{"id":37192,"date":"2018-03-28T09:27:45","date_gmt":"2018-03-28T09:27:45","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=37192"},"modified":"2018-03-28T09:29:00","modified_gmt":"2018-03-28T09:29:00","slug":"emilia-tutuianu-o-viata-de-om-si-un-nume-boris-david-interviu","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2018\/03\/28\/emilia-tutuianu-o-viata-de-om-si-un-nume-boris-david-interviu\/","title":{"rendered":"Emilia \u0162U\u021aUIANU: O via\u0163\u0103 de Om \u015fi un nume -Boris David (interviu)"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a>,,Ismailul r\u0103pit r\u0103m\u00e2ne pentru mine parte din Rom\u00e2nia Mare\u201d<\/strong> (Boris David)<\/p>\n

N\u0103scut \u00een anul 1929 (10 mai) \u00een ora\u015ful de pe malul Dun\u0103rii, Ismail, din Rom\u00e2nia Mare, Boris David (Daris Basarab, pseudonim literar) este invitatul meu \u00een a ne dest\u0103inui fapte, \u00eent\u00e2mpl\u0103ri, realiz\u0103ri, dintr-o interesant\u0103 \u015fi exemplar\u0103 via\u0163\u0103 de om. \u00cen anul 1941, afl\u00e2ndu-se sub ocupa\u0163ie sovietic\u0103, familia sa scap\u0103 dintr-o coloan\u0103 de deporta\u0163i \u015fi ia drumul pribegiei: Boris avea 12 ani. Un lung \u015fi istovitor periplu prin ora\u015fe din Rom\u00e2nia \u00eencepe \u00een prim\u0103vara lui 1944 odat\u0103 cu spargerea frontului pe Nistru, la nici 15 ani \u00eemplini\u021bi : C\u0103l\u0103ra\u015fi, R\u00e2mnicu S\u0103rat, Beiu\u015f, se \u00eencheie \u00een Cetatea Episcopal\u0103 a ora\u015fului de pe Cri\u015ful Repede, unde, sub protec\u0163ia, \u00eenc\u0103 influent\u0103 a episcopului de Oradea, familia este ferit\u0103 de urm\u0103ririle Comisiilor mixte de repatriere. Urmeaz\u0103 studiile la Liceul Emanuil Gojdu din Oradea, apoi Universitatea Politehnic\u0103 din Timi\u015foara, Facultatea de Chimie Industrial\u0103, absolvind \u00een anul 1954. A lucrat la Compania Na\u0163ional\u0103 a Uraniului ca inginer chimist \u00eencep\u00e2nd cu anul 1954; \u00een institu\u0163ie s-a dedicat cercet\u0103rilor din domeniul metalelor rare \u015fi radioactive, realiz\u00e2nd o serie de inven\u0163ii \u015fi inova\u0163ii (\u00eempreun\u0103 cu un colectiv de cercet\u0103tori) \u015fi numeroase lucr\u0103ri de specialitate, comunic\u0103ri \u015ftiin\u0163ifice. A lucrat ca inginer chimist \u00een prospec\u0163iuni geologice \u00een: Algeria (1972), Tanzania (1975) \u015fi Mozambic (1977-1978). \u00cen paralel, a continuat visul din adolescen\u0163\u0103, scriind poezie \u015fi proz\u0103, public\u00e2nd sub pseudonimul Daris Basarab. Ca editor, am avut privilegiul s\u0103 \u00eei cunosc scrierile, care m-au ajutat s\u0103 \u00een\u0163eleg c\u0103 via\u0163a, pentru domnia sa, nu se m\u0103soar\u0103 \u00een ani ci \u00een lec\u0163ii \u00eensu\u015fite \u015fi misiuni \u00eendeplinite. Iubitorii de carte l-au cunoscut foarte bine \u00een diaspora, iar mai apoi s-a remarcat ,,\u015fov\u0103ielnic\u201d \u015fi \u00een Rom\u00e2nia, cu deosebire \u00een paginile revistei Melidonium. Timiditate? Nu, nu cred! Mai degrab\u0103 o pruden\u0163\u0103 \u00een a ne \u00eemp\u0103rt\u0103\u015fi sentimente \u015fi g\u00e2nduri, care, a\u015fa cum \u00eemi spunea odat\u0103, s-au constituit \u00eentr-un piedestal pe care a gravat ad\u00e2nc: prietenia, ,,lucru sf\u00e2nt!\u201d
\n\u00centre un scriitor \u015fi poporul s\u0103u exist\u0103 o leg\u0103tur\u0103 indisolubil\u0103, o \u00eentrep\u0103trundere; a\u015f spune chiar c\u0103 exist\u0103 o osmoz\u0103, pe care scriitorul o transpune \u00een scrierile sale. Autor al volumelor: Povod, Ed. Semne, Bucure\u015fti, 2004; Ecvestra, Ed. Conphys, Bucure\u015fti, 2007; Dor de duc\u0103, Ed. Mu\u015fatinia 2014, (autobiografic); Rugul crea\u0163iei \u2013 Nicolae Otto Kruch, Ed. Mu\u015fatinia, 2014, (dedicat sculptorului Nicolae Otto Kruch); Postume vii, Ed. Mu\u015fatinia, 2014, (volum de versuri, un omagiu adus poetei Mariana Gurza), \u00eei confirm\u0103 talentul scriitoricesc.
\n\u00cencerc s\u0103 p\u0103trund \u00een universul lui Boris David printr-un dialog de cunoa\u015ftere \u015fi evaluare a unui drum parcurs \u00eentr-o via\u0163\u0103 de om.Boris David (pseudonim literar Daris Basarab)<\/p>\n

Emilia \u0162u\u0163uianu<\/strong>: Drag\u0103 Boris, spune-mi te rog de unde aceast\u0103 dragoste pentru cuv\u00e2ntul scris?<\/em><\/p>\n

Boris David<\/strong>: Adolescent fiind, elev la Emanuil Gojdu \u00een Oradea, \u00een \u00eencercarea mea de a d\u0103r\u00e2ma cumva zidul invizibil, dar real, pe care l-am \u00eent\u00e2lnit \u00een privirile \u015fi atitudinile colegilor, care m\u0103 defineau ca ,,basarabeanul\u201d, m-am aruncat, cu capul pu\u0163in plecat, \u00een tot felul de activit\u0103\u0163i. Sport de toate felurile, de la atletism, la \u00eenot sau baschet, la cercurile de b\u0103ie\u0163i \u015fi fete bine conturate \u00een via\u0163a jururilor organizate de p\u0103rin\u0163ii fetelor, la turnee de \u015fah, la excursii prin Apuseni, din toate c\u00e2te pu\u0163in, ca \u00een c\u00e2ntecul lui Julio Eglesias ,,Soy un trujan, soy un se\u00f1or\u201d. Am reu\u015fit a fi acceptat ca ,,b\u0103iat de comitet\u201d. \u00cempins de fratele meu mai mare, am prins gust \u015fi pentru muzica simfonic\u0103, particip\u00e2nd la concertele organizate la Catedrala Romano \u2013 Catolic\u0103. Prima \u00eent\u00e2lnire a fost cu Simfonia a 8-a, Neterminata lui Schubert. Am c\u00e2ntat \u00een corul operetei ,,Pericola\u201d de Offenbach. Se contura \u00een mine un fel de bas-bariton. \u00centr-o zi m-am pomenit luat pe dup\u0103 um\u0103r de noul coleg venit de la Arad, Titus Popovici. Locuiam pe aceea\u015fi strad\u0103, a Castanilor, o adev\u0103rat\u0103 alee. Am plecat acas\u0103 \u00eempreun\u0103, vorbea mult, am aflat c\u0103 scrie, m-a invitat la el. Avea o camer\u0103 la mansard\u0103, v\u0103ruit\u0103 impecabil, av\u00e2nd pe pere\u0163i citate \u015fi panseuri personale, scrise \u00eentr-o dezordine lucie, cu c\u0103rbune. Mi-a spus s\u0103 nu m\u0103 sperii, c\u0103 dac\u0103 m\u0103 b\u00e2ntuie vreo idee, o va m\u00e2zg\u0103li pe loc. L-a \u00eentrebarea dac\u0103 scriu, am dat din cap a nega\u0163ie, mi-a propus s\u0103-mi citeasc\u0103 ceva proasp\u0103t, am acceptat \u015fi m-am f\u0103cut comod \u00eentr-un fel de fotoliu u\u015for incomod. Citea lent, nu mai era precipitat, tr\u0103gea cu ochiul spre mine, z\u00e2mbind uneori. O poveste inspirat\u0103 din via\u0163a de la palatul regal de la S\u0103v\u00e2r\u015fin. A\u015fa am aflat, cam pe nepus\u0103 mas\u0103, pentru acele vremuri, c\u0103 era ,,regalist\u201d. Mi-a pl\u0103cut povestirea, mi-a pl\u0103cut forma de exprimare cursiv\u0103. La acea vreme citeam tot ce-mi c\u0103dea \u00een m\u00e2n\u0103 \u015fi visam s\u0103 scriu poezii. Au urmat alte vizite, am \u00een\u0163eles c\u0103 m\u0103 prefera \u00een locul celor cu care se ,,\u00eenh\u0103itase\u201d, vorba lui, \u00eentr-un Cenaclu Literar, printre care se num\u0103ra \u015fi viitorul scriitor Mircea Zaciu.<\/p>\n

