{"id":37031,"date":"2018-03-25T07:53:02","date_gmt":"2018-03-25T07:53:02","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=37031"},"modified":"2018-03-25T07:53:02","modified_gmt":"2018-03-25T07:53:02","slug":"galina-martea-avantaje-si-dezavantaje-costuri-si-efecte-in-cazul-reunirii","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2018\/03\/25\/galina-martea-avantaje-si-dezavantaje-costuri-si-efecte-in-cazul-reunirii\/","title":{"rendered":"Galina MARTEA: Avantaje \u0219i dezavantaje, costuri \u0219i efecte \u00een cazul reunirii"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a>Un argument nespus de semnificativ, dar, \u00een acela\u0219i timp, destul de \u00eengrijor\u0103tor, chiar dureros pentru \u00eentreg neamul rom\u00e2nesc, mai ales, pentru neamul rom\u00e2nesc din Basarabia care se vrea reunit cu patria-mam\u0103. De aproape trei decenii, dup\u0103 destr\u0103marea imperiului sovietic, dolean\u021bele nu \u00eenceteaz\u0103, iar\u00a0schimbul de p\u0103reri \u0219i discu\u021bii privind reunirea sunt mereu la ordinea zilei. F\u0103r\u0103 alte comentarii, rom\u00e2nii autentici din societatea basarabean\u0103 doresc cu orice pre\u021b reunificarea celor dou\u0103 state rom\u00e2ne\u0219ti \u2013 Moldova \u0219i Rom\u00e2nia.\u00a0 Dup\u0103 anii 1990 subiectul \u00een cauz\u0103 este un desiderat deschis \u0219i decisiv al tuturor rom\u00e2nilor basarabeni, \u00een majoritatea cazurilor, indiferent de faptul care vor fi consecin\u021bele, inclusiv, efectele economice care vor fi puse pe umerii statului rom\u00e2n. Evident, se con\u0219tientizeaz\u0103 \u00een mod lucid impunerea unor opera\u021bii matematice cu privire la costuri \u0219i efecte, avantaje \u0219i dezavantaje \u00een cazul reunirii, \u00eens\u0103 ac\u021biunea de baz\u0103 vine comparat\u0103 \u0219i este corelat\u0103, \u00een primul r\u00e2nd, prin punerea \u00een valoare a unit\u0103\u021bii na\u021bionale rom\u00e2ne\u0219ti, aceasta fiind latura cea mai important\u0103 pentru o na\u021biune \u00eentregit\u0103. \u00cen subiectul dat, discu\u021biile continu\u0103 \u0219i se fac nenum\u0103rate \u00eencerc\u0103ri \u00een a elucida corect aspectele ce se intersecteaz\u0103, \u00een mod direct, cu dolean\u021bele rom\u00e2nilor din Basarabia. La tema respectiv\u0103 nespus de prioritar\u0103 pentru \u00eentreg neamul rom\u00e2nesc (fiind luate \u00een considera\u021bie toate componentele morale, sociale etc.), recent s-a realizat un studiu <\/strong>enorm, dar, \u0219i foarte binevenit \u00een care <\/strong>au fost prev\u0103zute efectele economice \u0219i costurile aferente \u00een cazul reunirii celor dou\u0103 state rom\u00e2ne\u0219ti. Aceast\u0103 cercetare destul de valoroas\u0103 \u0219i calitativ\u0103, bazat\u0103 pe criterii de recunoa\u0219tere a valorilor na\u021bionale rom\u00e2ne\u0219ti, inclusiv, \u00een mare parte \u00een termeni economici, a fost realizat\u0103 de Departamentul geoeconomic al Funda\u0163iei Universitare a M\u0103rii Negre (FUMN), coordonat\u0103 de Petri\u015for Peiu. A\u0219adar, FUMN a realizat o analiz\u0103 destul de profund\u0103 \u0219i complet\u0103, cu accente clare, privind asumarea tuturor cheltuielilor financiare aferente \u00een cazul reunirii Moldovei cu Rom\u00e2nia, studiu bazat pe modelul german de evaluare a costurilor reunific\u0103rii.<\/p>\n

