ce, pentru simplul motiv c\u0103 matematica, metafizica \u015fi religia nu sunt dec\u00e2t c\u0103i deosebite pe cari spiritul le \u00eentrebuin\u0163eaz\u0103 pentru stabilirea unui echilibru\u201d…<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u201e Niciodat\u0103 omul nu renun\u0163\u0103 la el \u00eensu\u015fi. Cum se explic\u0103 faptul c\u0103 omul \u015ftie sigur c\u0103 merge la moarte, la distrugere \u015fi totu\u015fi merge \u00eenainte? Cum se poate?<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Se poate \u00een virtutea unei convingeri c\u0103 omul nu este ceea ce sufer\u0103, ci ce sufer\u0103 \u00een om poate s\u0103 fie dep\u0103\u015fit de ceea ce nu este \u00een ordinea organic\u0103 \u015fi care exist\u0103 \u00een alt\u0103 parte.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Dac\u0103 n-ar avea convingerea c\u0103 s\u00e2mburele existen\u0163ei lui este \u00een alt\u0103 parte, nu \u00een trupul care sufer\u0103, omul n-ar putea s\u0103 suporte suferin\u0163a\u201d…<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u201e Asta \u00eensemneaz\u0103 c\u0103 binele \u015fi r\u0103ul sunt o valoare antropologic\u0103 \u015fi, ca atare, metafizica \u00eens\u0103\u015fi, care se leag\u0103 de aceast\u0103 autocon\u015ftiin\u0163\u0103 \u2013 con\u015ftiin\u0163a de sine a omului – , metafizica \u00eens\u0103\u015fi nu este o cercetare asupra Universului, ci una asupra raporturilor dintre om \u015fi Univers.\u201d.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u201eNiciodat\u0103 realitatea adev\u0103rat\u0103 a unei regiuni nu reac\u0163ioneaz\u0103 dup\u0103 formula str\u0103in\u0103. Cultura rom\u00e2n\u0103 a tr\u0103it paralel cu metafizica artistic-religioas\u0103 a grecilor. Ba, a poftit-o la Roma, a tradus-o \u00een c\u0103r\u0163i \u015fi, cu toate astea, de romani nu s-a putut prinde nimic. C\u0103ci nu exist\u0103 spirit mai ametafizic \u015fi mai afilosofic \u00een genere, dec\u00e2t spiritul roman. Aceasta nu \u00eensemneaz\u0103 inferioritate din partea nici uneia din cele dou\u0103 culturi.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Romanii, din punct de vedere metafizic, au fost totdeauna ni\u015fte pro\u015fti; \u015fi poate c\u0103 de aceea noi ne l\u0103ud\u0103m c\u0103 suntem latini.\u201d<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u201eExist\u0103, prin urmare, o coloratur\u0103 a timpului \u015fi una a spa\u0163iului \u00een structura omeneasc\u0103 \u00een genere. Aceast\u0103 coloratur\u0103 a timpului \u015fi a spa\u0163iului este ceea ce numim noi actualitatea istoric\u0103 sau momentul istoric, cu un termen mai exact, iar momentul istoric formulat ne d\u0103 ceea ce se nume\u015fte moda.\u201d<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u201eDe obicei, moda este considerat\u0103 de filosofii serio\u015fi \u00een chip oarecum dispre\u0163uitor. Cred \u00eens\u0103 c\u0103 este o nedreptate care se face modei; pentru simplul motiv c\u0103 moda este o realitate ale c\u0103rei r\u0103d\u0103cini stau \u00eenfipte ad\u00e2nc \u00een momentul istoric \u015fi cari nu pot fi smulse a\u015fa de u\u015for. Nu o atitudine superficial\u0103 \u00een fa\u0163a realit\u0103\u0163ii, ci moda este cartea de vizit\u0103 de fiecare moment a istoriei. A spune c\u0103 un lucru este la mod\u0103 \u00eensemneaz\u0103 pur \u015fi simplu a afirma c\u0103 este \u00een actualitatea istoric\u0103; nu c\u0103 este ceva superficial, neserios, futil.\u201d<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Cum lesne se poate constata \u015fi din trimiterile bibliografice, am selectat din acest curs fragmente, idei \u00een ordine invers\u0103 enun\u0163\u0103rilor ca atare. Dincolo de argumentarea personalismului lui Nae Ionescu, metafizic, desigur, dar personalist, \u00eencercam a descifra \u015fi cealalt\u0103 latur\u0103, na\u0163ionalist\u0103. Ori, lupta filosofului cu \u201emoda\u201d, fie ea \u015fi din filosofie, pare a indica acea dimensiunea care pe noi ne intereseaz\u0103.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Iat\u0103 de ce, din acela\u015fi curs, ne oprim asupra \u201era\u0163iunii s\u0103n\u0103toase\u201d.<\/p>\n

Tonul profesorului cap\u0103t\u0103 chiar accente doctrinare sau, \u00een orice caz, justificatoare de doctrin\u010377:<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u201eDac\u0103 un act de inven\u0163ie personal\u0103 se ive\u015fte \u015fi p\u0103trunde, \u00eensemneaz\u0103 c\u0103 exist\u0103 mediul corespunz\u0103tor, \u00eensemneaz\u0103 c\u0103 el corespunde oarecum unei necesit\u0103\u0163i existente latent \u00een via\u0163a social\u0103 \u015fi \u00eensemneaz\u0103 ceva mai mult, c\u0103 actul acela de inven\u0163ie nu este proriu-zis o inven\u0163ie personal\u0103, ci este, pur \u015fi simplu, formularea unei tendin\u0163e care exist\u0103 efectiv \u015fi constitutiv \u00een masa social\u0103. Aceasta este geneza tuturor fenomenelor sociale pe care le numim de obicei: curente, mod\u0103, mi\u015fc\u0103ri…<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 C\u00e2nd este vorba de formularea acestei linii ideale dup\u0103 care trebuie s\u0103 se mi\u015fte tendin\u0163ele noii genera\u0163ii, atunci ni se spune c\u0103 este linia s\u0103n\u0103toas\u0103 a ra\u0163iunei. Eu nu zic c\u0103 ra\u0163iunea aceasta nu ar avea o linie s\u0103n\u0103toas\u0103; m\u0103 \u00eentreb \u00eens\u0103: dac\u0103 era a\u015fa de s\u0103n\u0103toas\u0103, de ce am p\u0103r\u0103sit-o noi, pentru c\u0103 din bun-zdrav\u0103n nu se \u00eemboln\u0103ve\u015fte nimeni; \u015fi, oric\u00e2t de ciuda\u0163i am fi noi ast\u0103zi \u015fi oric\u00e2t de slab ar fi echilibrul nostru, este greu s\u0103 spunem c\u0103 am ajuns p\u00e2n\u0103 acolo \u00eenc\u00e2t s\u0103 d\u0103m un ban bun de aur pentru unul fals. Care a fost necesitatea ca s\u0103 l\u0103s\u0103m din m\u00e2n\u0103 banul bun \u015fi s\u0103 lu\u0103m altul fals, care a fost necesitatea s\u0103 d\u0103m vrabia din m\u00e2n\u0103 pentru cioara din par, presupun\u00e2nd c\u0103 vrabia din m\u00e2n\u0103 este ra\u0163iunea?<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Prin urmare, problema noastr\u0103 este: de ce noi ast\u0103zi zicem c\u0103 mai exist\u0103 \u015fi altceva \u00een afar\u0103 de ra\u0163iune?<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Eu cred pentru un motiv foarte simplu, pentru c\u0103, atunci c\u00e2nd am avut \u00een m\u00e2n\u0103 instrumentul acesta foarte pre\u0163ios \u015fi minunat \u00eentr-un anumit domeniu de utilitate, al ra\u0163iunei, \u015fi am vrut s\u0103-l aplic\u0103m \u00een alt\u0103 parte, a \u00eencetat s\u0103 func\u0163ioneze. C\u0103ci, dac\u0103 n-ar fi \u00eencetat s\u0103 func\u0163ioneze, n-ar fi fost nevoie s\u0103-l schimb\u0103m sau s\u0103-l l\u0103s\u0103m deoparte…<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Eu zic c\u0103, \u00eentr-adev\u0103r, suntem bolnavi \u015fi atunci cum s\u0103 facem metafizic\u0103 de oameni s\u0103n\u0103to\u015fi?<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Nu crede\u0163i c\u0103 normal este ca fiecare s\u0103-\u015fi r\u0103spund\u0103 legii lui? Nu crede\u0163i c\u0103, \u00eentr-adev\u0103r, tot ceea ce g\u00e2ndim noi trebuie s\u0103 fie o formul\u0103 a noastr\u0103? C\u0103 tot precipitatul acesta al g\u00e2ndirii noastre trebuie s\u0103 fie, evident, al g\u00e2ndirii noastre, care g\u00e2ndire a noastr\u0103 este o activitate a fiin\u0163ei noastre?\u201d<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Lucrul devine cu at\u00e2t mai evident, \u00een cursul-\u201eTratat de metafizic\u0103\u201d, ultimul \u0163inut de profesor, unde vorbind despre raportul omului cu transcenden\u0163a, sus\u0163ine78:<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u201eCondi\u0163ia uman\u0103, pe care noi nu o putem dep\u0103\u015fi niciodat\u0103 \u00een chip definitiv, condi\u0163ia aceasta uman\u0103 impune caracterul acesta de discontinuitate \u00een leg\u0103tura noastr\u0103 cu transcenden\u0163a…<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Vas\u0103zic\u0103, vede\u0163i, \u00eentr-un fel oarecare, se poate s\u0103 existe totu\u015fi o deosebire: se poate ca ceva s\u0103 se \u00eent\u00e2mple \u00een timp, \u015fi totu\u015fi timpul acesta s\u0103 fie cu mult prea mic pentru ca s\u0103 cuprind\u0103 tot ceea ce s-a \u00eent\u00e2mplat. D-voastr\u0103 o s\u0103 zice\u0163i: p\u0103i asta s-a \u00eent\u00e2mplat \u00een vis! Evident, dar \u00een vis eu am avut o serie \u00eentreag\u0103 de imagini, am trecut printr-o serie de procese, care presupun, pentru realizarea lor, o anumit\u0103 durat\u0103. Aceast\u0103 durat\u0103 este oarecum inerent\u0103, deci \u00een mod necesar legat\u0103 de o serie de evenimente despre care vorbeam adineaori. Dar aceast\u0103 serie se poate reduce, se poate b\u0103ga foarte u\u015for \u00eentr-un singur moment, \u00een c\u00e2teva secunde. \u00cent\u00e2mpl\u0103rile acelea sunt \u2013 a\u015f zice \u2013 oarecum pe planuri deosebite. Pe planul m\u0103sur\u0103torii fizice, tot ceea ce am tr\u0103it \u00een vis se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u00een dou\u0103-trei secunde; pe planul tr\u0103irii mele, aceste evenimente, aceste procese se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u00eentr-o perioad\u0103 mult mai lung\u0103…<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00centr-un fel, tot a\u015fa venim \u015fi noi cu lumea de dincolo atunci c\u00e2nd trecem momentul de extaz mistic \u015fi c\u00e2nd sim\u0163im \u2013 dac\u0103 sim\u0163im! \u2013 c\u0103 lumea este transfigurat\u0103. Leg\u0103turile noastre cu transcenden\u0163a sunt a\u015fadar discontinui…<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Este totu\u015fi o diferen\u0163\u0103 de natur\u0103 \u00eentre ceea ce am numit noi trascenden\u0163\u0103 \u015fi ceea ce \u00eentr-un fel a\u015f putea s\u0103 numesc (am mai f\u0103cut-o alt\u0103 dat\u0103), s\u0103 numim noi Dumnezeu. Deci, Dumnezeu este deosebit de natur\u0103.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 A\u015fadar, mai pe scurt: \u00eentre acest Dumnezeu \u015fi noi, eu nu v\u0103d ce am putea s\u0103 l\u0103s\u0103m noi din noi, cum am putea s\u0103 l\u0103s\u0103m noi din noi ceea ce trebuie\u015fte l\u0103sat, pentru ca s\u0103 nu fim ceea ce suntem \u015fi s\u0103 fim \u00eens\u0103\u015fi fiin\u0163a aceea. Pe urm\u0103, chiar dac\u0103 am putea s\u0103 facem aceast\u0103 opera\u0163ie, parc\u0103 este ceva aproape de mintea omului c\u0103 \u00een momentul \u00een care am deveni acea fiin\u0163\u0103, atunci n-am mai fi noi. Eu nu zic c\u0103 asta nu se poate, dar logic este imposibil. Solu\u0163iile acestea pe care le c\u0103ut\u0103m noi trebuie s\u0103 fie valabile aici, pentru noi, acum, chiar dac\u0103 acest aici\/acum \u00eentr-un fel este ceva dep\u0103\u015fit. Nu este mai pu\u0163in adev\u0103rat c\u0103 tot ceea ce tr\u0103im noi se \u00eencadreaz\u0103 \u00een temporalitate, \u00een temporal. Se \u00eencadreaz\u0103 \u00een temporalitate, chiar dac\u0103 noi am putea s\u0103 dep\u0103\u015fim aceast\u0103 temporalitate…<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Probabil c\u0103 nu este \u00een natura noastr\u0103 s\u0103 ne echilibr\u0103m \u00een via\u0163a aceasta prin cuprindere. Ar fi \u015fi greu. Pentru c\u0103, vede\u0163i d-voastr\u0103, \u00eentr-adev\u0103r, fiin\u0163a, pentru noi, care suntem existen\u0163e limitate \u00eentr-un fel sau altul, fiin\u0163a este un punct-limit\u0103, un punct final, ca s\u0103 zic a\u015fa, c\u0103tre care noi putem s\u0103 tindem, dar pe care, \u00een momentul \u00een care l-am ajunge, am deveni noi \u00een\u015fine aceast\u0103 fiin\u0163\u0103.\u201d<\/p>\n