Emilia \u0162u\u0163uianu<\/strong>: Posibil s\u0103 fi descoperit \u00een tine un discret \u015fi bun ascult\u0103tor\u2026?<\/em><\/p>\n

Boris David<\/strong>: Da, \u015ftiam s\u0103 ascult \u015fi cu timpul, nu numai c\u0103 l-am admirat, pur \u015fi simplu l-am adulat. \u00cel consideram genial, judec\u00e2nd dup\u0103 cum se descurca, de la limbi str\u0103ine, la matematic\u0103. Un erudit \u00een adev\u0103ratul sens al cuv\u00e2ntului, lucru neobi\u015fnuit pentru un adolescent. Am \u00eenceput s\u0103 scriu \u015fi eu versuri, pentru mine, doar pentru mine, dar nici nu mi-a trecut prin cap c\u0103 a\u015f putea s\u0103 i le ar\u0103t. Nici n-a\u015f fi putut s-o fac, deoarece, mereu nemul\u0163umit, rupeam tot ce scriam. O \u00eencurajare, totu\u015fi, am primit, de la un prieten de la atletism, Mircea Popescu, mare amator de lectur\u0103, cu o bibliotec\u0103 formidabil\u0103, a unchiului s\u0103u, c\u0103ruia, nici acum nu \u015ftiu de ce, i-am citit o ,,m\u0103rturisire\u201d amoroas\u0103. A fost singurul care a aflat de preocup\u0103rile mele literare \u00een fa\u015f\u0103 \u015fi singurul care m-a \u00eencurajat.<\/p>\n

Emilia \u0162u\u0163uianu<\/strong>: Dup\u0103 terminarea liceului ce a urmat?<\/em><\/p>\n

Boris David<\/strong>: Titus a plecat la Litere, eu, urm\u00e2nd pragmatismul vremurilor \u015fi \u00eempins de s\u0103r\u0103cie, am ajuns la Politehnic\u0103. Am continuat s\u0103 scriu pentru mine, \u015fi, mai ales s\u0103 rup.
\nDa, Emilia drag\u0103, Titus, f\u0103r\u0103 s\u0103 b\u0103nuiasc\u0103, m-a \u00eempins spre aceast\u0103 ,,dragoste pentru cuv\u00e2ntul scris\u201d. Poate c\u0103, \u00een subcon\u015ftient a fost \u015fi marea dragoste pentru poezie a mamei mele, \u00eendr\u0103gostit\u0103 de Pu\u015fchin \u015fi Lermontov, din care \u00eemi recita \u0163in\u00e2ndu-m\u0103 str\u00e2ns \u00een bra\u0163e, uit\u00e2nd c\u00e2t de pu\u0163in \u00een\u0163elegeam eu \u00een limba rus\u0103. Muzica versurilor \u015fi c\u0103ldura vocii mi-au r\u0103mas \u00een suflet.<\/p>\n

Emilia \u0162u\u0163uianu<\/strong>: Ai amintit despre mama ta\u2026 te rog s\u0103 ne poveste\u015fti despre locul t\u0103u de ob\u00e2r\u015fie \u015fi copil\u0103ria ta la malul Dun\u0103rii, dintr-o \u0163ar\u0103 care odinioar\u0103 se chema Rom\u00e2nia Mare\u2026Cum a fost copil\u0103ria ta ?<\/em><\/p>\n

Boris David<\/strong>: \u00cen sufletul meu, \u0162ara mea a r\u0103mas tot Rom\u00e2nia Mare, iar ora\u015ful natal, Ismail, vechiul sat dun\u0103rean Smil, transformat pe la 1595 de c\u0103tre armatele turce\u015fti \u00een Cetatea Ismail, a\u015fezat pe malul Dun\u0103rii, pe Bra\u0163ul Chilia, face parte din acea parte a Sudului Basarabiei, at\u00e2t de r\u00e2vnit\u0103 de domnitorii Basarabi, de turci, de ru\u015fi, pentru drumul deschis spre mare de m\u0103re\u0163ul fluviu. Dar Delta, monument al naturii, atrac\u0163ie ce nu poate fi descris\u0103 \u00een cuvinte ?! Prin 1929, Ismail era deja un port important \u00een drumul spre mare, cu o popula\u0163ie de cca. 30.000 de suflete, din care rom\u00e2nii reprezentau cam 30%, al\u0103turi de o structur\u0103 etnic\u0103 eterogen\u0103: ru\u015fi, bulgari, g\u0103g\u0103uzi, lipoveni, evrei, germani \u2013 \u00eentr-o armonie etnic\u0103 greu de \u00een\u0163eles ast\u0103zi. A\u015fa ceva n-am mai \u00eent\u00e2lnit dec\u00e2t \u00een Banat, dup\u0103 refugiu. C\u00e2nd vine vorba de amintiri din copil\u0103rie, \u00eempart spectrul larg al aducerilor aminte \u00een dou\u0103, de la sublim la infernal. Anul 1940, prin ultimatumul dat de Uniunea Sovietic\u0103, a pus cap\u0103t, \u00eentr-un mod brutal, copil\u0103riei mele fericite. Da, copil\u0103ria mea a \u00eencetat la 11 ani. O familie mare, cu patru copii, a oferit mezinului, Pr\u00e2slea pentru tata, Bob pentru ceilal\u0163i, r\u0103sf\u0103\u0163ul f\u0103r\u0103 margini. P\u00e2n\u0103 \u015fi Ludmila, cu patru ani mai mare, r\u0103sf\u0103\u0163ata tatii \u2013 m\u0103 enerva cum se tot c\u0103\u0163\u0103ra \u00een bra\u0163ele lui \u2013 mi-a cedat locul r\u00e2vnit, transform\u00e2ndu-m\u0103 \u00eentr-un fel de p\u0103pu\u015f\u0103. Rezultatul nu putea fi altul. Din cuminte \u015fi timid, am devenit cam \u00eenc\u0103p\u0103\u0163\u00e2nat. Cuminte, necuminte, am reu\u015fit, totu\u015fi, s\u0103 ajung \u015fi pe malul Dun\u0103rii, pe plaja de sub r\u00e2pa m\u0103n\u0103stirii, \u015fi cum-necum, s\u0103 \u00eenv\u0103\u0163 s\u0103 \u00eenot. M\u0103 mai ajuta \u015fi idolul meu George, de-o seam\u0103 cu Ludmila, pe care \u00eel admir \u015fi-l iubesc \u015fi azi, la cei 89 de ani ai lui. Totul era frumos, chit c\u0103 era joaca din curte cu veri\u015foara Varvara care m\u0103 \u00eenv\u0103\u0163a doar prostii, ce s\u0103-i faci ?!, apanajul ve\u015fnicului feminin, sau cu cel mai iubit dintre c\u00e2ini, Corb, un ciob\u0103nesc superb, pe care-l c\u0103l\u0103ream, c\u00e2nd spre spaima vecinilor, mai sc\u0103pam \u015fi pe strad\u0103, \u00een urm\u0103rirea pisicilor. Nu eram un curajos, dar Corb m\u0103 \u00eenv\u0103\u0163a s\u0103 fiu.
\nPetrecerile p\u0103rin\u0163ilor, organizate de marile s\u0103rb\u0103tori \u00eempreun\u0103 cu alte dou\u0103 familii, care durau c\u00e2te dou\u0103-trei zile, pe r\u00e2nd la fiecare, c\u00e2nd \u00eempreun\u0103 cu Ludmila a\u015fteptam cu ner\u0103bdare plecarea musafirilor pentru a putea sorbi cu nesa\u0163 restul de b\u0103utur\u0103 l\u0103sat\u0103 cu neglijen\u0163\u0103 prin pahare, sau plec\u0103rile cu lotcile pe Dun\u0103re, dincolo, la Plaur, sau \u015fi mai bine, la Periprava, iar de acolo, pe canale, spre rezerva\u0163iile celor dou\u0103 Merheiuri, Mic \u015fi Mare, Paradis al p\u0103s\u0103rilor. Cel mai mult m\u0103 fascinau pelicanii, pentru anvergura aripilor, \u00een c\u0103utarea c\u0103rora, \u015fi peste mul\u0163i ani, plecam cu ai mei, sau singur, pentru pl\u0103cerea de a dormi \u00een cort \u015fi a m\u00e2nca la lipoveni.<\/p>\n