Dac\u0103 s\u0103 ne referim la efectele economice cu tangen\u021b\u0103 direct\u0103 pe mijloacele financiare necesare \u00een cazul reunirii, atunci cercet\u0103rile realizate de FUMN, coordonatorul proiectului economic fiind Petri\u015for Peiu, s-au centrat pe o \u00eentreag\u0103 gam\u0103 de componente, toate av\u00e2nd leg\u0103tur\u0103 direct\u0103 cu fiecare element \u00een parte \u0219i anume: raportul dintre performan\u0163a economic\u0103 a Rom\u00e2niei \u015fi a Republicii Moldova. <\/em>Totodat\u0103, \u00een rezultatul multiplelor analize matematice, \u00een studiul respectiv se men\u021bioneaz\u0103: \u201e\u2026 c\u0103<\/em> costurile reunific\u0103rii se raporteaz\u0103 \u00eentotdeauna la m\u0103rimea PIB-ului, pentru c\u0103 ele sunt asociate reducerii diferen\u0163elor de performan\u0163\u0103 economic\u0103; <\/em>modelul cel mai adecvat \u015fi mai apropiat probabilei reunific\u0103ri a celor dou\u0103 state rom\u00e2ne\u015fti este cel german, realizat \u00een 1990; costul reunific\u0103rii ar p\u0103rea s\u0103 fie mare, dar privit \u00een contextul economiei unei na\u0163iuni este suportabil; beneficiile re\u00eentregirii sunt net mai mari dec\u00e2t costurile: \u00een cazul Rom\u00e2niei \u015fi Republicii Moldova, evolu\u0163ia \u00een urm\u0103torii 25 de ani se comprim\u0103 \u00een doar 15 (un plus de eficien\u0163\u0103 de 40%); \u0219i, nemijlocit, exist\u0103 un plus de PIB, respectiv, de PIB\/locuitor, \u00a0datorate cre\u015fterii dimensiunii pie\u0163ei \u015fi a cre\u015fterii importan\u0163ei geostragtegice a \u0163\u0103rii\u201d. <\/em>Conlucr\u00e2nd pe <\/em>modelul german de reunificare, precum \u015fi a model\u0103rii integrarii coreene, FUMN accentueaz\u0103: \u201ec\u0103 reunificarea are un cost determinat de trei factori:<\/em> -m\u0103rimea PIB-ului \u0163\u0103rii \u201eputernice\u201d; -diferen\u0163a de performan\u0163a economic\u0103 de acoperit (PIB\/capita)\u2026 Prognozele, referindu-se la paritatea puterii de cump\u0103rare, PPP, indic\u0103: \u00een 2018 Republica Moldova va avea un PIB de 16 miliarde USD, iar Rom\u00e2nia unul de 360 miliarde USD, adica un PIB\/capita de 4600 USD \u00een Moldova \u015fi unul de 18000 USD \u00een Rom\u00e2nia. Dar \u00een 20 de ani, \u00een ipoteza men\u0163inerii actualei pozi\u0163ion\u0103ri geo-strategice ale ambelor \u0163\u0103ri, Rom\u00e2nia va atinge un PIB\/capita de 32000 USD, iar Republica Moldova unul de 5000 USD, adic\u0103 raportul va cre\u015fte la peste 6\u201d. <\/em>Respectiv, \u00een continuare FUMN men\u021bion\u00e2nd: \u201eDe aici se desprind urm\u0103toarele concluzii: \u2013 Reunificarea Rom\u00e2niei ar urma probabil \u201escenariul german\u201c din punct de vedere financiar, cifrele fiind comparabile, adic\u0103 populatia este \u00a0\u00een raportul 1:6 \u00een cazul nostru \u015fi 1:4 \u00een cazul german, iar raportul \u00eentre PIB\/capita de 1:4 \u00een cazul nostru \u015fi de 1:3 \u00een cazul german; \u2013 Diferen\u0163a de performan\u0163\u0103 economic\u0103 \u00eentre Rom\u00e2nia \u015fi Republica Moldova \u201ecre\u015fte cu panta lin\u0103\u201c, f\u0103c\u00e2nd posibil\u0103 reunificarea cam \u00een orice moment din urm\u0103torii 20 ani, dar asta numai \u00een condi\u0163iile \u00een care