\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0Continuarea aceluia\u015fi curs ne ofer\u0103 \u00eentr-o logic\u0103 extrem de str\u00e2ns\u0103 argumentele cu care Nae Ionescu \u00ee\u015fi fundamenteaz\u0103 pozi\u0163ia sa na\u0163ionalist\u010379:<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u201eR\u0103m\u00e2ne ca punct crucial aceast\u0103 afirma\u0163ie fundamental\u0103, c\u0103 \u201eunitatea lumii este o unitate real\u0103\u201d. Aceast\u0103 unitate este \u00een func\u0163ie de unitatea real\u0103 a lui Dumnezeu \u015fi ea se constituie \u00eentr-o totalitate…<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Omul \u2013 a\u015fa cum l-a f\u0103cut Dumnezeu \u2013 \u00eencepe acolo unde \u00eencepe unitatea lui, unde el \u00ee\u015fi tr\u0103ie\u015fte unitatea lui. A\u015fa \u00eenc\u00e2t politeismul este forma de via\u0163\u0103 a omului care nu a ajuns \u00eenc\u0103 om; care nu a ajuns, \u00een ordine logic\u0103, s\u0103 reduc\u0103 diversitatea la unitate; care nu a ajuns, \u00een ordinea existen\u0163ei lui personale, s\u0103 se simt\u0103 ca o unitate.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Vede\u0163i d-voastr\u0103, momentul \u00een care omul ajunge s\u0103 se tr\u0103iasc\u0103 pe el ca unitate este momentul \u00een care \u201eposibilitatea\u201d de a fi om trece \u00een \u201eactualitatea\u201d de a fi om.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Noi spunem, pe rom\u00e2ne\u015fte, c\u0103 via\u0163a este \u201ematerie \u00eensufle\u0163it\u0103\u201d. Dar duhul, \u201espiritul\u201dmai precis? Spiritul este posibilitatea de circula\u0163ie \u00eenl\u0103untrul unei \u201ecomunit\u0103\u0163i\u201d.Nu duhul \u00een \u00een\u0163elesul de \u201epneum\u0103\u201d, ci duhul \u00een \u00een\u0163elesul de \u201espirit\u201d. \u015ei zicem c\u0103 spiritul este ceva, cum se spune: uscat, rece. Nu exist\u0103 un \u201espirit de foc\u201d, dar poate s\u0103 existe un \u201eduh de foc\u201d.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u201eA tr\u0103i \u00een comunitate \u00eensemneaz\u0103 a tr\u0103i \u00een Dumnezeu; a tr\u0103i \u00een Dumnezeu \u00eensemneaz\u0103 a tr\u0103i \u00een comunitate.\u201d<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Dac\u0103 Dumnezeu nu poate fi tr\u0103it dec\u00e2t \u00eentr-o unitate, atunci comunitatea aceasta din care facem parte ne d\u0103 posibilitatea de a tr\u0103i \u015fi de a reliza, de a comunia \u00eempreun\u0103 cu Dumnezeu.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 <\/strong>Prin urmare, citeam azi-diminea\u0163\u0103 \u2013 spunea unul: \u201eS\u0103 vezi ce prostie spun ungurii. Spun c\u0103 Dumnezeu este al ungurilor \u015fi c\u0103 el \u00eei va salva. Ce prostie!\u201d<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0Dar prostie este asta? Are dreptate ungurul, pentru c\u0103 exist\u0103 \u201eDumnezeul ungurilor\u201d, dup\u0103 cum exist\u0103 \u015fi \u201eDumnezeul rom\u00e2nilor\u201d. Ceva mai mult. Nu exist\u0103 dec\u00e2t \u201eDumnezeul rom\u00e2nilor\u201d \u015fi \u201eDumnezeul ungurilor\u201d. Exist\u0103 un Dumnezeu \u00een sine, asta \u00eens\u0103 este altceva.Dar Dumnezeu \u00een care eu comuniez, acela este Dumnezeul comunit\u0103\u0163ii mele.<\/strong>\u201d<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Implic\u00e2nd spiritul comunitar, Nae Ionescu \u00een\u0163elege transcenden\u0163a ca unitate, f\u0103c\u00e2nd \u00eens\u0103, dup\u0103 p\u0103rerea noastr\u0103, o suprapunere gre\u015fit\u0103 a credin\u0163ei cu religia. Da, religia poate fi a comunit\u0103\u0163ii. Credin\u0163a \u00eens\u0103, numai a omului \u00een sine. \u015ei nu vom pregeta s\u0103 repet\u0103m aceasta, de vreme ce, a\u015fa cum mai ar\u0103tam, \u015ftiin\u0163a a dovedit c\u0103 func\u0163ia mistic\u0103, magic\u0103 face parte din acel \u201edat\u201d genetic pe care fiecare dintre noi \u00eel avem la na\u015ftere.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00cen \u201eMetafizica\u201d80, Nae Ionescu reia p\u0103r\u0163i ale cursurilor sale anterioare, spre exemplu, al celui din 1928-1929.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Cele dou\u0103 cursuri sunt la o diferen\u0163\u0103 de aproape un deceniu, ceea ce ar putea justifica ipoteza potrivit c\u0103reia, \u00eentregul corpus filosofic univrsitar, apar\u0163in\u00e2nd autorului \u00een dicu\u0163ie, se dorea a fi un mesaj unitar, organic, fie el chiar \u015fi \u00eencifrat. Dac\u0103 ar fi a\u015fa, \u00eentrebarea pe care ar trebui s\u0103 ne-o punem noi, este: Ce ar fi urmat?<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00centruc\u00e2t, cum se \u015ftie, via\u0163a lui Nae Ionescu a fost curmat\u0103 brusc, orice supozi\u0163ie este posibil\u0103, \u015fi, \u0163in\u00e2nd cont de mersul evenimentelor, devine cu at\u00e2t mai dificil s\u0103 g\u00e2ndim direc\u0163ia \u00een care ar fi luat-o g\u00e2nditorul \u015fi, odat\u0103 cu el, evolu\u0163ia ideilor sale.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00cen al doilea r\u00e2nd, cursurile, tematica lor ca atare nu erau la latitudinea exclusiv\u0103 a profesorului, adeseori silit s\u0103 abordeze, s\u0103 acopere o materie sau un domeniu din programa universitar\u0103, f\u0103r\u0103 a exista o continuitate anume (logic\u0103, metafizic\u0103, filosofie, religie).<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00cen fine, un al treilea argument \u00een sprijinul consider\u0103rii fiec\u0103reia dintre aceste prelegeri ca o oglindire, o reflectare a eului asupra unei teme sau alteia, a unei apropieri sau dep\u0103rt\u0103ri de credin\u0163a personal\u0103, nu \u00eentotdeauna lipsind \u015fi argumentul conjunctural, pare a fi deplin justificat. Pare un truism s\u0103 spunem c\u0103 g\u00e2nditorul a r\u0103mas consecvent cu sine, de\u015fi \u00een acea perioad\u0103 \u201eevolu\u0163ia\u201d unui mod de concep\u0163ie, a unui curs sau a altuia \u0163inea \u015fi de… ultima carte sau tratat pe care profesorul l-a citit, al filosofiei \u201ela mod\u0103\u201d81:<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u201e…de o bucat\u0103 de vreme, toat\u0103 lumea care vrea s\u0103 se opun\u0103 mi\u015fc\u0103rii acesteia de explorare a absolutului, crede c\u0103 poate s\u0103 ne oc\u0103reasc\u0103 a\u015fa cum \u00eei vine mai bine, spun\u00e2nd c\u0103, \u00een definitiv, noi suntem ni\u015fte mistici, cari nu avem nimic clar \u00een cap \u2013 misticismul \u015fti\u0163i bine c\u0103 a fost totdeauna ceva de ru\u015fine, – cari amestec\u0103m lucrurile, cari nu avem metod\u0103 \u015fi cari, \u00een sf\u00e2r\u015fit, nu suntem ni\u015fte persoane onorabile, cu cari s\u0103 se poat\u0103 sta \u00een chip cuviincios de vorb\u0103…<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 … este cel pu\u0163in o nedreptate strig\u0103toare ca, printr-o prostie de r\u00e2nd, s\u0103 se confunde mistica cu lipsa de disciplin\u0103 \u015fi cu lipsa de discern\u0103m\u00e2nt. Mai \u00eent\u00e2i de toate, mistica este o atitudine spiritual\u0103 care nu poate folosi dec\u00e2t cu o stra\u015fnic\u0103 disciplin\u0103 sufleteasc\u0103: \u201dn\u2019est pas mistique qui veut\u201d. Nu este de ajuns s\u0103 vrei s\u0103 fii mistic, ci s\u0103 \u015fi po\u0163i. Mistica nu este un instrument de pozitivare a absolutului care st\u0103 la \u00eendem\u00e2na oricui. Exist\u0103, f\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103, procedeie, care toate duc al\u0103turi sau aproape de metodele de cunoa\u015ftere ale misticei, dar chiar aceste procedeie speciale nu se pot c\u0103p\u0103ta dec\u00e2t cu o foarte strict\u0103 disciplin\u0103 \u015fi cu aplic\u0103ri dureroase ale procesului de st\u0103p\u00e2nire a puterilor, care ne scap\u0103 de-a-dreptul de sub control.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 …confuzia \u00eentre metafizica propriu-zis\u0103 \u015fi \u00eentre religie str\u0103bate, ca un fir ro\u015fu, aproape \u00eentreaga istorie a g\u00e2ndirii omene\u015fti…<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 …cu alte cuvinte metafizica n-ar fi dec\u00e2t ceea ce s-ar numi un fel de teologie natural\u0103, r\u0103m\u00e2n\u00e2nd ca, pentru ceea ce numim noi religie propriu-zis, s\u0103 lu\u0103m \u00een considerare cealalt\u0103 ramur\u0103 a teologiei, teologia revelat\u0103.\u201d<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Nae Ionescu identific\u0103 dou\u0103 tipuri de abordare \u2013 gnostic\u0103 \u015fi tradi\u0163ionalist\u010382: \u201eGnosticismul, \u00een forma lui cea mai general\u0103, se poate defini ca \u00eencercarea de a \u00eenf\u0103\u0163i\u015fa religia ca o treapt\u0103 inferioar\u0103 de cunoa\u015ftere… Punctul de vedere gnostic postuleaz\u0103 o ierarhie a posibilit\u0103\u0163ilor de cunoa\u015ftere, ierarhie \u00een \u00een\u0163elesul valorilor, nu \u00een \u00een\u0163eles cronologic…<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Teza fundamental\u0103 a gnosticei este c\u0103 religia este un limbaj simbolic pentru metafizic\u0103.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Acest punct de vedere se g\u0103se\u015fte \u00een mistica german\u0103 la Jacobus Bohme, Angelus Silesius, se poate g\u0103si la Spinoza, \u00eentr-o anumit\u0103 form\u0103, \u00een Schopenhauer \u015fi are azi un reprezentant foarte interesant, pe Arthur Drews. Acesta crede c\u0103, \u00een definitiv, ceea ce este caracteristic g\u00e2ndirii religioase nu e persoana lui Dumnezeu, ci o anumit\u0103 ideologie, un anumit sistem de idei \u015fi c\u0103 acest sistem de idei este reprezentat pornind \u015fi el din mituri. Exist\u0103 miturile rezultate din necesit\u0103\u0163ile suflete\u015fti omene\u015fti pentru explicarea anumitor lucruri. Mitul este un fel de r\u0103sfr\u00e2ngere a unei anumite st\u0103ri de suflet.\u201d<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Ast\u0103zi, \u015ftim c\u0103 problema miturilor \u00eenclin\u0103 mai mult spre tradi\u0163ionalism. Iat\u0103, \u00eens\u0103, ce spune Nae Ionescu83:<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u201eTradi\u0163ionalismul acesta, care se \u00eencearc\u0103 a face s\u0103 decurg\u0103 metafizica \u00een religie, este tocmai o reac\u0163iune \u00eempotriva filosofiei iluminismului. Care este argumentul fundamental al tradi\u0163ionalismului? Este un fel de concomiten\u0163\u0103, pe care aceast\u0103 filosofie o stabile\u015fte \u00eentre marile sisteme metafizice \u015fi \u00eentre diversele religii. C\u00e2nd \u00eentrebi pe tradi\u0163ionali\u015fti, din punctul lor de vedere ei \u00ee\u0163i arat\u0103 imediat c\u0103 exist\u0103 un fel de coresponden\u0163\u0103, o corela\u0163ie \u00eentre sistemele de filosofie ale unei anumite epoci \u015fi \u00eentre sistemele de metafizic\u0103; deci \u2013 zic ei \u2013 exist\u0103 un fel de condi\u0163ionare; deci \u2013 zic mai departe \u2013 metafizica este condi\u0163ionat\u0103 de religie \u015fi nu este dec\u00e2t un fel de reflex al religiei…Exist\u0103 \u00een religie \u015fi \u00een metafizic\u0103 o problem\u0103 a absolutului, o necesitate de orientare \u00eenspre absolut. S-ar putea spune ceva mai mult, pentru ca s\u0103 nu facem dificult\u0103\u0163i, ci dimpotriv\u0103, s\u0103 fim c\u00e2t mai largi \u00een demonstra\u0163ia noastr\u0103, – c\u0103 aceast\u0103 realitate ultim\u0103 a metafizicei \u015fi cu realitatea ultim\u0103 a religiei se confund\u0103, sunt una \u015fi aceea\u015fi realitate…<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Dumnezeul religiei este ceva viu, pe c\u00e2t\u0103 vreme Dumnezeul metafizicei poate s\u0103 fie viu \u015fi poate s\u0103 nu fie viu, sau poate s\u0103 fie ceva care nu este activ, ci numai existent pur \u015fi simplu.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Vas\u0103zic\u0103, atitudinea religioas\u0103 trebuie s\u0103 ajung\u0103 la ceea ce numeam adineori\u00a0 m\u00e2ntuire, atitudinea metafizic\u0103 ajunge \u00een chip fatal la cunoa\u015ftere…<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 …sunt epoce, \u00een istoria omenirii, \u00een care problema absolutului este o necesitate mai stringent\u0103 dec\u00e2t \u00een altele…dar nu rena\u015fterea religioas\u0103 condi\u0163ioneaz\u0103 rena\u015fterea metafizic\u0103, \u015fi nici rena\u015fterea metafizic\u0103 nu condi\u0163ioneaz\u0103 rena\u015fterea religioas\u0103, ci altceva: puterea sau for\u0163a de via\u0163\u0103 cu care se impune problema comun\u0103 acestor dou\u0103 ramuri de activitate spiritual\u0103 omeneasc\u0103; for\u0163a, adic\u0103, cu care se impune aten\u0163iunii noastre sau cu care se a\u015feaz\u0103 \u00een fa\u0163a noastr\u0103 aceast\u0103 problem\u0103 a absolutului.\u201d<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Dac\u0103 nu rena\u015fterea religioas\u0103 condi\u0163ioneaz\u0103 rena\u015fterea metafizic\u0103 \u015fi nici reciproca, care sunt atunci puterea \u015fi for\u0163a de via\u0163\u0103 de care vorbe\u015fte filosoful? Citim \u015fi aici, \u00een subtext, na\u0163ionalismul.<\/p>\n