Emilia \u0162u\u0163uianu<\/strong>: Fantezie, inventivitate \u015fi poft\u0103 de libertate\u2026 dar cam singur-singurel\u2026 a\u015fa au fost toate vacan\u0163ele?!<\/em><\/p>\n

Boris David:<\/strong> Da, singur! ,,Ai mei\u201d adic\u0103 Doamnele mele, Marga \u015fi Cris, nu agreau nici \u0163\u00e2n\u0163arii, nici lipsa unei camere de baie. Ori, Delta la hotel, e ca o mas\u0103 la lipoveni, f\u0103r\u0103 uhaua f\u0103cut\u0103 din apa Dun\u0103rii. Ce greu este s\u0103 spui ceva despre copil\u0103rie \u015fi s\u0103 nu cuprinzi totul! \u00cen vacan\u0163\u0103 mergeam \u015fi la \u0163ar\u0103, la bunicul, Nea \u015etefan Nem\u0163eanul, la S\u0103r\u0103ria, emigra\u0163i din Moldova din dreapta Prutului, la promisiunile \u0163arului Alexandru I. Str\u0103-str\u0103bunicul meu a fost pop\u0103 la Piatra, ora\u015f pe care l-am vizitat doar o dat\u0103. Mi-a pl\u0103cut \u015fi mi-a r\u0103mas \u00een suflet. Poate, cine \u015ftie?!.. ne vom \u00eent\u00e2lni \u00eentr-o zi acolo, dac\u0103 or mai fi zile\u2026 R\u0103sf\u0103\u0163ul de la Ismail era ceva minor. \u00cemi amintesc cu mult\u0103 c\u0103ldur\u0103 \u00een suflet de bunica, de col\u0163una\u015fii f\u0103cu\u0163i cu at\u00e2ta pricepere de m\u00e2inile ei\u2026 de nop\u0163ile c\u00e2nd m\u0103 \u00eentorceam cu harabaua de la cosit, cu h\u0103\u0163urile \u00een m\u00e2n\u0103, bunicul cu ai s\u0103i cai cump\u0103ra\u0163i pe spr\u00e2ncean\u0103 de la nem\u0163ii de la \u0218aba, unchii \u015fi m\u0103tu\u015file mele l\u0103ud\u00e2ndu-se cu ,,ruda de la ora\u015f\u201d, cu veri\u015foarele \u015fi verii mei ,,de la \u0163ar\u0103\u201d, gata s\u0103-mi intre \u00een voie, de zilele petrecute pe malul m\u0103rii la Tuzla, cu nu mai \u015ftiu ce\u2026
\nDa, am avut o copil\u0103rie de basm, cum am mai spus. Cum puteam b\u0103nui eu ce avea s\u0103 vie?! Apari\u0163ia ,,din senin\u201d a trupelor sovietice flutur\u00e2nd \u00eentr-o m\u00e2n\u0103 pu\u015ftile, iar \u00een cealalt\u0103 flori, osta\u015fi cu chipuri de om \u015fi nu de draci, cum ne a\u015fteptam noi copiii s\u0103 vedem, la felul cum g\u00e2ndim ast\u0103zi, a fost o Hiro\u015fima a Basarabiei, dar cu o explozie ,,retard\u201d, ca s\u0103 folosesc o expresie farmaceutic\u0103.
\nDe aici a \u00eenceput infernul copil\u0103riei mele pe care l-am descris cu durere \u00een suflet \u00een primul meu roman Povod. Sunt momente pe care \u015fi azi m\u0103 feresc s\u0103 le relatez \u2013 coloana deport\u0103rii din care am sc\u0103pat \u00eempreun\u0103 cu p\u0103rin\u0163ii \u015fi cu Ludmi printr-o minune. Ne-a mitraliat avia\u0163ia rom\u00e2n\u0103 sem\u0103n\u00e2nd moartea \u015fi \u00eempr\u0103\u015ftiindu-i pe calmucii c\u0103lare care ne \u00eencadrau. O regretabil\u0103 confuzie. Basarabeni nevinova\u0163i au murit de m\u00e2na fra\u0163ilor lor rom\u00e2ni. Noi am sc\u0103pat\u2026<\/p>\n

Emilia \u0162u\u0163uianu<\/strong>: Ce amintiri p\u0103strezi \u00een memorie la momentul plec\u0103rii din Basarabia natal\u0103?<\/em><\/p>\n