Republica Moldova nu va avea accidente de parcurs gen \u201eepisodulVoronin 2001-2009\u201c; \u2013 \u00cen cazul repet\u0103rii unui episodeVoronin (probabil cu o probabilitate de peste 50%) raportul de performan\u0163\u0103 economic\u0103 va cre\u015fte cu alt\u0103 accelera\u0163ie, put\u00e2nd atinge cifra 10\u201d. <\/em>Deci, FUMN eviden\u021biaz\u0103 aspecte destul de importante, continu\u00e2nd s\u0103 spun\u0103: \u201e\u2026 Se observ\u0103 c\u0103, pur aritmetic, dac\u0103 reunificarea \u0163\u0103rii ar avea loc p\u00e2n\u0103 \u00een 2018 (intervalul acoperit de prognoza FMI), PIB-ul noii Rom\u00e2nii ar dep\u0103\u015fi pe cel al Norvegiei, Greciei, Cehiei, Kazahstanului, devenind comparabil cu cel al Austriei sau Elve\u0163iei. Av\u00e2nd \u00een vedere coeficientul de accelerare a cre\u015fterii PIB ca urmare a investi\u0163iilor masive \u00een Republica Moldova, PIB \/capita poate avea o cre\u015ftere accelerat\u0103, dublandu-\u015fi valoarea global\u0103 (Rom\u00e2nia+Republica Moldova) \u015fi ajung\u00e2nd ca, \u00een valori absolute s\u0103 devenim o economie \u00een primele 40 de \u0163\u0103ri de pe glob, concur\u00e2nd cu Belgia \u015fi Suedia. \u00cen valori nominale, respect\u00e2nd modelul german, am putea avea urm\u0103toarele cifre<\/strong>: <\/strong>1. Dac\u0103 reunificarea s-ar face m\u00e2ine \u015fi dac\u0103 toate costurile asociate adic\u0103 180 miliarde USD; probabil c\u0103 cel pu\u0163in 20% ar reprezenta investi\u0163ii private, adic\u0103 36 miliarde USD; \u00een acela\u015fi timp, \u00een cazul Rom\u00e2niei, probabil c\u0103 o cifra chiar mai mare ar reprezenta contribu\u0163ia Uniunii Europene, adic\u0103 \u00eenc\u0103 40-50 miliarde USD, mai ales c\u0103 vorbim despre 20-25 ani. 2. Practic, Rom\u00e2nia ar avea de cheltuit \u00een jur de 90 miliarde USD din surse bugetare \u00een urm\u0103torii 20-25 ani, dar practic, adic\u0103 \u00eentre 3,6 \u015fi 4,5 miliarde USD\/an. Acest lucru ar permite ca raportul \u00eentre performan\u0163ele celor dou\u0103 economii s\u0103 se reduc\u0103 spre nivelul din anul 1990, adic\u0103 1:1,5, ceea ce ar reprezenta o uniformizare acceptabil\u0103. 3. Simplific\u00e2nd am putea spune c\u0103, respect\u00e2nd \u201emodelul german\u201d am avea un cost de 4 miliarde USD \/an, timp de 20-25 de ani pe care s\u0103-l pl\u0103tim pentru a avea o \u0163ar\u0103 re\u00eentregit\u0103, uniform dezvoltat\u0103, f\u0103r\u0103 dezechilibre majore\u201d <\/em>(http:\/\/fumn.eu\/analiza-fumn-cat-ne-ar-costa-unirea-cu-republica-moldova\/<\/a> ).<\/p>\n

Dup\u0103 cele \u00eenscrise mai sus urmeaz\u0103 s\u0103 concretiz\u0103m care vor fi efectele \u00een cazul reunirii. L\u0103s\u00e2nd \u00een urm\u0103 capitolul economico-financiar, cu calculele respective efectuate de FUMN, atunci ne vom referi la o alt\u0103 latur\u0103 \u0219i anume: la aspectul moral \u0219i social al cet\u0103\u021benilor, \u00een mod special, al celor din societatea basarabean\u0103. Reunindu-ne, cu certitudine, rom\u00e2nii basarabeni \u0219i cei din cadrul Rom\u00e2niei vor fi satisf\u0103cu\u021bi, mai \u00eent\u00e2i de toate, din punct de vedere moral, fenomen ce apar\u021bine facult\u0103\u021bilor suflete\u0219ti \u0219i spirituale. Prin aceasta se va \u00eent\u0103ri considerabil \u0219i va fi onorat\u0103 