Simbiotic, cel dat cu cel indus din afar\u0103.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Dup\u0103 cum, iat\u0103 \u015fi o alt\u0103 confirmare a unei continuit\u0103\u0163i ideatice, de tip personalist, pe care\u00a0 Nae Ionescu o rezolv\u0103, de aceast\u0103 dat\u0103, printr-o formul\u0103 u\u015for paradoxal\u010384:<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u201eSolu\u0163ionarea metafizic\u0103 este, prin urmare, o solu\u0163iune personal\u0103: elementele hot\u0103r\u00e2toare ale problematicei depind foarte mult de acela care filosofeaz\u0103. C\u0103 exist\u0103 categorii \u00eentregi de personalit\u0103\u0163i care se mul\u0163umesc cu o anumit\u0103 structur\u0103 de solu\u0163ii, aceasta este adev\u0103rat, dar explica\u0163ia faptului acestuia trebuie c\u0103utat\u0103 \u00een faptul c\u0103 exist\u0103 tipuri de personalit\u0103\u0163i c\u0103rora le corespund tipuri de solu\u0163iuni metafizice. Aceasta \u00eens\u0103 nu \u00eensemneaz\u0103 de loc c\u0103, metafizica dep\u0103\u015fe\u015fte propriu zis timpul \u015fi spa\u0163iul; cel pu\u0163in \u00een condi\u0163ionarea activit\u0103\u0163ii ei, metafizica este legat\u0103 de elementul timp \u015fi spa\u0163iu; este legat\u0103 de istorie; ceea ce \u00eensemneaz\u0103 c\u0103 nu poate s\u0103 duc\u0103 la adev\u0103ruri absolute…<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00cen ultim\u0103 analiz\u0103 nici nu se poate \u00een\u0163elege altfel problema cunoa\u015fterii dec\u00e2t prin devenirea, prin transformarea noastr\u0103 \u00een obiectul pe care \u00eel cunoa\u015ftem…<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Prin urmare \u00eentru at\u00e2t o solu\u0163ie este metafizic\u0103, \u00eentru c\u00e2t se cl\u0103de\u015fte pe con\u015ftiin\u0163a existen\u0163ei individuale, adic\u0103 pe personalitatea uman\u0103, – pentru c\u0103 aceasta \u00eensemneaz\u0103 personalitate; \u00eencadrarea sau plasarea ta \u00een existen\u0163\u0103. Aceast\u0103 \u00eencadrare \u015fi clasare a ta nu se poate face dec\u00e2t prin con\u015ftiin\u0163\u0103, prin posibilitatea de r\u0103sfr\u00e2ngere asupra ta \u00eens\u0103\u0163i. Deci orice solu\u0163ie care nu conteaz\u0103 cu con\u015ftiin\u0163a existen\u0163ei tale nu este o solu\u0163ie metafizic\u0103, pentru c\u0103 duce la nihilism, la distrugerea omului…<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Exist\u0103 un fond de elemente suflete\u015fti, de care nu ne d\u0103m seama \u015fi care formeaz\u0103 oarecum un fel de receptacol, mai mult chiar, care formeaz\u0103 un fel de r\u0103d\u0103cin\u0103 necunoscut\u0103 a \u00eentregei noastre vie\u0163i. Aceast\u0103 r\u0103d\u0103cin\u0103, sau domeniul acesta al faptelor subcon\u015ftiente, hot\u0103re\u015fte pentru ceea ce se petrece la suprafa\u0163\u0103, dar hot\u0103re\u015fte \u00een mod neexplicit, d\u00e2nd na\u015ftere la fenomene \u015fi la grupe de fenomene…<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Kant spune c\u0103 niciodat\u0103 g\u00e2ndurile lui nu erau mai clare \u015fi mai fecunde dec\u00e2t atunci c\u00e2nd le \u00eendrepta pe geam, deasupra turnului unei anumite biserici, – Kant care nu putea s\u0103 fie b\u0103nuit de cine \u015ftie ce n\u0103zb\u00e2zii mistice. De asemenea un mare mistic, Igna\u0163iu de Loyola, m\u0103rturisea tot a\u015fa c\u0103, odat\u0103, st\u00e2nd pe malul apei \u015fi privind apa care curgea, dintr-odat\u0103 i s-a f\u0103cut clar \u00eenaintea ochilor \u015fi a \u00eenceput s\u0103 vad\u0103 lucruri pe care nu le vedea p\u00e2n\u0103 atunci. Faptul este foarte asem\u0103n\u0103tor cu ceea ce spunea Jacobus Boehme, c\u0103, dac\u0103 prive\u015fti deasupra unui talger bine lustruit de alam\u0103, pe care trece o raz\u0103 de soare, atunci dintr-odat\u0103 \u0163i se deschid ochii min\u0163ii \u015fi \u00eencepi s\u0103 vezi lucruri pe care p\u00e2n\u0103 atunci nu le v\u0103zuse\u015fi niciodat\u0103…<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Toate lucrurile acestea dovedesc existen\u0163a unei p\u0103turi de fapte suflete\u015fti, de care nu ne d\u0103m seama dec\u00e2t foarte rar \u015fi de a c\u0103ror angrenare nu ne d\u0103m seama niciodat\u0103 cu siguran\u0163\u0103.\u201d<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 S\u0103 fie aceasta persoana istoric\u0103, persoana care prin credin\u0163\u0103 poate s\u0103 ne determine spre op\u0163iuni categoriale, de nestr\u0103mutat \u00een identificarea noastr\u0103 \u00eentr-o formul\u0103 unitar\u0103? S\u0103 fie oare acesta na\u0163ionalismul mistic pe care i-l atribuim lui Nae Ionescu? Greu de spus.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Avem \u00eens\u0103 dou\u0103 m\u0103rturii din acela\u015fi curs, prin care filosoful se afirm\u0103, pe de-o parte, ca un g\u00e2nditor cre\u015ftin, dar \u015fi ca un tr\u0103itor ortodox86:<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u201eAl doilea moment este continuarea fiin\u0163ei noi dincolo de limitele posibile ale unui individ izolat, prin urmare, un fel de continuitate \u00een timp a individului, evident c\u0103 nu a individului \u00een forma lui specific\u0103, dar a ceva din el care trece \u00een cel\u0103lalt. Natural c\u0103 \u00een fiecare din noi sunt at\u00e2\u0163i str\u0103mo\u015fi de ai no\u015ftri \u015fi e natural c\u0103 noi, cei de ast\u0103zi, ne vom continua p\u00e2n\u0103 la sf\u00e2r\u015fitul veacului; nu \u00een aceea\u015fi unitate de echilibru, dar ceva din noi tr\u0103e\u015fte p\u00e2n\u0103 la sf\u00e2r\u015fitul veacului. Prin urmare, noi, \u00eemplinind toate tainele \u015fi fiind pasibili de redemp\u0163iune, de r\u0103scump\u0103rare, continu\u0103m s\u0103 r\u0103m\u00e2nem aici, \u00eentr-un fel, \u00een via\u0163\u0103: prin posibilitatea m\u00e2ntuirii, rec\u0103dem \u00eentr-una \u00een via\u0163a de aci, care tinde spe m\u00e2ntuire…<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Dumnezeu, \u00een hipostaza Tat\u0103l, reprezint\u0103 existen\u0163a pur\u0103, iar \u00een hipostaza Sf. Duh, reprezint\u0103 pe Dumnezeu \u00een noi. \u00centre Dumnezeu Tat\u0103l \u015fi Dumnezeu Sf. Duh, st\u0103 Dumnezeu Fiul, care este \u2013 dup\u0103 metafizica cre\u015ftin\u0103 \u2013 logosul devenit trup, adic\u0103 forma \u00een care noi putem s\u0103-l \u00een\u0163elegem pe Dumnezeu. Christos, adic\u0103 Dumnezeu Fiul, este mijlocitorul care face leg\u0103tura \u00eentre Dumnezeu Tat\u0103l \u015fi Sf. Duh, adic\u0103 \u00eentre Dumnezeul emanatist \u015fi \u00eentre Dumnezeul imanentist, \u00eentre Dumnezeul care creiaz\u0103 \u00eentreaga existen\u0163\u0103 \u015fi \u00eentre Dumnezeul care este \u00een noi.\u201d<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Nu este singurul loc unde Nae Ionescu \u00ee\u015fi prezint\u0103 op\u0163iunile sale. Trebuie s\u0103 spunem c\u0103, prin latura sa universitar\u0103, discursul filosofic rom\u00e2nesc dob\u00e2nde\u015fte alt\u0103 greutate. Poate pentru noi, ast\u0103zi, aceasta n-ar mai fi perceput\u0103 ca atare, \u00eens\u0103, \u00een perioada respectiv\u0103, situa\u0163ia era cu totul \u015fi cu totul alta.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Dintre func\u0163iile \u00een cadrul statului, cea de general \u015fi cea de profesor universitar erau cele mai bine pl\u0103tite; mai mult dec\u00e2t cele de ministru, chiar de prim-ministru. Titlurile universitare erau considerate o veritabil\u0103 ierarhie a aristocra\u0163iei spirituale. Paradoxal, rom\u00e2nul, care vedea boieria ca un privilegiu cumulativ \u015fi mai pu\u0163in ca ob\u00e2r\u015fie, dar care nu avea deloc percep\u0163ia occidentalului legat\u0103 de noble\u0163e, se comporta cu aceast\u0103 p\u0103tur\u0103 a intelectualit\u0103\u0163ii universitare precum cu aristocra\u0163ii de ob\u00e2r\u015fie.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Nae Ionescu beneficiaz\u0103 de aceste mentalit\u0103\u0163i, dar nu \u015fi le asum\u0103. Dovada o constituie bogata sa activitate publicistic\u0103, \u00een care, ceea ce sublinia la un curs sau altul ca idee, devine \u00een pagina ziarului sau revistei, argument (adeseori politic), arm\u0103 de lupt\u0103.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Induc\u0163ia unor sisteme \u015fi structuri filosofice este \u00eenlocuit\u0103 \u00een publicistica g\u00e2nditorului cu argumentul direct, cu \u00eenl\u0103n\u0163uiri de fapte, uneori chiar \u015fi cu sentin\u0163e, \u00eens\u0103 \u00een toate reg\u0103sim aceea\u015fi logic\u0103 str\u00e2ns\u0103, aceea\u015fi determinare l\u0103untric\u0103 care intercondi\u0163ioneaz\u0103 st\u0103ri \u015fi solu\u0163ii, argumente \u015fi contraargumente, principii \u015fi categorii. G\u0103sim un sistem care se confrunt\u0103 cu realitatea.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Foarte mul\u0163i s-au gr\u0103bit s\u0103 vad\u0103 \u00een publicistica lui Nae Ionescu, strict, evolu\u0163ia preferin\u0163elor sale politice. Mai mult conservator la \u00eenceputuri, na\u0163ional-\u0163\u0103r\u0103nist ulterior, pentru a reveni la conservatorismul migrat \u015fi el \u00eenspre dreapta, calificat\u0103 ca extrem\u0103 \u015fi atunci, ca \u015fi acum. P\u00e2n\u0103 la un punct, op\u0163iunile sale coincid cu acelea ale lui Constantin R\u0103dulescu-Motru, acoperind, de altfel, \u015fi o prim\u0103 etap\u0103 din publicistica lui Nae Ionescu \u2013 cea de la \u201eIdeea european\u0103\u201d.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Nu vom \u00eencerca o prezentare cronologic\u0103 a evolu\u0163iei g\u00e2ndirii na\u0163ionaliste a lui Nae Ionescu la aceast\u0103 revist\u0103 sau, \u015fi mai exact, prin aceast\u0103 revist\u0103, ci, pentru facilitarea demersului nostru, vom face apel la edi\u0163ia \u00eengrijit\u0103 de Dan Ceachir, purt\u00e2nd ca titlu \u201eSuferin\u0163a rasei albe\u201d, articol publicat \u00een 192486.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Prin rasa alb\u0103, Nae Ionescu nu \u00eencearc\u0103 o separa\u0163ie fa\u0163\u0103 de celelalte – galben\u0103, neagr\u0103 – ci induce un concept care pare a \u00eenlocui civiliza\u0163ia european\u0103 \u015fi, prin deriva\u0163ie, \u015fi pe cea nord-american\u0103. Depl\u00e2ng\u00e2nd materialismul acesteia, g\u00e2nditorul pledeaz\u0103 pentru spiritualitatea evident ortodoxist\u0103. Avem de-a face cu o sinecdoc\u0103. Rasa alb\u0103 poate fi lumea, umanitatea, \u00eensum\u00e2nd milioane de suflete, care \u201ecrede \u00een fiin\u0163a unui scop \u015fi nu-\u015fi are unul; nu-\u015fi are nici Dumnezeu \u015fi nu este atee; \u00eei trebuie un Dumnezeu \u015fi nu \u015fi-l are.\u201d<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00cen continuare, Nae Ionescu afirm\u010387:<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u201eReligia ei, dac\u0103 prin religie \u00een\u0163elegem acel complex de credin\u0163e con\u015ftiente sau nu, dar care s\u0103 poat\u0103 \u00eembr\u0103\u0163i\u015fa totul, este cel pu\u0163in stranie, dar, \u00een ori\u015fice caz, a\u015fa cum este, greu poate o speran\u0163\u0103 sincer\u0103 s\u0103 se nasc\u0103 \u015fi s\u0103 se dezvolte \u00een s\u00eenul ei. Este religia dezn\u0103dejdei sau a falsit\u0103\u0163ii, \u00een orice caz, a mor\u0163ii, \u015fi rasa alb\u0103 are oroare de moarte, c\u0103ci niciodat\u0103 \u015fi nic\u0103ieri moartea nu a fost mai mult moarte dec\u00e2t pentru noi.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Credin\u0163ele noastre sunt acelea care un moment g\u0103siser\u0103 l\u0103ca\u015f \u00een \u015ftiin\u0163\u0103. Credem c\u0103 infinitul se face cu gr\u0103un\u0163e de nisip, c\u0103 este ceva foarte mare, care se \u00eentinde foarte departe, ceva care se face pu\u0163in c\u00e2te pu\u0163in, prin f\u0103r\u00e2mi, c\u0103 adic\u0103 infinitul nu exist\u0103 sau cel pu\u0163in nu exist\u0103 pentru noi…<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Renun\u0163area nu este pentru cine crede \u00een nebuloasa originar\u0103, pentru cine-\u015fi simte o putere centrifug\u0103 \u015fi o dorin\u0163\u0103 centripet\u0103. A\u015fa cum ne g\u0103sim cu credin\u0163ele noastre, cu aceste credin\u0163e intime \u015fi ad\u00e2nci, exprimate \u015fi formulate sau nu, dar vii, organice, am face poate mai bine, \u00een loc s\u0103 c\u0103ut\u0103m o izb\u0103vire \u015fi s\u0103 ne \u00eentreb\u0103m care este aceasta, s\u0103 proced\u0103m altfel. Nu ne poate fi greu s\u0103 ne convingem c\u0103 toate credin\u0163ele noastre sunt o singur\u0103 credin\u0163\u0103 sau un m\u0103nunchi de credin\u0163e care se prezint\u0103 sub mai multe forme…<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Credin\u0163a noastr\u0103 \u00een evolu\u0163ie ar trebui apoi s\u0103 ne fac\u0103 s\u0103 tr\u0103im tot trecutul \u015fi s\u0103 de\u0163inem viitorul. Aceasta este poate numai o expresie, \u00eens\u0103 expresia aceasta, chiar dac\u0103 nu exprim\u0103 de-a dreptul adev\u0103rul, traduce ceea ce foarte probabil ignor\u0103m. Ceea ce ne \u00eempiedic\u0103 s\u0103 sim\u0163im fericirea \u015fi s\u0103 o tr\u0103im cum am putea s-o facem este credin\u0163a nostr\u0103 c\u0103 ar fi undeva \u2013 nu se \u015ftie unde \u2013 ceva \u2013 nu se \u015ftie ce.