Boris David<\/strong>: Team\u0103, \u00eentr-o atmosfer\u0103 de haos. Sintagma ,,Pohod na Sibir\u201d era pe buzele tuturor. Administra\u0163ia rom\u00e2neasc\u0103 nu a luat nici un fel de m\u0103suri pentru evacuarea popula\u0163iei. Au plecat ,,organizat\u201d doar v\u00e2rfurile. Panica a cuprins satele printre \u0163\u0103ranii \u00eenst\u0103ri\u0163i. \u00cen ora\u015f, intelectualii, \u00een special profesorii \u015fi preo\u0163ii, ca \u015fi fo\u015ftii ofi\u0163eri albi sc\u0103pa\u0163i de urgia revolu\u0163iei bol\u015fevice, s-au adunat \u00een fa\u0163a Soborului, al c\u0103rui clopot cunoscut ca ,,Boli\u015foi\u201d, pe care \u00eel auzeau \u015fi cei din Tulcea, a \u00eenceput s\u0103 sune f\u0103r\u0103 oprire. Erau \u015fi naivi care sperau c\u0103 ,,tr\u0103darea celor de la Bucure\u015fti\u201d va fi ,,reparat\u0103\u201d de Germania, c\u0103 \u00een\u0163elegerea dintre Hitler \u015fi Stalin era de fapt un simulacru, parte din strategia politicii germane. Singura cale de plecare era Dun\u0103rea. Situa\u0163ia din port nu promitea mare lucru. Cursa vaporului cu zbaturi, ,,Rom\u00e2nia Mare\u201d, nu putea asigura \u00eembarcarea dec\u00e2t a unui mic num\u0103r de pasageri, tr\u0103g\u00e2nd dup\u0103 ei bagaje multe, greu de manipulat. \u0218i toate acestea de Sfintele S\u0103rb\u0103tori ale Pa\u015ftelui, din aprilie 1944, tata era pe front, fratele pe front, singurul b\u0103rbat, George ! Mama, Ludmi \u015fi eu, cu o valiz\u0103 cu ceva haine \u015fi un sac plin cu cozonaci. O idee salvatoare a lui George \u015fi cu toate riscurile asumate, ne-am \u00eembarcat pe vapor pentru direc\u0163ia contrar\u0103, spre Chilia, \u00een \u00eent\u00e2mpinarea ru\u015filor! A mers! Ne-am \u00eentors cu aceea\u015fi curs\u0103, f\u0103r\u0103 s\u0103 mai cobor\u00e2m \u015fi am continuat drumul spre Tulcea. \u00cen ultima telegram\u0103 de la tata, eram aviza\u0163i c\u0103 se retrage cu unitatea militar\u0103 la C\u0103l\u0103ra\u015fi. Apoi cu trenul p\u00e2n\u0103 la Fete\u015fti, important nod de cale ferat\u0103, cu vagoanele \u00eempinse pe o linie moart\u0103 de a\u015fteptare \u015fi un bombardament ca \u00een filme. Avia\u0163ia american\u0103 a smuls \u015finele de cale ferat\u0103, le-a \u00eencovoiat \u015fi \u00een\u0103l\u0163at spre cer, a distrus vagoane \u015fi a \u00eempr\u0103\u015ftiat mor\u0163ii. Totul s-a lini\u015ftit, dar nu \u015fi sufletele noastre \u00eensp\u0103im\u00e2ntate. Mama ne m\u00e2ng\u00e2ia \u015fi ne \u00eendemna s\u0103 ne rug\u0103m \u00eempreun\u0103. Era c\u0103lit\u0103 din zilele revolu\u0163iei bol\u015fevice c\u00e2nd a \u00eenfruntat teama \u015fi disperarea pe str\u0103zile Odessei. Culmea ironiei, dac\u0103 ironie a\u015f putea s-o numesc, tata era \u015fi el \u00een gara din Fete\u015fti, \u00een vagoane, ca \u015fi noi, \u00een drum spre C\u0103l\u0103ra\u015fi, unde ne-am reg\u0103sit r\u0103v\u0103\u015fi\u0163i. La cei 15 ani, am sim\u0163it c\u0103 m\u0103 desp\u0103r\u0163isem pentru totdeauna de copil\u0103rie, de ora\u015ful meu iubit, de r\u00e2pa de sub m\u0103n\u0103stire. Din p\u0103cate s-a adeverit\u2026<\/p>\n

Emilia \u0162u\u0163uianu<\/strong>: Din condeiul publicistic al tribunului Basarabiei rom\u00e2ne\u015fti, Vasile \u0162epordei, am cunoscut \u015fi am sim\u0163it cum bate inima p\u0103m\u00e2ntului, am cunoscut sufletul, nevoile, durerea \u015fi frumuse\u0163ea locurilor \u015fi a oamenilor. \u00cen volumul Dor de duc\u0103 (n.n. Editura Mu\u015fatinia, 2014) ai scris c\u0103 ,,o singur\u0103 dorin\u0163\u0103\u201d ai \u00eenecat-o \u00een suspine, aceea de a hoin\u0103ri prin Basarabia \u015fi c\u0103 ar fi fost prea dureros s\u0103 afirmi c\u0103 ai hoin\u0103rit prin Ucraina sau Republica Moldova. Ce ne po\u0163i spune despre anii tinere\u0163ii \u015fi sosirea \u00een Rom\u00e2nia, despre studiile liceale la un liceu cu tradi\u0163ie din Oradea\u2026<\/em><\/p>\n

Boris David<\/strong>: \u00cen cartea mea de identitate scrie negru pe alb, la locul de na\u015ftere, Ucraina, Ismail. Ostentativ, c\u00e2nd am de completat datele personale, eu trec Ismail, Basarabia. Nu pot altfel. M-am n\u0103scut \u00een 1929, \u00een Rom\u00e2nia, \u00een Rom\u00e2nia Mare! N-am fost, \u00eenc\u0103, admonestat, cu toate c\u0103 se spune c\u0103 \u00eencalc legea\u2026 Pentru mine, Republica Moldova, Ucraina, sunt f\u0103c\u0103turile diabolice ale lui Stalin prin care a urm\u0103rit s\u0103 \u015ftearg\u0103 raptul comis. \u015ei felul \u00een care a \u00eemp\u0103r\u0163it Basarabia \u015fi Bucovina \u00eentre Moldova \u015fi Ucraina, d\u00e2nd Ucrainei sudul Basarabiei cu Gurile Dun\u0103rii \u015fi Nordul Bucovinei, iar Moldovei Transnistria care nu a apar\u0163inut niciodat\u0103 Rom\u00e2niei, Moldovei sau Basarabiei. Avem rom\u00e2ni acolo, ca \u015fi \u00een alte p\u0103r\u0163i ale lumii, dar nu \u015fi drepturi teritoriale. \u00cen schimb complica\u0163ii peste complica\u0163ii.
\nDar s\u0103 revin la \u00eentrebare. Dup\u0103 refugiu, c\u0103ut\u00e2nd un loc mai lini\u015ftit, mai sigur, pentru statutul nostru de fugari din Uniunea Sovietic\u0103, am \u00eencercat la C\u0103l\u0103ra\u015fi, la R\u00e2mnicu S\u0103rat, unde am f\u0103cut un an la Liceul Regele Ferdinand, la Beiu\u015f \u015fi \u00een final la Oradea. Pe tot parcursul am fost urm\u0103ri\u0163i \u015fi ademeni\u0163i de comisii mixte de ,,repatriere\u201d, formate din ,,civili\u201d sovietici \u015fi ,,civilii\u201d rom\u00e2ni. Ideea naiv\u0103 de a ajunge c\u00e2t mai departe de grani\u0163a cu Basarabia, ne-a salvat \u00eentr-un fel nesperat. Episcopul ortodox Nicolae l-a \u00eencadrat pe tat\u0103l meu \u00een func\u0163ia de \u015eef al Serviciului Arhive, func\u0163ie pe care a de\u0163inut-o \u015fi la Ismail \u00een cadrul Episcopiei Ismailului \u015fi Cet\u0103\u0163ii Albe. Ceea ce a f\u0103cut \u00eens\u0103 peste a\u015ftept\u0103ri episcopul Nicolae, a fost un gest de curaj, de sfin\u0163enie sufleteasc\u0103, d\u00e2ndu-ne o locuin\u0163\u0103 chiar \u00een Palatul Episcopal, o adev\u0103rat\u0103 cetate \u00een plin centrul ora\u015fului. S-a \u00eent\u00e2mplat \u00een 1945 c\u00e2nd, Nicolae Popoviciu se mai bucura de oarecare respect din partea autorit\u0103\u0163ilor locale. Cu timpul lucrurile s-au mai limpezit pu\u0163in, pentru noi vreau s\u0103 spun, dar nu \u015fi pentru cel care ne salvase. L-au urm\u0103rit, l-au destituit, l-au arestat, l-au trimis la o m\u0103n\u0103stire. Vremurile erau grele pentru refugia\u0163i ca noi, sufeream, la \u00eenceput, de s\u0103r\u0103cia care ne ap\u0103sa, mereu cu g\u00e2ndul la vremurile bune de acas\u0103; am mai dat ceva medita\u0163ii unui copil la matematic\u0103 \u015fi rom\u00e2n\u0103 ca s\u0103-mi pot cump\u0103ra un pantalon, o bluz\u0103; \u00eencet, \u00eencet, am sc\u0103pat de complexe, am p\u0103truns \u00een cercuri de b\u0103ie\u0163i \u015fi fete, mi-am f\u0103cut mul\u0163i prieteni \u015fi prietene, eram acceptat \u00een familiile ,,bune\u201d, dansam bine, \u00eenalt cu plete, at\u00e2t c\u00e2t m\u0103 l\u0103sau la liceu\u2026 \u015fi c\u00e2te \u015fi mai c\u00e2te\u2026
\nVisam s\u0103 devin scriitor, poet liric, cum \u00eemi spuneam, s\u0103 merg la Litere, m\u0103 \u00eendr\u0103gosteam u\u015for dar \u015fi m\u0103 retr\u0103geam repede, m\u00e2nat cumva de preocuparea de a avea ,,material\u201d de inspira\u0163ie. Nu z\u00e2mbi, a\u015fa g\u00e2ndeam atunci\u2026<\/p>\n