unitatea \u0219i identitatea na\u021biunii rom\u00e2ne, ca popor \u00eentregit\/ unitar. Re\u00eentregirea neamului rom\u00e2nesc, din principii de identitate \u015fi unitate na\u0163ional\u0103, va \u00eencadra \u00een valoare autentic\u0103 demnitatea \u0219i con\u015ftiin\u0163a poporului rom\u00e2n care merit\u0103 s\u0103 fie demn de admira\u021bie \u0219i pre\u021buire, astfel, acesta pun\u00e2nd \u00een eviden\u021b\u0103 calit\u0103\u021bile, realiz\u0103rile, avantajele. Iar cel mai important este c\u0103 totalitatea acestor ac\u021biuni \u0219i aspecte se vor axa integral pe principiul de recunoa\u015ftere a propriilor origini – neamul rom\u00e2nesc. Acest lucru este cel mai prioritar \u015fi cel mai important \u00een existen\u0163a unui popor, iar toate restul se vor solu\u0163iona de la sine, \u00een timp, dac\u0103 va exista cultura, armonia \u0219i respectul corespunz\u0103tor. De aceea, cursul respectivelor evenimente istorice trebuie s\u0103 fie acceptat \u0219i con\u0219tientizat corect de c\u0103tre orice om de conducere din ambele state rom\u00e2ne\u015fti \u015fi, respectiv, de c\u0103tre orice cet\u0103\u021bean al societ\u0103\u0163ii basarabene \u015fi al societ\u0103\u0163ii rom\u00e2ne, indiferent de consecin\u0163ele care vor urma. Iar dac\u0103 s\u0103 ne referim la situa\u021bia social\u0103 \u0219i material\u0103 a cet\u0103\u021benilor \u00een cazul reunirii, atunci poporul rom\u00e2n basarabean, \u00een mod cert, \u00ee\u0219i va \u00eembun\u0103t\u0103\u021bi condi\u021biile existen\u021bei, acestea afl\u00e2ndu-se la ziua de azi \u00eentr-o s\u0103r\u0103cie \u015fi degradare social\u0103 halucinant\u0103, plin\u0103 de erori, necazuri \u0219i incertitudini (la ziua de azi, \u00een actualele condi\u021bii Moldova fiind cea mai s\u0103rac\u0103 \u021bar\u0103 din Europa \u0219i una dintre cele mai s\u0103race \u021b\u0103ri din lume). Un component esen\u021bial care va \u00eembun\u0103t\u0103\u021bi situa\u021bia material\u0103 a cet\u0103\u021benilor din societatea basarabean\u0103 \u00een cazul reunirii va fi unul real \u0219i anume: salariile \u0219i pensiile vor fi echivalate cu cele ale cet\u0103\u021benilor din Rom\u00e2nia, astfel fiind \u00eencurajat\u0103 speran\u021ba de via\u021b\u0103 pentru basarabeni, iar migra\u021bia \u00een mas\u0103, credem, se va reduce considerabil. Nemijlocit, sistemul de \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2nt rom\u00e2nesc va fi o realizare enorm\u0103 pentru tineretul studios basarabean, \u00een rezultat, fiind puse bazele unei instruiri \u0219i educa\u021bii adecvate, bazate pe valori na\u021bionale rom\u00e2ne\u0219ti.<\/p>\n

Evident, \u00een cazul reunific\u0103rii, pentru \u00eenceput, nu va fi u\u0219or pentru Rom\u00e2nia, prelu\u00e2nd \u00een subordinea sa un stat falimentar din toate punctele de vedere. Efectele reunirii vor fi multiple \u0219i se vor resim\u021bi \u00een timp (a\u0219a cum se resimt \u00eenc\u0103 \u00een cazul Germaniei p\u00e2n\u0103 la ziua de azi, \u00eentre cei din Est \u0219i Vest), av\u00e2nd la baz\u0103 factori at\u00e2t pozitivi, c\u00e2t \u0219i negativi, posibil, \u00eens\u0103 cel mai important este c\u0103 prin reunificarea celor dou\u0103 state rom\u00e2ne\u0219ti se va salva \u015fi proteja integral identitatea na\u0163iunii