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Dac\u0103 ne obi\u015fnuim cu sentimentul c\u0103 tr\u0103im \u00eentr-adev\u0103r toate timpurile, ceea ce \u00een\u0163elegem noi prin toate timpurile, chiar principiile noastre \u00eensele \u2013 fie ele adev\u0103rate sau nu, ceea ce este indiferent \u2013 pot s\u0103 ne foloseasc\u0103, s\u0103 ne fie \u00eendestul\u0103toare o clip\u0103, c\u0103ci \u00een acest fel ele \u00ee\u015fi schimb\u0103 \u00een\u0163elesul, cap\u0103t\u0103 un \u00een\u0163eles nou.\u201d<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Ce \u00eenseamn\u0103 a tr\u0103i toate timpurile ? \u015ei eternitatea ? Publicistul- filosof nu consider\u0103 util\u0103 explica\u0163ia, \u00eens\u0103 ea se afl\u0103 ascuns\u0103 \u00een text. Infinitul f\u0103cut din gr\u0103un\u0163e de nisip s-ar fi putut numi azi micro sau macrocosmos. \u015ei atunci, unde se \u00eent\u00e2lne\u015fte infinitul, eternitatea cu prezentul ?<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Abordarea este, evident, personalist\u0103, chiar dac\u0103 \u00een text Nae Ionescu nu face diferen\u0163ierea dintre persoan\u0103 \u015fi personalitate. Nu-l intereseaz\u0103. Ceea ce are el de transmis este legat de un alt concept, corespondent celui pe care, sistematic, \u015fi-l reg\u0103se\u015fte \u00een sine. Adeseori, filosoful-publicist se repet\u0103, se autociteaz\u0103, dup\u0103 cum, la fel de frecvent, vorbe\u015fte despre \u201eo observare curent\u0103 \u015fi la \u00eendem\u00e2na oricui\u201d88:<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u201eSe pare c\u0103 acestea toate, care constituie persoana nostr\u0103 \u00een \u00een\u0163elesul nostru obi\u015fnuit al cuv\u00e2ntului, precum \u015fi por\u0163iunea sau \u00eenf\u0103\u0163i\u015farea a ceea ce nu este noi (fie aproapele sau natura), dar care constituie \u00eent\u00e2mpl\u0103rile, faptele, \u00eemprejur\u0103rile vie\u0163ii noastre, formeaz\u0103 un centru, un chip viu, un oarecare echilibru, un echilibru de altfel variabil \u015fi viu.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Aceasta ar fi personalitatea noastr\u0103 permanent\u0103, care \u00eentr-un sens nu se schimb\u0103 \u015fi are deci oroare de \u00eenlocuiri \u2013 care ar fi o moarte \u2013 afar\u0103 de unele cazuri de dragoste excep\u0163ional\u0103, unde poate, unde ar putea s\u0103 aib\u0103 fiin\u0163a o contopire, un schimb, o \u00eenlocuire.\u201d<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 A\u015fa cum spuneam, nu am luat \u00eentr-o ordine cronologic\u0103 articolele filosofului, pentru c\u0103 atunci am fi fost obliga\u0163i, desigur, s\u0103 invoc\u0103m \u015fi circumstan\u0163ele, contextul unui articol sau al altuia, \u00een care \u00ee\u015fi f\u0103ceau ele apari\u0163ia.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Astfel, cu c\u00e2teva luni mai devreme dec\u00e2t afirma cele de mai sus, g\u00e2nditorul definea acest context, ca \u201evremuri apocaliptice\u201d89:<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u201eSunt oarecum numero\u015fi acei care, privind \u00een jurul lor \u2013 paiul \u2013 \u015fi nu \u00eenl\u0103untrul lor \u2013 b\u00e2rna \u2013 s-au convins c\u0103 tr\u0103im vremurile despre care ne-a vorbit Apocalipsul acum optsprezece veacuri. Pare-se c\u0103 cerul \u00eensu\u015fi se une\u015fte cu paiele \u015fi cu b\u00e2rnele pentru a cl\u0103di un temei acestei credin\u0163e.\u201d<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Evident, este vorba despre credin\u0163a rom\u00e2nului \u015fi aceasta deoarece90: \u201eSuntem probabil poporul care ne-am \u00een\u015felat cel mai ad\u00e2nc asupra schimb\u0103rilor pe care le-a provocat r\u0103zboiul \u00een structura intim\u0103 a vie\u0163ii sociale. De la 1918 \u00eencoace, aproape toate \u0163\u0103rile europene au f\u0103cut \u201ede fapt\u201d o revolu\u0163ie. Evident, fiecare \u00een felul ei \u015fi cu urm\u0103ri neegal de ad\u00e2nci \u015fi statornice. Am avut \u00eens\u0103 revolu\u0163ii: \u00een Rusia, Bulgaria, Turcia, Ungaria, Austria, Germania, Spania, Fran\u0163a \u015fi Anglia. Este adev\u0103rat c\u0103 revolu\u0163iile acestea nu au a\u015fezat pretutindeni lucrurile \u00een vadul lor firesc…<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Numai la noi a fost altfel. Ne\u00een\u0163eleg\u00e2nd c\u0103 situa\u0163ia creat\u0103 prin instaurarea noului stat rom\u00e2nesc cerea nu numai alt\u0103 metod\u0103 de lucru, ci \u015fi o alt\u0103 mentalitate, \u00eencredin\u0163at\u0103 c\u0103 vechea formul\u0103 de via\u0163\u0103 antebelic\u0103 va fi iar\u0103\u015fi valabil\u0103, \u201ec\u0103ci lucrurile vor reintra \u00een f\u0103ga\u015ful lor\u201d, noi nu am cump\u0103nit dec\u00e2t oportunitatea \u015fi \u201emomentul\u201d re\u00eentron\u0103rii vechiului regim…<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00cen beneficiul cui \u015fi \u00een ce scop se \u00eent\u00e2mpl\u0103 toate acestea? O concep\u0163ie precis\u0103 \u015fi unitar\u0103 nu se deseneaz\u0103 \u00een activitatea regimului. M\u0103surile care se iau \u015fi legile care se voteaz\u0103 arat\u0103 cel mai sl\u0103b\u0103nog eclectism; unei solu\u0163ii clasic liberale i se opune una etatizant\u0103; noi monopoluri de stat se instituie, pe c\u00e2nd altele vechi se desfiin\u0163eaz\u0103. Formulele cunoscute de guvernare \u015fi-au pierdut elasticitatea \u015fi p\u00e2r\u00e2ie \u00een \u00eencheieturile lor anchilozate de b\u0103tr\u00e2ne\u0163e. Vechiul plan, crearea capitalului na\u0163ional, \u00een\u0163eles \u00eengust \u015fi urm\u0103rit pe c\u0103i care nu mai sunt dec\u00e2t fund\u0103turi, devine din ce \u00een ce mai des un interes m\u0103runt de partid \u015fi de st\u0103p\u00e2nire politic\u0103. Situa\u0163ia real\u0103 a \u0163\u0103rii, dezolant\u0103.\u201d<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00centr-o prim\u0103 faz\u0103, \u00een fa\u0163a acestei situa\u0163ii dezolante, Nae Ionescu \u00ee\u015fi \u00eendreapt\u0103 op\u0163iunile spre \u0163\u0103r\u0103nism, ca revolu\u0163ie91:<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u201eAv\u00eentul spre putere al \u0163\u0103r\u0103nimii marcheaz\u0103 \u00eenceputul unei noi epoci \u00een istorie. Analogul ei este ridicarea burghezimii, acum dou\u0103 veacuri. Dar numai analogul, \u015fi \u00eenc\u0103 necomplet. A\u015fa de necomplet, \u00eenc\u00eet nici vorb\u0103 nu poate s\u0103 fie deocamdat\u0103 ca aceast\u0103 mi\u015fcare \u0163\u0103r\u0103nist\u0103 s\u0103 se \u00eencheie cu complementul ei necesar: \u201erevolu\u0163ia\u201d, prin care se pune efectiv m\u00eena pe putere.\u201d<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Ideea nu era singular\u0103 \u00een epoc\u0103, mai ales dup\u0103 \u00eencheierea primului r\u0103zboi mondial. Vom spicui din mai multe articole, scrise \u00een aceea\u015fi \u201eIdeea european\u0103\u201d la sf\u00e2r\u015fitul conflagra\u0163iei, care ne-a adus nou\u0103 Unirea, fragmente ilustrative prin ele \u00eensele92:<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u201eStatul de dup\u0103 r\u0103zboi a devenit negustor, p\u0103rta\u015f la afaceri, industria\u015f, concurent cu \u00een\u015fi\u015fi supu\u015fii s\u0103i. Neutralitatea veche s-a evaporat din con\u015ftiin\u0163a cet\u0103\u0163enilor. Fiecare dintre ace\u015ftia nu se mai mul\u0163ume\u015fte s\u0103 cear\u0103 ca Statul s\u0103-i garanteze persoana \u015fi averea, ci cere interven\u0163ia Statului la fiece ocazie, dac\u0103 nu direct \u00een favoarea sa, dar cel pu\u0163in \u00een favoarea clasei de produc\u0163ie c\u0103reia el apar\u0163ine.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Neutralitatea Statului \u015ftirbit\u0103, cum poate s\u0103 mai r\u0103m\u00e2n\u0103 intact\u0103 neutralitatea \u015fcolii?<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Prin\u015fi \u00een v\u00eertejul luptelor l\u0103untrice, preocuparea noastr\u0103 pentru problemele de politic\u0103 extern\u0103 se reduce din c\u00eend \u00een c\u00eend la sfor\u0163area de a sc\u0103pa de mrejele marilor alia\u0163i. De o considerare personal\u0103 a situa\u0163iei \u015fi de o atitudine independent\u0103 cu urm\u0103ri efective, nu poate fi vorba…<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 R\u0103zboiul a adus \u00een s\u00eenul socialismului o afluen\u0163\u0103 colosal\u0103 de elemente \u015fi for\u0163e noi revolu\u0163ionare pentru transformarea societ\u0103\u0163ii; iar pe de alt\u0103 parte, a distrus bazele obiective pentru aceast\u0103 transformare. S\u0103 organizezi \u00een mod socialist foamea \u015fi s\u0103r\u0103cia lucie?<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Iat\u0103, \u00een adev\u0103r, marea abera\u0163ie pe care o voiesc sociali\u015ftii no\u015ftri. Ei vor s\u0103 organizeze \u00een mod socialist foametea \u015fi s\u0103r\u0103cia lucie…<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Nici un popor nu-\u015fi vars\u0103 s\u00eengle pentru a confirma prevederea \u015ftiin\u0163ific\u0103 a unui mare savant, dar mai toate popoarele sunt gata s\u0103-\u015fi verse s\u00eengele pentru a-\u015fi satisface instinctul lor de domina\u0163ie sau pentru a r\u0103zbuna o insult\u0103. Logica r\u0103zboiului e, prin urmare, cu totul diferit\u0103 de cea ra\u0163ional\u0103 a \u015ftiin\u0163ei.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Reflexiunile acestea ne vin ast\u0103zi \u00een minte, c\u00eend auzim \u00een pres\u0103 calific\u00eendu-se de \u201ef\u0103uritori ai idealului na\u0163ional\u201d oameni politici care \u00een definitiv nu au fost dec\u00eet t\u0103lm\u0103citorii, \u00een anumite \u00eemprejur\u0103ri, ai inimii \u015fi ai aspira\u0163iilor noastre, cu un cuv\u00eent, ai instinctului nostru r\u0103zboinic de neam \u2013 singurul \u015fi autenticul \u201ef\u0103uritor al idealului na\u0163ional\u201d.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Sunt foarte multe provoc\u0103ri toate acestea, \u00een fa\u0163a c\u0103rora publicistul-filosof,<\/span> \u015fi nu invers, filosoful-publicist<\/span>, simte nevoia unei atitudini de pe pozi\u0163ia na\u0163ionalismului s\u0103u, care \u00eens\u0103, refuz\u0103 comportamentele primitive: ura, discriminarea. El face chiar unele \u00eencerc\u0103ri de a da dimensiuni similare na\u0163ionaliste unor fenomene cum sunt cele privind \u0163arismul \u015fi or\u00e2nduirea sovietic\u0103. \u00cen acest caz \u00eens\u0103, nu mai avem de-a face cu rigoarea \u015ftiin\u0163ific\u0103 a profesorului universitar, cel pu\u0163in c\u00e2nd leag\u0103 realit\u0103\u0163ile din Est de \u201escitism\u201d.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Ceea ce propune \u00eens\u0103 \u00een finalul articolului, influen\u0163at de Motru94, este pe m\u0103sura unui echilibru decurg\u00e2nd tocmai din acele fundamente ale crezului s\u0103u95:<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u201eSufletul rus, mentalitatea rus\u0103 ne dau asalt, e evident. Ne vom \u00eempotrivi, fire\u015fte. \u015ei, asemenea romanului care se las\u0103 sedus de farmecul barbar al \u00eenvinsului s\u0103u asiatic, ne vom \u00eempotrivi \u015fi, poate, izb\u00eendi asupra n\u0103valei spiritului rusesc de al c\u0103rei farmec, plin de art\u0103, nu ne putem l\u0103sa nemolipsi\u0163i. Dar pentru asta trebuie s\u0103 \u00eencerc\u0103m a-l \u00een\u0163elege \u00eenainte de a-l ur\u00ee. Izbuti-vom oare aplic\u00eend rigorile criticei noastre ra\u0163ionale, fruct al helenismului senin al ordinei latine \u015fi al logicei carteziene, peste acest material absurd, metafizic \u015fi confuz?\u201d<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 O aten\u0163ie deosebit\u0103 acord\u0103 publicistul \u015fi vie\u0163ii universitare, \u00een general, \u015fi filosofice, \u00een special. Cu metod\u0103, echilibrat, Nae Ionescu se refer\u0103 dup\u0103 caz \u015fi la ini\u0163iative cum ar fi \u00eenfiin\u0163area unei Universit\u0103\u0163i maghiare la Cluj, dar \u015fi, spre exemplu, o reuniune studen\u0163easc\u0103 din aceea\u015fi localitate, desprinz\u00e2ndu-le de impactul lor imediat \u015fi \u00eencadr\u00e2ndu-le \u00eentr-un orizont generos de a\u015fteptare pentru ceea ce constituia, \u00een opinia sa, \u201e\u00eenalta institu\u0163ie de cultur\u0103\u201d96:<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u201eUniversitatea trebuie s\u0103 fie ast\u0103zi \u015fi mai ales la noi o universitate \u2013 \u015fi nimic altceva. Tendin\u0163e \u015fi inten\u0163ii na\u0163ionale, m\u0103rturisite sau nu, sunt aici zadarnice \u2013 ba poate chiar primejdioase. St\u0103 evident \u00een afar\u0103 de orice discu\u0163ie c\u0103 cultura este prin esen\u0163a ei na\u0163ional\u0103. \u015etiin\u0163a cea mai abstract\u0103, mai obiectiv\u0103 \u015fi mai dezlegat\u0103 de a\u015fa-zisele \u201evalorific\u0103ri\u201d, este ea \u00eens\u0103\u015fi na\u0163ional\u0103 prin felul de a pune problemele, prin predilec\u0163ia pentru anumite probleme, prin drumurile pe care le urmeaz\u0103 cercetarea \u2013 deci prin metodele de investiga\u0163ie. Dar cultura e na\u0163ional\u0103 nu pentru c\u0103 o voie\u015fte cineva a\u015fa; ci pentru c\u0103 ea este \u2013 involuntar \u015fi incon\u015ftient adesea \u2013 r\u0103sfr\u00e2ngerea geniului na\u0163ional; este produsul sufletului colectiv care st\u0103 deasupra noastr\u0103 a tuturora, de la care fiecare din noi \u00eemprumut\u0103m tr\u0103s\u0103tura hot\u0103r\u00e2toare \u00een \u00eenchegarea noastr\u0103 sufleteasc\u0103…<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00cen agita\u0163ia voinicoas\u0103 a opiniei noastre gazet\u0103re\u015fti, noi suntem adu\u015fi s\u0103 recunoa\u015ftem ceea ce ea nu \u015ftie sau nu \u00eendr\u0103zne\u015fte a m\u0103rturisi \u2013 teama unei… concuren\u0163e.