Emilia \u0162u\u0163uianu<\/strong>: Drag\u0103 Boris, candoarea \u015fi optimismul te caracterizeaz\u0103 \u015fi acum\u2026 c\u00e2nd ai acceptat ,,\u00eenfr\u00e2ngerea\u201d, c\u00e2nd ai renun\u0163at s\u0103 mergi la Litere?<\/em><\/p>\n

Boris David:<\/strong> Privind pu\u0163in \u00eenapoi, \u00eencerc un regret fa\u0163\u0103 de meteahna nemul\u0163umitului de sine \u00eensu\u015fi, care m\u0103 \u00eempingea la distrugerea ,,operei mele literare\u201d. Mi-amintesc de multe fr\u00e2nturi din poeziile mele lirice, pe s\u0103rite cumva \u015fi trebuie s\u0103 recunosc c\u0103 m-am mai plagiat din c\u00e2nd \u00een c\u00e2nd, prelucr\u00e2nd \u00een scris teme vechi \u00een posturi noi. Nu, nu m-am dus la Litere. Pragmatismul la mod\u0103 \u00een acele vremuri, m-a \u00eempins la Politehnic\u0103, la Chimie Industrial\u0103. F\u0103cusem parte din Cercul \u015ftiin\u0163ific de Fizic\u0103 \u015fi Chimie, organizat de fantasticul profesor O\u015forhan, inginer de profesie, dar \u00eentors de pe front cu niscai probleme de s\u0103n\u0103tate. Din cercul lui ne-am dus opt elevi \u015fi am intrat to\u0163i, plus o fat\u0103 de la Liceul Oltea Doamna, despre care s-ar putea s\u0103 mai aduc vorba, cu voia ta\u2026<\/p>\n

Emilia \u0162u\u0163uianu<\/strong>: Prin anii 1918-1920, Basarabia era singura provincie care avea un procent mare de analfabe\u0163i. Pe fundalul socio-politic de atunci s-au f\u0103cut mari eforturi pentru ca lucrurile s\u0103-\u015fi schimbe at\u00e2t sensul c\u00e2t \u015fi mersul. C\u0103rturari, preo\u0163i, pu\u0163inii intelectuali care existau \u00eencercau s\u0103 schimbe ceva \u00een via\u0163a societ\u0103\u0163ii care mergea de-a-ndoaselea. Dac\u0103 ar trebui s\u0103 fac o compara\u0163ie a\u015f spune c\u0103 Dostoievski, \u00een romanul Idiotul, surprinde excep\u0163ional prototipul omului din acea perioad\u0103, m\u0103 refer la descrierea prin\u0163ului M\u00ee\u015fkin. Ca s\u0103 supravie\u0163uie\u015fti trebuia s\u0103 fii fals, mincinos \u015fi f\u0103\u0163arnic. M\u0103 g\u00e2ndeam, citind c\u0103r\u0163ile tale, c\u0103 op\u0163iunea ta de a studia \u00eentr-un domeniu tehnic te-a salvat de neajunsurile societ\u0103\u0163ii \u00een care te aflai. Ai urmat studii universitare de chimie. Ce te-a determinat s\u0103 alegi acest domeniu \u015fi c\u00e2t de greu a fost s\u0103 ajungi acolo unde \u0163i-ai propus, dat fiind faptul c\u0103 refugia\u0163ii basarabeni aveau un statut mai\u2026special?<\/em><\/p>\n

Boris David<\/strong>: Faptul c\u0103 \u00eentre anii 1918 \u015fi 1920, statisticile ar\u0103tau c\u0103 ,,Basarabia era singura provincie care avea un procent mare de analfabe\u0163i\u201d r\u0103m\u00e2ne de r\u0103scolit \u015fi interpretat pu\u0163in prin arhivele vremii. \u00centotdeauna, ca de altfel \u015fi azi, statisticile au r\u0103spuns unor comenzi care \u0163inteau \u015fi o fac \u015fi \u00een prezent, unor interese politice de moment. \u015etim bine c\u0103 nici \u00een ,,via\u0163a la \u0163ar\u0103\u201d din celelalte provincii rom\u00e2ne\u015fti ale Vechiului Regat, situa\u0163ia nu era roz\u0103. Dar, s\u0103 nu uit\u0103m c\u0103 \u00een scrierile unui Nistor, sau Iorga, nu g\u0103sim un asemenea mod de abordare, ei fiind \u015fi oameni de \u015ftiin\u0163\u0103, \u015fi oameni politici. Imediat dup\u0103 Revolu\u0163ia din Octombrie, Basarabia a fost locul de refugiu al celor sc\u0103pa\u0163i de urgia revolu\u0163ionarilor, profesori, preo\u0163i, ofi\u0163eri albi. Al\u0103turi de preo\u0163ii rom\u00e2ni ai locului, prin Episcopiile reactivate, prin existen\u0163a unui \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt teologic de \u00eenalt\u0103 clas\u0103 la Chi\u015fin\u0103u, cu to\u0163ii au format o adev\u0103rat\u0103 fr\u0103\u0163ie lupt\u00e2nd pentru o via\u0163\u0103 liber\u0103, liber\u0103 de teama bol\u015fevismului acaparator, bun urma\u015f al imperialismului \u0163arist. Politica de denigrare a Basarabiei \u015fi a basarabenilor nu s-a referit doar la perioada amintit\u0103, aminte-mi aduc de lucrarea lui Geo Bogza, Basarabia \u0163ar\u0103 de p\u0103m\u00e2nt, publicat\u0103 \u00een 1939, dar bazat\u0103 pe observa\u0163iile f\u0103cute \u00een 1934, bine rumegate. Caracterul denigrator, ieftin a\u015f spune, m-a f\u0103cut s\u0103 reac\u0163ionez, d\u00e2nd o replic\u0103, t\u00e2rzie, trist\u0103, pe care am \u00eentitulat-o ,,Basarabie, \u0163ar\u0103 r\u00e2vnit\u0103, \u0163ar\u0103 sf\u00e2rtecat\u0103\u201d. Mi-am amintit deun\u0103zi de acea revolt\u0103 a mea \u015fi f\u0103r\u0103 s\u0103 vreau m-am oprit la zilele noastre, la Carmen Avram. Prin ,,documentarele\u201d televizate se str\u0103duie s\u0103 prezinte doar ,,r\u0103ul cel mai r\u0103u\u201d de la noi de acas\u0103, lansate cu m\u00e2ndrie pe pia\u0163a filmului apusean, care apreciaz\u0103 asemenea ,,informa\u0163ii pre\u0163ioase\u201d, r\u0103spl\u0103tindu-le cu premii, sau m\u0103car nominaliz\u0103ri. Pentru mine ,,scopul personal scuz\u0103 mijloacele\u201d, nu difer\u0103 mult. Alte vremuri, aceea\u015fi atitudine discutabil\u0103, ca \u015fi \u00een Parlamentul European unde, unii europarlamentari rom\u00e2ni, denigreaz\u0103 \u0163ara care i-a trimis, pe \u015fleau.
\nDar s\u0103 revin la M\u00ee\u015fkin, la principiile lui de via\u0163\u0103. Da, s-au aplicat pe scar\u0103 larg\u0103 \u00een perioada noastr\u0103 comunist\u0103. S\u0103 fii fals, mincinos, f\u0103\u0163arnic, fa\u0163\u0103 de sistem, fa\u0163\u0103 de crezul t\u0103u, fa\u0163\u0103 chiar \u015fi de prieteni. Au fost destui care au f\u0103cut art\u0103 din asta. \u015ei eu am fost victima a doi-trei ,,prieteni\u201d \u015fi, vreau s\u0103 spun, dezam\u0103girea este dureroas\u0103. Cel mai flagrant a fost modelul pe care l-am folosit \u00een Povod pentru a-l contura pe doctoral Mircev. \u015ei la noi s-au sp\u0103lat creiere, \u015fi chiar sub nasul meu, la \u015etei, fost Petru Groza\u2026 Totul e s\u0103 afli la timp!<\/p>\n