rom\u00e2ne. Deci, referindu-ne din nou la cercet\u0103rile efectuate de FUMN, vom men\u021biona urm\u0103toarea concluzie ce are un caracter definitoriu \u0219i nespus de pre\u021bios: \u201eEste indubitabil c\u0103 re\u00eentregirea unei \u0163\u0103ri trebuie f\u0103cut\u0103, indiferent de ra\u0163iunile financiare sau de plusurile \u015fi minusurile economice de moment. Este, la fel de clar c\u0103, indiferent c\u00e2t de mult va costa sau c\u00e2t de mult va dura, o \u0163ar\u0103 va g\u0103si suficiente resurse s\u0103-\u015fi finan\u0163eze reunificarea, a\u015fa cum s-a \u00eent\u00e2mplat \u00een cazul Germaniei, de cur\u00e2nd sau a\u015fa cum s-a \u00eent\u00e2mplat chiar \u00een cazul Rom\u00e2niei, dup\u0103 Unirea din 1918. Este deja previzibil, cursul \u201ec\u0103ldu\u0163\u201d pe care s-au \u00eencadrat economiile din Rom\u00e2nia \u015fi din Republica Moldova, cu cre\u015fteri anuale modeste, \u00eentre 2 \u015fi 3 procente, cu exod masiv de for\u0163\u0103 de munc\u0103 calificat\u0103, cu plafonare a investi\u0163iilor str\u0103ine. \u00cen plus, nu exist\u0103 nici o iluzie privind parcursul modest, chiar cenu\u015fiu al economiei fostei republici sovietice: Republica Moldova nu va fi niciodat\u0103 nici Austria, nici Elve\u0163ia, nici m\u0103car Slovenia sau Croa\u0163ia. <\/em>Singurul \u201eaccident\u201d care poate schimba panta cre\u015fterii performan\u0163ei economice \u00een \u0163ara noastr\u0103 este reunificarea, care poate accelera cre\u015fterea medie anual\u0103 spre 5 procente\u201d<\/em> (http:\/\/fumn.eu\/analiza-fumn-cat-ne-ar-costa-unirea-cu-republica-moldova\/<\/a> ).<\/p>\n

Deci, reunificarea celor dou\u0103 state rom\u00e2ne\u0219ti nu depinde de costurile financiare aferente, de avantajele\/ dezavantajele economice care vor fi \u0219i care vor ap\u0103rea \u00een timp, \u00eens\u0103 depinde de cel mai impun\u0103tor \u0219i important factor: \u00eent\u0103rirea \u0219i protejarea unit\u0103\u021bii \u0219i identit\u0103\u021bii na\u021bionale rom\u00e2ne\u0219ti. <\/em>A\u0219adar, s\u0103 ne conform\u0103m \u0219i s\u0103 credem \u00een valorile ce corespund necesit\u0103\u021bilor sociale \u0219i idealurilor generate de acestea, s\u0103 credem c\u0103 reunirea se va produce cu adev\u0103rat \u00een cel mai apropiat timp, s\u0103 onor\u0103m cu devotament ziua de 27 martie 2018.<\/p>\n

——————————<\/p>\n

Galina MARTEA<\/strong><\/p>\n

Basarabia\/Belgia<\/strong><\/p>\n

25 martie 2018<\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Un argument nespus de semnificativ, dar, \u00een acela\u0219i timp, destul de \u00eengrijor\u0103tor, chiar dureros pentru \u00eentreg neamul rom\u00e2nesc, mai ales, [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-37031","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/37031","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=37031"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/37031\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":37034,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/37031\/revisions\/37034"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=37031"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=37031"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=37031"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}