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Studen\u0163ii rom\u00e2ni, adic\u0103 acei care au fost la Cluj, par a dovedi c\u0103 n-au uitat nimic din cele apucate \u015fi n-au \u00eenv\u0103\u0163at nimic din cele ce au transformat o lume \u00eentreag\u0103.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Spiritul excusivist, care s-a afirmat la Cluj, \u00eengreuiaz\u0103 foarte mult proiectata inaugurare a Universit\u0103\u0163ii din Cern\u0103u\u0163i. Va trebui acum ca o voce autorizat\u0103 s\u0103 restabileasc\u0103 lucrurile \u015fi s\u0103 pun\u0103 \u00een adev\u0103rata sa lumin\u0103 menirea Universit\u0103\u0163ilor din Rom\u00e2nia Mare. Antisemitismul \u015fi fanfaronada \u015fovinist\u0103 sunt manifesta\u0163ii boln\u0103vicioase, de care s-au lep\u0103dat p\u00e2n\u0103 \u015fi huliganii ru\u015fi.\u201d<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00cen domeniul publicisticii filosofice, a criticii filosofiei, a\u015fa cum se prezenta ea \u00een perioada respectiv\u0103, Nae Ionescu inaugureaz\u0103, putem spune, un gen nou \u00een presa rom\u00e2neasc\u0103. Nu ne d\u0103m seama c\u00e2t era el de interesant pentru opinia public\u0103 de atunci sau \u00een ce m\u0103sur\u0103 asemenea articole se doreau a fi argumente sau demonstra\u0163ii \u00een contextul numeroaselor polemici, care p\u0103reau cu adev\u0103rat a suscita interesul cititorilor.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0\u00cen fond, fiecare g\u0103sea \u00een asemenea articole argumente pentru ceea ce considera a fi just, just pentru fiecare, nu \u00eens\u0103 \u015fi pentru to\u0163i.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0Vorbind despre Descartes sau despre Emile Boutroux sau direct despre filosofia rom\u00e2neasc\u0103, Nae Ionescu red\u0103 st\u0103ri de fapt, dar formuleaz\u0103 \u015fi atacuri directe, uneori chiar \u015fi solu\u0163ii97:<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u201eManiera patriotic\u0103 a p\u0103truns \u015fi \u00een filosofie. Cele mai frecvente criterii de clasificare au ajuns cele na\u0163ionale. Se crede c\u0103 s-a spus totul, afirm\u00e2nd, c\u0103 Descartes a fost un filosof francez, Bruno italian, Leibniz neam\u0163. Mai ales pentru veacul al 19-lea, sistemul e aproape \u015ftiin\u0163ific: manualul de istoria filosofiei al lui Ueberghweg-Heinze \u00eencearc\u0103 chiar s\u0103 teoretizeze pe aceast\u0103 tem\u0103. R\u0103zboiul nu a f\u0103cut dec\u00eet s\u0103 \u00eencurajeze asemenea tendin\u0163e; e drept mai mult din necesit\u0103\u0163i polemice! Dar metoda se prelunge\u015fte, cu preten\u0163iuni de obiectivitate…<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Este adev\u0103rat c\u0103 individualismul c\u0103tre care pare a se \u00eendrepta ast\u0103zi via\u0163a noastr\u0103 public\u0103 este altul dec\u00eet cel al revolu\u0163iilor franceze. Nevoia de diferen\u0163iere \u2013 care \u00een democra\u0163ia adev\u0103rat\u0103 nu e dec\u00eet cantitativ\u0103, numeric\u0103 \u2013 se sprijin\u0103 mai mult pe con\u0163inutul sufletesc al oamenilor, dec\u00eet pe locul pe care ei \u00eel ocup\u0103 \u00een spa\u0163iu…<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Filosofia rom\u00e2neasc\u0103, \u00een forma ei cult\u0103, nu exist\u0103. \u015ei e foarte probabil c\u0103 nu va exista \u00eenc\u0103 mult\u0103 vreme de aci \u00eenainte.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00cen filosofia noastr\u0103 lucreaz\u0103 pentru moment doctori \u015fi profesori. De multe ori eminen\u0163i \u2013 unii \u015fi al\u0163ii. De aceea noi doar glos\u0103m…<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Filosofia rom\u00e2neasc\u0103 nu va \u00eencepe s\u0103 se constituie dec\u00eet \u00een clipa \u00een care va p\u0103trunde ideea c\u0103 o filosofie valabil\u0103 pentru to\u0163i \u015fi totdeauna nu e bun\u0103 de nimic.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Aci \u00eens\u0103 \u00eenceteaz\u0103 aproape puterea doctorilor \u015fi a profesorilor. Diplomele \u015fi decretele trebuiesc l\u0103sate la garderob\u0103. O vom putea face? Noi, rom\u00e2nii, mai pu\u0163in \u015fi mai greu dec\u00eet al\u0163ii. \u015etiin\u0163a european\u0103 exercit\u0103 asupra spiritului nostru un miraj aproape hipnotic.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Vremea filosofiei rom\u00e2ne\u015fti va veni, iar semnul ei e sigur: c\u00eend unul dintre ai no\u015ftri \u2013 \u00eentr-un fel sau \u00een altul \u2013 va avea curajul s\u0103 se uite drept \u00een ochii lui Descartes \u015fi s\u0103-i spuie pe nume. Fie chiar \u015fi \u0163ig\u0103ne\u015fte! Dar pentru totdeauna.\u201d98<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 O asemenea personalitate, chiar dac\u0103 nu \u015ftim \u00een ce m\u0103sur\u0103 putea ea s\u0103 se adreseze \u201e\u0163ig\u0103ne\u015fte\u201d, pe nume lui Descartes, p\u0103rea la \u00eenceput\u00a0 a fi, pentru Nae Ionescu \u2013 Iorga99:<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u201eNeculai Iorga nu e o inteligen\u0163\u0103 deosebit\u0103 \u015fi nici un geniu. E ceva mai larg dec\u00eet at\u00eet: o for\u0163\u0103 elementar\u0103 a rasei noastre. E o bucat\u0103 din via\u0163a sufleteasc\u0103 a geniului nostru na\u0163ional, care se desf\u0103\u015foar\u0103 \u00een afar\u0103 de legile \u2013 descoperite de noi \u2013 ale inteligen\u0163elor obi\u015fnuite. Savant, om politic, om de cultur\u0103, artist? Este greu de spus. Nu e form\u0103 de via\u0163\u0103 sufleteasc\u0103 asupra c\u0103reia s\u0103 nu se fi r\u0103sfr\u00e2nt aceast\u0103 cov\u00eer\u015fitoare, proteic\u0103 personalitate.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Nimeni nu a izbutit \u00een \u0163ara noastr\u0103, \u015fi foarte pu\u0163ini chiar peste hotare, s\u0103 reconstruiasc\u0103, tr\u0103ind el \u00eensu\u015fi, atmosfera vremurilor trecute, \u00eenlesnind astfel acea complet\u0103 plasare \u00een timp a evenimentelor, care este singura esen\u0163\u0103 a cercet\u0103rilor\u00a0 istorice \u015fi singura ei \u00eendrept\u0103\u0163ire la existen\u0163\u0103.\u201d<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Nu este singurul c\u0103ruia filosoful \u00eei acord\u0103 pre\u0163uirea sa. Salut\u00e2nd apari\u0163ia la \u201eCasa \u015ecoalelor\u201d a celei de-a doua edi\u0163ii a \u201eTeoriei no\u0163iunilor\u201d, sub semn\u0103tura profesorului Ion Petrovici100, Nae Ionescu depl\u00e2nge \u201erisipa de munc\u0103\u201d pe care o fac cei care st\u0103ruie a tip\u0103ri \u00een rom\u00e2ne\u015fte.101:<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u201eCeea ce s-a scris la noi aci, acum cincisprezece ani (\u015fi se retip\u0103re\u015fte acum) a ap\u0103rut la Paris acum c\u00eet\u0103va vreme \u00een manualul lui Gablot. Coinciden\u0163\u0103, evident, \u015fi evident onoratoare pentru autorul rom\u00e2n, mai ales dac\u0103 tratatul lui Gablot circul\u0103 \u2013 chiar \u00een \u0163ara rom\u00e2neasc\u0103 \u2013 iar studen\u0163ii no\u015ftri \u00eenva\u0163\u0103 din el, ceea ce ar fi putut afla de mult\u0103 vreme din cartea prof. Petrovici. Vina celor care scriu \u00een rom\u00e2ne\u015fte? U\u015for de spus. Dar cum s\u0103 se \u00eempart\u0103 filosoful rom\u00e2n \u00eentre necesitatea de a participa la g\u00eendirea european\u0103 \u015fi obliga\u0163ia de a crea limbajul \u015fi literatura filosofic\u0103 rom\u00e2neasc\u0103?\u201d<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 M\u0103sura na\u0163ionalismului lui Nae Ionescu consider\u0103m \u00eens\u0103 c\u0103 se v\u0103de\u015fte cu at\u00e2t mai clar\u0103, cu c\u00e2t, pe l\u00e2ng\u0103 tradi\u0163ii \u015fi cultur\u0103, stare economic\u0103 sau civiliza\u0163ie, abordeaz\u0103 o problem\u0103 relativ delicat\u0103, \u015fi anume aceea a bisericii na\u0163ionale ortodoxe.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u015ei \u00een \u201eIdeea european\u0103\u201d \u015fi, ulterior, \u00een \u201ePredania\u201d, dar \u015fi \u00een \u201eCotidianul\u201d, \u201eCuv\u00e2ntul\u201d la care ne vom referi mai departe, Nae Ionescu se situeaz\u0103 pe o pozi\u0163ie distinct\u0103 \u015fi de cea a teologilor filosofi, dar \u015fi departe de neao\u015fismul mistic al altora. Aici g\u0103sim argumentele \u00eencadr\u0103rii na\u0163ionalismului s\u0103u \u00een sfera misticului.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Filosoful vede \u00een ortodoxie mai mult o component\u0103 a na\u0163ionalismului rom\u00e2nesc \u015fi, ca \u015fi Motru, de altfel, pare a separa problemele religiei de mecanismele sociale. Spunem, pare, pentru c\u0103 nu \u00eentotdeauna o face, chiar dac\u0103 pentru Nae Ionescu biserica ortodox\u0103 se confund\u0103 adesea cu na\u0163iunea, nu \u00eens\u0103 \u015fi cu statul102:<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u201eNu ignor\u0103m c\u0103 statul rom\u00e2n modern a avut \u00een chip statornic tendin\u0163a de a transforma biserica \u00eentr-un simplu instrument de poli\u0163ie social\u0103, ceea ce nu era dec\u00eet foarte firesc, dat fiind c\u0103 toat\u0103 genera\u0163ia de la 1848 era francmason\u0103. Asta nu \u00eensemneaz\u0103 \u00eens\u0103 c\u0103 noi trebuie s\u0103 accept\u0103m aceast\u0103 falsificare \u015fi s\u0103r\u0103cire a religiei…<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Rena\u015fterea religioas\u0103 de dup\u0103 r\u0103zboi nu a fost numai o rena\u015ftere religioas\u0103. Ea era pretutindeni semnul unei prefaceri totale a omului, r\u0103scolit p\u00een\u0103 \u00een ad\u00eencurile lui. Ceva mai mult: acolo unde forma de via\u0163\u0103 religioas\u0103 nu era \u00een conformitate cu geniul poporului, rena\u015fterea aceasta s-a fixat \u00een forme sterpe (mi\u015fcarea lui Maritain \u00een Fran\u0163a) sau s-a \u00eenchircit repede sub lovituri (catolicismul \u00een Germania); acolo unde nu era \u00een conformitate cu spiritul vremii, ea a fost sau este pe punctul de a fi p\u0103r\u0103sit\u0103, \u00een beneficiul unui alt absolut, ca de pild\u0103 cel al ra\u0163iunii (protestantismul \u00een Germania totalitar\u0103).