Emilia \u0162u\u0163uianu<\/strong>: Totul e v\u0103zut de cel care-i totul\u2026<\/em><\/p>\n

Boris David:<\/strong> Da, drag\u0103 prieten\u0103, op\u0163iunea de a l\u0103sa balt\u0103 visul meu de literat a fost dictat\u0103 de pragmatism, de mizeria economic\u0103 \u00een care m\u0103 sc\u0103ldam. Se cereau ingineri, se construiau fabrici, se \u00eencuraja cercetarea tehnologic\u0103 \u015fi tehnic\u0103. Mi-a pl\u0103cut la facultate unde m-am aplecat cu prec\u0103dere spre aparate \u015fi instala\u0163ii, spre electrochimie. Orele de laborator m-au atras, \u00een detrimentul unor discipline care implicau toceal\u0103. M-am ferit de chimia organic\u0103 \u015fi am ales ,,tehnologia anorganic\u0103\u201d \u00een care mi-am pus sufletul. M-am \u00een\u0163eles bine cu academicianul Dr\u0103gulescu, cu Vasile Cocheci de la Tehnologia Anorganic\u0103 \u015fi cu Facsko de la Electrochimie.
\nN-aveam timp chiar de toate fiind prins de ,,vraja\u201d \u00eent\u00e2lnit\u0103 chiar la intrarea la facultate.<\/p>\n

Emilia \u0162u\u0163uianu<\/strong>: Legile iubirii au puterea s\u0103 rup\u0103 nu numai pe cele ale prieteniei dar \u015fi pe cele divine\u2026 A\u015fa ai cunoscut-o pe so\u0163ia ta?<\/em><\/p>\n

Boris David:<\/strong> \u00centr-un moment \u00een care numai la noi cuno\u015ftin\u0163e nu m\u0103 g\u00e2ndeam\u2026 A\u015fa cum spuneam, \u00een toamna lui 1949 mi-am \u00eencercat norocul la Politehnica Timi\u015foara. Tot de la Oradea, de la Liceul Oltea Doamna, ne-a \u00eenso\u0163it \u015fi Margareta-Ana Kruch. \u00centr-un p\u0103rcule\u0163 oarecare, \u00eempreun\u0103 cu nedesp\u0103r\u0163itul meu prieten Orest \u015fi al\u0163i c\u00e2\u0163iva din ga\u015fca lui O\u015forhan, eminent profesor de chimie \u015fi fizic\u0103, inginer chimist la baz\u0103, care ne considera ,,b\u0103ie\u0163ii lui\u201d, ne amuzam, destul de g\u0103l\u0103gios, ca s\u0103 mai ascundem din emo\u0163iile care ne st\u0103p\u00e2neau. Pe o banc\u0103 singuratic\u0103, retras\u0103 vreau s\u0103 spun, colega noastr\u0103 de la Oltea r\u0103sfoia de zor un caiet cu noti\u0163e. Cum st\u0103tea cu nasul \u00een caiet, nu i-am putut deslu\u015fi chipul \u015fi ca atare nu am z\u0103bovit cu privirea. La un moment dat s-a rezemat de speteaza b\u0103ncii \u015fi a r\u0103mas cu privirea a\u0163intit\u0103 spre cer. Am r\u0103mas cam blocat \u015fi f\u0103r\u0103 a muta privirea, l-am \u00eentrebat pe Orest\u2026 ,,Ce zici frate ? Cine e ?!\u201d\u2026,,Asta-i bun\u0103! E\u015fti prieten cu frate-s\u0103u \u015fi m\u0103 \u00eentrebi cine e\u2026 e sora lui Niki Kruch\u2026Te sf\u0103tuiesc s-o ui\u0163i \u00eenainte de a o cunoa\u015fte\u2026 Element model, \u00eencuiat\u0103, tocilar\u0103, se scald\u0103 \u00een note de zece\u2026Tu n-o cuno\u015fti dar ea te cunoa\u015fte cu siguran\u0163\u0103\u2026 Las-o\u2026 \u00een plata Domnului, priceput?!\u201d<\/p>\n

Emilia \u0162u\u0163uianu<\/strong>: Se pare c\u0103 nu ai \u0163inut cont de sfaturile prietenilor? Ce te-a determinat totu\u015fi s\u0103 o cuno\u015fti pe Margareta?<\/em><\/p>\n

Boris David<\/strong>: Ei, s-a \u00eent\u00e2mplat s\u0103 nu pricep \u015fi la prima ocazie am abordat-o, direct, \u00een stilul meu, profit\u00e2nd de existen\u0163a unui subiect comun, fratele ei. Mi-am dat seama c\u0103 \u00eel adora, dar avea ceva rezerve cu privire la firea lui n\u0103b\u0103d\u0103ioas\u0103. A fost un \u00eenceput bun. Eu chiar \u0163ineam mult la pu\u015ftiul ,,minune\u201d; la cerere i-am f\u0103cut ,,lipitura\u201d cu micu\u0163a Ela S\u00f3s, viitoarea campioan\u0103 la s\u0103ritura \u00een \u00een\u0103l\u0163ime; de la Babi, adic\u0103 Margareta, am aflat c\u0103 la liceu Ela o curta spun\u00e2ndu-i chiar ,,s\u0103rut m\u00e2na\u201d. Oradea era la picioarele celor doi. Frumo\u015fi foc, pl\u0103cu\u0163i la abordare, \u00eendr\u0103gosti\u0163i incurabili. Treaba asta ne-a apropiat, la cantin\u0103 \u00eempreun\u0103, pe str\u0103zi \u015fi prin parcuri \u00eempreun\u0103, cu servietele nelipsite, la manifesta\u0163iile sportive \u00eempreun\u0103, dar, \u015fi a fost un dar important, \u00een grupe diferite. Ne \u015ftiau studen\u0163ii Politehnicii, ne \u015ftiau profesorii, ne \u015ftiau \u015fi trec\u0103torii, cred, ne \u015ftiau \u015fi admiratorii ei de la distan\u0163\u0103, era o epoc\u0103 de fair play, fiind \u00eenso\u0163it\u0103 mereu, se respecta eviden\u0163a strig\u0103toare la cer. C\u00e2nd Marga s-a g\u00e2ndit s\u0103 fac\u0103 handbal, prin exemplu personal, eu am renun\u0163at la baschet. Pe atunci Timi\u015foara era fruncea mondial\u0103 a handbalului, cu componen\u0163i unul \u015fi unul, exemplare vreau s\u0103 spun, iar b\u0103ie\u0163ii doreau \u015fi ei o echip\u0103 feminin\u0103. \u00cempreun\u0103-\u00eempreun\u0103, dar s\u0103 accept riscurile unui neavenit urm\u0103rind antrenamentele de pe tu\u015f\u0103, c\u00e2nd toat\u0103 lumea ne \u015ftia \u00een tandem !? \u015ei am r\u0103mas \u00eempreun\u0103 spre exasperarea unchiului la care st\u0103tea. Nu m\u0103 cuno\u015ftea, dar m\u0103 judeca dup\u0103 plete. \u00cempreun\u0103, dar cu amendamente. Nu, tu, declara\u0163ii, nu, tu, gesturi libertine ! Fa\u0163\u0103 de cei din ,,tribun\u0103\u201d eram erou, ceea ce-mi pica bine, dar \u00een sinea mea \u00eencepeam s\u0103 fiu un nedumerit. Cel mai mult m\u0103 intriga ,,r\u0103bdarea\u201d de care d\u0103deam dovad\u0103. Nu m\u0103 recuno\u015fteam. O singur\u0103 dat\u0103 am dat-o \u00een bar\u0103. \u00cen practic\u0103 la C\u00e2mpia Turzii, unde Marga nu m-a \u00eenso\u0163it, aleg\u00e2nd Aradul, la unchiul s\u0103u, m-am l\u0103sat ademenit de o pu\u015ftoaic\u0103, o unguroaic\u0103, care la desp\u0103r\u0163ire mi-a dat o poz\u0103 cu inscrip\u0163ia ,,Pi\u0163igoiul t\u0103u scump \u015fi drag\u201d. \u00cen vacan\u0163\u0103 la Oradea, putea s\u0103 fie altfel?!, i-am relatat \u00eent\u00e2mpl\u0103ri din luna de practic\u0103. Ei, asta a fost lovitura de gra\u0163ie. Sup\u0103rarea a \u0163inut p\u00e2n\u0103-n toamn\u0103, p\u00e2n\u0103 la reluarea cursurilor. La cantin\u0103 am stat al\u0103turi, cam t\u0103cu\u0163i, e adev\u0103rat, apoi am pornit-o pe jos, ca-n vremuri bune, am ocolit explica\u0163iile \u015fi ne-am a\u015fezat pe o banc\u0103 din Parcul Trandafirilor. Nimeni n-a sesizat nimic, ceva colegi cu care am fost la practic\u0103, must\u0103ceau discret, cred c\u0103 din solidaritate cu \u2019fajta\u2019 noastr\u0103 b\u0103rb\u0103teasc\u0103. A fost singurul incident, de acest gen, pe tot parcursul studen\u0163iei. Am \u00eenceput s\u0103 fiu sigur pe mine d\u00e2nd \u00eens\u0103 dovad\u0103 de mai mult\u0103 \u00een\u0163elepciune \u015fi r\u0103bdare. \u015ei bine am f\u0103cut. Totu\u015fi \u00eemi puneam \u00eentrebarea\u2026 p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd?!\u2026P\u00e2n\u0103 c\u00e2nd vom sta cumin\u0163i \u00een b\u0103ncile noastre?!<\/p>\n