<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 La noi, \u00eens\u0103, printr-o coinciden\u0163\u0103 fericit\u0103, mi\u015fcarea religioas\u0103, p\u0103str\u00eendu-se \u00een cadrele ortodoxiei, r\u0103spundea \u015fi geniului na\u0163iei \u015fi spiritului vremii. A\u015fa \u00eenc\u00eet ea nu a \u00eent\u00eerziat s\u0103 c\u00ee\u015ftige \u015fi \u00een \u00eentindere \u015fi \u00een ad\u00eencime. Cum \u00eens\u0103 mi\u015fcarea aceasta nu pornea de undeva de sus, din ierarhia vie\u0163ii religioase constituite, dup\u0103 un plan mai dinainte hot\u0103r\u00eet, ci era numai urmarea fireasc\u0103 a unei spiritualit\u0103\u0163i mai vii \u015fi mai bogate, luat\u0103 \u00een \u00eentregul ei, ea s-a f\u0103cut mai mult \u015fi mai repede sim\u0163it\u0103 \u00een lumea bisericii de jos a \u201epopilor pro\u015fti\u201d \u015fi a credincio\u015filor \u201esimpli\u201d, sau \u00een lumea intelectualilor \u00een care cercet\u0103rile teologice erau mai degrab\u0103 un punct de ajungere dec\u00eet o \u201especialitate\u201d…<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Nu trebuie s\u0103 uit\u0103m c\u0103 ast\u0103zi nu mai st\u0103m \u00een vechile hotare. Mi\u015fcarea de reintegrare politic-na\u0163ional\u0103, care s-a \u00eenf\u0103ptuit, ne pune \u00een fa\u0163a unor probleme necunoscute nou\u0103 p\u00een\u0103 acum. Continuitatea tradi\u0163iei istorice \u00een timp \u015fi spa\u0163iu, \u00een masa \u00eentregului rom\u00e2nism, este ast\u0103zi imposibil de restabilit. \u015ei aceasta se simte mai ales \u00een chestiunile biserice\u015fti. C\u0103ci chiar dac\u0103 s-ar izbuti a se stabili o unitate de dogm\u0103 \u00een cuprinsul bisericii na\u0163ionale, prin reintrarea uni\u0163ilor \u00een organiza\u0163ia noastr\u0103 greco-oriental\u0103 \u2013 ceea ce iar\u0103\u015fi e, cu drept cuv\u00eent, \u00eendoielnic \u2013 omogenitatea bisericii noastre nu ar fi deloc des\u0103v\u00eer\u015fit\u0103. Pentru c\u0103, la urma-urmelor, nu dogmele fac via\u0163a unei biserici, ci tonalitatea religioas\u0103 a poporului pe care aceste dogme se grefeaz\u0103; fiindc\u0103 \u00een fond d\u0103t\u0103toare de seam\u0103 este tot factura sufleteasc\u0103 intim\u0103 a credincio\u015filor, tradi\u0163iunea lor cultural\u0103. Deosebiri de factur\u0103 sufleteasc\u0103 sub raportul religios exist\u0103 net\u0103g\u0103duit \u00eentre noi \u015fi ardeleni. Ele s-au accentuat \u00eenc\u0103, prin alipirea Basarabiei, \u00eent\u0103rind grani\u0163a dintre apusul \u015fi r\u0103s\u0103ritul religios al rom\u00e2nismului \u2013 Carpa\u0163ii…<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Ceea ce caracterizeaz\u0103 teologia rom\u00e2neasc\u0103 de azi \u2013 \u015fi m\u0103 g\u00eendesc anume la teologia oficial\u0103 \u2013 este \u00eentre altele, incapacitatea ei de a g\u00eendi \u015fi expune problemele teologice \u00een termeni actuali. Am mai spus-o \u015fi alt\u0103dat\u0103, \u015fi nu preget a o repeta acum aci, \u00een pragul acestei publica\u0163ii a c\u0103rei cea dint\u00eei menire este s\u0103 pun\u0103 \u201eo ordine vie\u201d \u00een c\u00eempul g\u00eendirii \u015fi vie\u0163ii noastre teologice…<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Marele defect, sau marea calitate a ortodoxismului, e c\u0103 \u201enu se poate \u00eennoi\u201d. Cine are \u00een\u0163elegere \u015fi dragoste pentru religia noastr\u0103, trebuie s\u0103 g\u0103seasc\u0103 \u00een el \u015fi curajul de a privi lucrurile \u00een fa\u0163\u0103: dac\u0103 ortodoxismul nostru are un rost \u015fi corespunde unei necesit\u0103\u0163i organice sufletului nostru na\u0163ional, atunci el s\u0103 fie p\u0103strat \u00een formele lui originar-autentice.\u201d<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Nae Ionescu se pronun\u0163\u0103 pentru o teologie cu \u201enespeciali\u015fti\u201d \u015fi, vorbind despre reforma bisericeasc\u0103, ap\u0103r\u0103 ortodoxia \u00eempotriva a tot \u015fi toate, de la r\u0103t\u0103cirile unora, cum este cazul preotului Tudor Popescu, caterisit pentru ac\u0163iunea sa de \u201emodernizare\u201d a bisericii, p\u00e2n\u0103 la fundentalismele de orice tip \u015fi este \u00eentr-o opozi\u0163ie permanent\u0103 cu catolicismul, cu spiritul protestant, cu fenomenul uniat etc.,etc.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Pornind de la o polemic\u0103 iscat\u0103 \u00eentre na\u0163ionali\u015fti \u015fi, referindu-se la interven\u0163ia lui Radu Dragnea, Nae Ionescu \u00ee\u015fi precizeaz\u0103 punctul de vedere care, \u00een opinia noastr\u0103, \u00eel situeaz\u0103\u00a0 cel pu\u0163in \u00een asemenea interven\u0163ii \u00een zona misticii na\u0163ionalismului103:<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u201eNa\u0163ionalismul este atitudinea care trage toate consecin\u0163ele \u00eeng\u0103duite din constatarea faptului firesc \u015fi necesar c\u0103 orice om apar\u0163ine f\u0103r\u0103 putin\u0163\u0103 de sustragere \u2013 unei na\u0163iuni\u201d. Dac\u0103, deci, apartenen\u0163a la o na\u0163iune e un fapt firesc, na\u0163ionalismul trebuie s\u0103 fie \u015fi el o atitudine fireasc\u0103 \u015fi nicidecum o grea c\u0103dere \u00een p\u0103cat…<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 D-l Dragnea confund\u0103 anume \u201ecuv\u00eentul<\/strong> lui Dumnezeu, care e absolut, cu tr\u0103irea<\/strong> cuv\u00eentului lui Dumnezeu de c\u0103tre oameni, care tr\u0103ire, fiind un fapt istoric, nu poate fi dec\u00eet \u201erelativ\u0103\u201d. Este adev\u0103rat c\u0103 Dumnezeu \u00een atotputernicia Lui poate, prin har, s\u0103 coboare asupra oamenilor cunoa\u015fterea absolut\u0103 a legii Lui. Dar p\u00een\u0103 acum aceast\u0103 \u201escoatere din istorie\u201d nu s-a operat dec\u00eet individual, noi ceilal\u0163i r\u0103m\u00een\u00eend deocamdat\u0103 \u201e\u00een\u201d istorie.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00censemneaz\u0103 aceasta c\u0103 fiecare din noi, crede cum vrea \u015fi cum \u00eel taie capul? Nu. C\u0103ci fiecare din noi nu suntem \u201efiecare din noi\u201d, ci a\u015fa cum ne hot\u0103r\u0103\u015fte structura comunit\u0103\u0163ii de destin, \u201ena\u0163ia\u201d din care facem parte. Cu alte cuvinte, nu exist\u0103 \u00een chip normal \u00een istorie feluri individuale, ci numai feluri na\u0163ionale de a tr\u0103i cuv\u00eentul lui Dumnezeu. De aceea \u201ecomunitatea de iubire a bisericii se acoper\u0103 structural \u015fi spa\u0163ial cu comunitatea de destin a na\u0163iei.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 ASTA E ORTODOXIE<\/strong>.\u201d<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Dac\u0103 \u00een \u201eIdeea european\u0103\u201d, \u00een \u201ePredania\u201d sau \u00een alte publica\u0163ii ale vremii, unde \u00eel \u00eent\u00e2lnim pe Nae Ionescu mai mult \u00een calitate de eseist-filosof dec\u00e2t \u00een cea de publicist, \u00een \u201eCuv\u00e2ntul\u201d, m\u0103sura calit\u0103\u0163ilor sale gazet\u0103re\u015fti ne este oferit\u0103 cu prisosin\u0163\u0103.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Tot la Ia\u015fi, \u00een editura \u201eTimpul\u201d, a ap\u0103rut volumul \u201e\u00centre ziaristic\u0103 \u015fi filosofie\u201d104, con\u0163in\u00e2nd texte publicate \u00een ziarul amintit \u00eentr-o perioad\u0103 de aproape 12 ani de cunoscutul filosof. Mult mai serioas\u0103 ne apare \u00een acest volum selec\u0163ia operat\u0103, care include \u015fi articole trecute cu vederea de noi, \u00een momentele \u00een care, consult\u00e2nd presa rom\u00e2neasc\u0103, ne permiteam anumite evalu\u0103ri.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 C.P. (probabil Constantin Pricop \u2013 lectorul c\u0103r\u0163ii) \u00eemparte articolele \u00een mai multe capitole: cele privind textele politice, sociale \u015fi doctrinare, cele legate de religie, foiletoane, pamflete, portrete, m\u0103rturii autobiografice \u015fi cronici dramatice.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Din toate, reiese racordarea lui Nae Ionescu la ceea ce reprezint\u0103 via\u0163a rom\u00e2neasc\u0103, pe paliere extrem de largi \u015fi, reflect\u0103 confruntarea acesteia cu g\u00e2ndirea filosofului, cu op\u0163iunile sale na\u0163ionaliste, pe care, cu cerbicie, caut\u0103 s\u0103 le impun\u0103 cititorilor s\u0103i. Termenul de director de con\u015ftiin\u0163\u0103 avea s\u0103 apar\u0103 mult mai t\u00e2rziu, \u00eens\u0103 Nae Ionescu, prin tot ceea ce face la \u201eCuv\u00e2ntul\u201d, se v\u0103de\u015fte a fi cu adev\u0103rat un asemenea lider de opinii.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 El \u00ee\u015fi ia privilegiul de a spune, uneori chiar, lucruri nepopulare, neagreate de public, dup\u0103 cum, nu de pu\u0163ine ori, atac\u0103 personalit\u0103\u0163i \u015fi institu\u0163ii care pe atunci p\u0103reau a fi de necontestat.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Nu putem \u00eens\u0103, vorbind despre aceast\u0103 \u00eendelungat\u0103 lucrare de \u201efilosof la ziar\u201d \u015fi de jurnalist profesionist (\u00eens\u0103 nu un oarecare), s\u0103 nu-l diferen\u0163iem de comentatorii care existau \u015fi atunci, de foiletoni\u015ftii sau editoriali\u015ftii care se opreau asupra realit\u0103\u0163ilor politice, sociale, economice sau culturale prin prisma unor seturi variabile de principii \u015fi nu a unui concept, cum o face Nae Ionescu.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Variabile, \u00eentruc\u00e2t adesea finan\u0163atorii ziarelor respective aveau interese economice sau politice de un anume fel, \u201ec\u0103deau la \u00een\u0163elegere\u201d cu un om politic sau cu un grup de interese \u015fi peste noapte gazeta trebuia \u201es\u0103 sus\u0163in\u0103 cauza\u201d respectiv\u0103.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 La Nae Ionescu coexist\u0103, \u00een majoritatea articolelor, tenta politic\u0103 ad\u0103ugat\u0103 substratului na\u0163ionalist. Acuzat de antisemitism, filosoful, logicianul-publicist se ap\u0103r\u0103 \u015fi, contraatac\u00e2nd, se afirm\u0103 ca un na\u0163ionalist care crede \u00een destinul neamului s\u0103u, \u00een tot ceea ce vede el ca o reflectare a voin\u0163ei divine. O face \u00eens\u0103 de pe pozi\u0163ii reactive, induse din afar\u0103 \u015fi, ca atare, majoritatea articolelor par a ilustra nu na\u0163ionalismul mistic, ci se constituie doar \u00eentr-o schi\u0163\u0103 de mistic\u0103 a na\u0163ionalismului105:<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u201eAntisemit \u2013 aceasta e o defini\u0163ie prin nega\u0163ie. Ar \u00eensemna c\u0103 eu nu exist dec\u00eet \u00een func\u0163ie de du\u015fmanul meu. Situa\u0163ie umilitoare \u015fi din punct de vedere tactic, primejdioas\u0103; a fi pur \u015fi simplu antisemit \u00eenseamn\u0103 a-\u0163i crea din capul locului o pozi\u0163ie inferioar\u0103, trec\u00eend \u00een defensiv\u0103. Na\u0163ionalismul e \u00een schimb a atitudine de afirma\u0163ie: eu afirm drepturile la des\u0103v\u00eer\u015fita dezvoltare a na\u0163iei mele, \u00een cadrul statului nostru, \u015fi statornicesc c\u0103 celelalte neamuri au a se acomoda na\u0163iei majoritare. Perspectiva politic\u0103 se schimb\u0103 deci, \u015fi anume \u00een conformitate cu realit\u0103\u0163ile, restaur\u00eendu-se \u00een atitudinea de siguran\u0163\u0103 m\u00eendr\u0103 \u015fi de demnitate \u00eencrez\u0103toare, care e cel mai de seam\u0103 resort \u00een via\u0163a politic\u0103 a unei na\u0163iuni…<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Conservarea puterii de via\u0163\u0103 a na\u0163iei este \u00eens\u0103 economisirea energiei na\u0163ionale. \u015ei acest principiu poate \u00eentr-adev\u0103r s\u0103 genereze o doctrin\u0103 politic\u0103. Iat\u0103 deci care este conservatismul nostru.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Noi pretindem anume c\u0103 desprinderea individului din cadrul func\u0163iunilor lui naturale \u015fi decolorarea lui de orice calitate \u015fi preocupare proprie \u2013 ambele opera\u0163ii caracteristice regimului politic democrat \u2013 \u00eenseamn\u0103 o risip\u0103 de energie na\u0163ional\u0103. C\u0103ci \u00eentrebuin\u0163area individului \u00een societate nu se mai face dup\u0103 aptitudinile lui, ci dup\u0103 formula pustiitoare: oricine e bun la orice…<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Conservatorismul este monarhist, na\u0163ionalist \u015fi p\u0103streaz\u0103 necontenit contactul cu trecutul; dar acestea nu s\u00eent, cum r\u0103u s-ar crede, elemente constitutive ale doctrinei conservatoare, ci numai consecin\u0163ele inevitabile ale principiului economisirii for\u0163elor unei societ\u0103\u0163i… Este adev\u0103rat, vechile noastre partide conservatoare nu au \u00een\u0163eles-o. Ele au confundat ideea conservatoare cu aceea de privilegiu \u2013 care de fapt \u00eei e cel mai mare du\u015fman, pentru c\u0103 creeaz\u0103 anumite puncte de rezisten\u0163\u0103 \u015fi de scleroz\u0103 \u00een organismul social; \u015fi s-au \u00eenc\u0103p\u0103\u0163\u00eenat s\u0103 persiste \u00een ap\u0103rarea lor, f\u0103r\u0103 s\u0103 fie \u00een stare a asigura na\u0163iei libera ei desf\u0103\u015furare de puteri…<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Partidele politice au crezut c\u0103 reprezint\u0103 na\u0163ia, \u015fi s-au \u00eencumetat, incontinuu de aproape trei sferturi de veac, s\u0103 construiasc\u0103 statul rom\u00e2n pe formula polar\u0103: Regele \u015fi Na\u0163ia. A trebuit actul violent de la 4 ianuarie \u015fi \u00eencordarea, instinctiv\u0103, desigur, a \u00eentregii noastre rase pentru s-\u015fi reg\u0103si albia, – pentru ca s\u0103 \u00een\u0163elegem c\u0103 Rege \u015fi Na\u0163iune nu s\u00eent elemente de polarizare, ci una \u015fi aceea\u015fi realitate \u00een dou\u0103 ipostaze:\u201dRegele este Na\u0163iunea\u201d. Iat\u0103 marele adev\u0103r \u00een c\u0103utarea c\u0103ruia umbl\u0103m de la constituirea Rom\u00e2niei moderne, \u015fi care nu ne-a venit dec\u00eet oarecum din cer, pe aripi de pas\u0103re m\u0103iastr\u0103.\u201d<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0Filosoful nu idealizeaz\u0103 \u201eboborul\u201d, nu vorbe\u015fte despre virtu\u0163ile individului sau societ\u0103\u0163ii, neamului. Ba, din contr\u0103106:<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u201eLa noi fiecare om e o realitate de sine st\u0103t\u0103toare, sau vrea cel pu\u0163in s\u0103 fie considerat\u0103 ca atare. Doi rom\u00e2ni c\u00eend se ceart\u0103, nu spun niciodat\u0103: domnule, nu ai dreptate! Ci: \u201e\u015ftii d-ta cu cine vorbe\u015fti?\u201d<\/p>\n

EU, este pentru mentalitatea rom\u00e2neasc\u0103 legea general\u0103 a cosmosului. Ce cred EU, ce spun EU, ce vreau EU! E bine, e r\u0103u? Asta e indiferent. E un fapt.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 A\u015fa fiind, rom\u00e2nul are preten\u0163ia s\u0103 fie tratat \u00een chip special, nu dup\u0103 tipic, \u015fi f\u0103r\u0103 formalisme abstracte. E defectul sau calitatea raselor cu mult suflet. S\u0103 ne pl\u00eengem de asta?<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Oamenii ace\u015ftia nu \u00een\u0163eleg. Ei nu au g\u00eendit niciodat\u0103. Via\u0163a lor s-a scurs \u00eentre ac\u0163iuni mecanice, g\u00eendirea lor a alunecat repede pe drumul formulelor gata f\u0103cute \u015fi al cli\u015feelor cu valoare circulatorie. Pentru ei patriotismul nu dep\u0103\u015fe\u015fte patosul gestului cu pumnul \u00een piept; iar cine \u00eenfr\u00eenge un cli\u015feu, chiar dac\u0103 o face pentru a ad\u00eenci realitatea \u015fi a da \u2013 \u00een spe\u0163\u0103 \u2013 patriotismului adev\u0103rata lui fundare, grav\u0103 \u015fi rodnic\u0103 este \u2013 doamne fere\u015fte! \u2013 un tr\u0103d\u0103tor…<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Societatea rom\u00e2nesc\u0103 prezint\u0103 tendin\u0163a statornic\u0103 \u00eenspre o eludare a legii; \u00eenspre o sustragere de sub imperativele vie\u0163ii publice; \u00eenspre o opozi\u0163ie categoric\u0103 a individului fa\u0163\u0103 de colectivitate. Cu asemenea temperamente \u00eenc\u0103 nu se poate nici forma, nici p\u0103stra un stat.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 O educa\u0163ie trebuie s\u0103 intervin\u0103. Nu o oper\u0103 educativ\u0103 cu \u015fcoal\u0103, discursuri, poezii \u015fi idei: ci una de via\u0163\u0103 tr\u0103it\u0103. Dac\u0103 armata, cu via\u0163\u0103 de cazarm\u0103, cu \u00eenfr\u00eengerea capriciilor unui personalism bizar \u015fi nedisciplinat, cu ideea subordon\u0103rii \u015fi totu\u015fi a responsabilit\u0103\u0163ii ve\u015fnic prezente, poate \u00eendeplini aceast\u0103 oper\u0103? Desigur; \u015fi \u00eenc\u0103 \u00een prima linie…<\/p>\n

\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0S\u0103 nu uit\u0103m c\u0103 s\u00eentem \u00een R\u0103s\u0103rit; \u015fi c\u0103 prima calitate a unei legi e s\u0103 fie destul de larg\u0103 pentru a nu stingheri pulsa\u0163iile vie\u0163ii, mai vii aici, mai individuale dec\u00eet aiurea. Noi am f\u0103cut, \u00een alt\u0103 direc\u0163ie, o mare experien\u0163\u0103 trist\u0103: \u00een soborul de la Niceea, atunci c\u00eend am fost \u00eenfr\u00een\u0163i de apuseni \u2013 care cereau pentru m\u0103rturisirea credin\u0163ei o hain\u0103 bine ajustat\u0103. Au f\u0103cut-o. Dar mai t\u00eerziu noi ne-am rupt de ei, rup\u0163i am r\u0103mas p\u00een\u0103 ast\u0103zi \u015fi team\u0103 mi-e c\u0103 rup\u0163i vom r\u0103m\u00eene \u00een veci: ne era haina prea str\u00eemt\u0103!\u201d<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Argumentul teologal sau inducerea \u00een ecua\u0163iile str\u00e2nse, constituite de fiecare articol dedicat problemei bisericii ortodoxe define\u015fte mult mai bine latura fundamental \u00eenn\u0103scut\u0103 a na\u0163ionalismului g\u00e2nditorului. Raporturile dintre stat-na\u0163iune-rege \u015fi biseric\u0103 sunt ilustrative pentru afirma\u0163iile urm\u0103toare107:<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u201eSTATUL nostru este prea scump pentru \u0162ARA noastr\u0103\u201d. Prea scump \u015fi nepotrivit. Teoria o fi ea bun\u0103; noi \u00eens\u0103 care nu facem teorii \u2013 sau nu facem dec\u00eet ca \u201es\u0103 explic\u0103m\u201d realit\u0103\u0163ile care s\u00eent \u015fi nu ca \u201es\u0103 justific\u0103m\u201d realit\u0103\u0163ile pe care le-am dori \u00eenfiin\u0163a – nu putem uita un fapt fundamental: c\u0103 statul rom\u00e2nesc modern a fost creat de or\u0103\u015feni sau de \u00eenchin\u0103tori ai spiritului citadin. \u015ei \u0103sta a fost p\u0103catul originar al acestui stat. Pentru c\u0103 \u00een \u0163ara rom\u00e2neasc\u0103 spiritul citadin nu a existat niciodat\u0103; sau cel pu\u0163in nu a fost niciodat\u0103 o component\u0103 precump\u0103nitor hot\u0103r\u00eetoare \u00een via\u0163a colectivit\u0103\u0163ii rom\u00e2ne\u015fti…<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Au \u00eenceput \u00eenc\u0103 de pe acum s\u0103 se desemneze \u2013 pentru ochiul desprins a vedea morfologic \u2013 momentele procesului dialectic al na\u0163ionalismului rom\u00e2nesc. De aceea, nu e deloc prematur a vorbi de primejdiile care p\u00eendesc aceast\u0103 mi\u015fcare, – sau cel pu\u0163in de unele din ele.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Na\u0163ionalismul rom\u00e2nesc a trecut de faza \u00een care era atacat ca atare. Fie c\u0103 e vorba de o pozi\u0163ie \u00een sine greu de atacat, fie c\u0103 momentul istoric las\u0103 prea pu\u0163in loc pentru o asemenea du\u015fm\u0103nie pe fa\u0163\u0103, trebuie s\u0103 recunoa\u015ftem c\u0103 adversarii fire\u015fti \u2013 \u015fi s\u00eent foarte mul\u0163i \u2013 ai na\u0163ionalismului nu au acceptat dec\u00eet incidental \u015fi \u00een orice caz foarte risipit o lupt\u0103 deschis\u0103, cu toate c\u0103 prilejuri s-au \u00eenf\u0103\u0163i\u015fat destule. Astfel \u00eenc\u00eet se poate afirma c\u0103, principial, dac\u0103 nu chiar doctrinar, na\u0163ionalismul a \u00eenvins din chiar momentul \u00een care \u2013 dialectic sau prin simpla afirma\u0163ie a faptei \u2013 a izbutit s\u0103 se formuleze.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Iar dovada acestei izb\u00eenzi st\u0103 \u00een n\u0103vala m\u0103rturisirilor de credin\u0163\u0103 na\u0163ionalist\u0103 pe care le \u00eenregistreaz\u0103 \u00een ultima vreme via\u0163a noastr\u0103 ob\u015fteasc\u0103…<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00centre noi, na\u0163ionali\u015ftii, va trebui s\u0103 deosebim mai \u00eent\u00eei pe cei de cea mai proast\u0103 calitate, dar nu \u015fi cei mai pu\u0163ini primejdio\u015fi; pe acei oameni publici excesiv de personali, care nu au crezut niciodat\u0103 \u00een nimic, care nu au nevoie s\u0103 cread\u0103 \u00een ceva, pentru simplul motiv c\u0103 singura lor preocupare e… s\u0103 se \u0163in\u0103 la suprafa\u0163\u0103; \u00een orice \u00eemprejurare, – cu orice pre\u0163…<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 S\u00eent \u2013 \u00eentre noii deren\u0163i \u2013 mai departe, acei oameni care \u00eencearc\u0103 s\u0103 toarne realit\u0103\u0163i istorice perimate \u00een noile forme ale vie\u0163ii…<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Mai exist\u0103, \u00een sf\u00eer\u015fit, o a treia categorie de na\u0163ionali\u015fti: aceia care, sprijinind na\u0163ionalismul pe etnicism, au o idee p\u00een\u0103 la un punct just\u0103 de ceea ce \u00eenseamn\u0103 na\u0163ionalismul, dar care fiind ei \u00een\u015fi\u015fi oameni vechi, nu fac dec\u00eet \u201es\u0103 cunoasc\u0103\u201d \u2013 dar \u00een nici un caz nu pot \u201es\u0103 tr\u0103iasc\u0103\u201d aceast\u0103 nou\u0103 credin\u0163\u0103. Ca orice fiin\u0163\u0103 hibrid\u0103, c\u0103reia i se refuz\u0103, de la Dumnezeu chiar, putin\u0163a de a rodi. Fa\u0163\u0103 de acest fel de na\u0163ionalism, atitudinea oamenilor noi trebuie s\u0103 fie de rezerv\u0103…<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Pentru na\u0163ionali\u015fti \u00eens\u0103, care s\u00eent \u015fi cre\u015ftini, \u015fi care deci s\u00eent reali\u015fti, istoria nu are \u201esens\u201d. Din care pricin\u0103 na\u0163ionali\u015ftii nu au nici ideologie. (Ideologia e un cuv\u00eent scornit de ideologi, care au fost to\u0163i liberali \u015fi democra\u0163i \u015fi care au inventat \u015fi teoria omului creator de istorie). Dar neav\u00eend ideologie, na\u0163ionali\u015ftii nu pot avea nici un program. Ce program are bobul de gr\u00eeu care \u00eencol\u0163e\u015fte, \u00a0ce program are ploaia care cade? Na\u0163ionali\u015ftii s\u00eent gospodari; iar gospod\u0103ria este o stare natural\u0103. M\u0103 rog, plugarul care ar\u0103 \u015fi seam\u0103n\u0103 are program? Nu. El are, pur \u015fi simplu \u201erost la treab\u0103; \u015fi la fiecare soroc face ceea ce trebuie\u201d. Asta e. Na\u0163ionalismul nu are program…<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0Dup\u0103 toate probabilit\u0103\u0163ile, expansiunea ideii moderne de stat \u015fi de na\u0163iune st\u0103 la originea acestei transform\u0103ri. Eu nu contest \u00een nici un fel c\u0103 biserica a contribuit \u00een trecut la men\u0163inerea statului \u015fi a na\u0163iunii. Am impresia \u00eens\u0103 c\u0103 formulele acestea a\u015fa de banale \u015fi de \u201eevidente\u201d ast\u0103zi \u00een cursivitatea lor, nu mai reflect\u0103 nimic din realitate. Ba ceva mai mult \u00eenc\u0103: dac\u0103 ar fi s\u0103 le str\u00eengem sub un control mai sever, ar trebui s\u0103 constat\u0103m c\u0103 ele s\u00eent de-a dreptul false.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Ele erau valabile \u00een trecut; at\u00eeta timp c\u00eet \u201estat\u201d,\u201dna\u0163iune\u201d, biseric\u0103, \u015f.c.l. nu erau abstrac\u0163iuni diferen\u0163iate, ci reprezentau puncte de vedere asupra realit\u0103\u0163ii, care e \u201euna\u201d, \u015fi care \u00eenchide \u00een ea statul, na\u0163iunea \u015fi biserica \u00eentr-o unitate organic\u0103 indisolubil\u0103. \u00cen momentul \u00eens\u0103 \u00een care mentalitatea modern\u0103 a aplicat acestei realit\u0103\u0163i metoda \u015ftiin\u0163ific\u0103 a conceptelor, ea a \u00eenceput s\u0103 confunde diversele aspecte ale realit\u0103\u0163ii cu tot at\u00eetea realit\u0103\u0163i discrete, exist\u00eend fiecare pentru ele, de\u015fi, evident, \u00een anumite raporturi. Cu aceasta, unitatea organic\u0103 a vie\u0163ii s-a disociat \u015fi fiecare din aceste \u201easpecte\u201d a c\u0103p\u0103tat tendin\u0163a de a tr\u0103i pe cont propriu. Ceea ce s-a \u015fi \u00eent\u00eemplat.\u201d<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Cum s\u0103-l consider\u0103m \u00eens\u0103 pe Nae Ionescu, atunci c\u00e2nd, vorbind despre moartea unui legionar, face afirma\u0163ii ca acestea?108:<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u201eVia\u0163a noastr\u0103 public\u0103 a ajuns la un grad de disolu\u0163ie revolu\u0163ionar\u0103 a\u015fa de \u00eenaintat, \u00eenc\u00eet a intrat \u00een era asasinatelor; adic\u0103 a luptelor cu m\u00eena armat\u0103, \u00een care via\u0163a indivizilor nu mai conteaz\u0103.\u201d Eu \u00eemi dau seama, dac\u0103 voi\u0163i, de toat\u0103 oroarea acestei constat\u0103ri, – din punct de vedere individual. Dar s\u00eent convins c\u0103 datoria noastr\u0103 de gazetari nu e numai s\u0103 spunem \u201ecum am vrea noi s\u0103 fie\u201d, ci, din c\u00eend \u00een c\u00eend m\u0103car, \u015fi \u201ecum este\u201d.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00cempotriva constat\u0103rii mele subliniate mai sus, stau \u2013 \u015ftiu! \u2013 gata dou\u0103 obiec\u0163ii: 1) c\u0103 asasinatul politic nu st\u0103 \u00een firea rom\u00e2nului; 2) c\u0103 asasinate politice au mai fost \u00een trecutul nostru apropiat, f\u0103r\u0103 ca ele s\u0103 ajung\u0103 a \u00eencadra un sistem. Dar aceste dou\u0103 obiec\u0163ii, care \u00een fond nu s\u00eent dec\u00eet una, nu stau \u00een picioare. Nu mai stau ast\u0103zi \u00een picioare.<\/p>\n