Emilia \u0162u\u0163uianu<\/strong>: Drag\u0103 Boris, m\u0103rturise\u015fte-ne cum a evoluat prietenia voastr\u0103\u2026<\/em><\/p>\n

Boris David<\/strong>: Un r\u0103spuns a venit \u00eentr-o zi cu furtun\u0103. Eram \u00een Parcul Trandafirilor, la un spectacol de oper\u0103 \u00een aer liber. Rigoletto cu Goang\u0103 \u015fi B\u0103descu. Furtuna a pornit din senin, dar la momentul potrivit. \u00cencepuse cvartetul la geamul speluncii. Totul ca \u00een libret. \u015ei nu o furtun\u0103 oarecare. Fulgera, tuna, ploua. Nici o mi\u015fcare de retragere. Goang\u0103 tuna mai ceva ca tunetul iar de dup\u0103 geam se auzea vocea inegalabil\u0103 a lui B\u0103descu. Nu se poate descrie. Marga s-a lipit de mine \u015fi la o desc\u0103rcare luminoas\u0103 i-am surprins privirea. S\u0103rutul a venit de la sine iar lacrimile ploii erau de bucurie. \u00cen clipa aceea am realizat c\u0103 vom r\u0103m\u00e2ne \u00eempreun\u0103. \u015ei am r\u0103mas. Ploaia ca ploaie, s\u0103rutul ca primul s\u0103rut, dar scena de pomin\u0103 s-a \u00eent\u00e2mplat \u00eentr-o zi \u00eensorit\u0103, \u00een drum spre P\u0103durea Verde. Dep\u0103\u015find ora\u015ful am luat-o pe scurt\u0103tur\u0103, pe un larg maidan, printre blocurile unui spital, care sper c\u0103 nu mai exist\u0103. Prea era d\u0103r\u0103p\u0103nat, cumva, la cap\u0103tul mahalalei. Nu prea era prietenoas\u0103 priveli\u015ftea dar noi \u0163inteam P\u0103durea Verde. \u0162in\u00e2ndu-ne de m\u00e2n\u0103, am luat-o la fug\u0103 \u015fi f\u0103r\u0103 niciun consens, ne-am oprit, a \u0163intit la gura mea, m-a luat pe dup\u0103 g\u00e2t, am prins-o \u00een bra\u0163e \u015fi nu ne-am oprit dec\u00e2t atunci c\u00e2nd am auzit aplauze. Ferestrele spitalului erau \u00een\u0163esate de bolnavi, z\u00e2mbitori, calzi. Le-am f\u0103cut c\u00e2teva semne de mul\u0163umire \u015fi am luat-o agale spre p\u0103durea care ne a\u015ftepta. Era s\u0103rutul marii confirm\u0103ri, era \u00eentruchiparea nest\u00e2njenirii, era strig\u0103tul nostru de iubire. O mic\u0103 revenire la un ,,dar\u201d p\u0103r\u0103sit mai sus.<\/p>\n

Emilia \u0162u\u0163uianu<\/strong>: A\u015fadar era\u0163i doi \u00eendr\u0103gosti\u0163i \u015fi \u00een acela\u015fi timp colegi de studii. Cum ap\u0103rea\u0163i \u00een ochii prietenilor \u015fi cunoscu\u0163ilor?<\/em><\/p>\n

Boris David<\/strong>: Am mai spus c\u0103 eram \u015fi \u00een aten\u0163ia unor profesori, iar noi f\u0103ceam parte din grupe diferite. \u00cenaintea oric\u0103rui examen Marga era \u00een alert\u0103. Cum noi nu renun\u0163am la plimb\u0103ri prelungite, cu o zi \u00eenainte de examen intra \u00een panic\u0103, \u015fi ce panic\u0103! Eu mai pu\u0163in panicard dar \u015fi mai pu\u0163in ambi\u0163ios, av\u00e2nd examenul luat, cum-necum, \u015fi problemele c\u00e2t de c\u00e2t l\u0103murite, m\u0103 apucam s-o lini\u015ftesc, adic\u0103 s\u0103 \u00eenv\u0103\u0163 cu ea. Ea se prezenta la excep\u0163ional, iar profesorul de tehnologie, printre \u00eentreb\u0103ri, \u00eei punea \u015fi o \u00eentrebare suplimentar\u0103: ,,Boris nu \u00eenva\u0163\u0103 cu tine?!\u201d\u2026 ,,Ba da, dar el d\u0103 \u00eenaintea mea \u015fi apoi \u00eemi explic\u0103\u201d\u2026Totu\u015fi, la o sesiune din vara lui 1953, s-a \u00eent\u00e2mplat cum s-a \u00eent\u00e2mplat \u015fi am luat \u015fi eu note maxime, o singur\u0103 dat\u0103 \u00een toat\u0103 studen\u0163ia, \u015fi ca o consecin\u0163\u0103 fericit\u0103 m-am ales cu o gratifica\u0163ie de semestru. Zis \u015fi f\u0103cut. Am luat verighete, u\u015foare, dar verighete, am invitat-o la un restaurant sub Podul de pe Bega, am comandat o cin\u0103 a-nt\u00e2ia \u015fi ne-am logodit. A r\u0103mas surprins\u0103, dar \u00eenc\u00e2ntat\u0103. Era seara lui 29 septembrie 1953. Totul p\u0103rea minunat, dar a doua zi am v\u0103zut-o la facultate f\u0103r\u0103 verighet\u0103. ,,?\u201d\u2026,,Mi-e ru\u015fine de colegi, s\u0103 m\u0103 mai obi\u015fnuiesc\u2026\u201d\u2026N-a \u0163inut prea mult. \u00centr-o zi la cantin\u0103, a sosit m\u0103tu\u015fa ei de la Oradea. De fericire Babutzi, a\u015fa-i spuneau ai ei, s-a aruncat la g\u00e2tul m\u0103tu\u015fii. Cerberul, eu st\u0103team mai la o parte, i-a prins m\u00e2na \u015fi a r\u0103mas f\u0103r\u0103 grai. ,,Ce-i asta, Babutzi, drag\u0103, ce-i cu inelul \u0103sta?!\u201d\u2026,,Tu\u015fi drag\u0103, m-am logodit cu Boris, am vorbit eu cu Mami despre el. Uite-l acolo\u2026\u201d ,,Care?!, \u0103la cu p\u0103rul?!, Doamne, Doamne! Mama ta \u015ftie?! Unchiul Andrei \u015ftie?!\u2026\u201d ,,\u00cenc\u0103 nu\u2026\u201d ,,Dar Andrei ce a p\u0103zit?! La Oradea nu s-ar fi \u00eent\u00e2mplat a\u015fa ceva!\u201d ,,P\u0103i la Oradea eram \u00eenc\u0103 elev\u0103!\u2026\u201d ,,Istenem, Istenem!\u2026Trebuie s\u0103 merg la S\u00e2ntana, s\u0103 vorbesc cu I\u0163u\u015f\u2026 \u015fi la Oradea, la p\u0103rin\u0163ii lui, cum ai spus?!, Boris?!\u2026Da, Da!\u201d\u2026<\/p>\n