Afacerea aia cu \u201efirea rum\u00e2nului\u201d este o afirma\u0163ie cu totul gratuit\u0103. Eu \u015ftiu, dimpotriv\u0103, c\u0103 toat\u0103 istoria noastr\u0103 e plin\u0103 de asasinate politice. Comise, e adev\u0103rat, de boieri. Dar asasinate; \u015fi politice. A\u015fa c\u0103 argumentul acesta poate fi l\u0103sat s\u0103 cad\u0103\u201d…<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 … pentru ca, altunde (\u015fi anterior), Nae Ionescu s\u0103 depl\u00e2ng\u0103 \u201emeschin\u0103ria \u0163ig\u0103neasc\u0103 a realit\u0103\u0163ilor noastre politice.\u201d<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u201ePorni\u0163i adesea pe un efort prelungit pentru a degaja \u00eencheieturile istorice, s\u00eentem c\u00eeteodat\u0103 \u00eenclina\u0163i a pierde contactul cu condi\u0163iile m\u0103runte \u015fi mizere ale cotidianului rom\u00e2nesc; \u015fi risc\u0103m astfel a aplica fr\u0103m\u00eent\u0103rilor vie\u0163ii noastre politice, prea frecvent \u201eg\u0103in\u0103re\u015fti\u201d, categorii de g\u00eendire care de fapt nu s\u00eent proprii dec\u00eet unui nivel de o noble\u0163e dac\u0103 nu altfel, cel pu\u0163in mai substan\u0163ial\u0103.\u201d<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0Condi\u0163ia de \u201efilosof la ziar\u201d \u00eel face adesea pe Nae Ionescu s\u0103-\u015fi defineasc\u0103 \u015fi \u00een acest loc \u2013 rolul. Evident, el nu poate trece dincolo, \u00een tab\u0103ra profesorilor, a \u201eb\u0103tr\u00e2nilor\u201d, c\u0103ci109:<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u201eNoua genera\u0163ie, dac\u0103 ar avea \u2013 \u00een afar\u0103 de av\u00eenturile tinere\u0163ii \u015fi de reale calit\u0103\u0163i constructive \u2013 ceva mai mult spirit critic, ar avea un moment de ezitare \u00een fa\u0163a succesului lor. Polemica lor merge ca-n br\u00eenz\u0103. Nici un fel de rezisten\u0163\u0103, nic\u0103ieri. Ideile lor s\u00eent imediat acceptate; \u015fi fac \u015fcoal\u0103. Asta nu d\u0103 nimic de g\u00eendit? Cum, porne\u015fti la lupt\u0103 \u00eempotriva unei genera\u0163ii, cu evidente inten\u0163ii de distrugere, \u015fi \u201eb\u0103tr\u00eenii\u201d nu se ap\u0103r\u0103 \u00een nici un fel? E cel pu\u0163in straniu.\u201d<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 S\u0103 revenim \u00eens\u0103, la gazet\u0103rie. Nae Ionescu \u00ee\u015fi ia ca model pe Mihail Eminescu110:<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u201ePresa nu e o func\u0163ie a statului, ci a na\u0163iunii\u201d pe care statul o organizeaz\u0103. \u015ei \u00een acest caz ea ar fi expresia na\u0163iunii. Nu \u00eendrum\u0103toarea ei, \u015fi nici \u2013 cum iar\u0103\u015fi s-a spus destul de preten\u0163ios \u2013 \u00eendrum\u0103toare a statului; ci: informatoare a na\u0163iunii prin aceea c\u0103 \u00eei aduce la cuno\u015ftin\u0163\u0103 \u201efaptele\u201d care se petrec; \u015fi informatoare a statului, prin aceea c\u0103 \u00eenregistreaz\u0103 \u201ereac\u0163iunea\u201d na\u0163iei la aceste fapte…<\/p>\n

\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0O s\u0103 \u00eentreba\u0163i ce filosofie se poate face \u00eentr-un articol de gazet\u0103? Mult\u0103. Eminescu a f\u0103cut, \u00een orice caz, mai mult\u0103 dec\u00eet to\u0163i profesorii no\u015ftri de filosofie de pe vremea lui… G\u00eendirea lui apare \u00eentreag\u0103, vie, plin\u0103 de sev\u0103, e \u00een gazet\u0103rie.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0Acolo unde totul se \u00eencheag\u0103 \u00eentr-un tot organic \u015fi specific rom\u00e2nesc. Nu mai avem de-a face cu concepte \u015fi cu abstrac\u0163ii livre\u015fti, cu reminescen\u0163e de prin caiete de cursuri r\u0103u controlate; ci cu realit\u0103\u0163i puternic sim\u0163ite \u015fi g\u00eendite unitar. Nici o leg\u0103tur\u0103, de nici un fel, \u00eentre minunatele lui articole de gazet\u0103, puls\u00eend de g\u00eendire vie, original\u0103, cresc\u00eend din realitatea sufleteasc\u0103 a rasei noastre, \u015fi searb\u0103da \u00eens\u0103ilare \u00een jargon a lucr\u0103rilor lui \u201efilosofice\u201d.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 A\u015fa cum o f\u0103cea \u015fi la cursuri, Nae Ionescu iube\u015fte\u00a0 \u015fi chiar cultiv\u0103 paradoxul, uneori extrem de subtil, ca \u00een \u201eNa\u0163ionalismul de import\u201d (martie 1938), \u015fi nu ne referim doar la titlu111:<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u201eNu s\u00eentem un stat na\u0163ional pentru c\u0103 rasa noastr\u0103 e \u00een cov\u00eer\u015fitoare majoritate \u00een aceste \u0163inuturi, nici pentru c\u0103 na\u0163ia rom\u00e2neasc\u0103 are drepturi imprescriptibile \u015fi incontestabile asupra p\u0103m\u00eentului dintre Nistru \u015fi Tisa; ci pentru c\u0103 puterea care a \u00eempins cu st\u0103ruin\u0163a necesit\u0103\u0163ii \u00eenspre aceast\u0103 re\u00eentregire a fost nevoia de integrare a sufletului rom\u00e2nesc, nevoia de realizare a comunit\u0103\u0163ii spirituale a rasei noastre.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Este legea sufletului. Nu exist\u0103 via\u0163\u0103 spiritual\u0103 \u00een plin\u0103tatea ei creatoare, \u00eenafar\u0103 sau deasupra na\u0163iei. \u015ei nu exist\u0103 plin\u0103tate de via\u0163\u0103, \u00eentr-o na\u0163ie sf\u00eertecat\u0103 \u015fi \u00eembuc\u0103t\u0103\u0163it\u0103. Pentru c\u0103 ceea ce asigur\u0103 ritmul optim al unei comunit\u0103\u0163i spirituale este, \u00een primul r\u00eend, putin\u0163a de circula\u0163ie maxim\u0103 \u00een l\u0103untrul ei. Asta \u00eens\u0103 nu puteau \u00eeng\u0103dui vechile grani\u0163e; \u015fi de aceea ele au c\u0103zut.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 C\u0103 procesul istoric s-a rezolvat \u00een favoarea noastr\u0103, aceasta \u00eenseamn\u0103 poate \u015fi o indica\u0163ie pentru chemarea spiritual\u0103 a rasei rom\u00e2ne\u015fti. S\u0103 o a\u015ftept\u0103m, dar s\u0103 ne \u015fi preg\u0103tim dup\u0103 putin\u0163\u0103…<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 M\u0103 rog, care este formula na\u0163ionalismului rom\u00e2nesc de ast\u0103zi? Este, dup\u0103 c\u00eete \u00eemi dau eu seama, etnicismul. Dar este etnicismul o formul\u0103 de import? Dup\u0103 c\u00eete \u015ftiu eu, nu. E adev\u0103rat c\u0103, \u00een unele \u0163\u0103ri, cum e Germania, na\u0163ionalismul ia forme \u015fi justific\u0103ri etniciste. Dar asta nu \u00eenseamn\u0103 deloc c\u0103 na\u0163ionalismul nostru a fost adus de peste grani\u0163\u0103. Proba? Ea st\u0103 imediat la dispozi\u0163ie. Mi\u015fcarea na\u0163ionalist\u0103 rom\u00e2neasc\u0103 \u00ee\u015fi are originea politic\u0103 \u00een perioada de la sf\u00eer\u015fitul r\u0103zboiului. Exista pe atunci un na\u0163ionalism german, de o atare expansivitate \u00eenc\u00eet s\u0103 ne fi \u201ecucerit\u201d \u015fi pe noi? Nu. Pe atunci Germania tr\u0103ia \u00een iluzionismul democratizant al republicii de la Weimar, dup\u0103 ce sc\u0103pase de Liebknecht, spartaki\u015fti, Radek, (Radek din Rusia) sau Kurt Eisner. Germania f\u0103cea, deci, drumul nostru pe dos: se apropia de statul juridic, pe c\u00eend noi ne dep\u0103rtam de el. Ne dep\u0103rtam, pentru c\u0103, \u00eencep\u00eend imediat dup\u0103 1900, noi am avut \u00een \u0163ar\u0103 pe cineva care ne-a spus \u2013 \u015fi noi am \u00eenv\u0103\u0163at \u2013 c\u0103 un stat nu e o forma\u0163ie juridic\u0103, ci o realitate organic\u0103, la baza c\u0103reia nu st\u0103 o societate, ci o na\u0163iune, care e, plec\u00eend de la popor, tot o realitate organic\u0103. Acest cineva este d-l profesor Iorga.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Nu e, deci, nimic de f\u0103cut: dac\u0103 s\u00eentem na\u0163ionali\u015fti, s\u00eentem nu pentru c\u0103 am \u00eenv\u0103\u0163at-o t\u00eerziu de peste grani\u0163\u0103, ci pentru c\u0103 to\u0163i cei de dup\u0103 1900 am crescut la \u015fcoala g\u00eendirii organice \u015fi deci na\u0163ionaliste (a d-lui Iorga)…<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Na\u0163ionalismul etnicist, ca formul\u0103 politic\u0103, este refluxul unei anumite structuri istorice. El era imposibil \u00eentr-un moment \u00een care lumea era dominat\u0103 de liberalism cu toate coresponden\u0163ele lui; care se numesc: ra\u0163ionalism, democra\u0163ie, idealism, protestantism \u015fi mai \u015ftiu eu cum…<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Iat\u0103, a\u015fa st\u0103, \u00een mare, chestiunea na\u0163ionalismului rom\u00e2nesc. Pot dovedi, \u00een am\u0103nunt, oricui, c\u0103 nu numai originea, dar \u015fi desf\u0103\u015furarea lui ulterioar\u0103 e profund autohton\u0103.\u201d<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Dup\u0103 ce am parcurs toate acestea, reprezent\u00e2nd citate din articolele lui Nae Ionescu, scoase cumva \u2013 este drept \u2013 din contextul strict publicistic (dezbr\u0103cate, a\u015fadar, de cotidianul controverselor politice), \u00eens\u0103 redate \u00een \u00eentregimea argumenta\u0163iei de factur\u0103 filosofic\u0103, concluziile par a se impune de la sine, tocmai din compara\u0163ia cu studiile critice anterioare, consacrate g\u00e2nditorului.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Este vorba despre raportul cauz\u0103-efect.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Sunt numeroase studii, care, doresc s\u0103-i eviden\u0163ieze virtu\u0163ile filosofice lui Nae Ionescu sau, din contr\u0103, pun \u00een dreptul cauzei\u00a0 realitatea social-politic\u0103 a epocii, efectul fiind \u00een concordan\u0163\u0103 sau \u00een discordan\u0163\u0103 cu ideologia sau cu op\u0163iunea filosofic\u0103 a celui care scrie111:<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u201eDe at\u00eeta vreme \u201eCuv\u00e2ntul\u201d lupt\u0103 ca s\u0103 desprind\u0103 din structura actual\u0103 a vremii toate elementele care indic\u0103 disolu\u0163ia regimului democratic. Nu ni se va contesta c\u0103 anumite preciz\u0103ri au p\u0103truns \u00een marele public gra\u0163ie analizei st\u0103ruitoare pe care o exerict\u0103m zi de zi \u00een coloanele ziarului nostru, asupra tuturor manifest\u0103rilor de via\u0163\u0103 social\u0103. Dar chiar dac\u0103 nu s-ar contesta! Este o cale sigur\u0103 \u015fi simpl\u0103 de l\u0103murire. S\u0103 precizeze oricare din democratizan\u0163ii rom\u00e2ni, ce este aceast\u0103 democra\u0163ie nou\u0103. Atunci vom cerceta dac\u0103 \u00eentr-adev\u0103r aceast\u0103 democra\u0163ie se verific\u0103 pe realitate, – \u015fi, mai departe, \u00een cazul afirmativ, dac\u0103 mai este \u00eentr-adev\u0103r democra\u0163ie.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Se poate o propunere mai cinstit\u0103 \u015fi mai rodnic\u0103?\u201d<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Noi spunem c\u0103, din contr\u0103, na\u0163ionalismul lui Nae Ionescu este cauza \u015fi efectele se v\u0103desc \u00een alegerea subiec\u0163ilor, \u00een primul r\u00e2nd, \u015fi de-abia apoi \u00een tratarea lor.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Bine, bine \u2013 ar putea cineva replica, dar prin aceast\u0103 metod\u0103 a colajului ( pe care ne-am asumat-o, con\u015ftien\u0163i de risc), se poate dovedi orice.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Nu chiar orice, ci ceea ce este \u00een logica interioar\u0103 a filosofului, \u00een \u201esinele\u201d lui \u015fi nu constituie obiect de transformare, de modificare sau de ad\u0103ugire.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Nae Ionescu are ceva de spus. Se spune pe sine \u015fi folose\u015fte fiecare prilej de a prezenta cr\u00e2mpeie din \u201edatul\u201d s\u0103u, motivat de realit\u0103\u0163ile pe care le tr\u0103ie\u015fte \u015fi care \u00eel tr\u0103iesc. C\u00e2t din acel \u201edat\u201d al filosofului s-a irosit odat\u0103 cu moartea lui? Cine \u015ftie!…<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Cert este c\u0103, \u00eentr-o asemenea lectur\u0103, filosoful se dovede\u015fte a fi chiar un autor de sistem, distinct de personalismul lui Motru, dar \u015fi de cel ortodoxist al lui St\u0103niloae. Acum \u00eel \u00een\u0163elegem pe Mircea Vulc\u0103nescu, citat la \u00eenceputul capitolului \u015fi, f\u0103r\u0103 a exagera, cred c\u0103 ordon\u00e2nd astfel opera (c\u00e2t\u0103 a supravie\u0163uit) lui Nae Ionescu, \u00eei vom da oportunitatea de a-i spune lui Descartes, dac\u0103 \u00eent\u00e2lnirea \u00een ve\u015fnicie ar fi posibil\u0103, nu pe \u0163ig\u0103ne\u015fte, ci pe rom\u00e2ne\u015fte, c\u0103ci pe rom\u00e2ne\u015fte Rene nu are coresponden\u0163\u0103. Pe nume!<\/p>\n

Sursa – http:\/\/georgeanca.blogspot.ro\/<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u201eNae Ionescu e singurul filosof rom\u00e2n: singurul care are acces f\u0103r\u0103 nelini\u015fte la transcendent. El ancoreaz\u0103 nu \u00een imanen\u0163\u0103, ci [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-37007","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/37007","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=37007"}],"version-history":[{"count":4,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/37007\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":37010,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/37007\/revisions\/37010"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=37007"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=37007"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=37007"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}