Emilia \u0162u\u0163uianu<\/strong>: Iubirea romantic\u0103 a tinere\u0163ilor s\u0103 \u00een\u0163eleg c\u0103 s-a transformat \u00eentr-o c\u0103s\u0103torie? C\u00e2t a c\u00e2nt\u0103rit trecutul t\u0103u de basarabean auto exilat \u00een vestul Rom\u00e2niei?<\/em><\/p>\n

Boris David<\/strong>: C\u00e2nd \u00een 1954 am anun\u0163at c\u0103s\u0103toria, accep\u0163iunea a venit \u00een unanimitate. Trebuie s\u0103 recunosc c\u0103 am reu\u015fit s\u0103 fiu un ginere iubit, iar Marga adorat\u0103 de ai mei. \u00cen plus, prietenia mea cu Nicolae-Otto, ajuns iubit de toat\u0103 lumea, a contribuit \u00een mare m\u0103sur\u0103 la consolidarea statutului meu de ,,OK\u201d. E drept c\u0103 aveam am\u00e2ndoi multe aspira\u0163ii comune, multe dureri din trecut, eu ,,fugit de sovietici\u201d, sc\u0103pat dintr-o coloan\u0103 de deportare \u015fi urm\u0103rit pentru ,,recuperare\u201d, ea, urm\u0103rit\u0103 pentru tat\u0103l ei, plecat cu armata german\u0103, prizonier \u00een Fran\u0163a \u015fi \u00eenmorm\u00e2ntat \u00een Germania de Vest la D\u00fcsseldorf. Dar aveam ceva foarte important\u2026 gustul pentru profesie, dragostea pentru muzica simfonic\u0103 \u015fi de oper\u0103, pentru lectur\u0103, pentru teatru. \u015ei mai important, dorin\u0163a de-a avea un copil.<\/p>\n

Emilia \u0162u\u0163uianu<\/strong>: A\u015fa s-a n\u0103scut Cristina-Paula David, singurul t\u0103u copil\u2026<\/em><\/p>\n

Boris David<\/strong>: Da, copilul a venit greu, abia \u00een 1958, pe 4 iunie, dar cu at\u00e2tea noi bucurii ce nu pot fi descrise \u00een cuvinte. C\u00e2nd m-am dus la spitalul din Nucet \u2013 B\u0103i\u0163a, doctorul, un haios, ca de altfel to\u0163i prietenii mei medici, \u015fi au fost destui, mi-a adus-o pe Cristina-Paula, nume pe care le-am ales \u015fi impus eu, \u0163in\u00e2nd-o de degetele picioarelor, cu corpul at\u00e2rn\u00e2nd \u00een jos, spun\u00e2nd, de parc\u0103 era opera lui, ,,\u0163i-am adus o dam\u0103 bine\u2026 uite ce picioare lungi are!\u201d Habar n-am ce am sim\u0163it. Eu, cu replicile parc\u0103 gata preg\u0103tite, am t\u0103cut chitic\u2026,,Ce nu-\u0163i place, omule?\u201d ,,Ba da, ba da!\u2026mul\u0163umesc!\u201d Nici c\u0103 puteam spune ceva mai din suflet. A fost un copil minunat. Frumu\u015fic\u0103 foc, s-a lipit de mine spre disperarea soacrei \u015fi mirarea nedisimulat\u0103 a Margaretei. Toat\u0103 lumea spunea c\u0103 o stric cu ,,a\u015fa\u201d educa\u0163ie. C\u00e2nd a crescut \u015fi venea de la gr\u0103dini\u0163\u0103 striga din u\u015f\u0103 ,,unde-i tati?\u201d\u2026Replica soacrei venea prompt\u2026,,Tu mam\u0103 nu ai?\u201d\u2026Urma spontan un ,,h\u00e2\u2026\u201d A mai crescut pu\u0163in, au \u00eenceput plimb\u0103rile \u00een doi\u2026 o \u00eenv\u0103\u0163am ,,de toate\u201d. La \u015fapte ani i-am propus o excursie \u00een Apuseni, la Sc\u0103ri\u015foara. ,,Vin \u015fi ele?!\u201d ..,,Care ele?\u201d ,,Ei\u2026 mama \u015fi Mami\u201d ,,Nuuu! Numai noi doi\u201d ,,Ce bine!\u201d\u2026A fost poate cea mai frumoas\u0103 excursie ,,\u00een doi\u201d din via\u0163a mea. Am ,,locuit\u201d \u00een ma\u015fin\u0103, am dormit pe l\u00e2ng\u0103 lizierele p\u0103durilor, am urcat per pedes la ghe\u0163ar, am g\u0103tit \u00eempreun\u0103\u2026 Ne-am \u00eentors la Deva, la Cetatea Huniazilor, am vizitat, ne-am minunat, am plecat pentru o noapte de odihn\u0103 pe malul lacului Cinci\u015f, la o caban\u0103-hotel foarte primitoare, cu cina la ,,restaurant\u201d spre satisfac\u0163ia Cristinei, de fapt ,,Kitty\u201d, cum semna ea c\u00e2nd a \u00eenv\u0103\u0163at s-o fac\u0103. Priveli\u015ftea nocturn\u0103 a lacului \u00een lumina lunii \u015fi a reflectoarelor era fermec\u0103toare. Atunci am priceput c\u0103 va hoin\u0103ri ca \u015fi mine, \u015fi nu m-am \u00een\u015felat.<\/p>\n

Emilia \u0162u\u0163uianu<\/strong>: M\u0103rturise\u015fte-ne c\u00e2te ceva despre fiica ta Cristina. A mo\u015ftenit \u015fi ea dorul de duc\u0103 al tat\u0103lui?<\/em><\/p>\n

Boris David<\/strong>: Este o c\u0103l\u0103toare neobosit\u0103, \u00eenarmat\u0103 cu o memorie de invidiat, mo\u015ftenit\u0103 de la Marga, \u00eendr\u0103gostit\u0103 de istorie \u015fi geografie, \u00eendr\u0103gostit\u0103 de Anglia, de Fran\u0163a, de Spania \u015fi, nu putea fi altfel, de Italia. A f\u0103cut Politehnica, la Chimie Industrial\u0103, a f\u0103cut masteratul \u00een Canada, dar ce folos?! Iube\u015fte arta obsesiv, iube\u015fte Europa, nu se simte \u00een largul ei \u00een Canada. Este o fire extrem de critic\u0103, cu cine o fi sem\u0103n\u00e2nd?!, m\u0103 \u00eentreb \u015fi eu retoric. \u00cen perioada liceului eram prietenul c\u0103utat de prietenii ei. Dup\u0103 evenimentele din ,,Pia\u0163a Universit\u0103\u0163ii\u201d, c\u0103s\u0103torit\u0103 cu un artist-arhitect dizident, a ales \u00een 1990, plecarea din \u0163ar\u0103. Au plecat \u00een ajunul sosirii minerilor \u00een Bucure\u015fti. I-am \u00een\u0163eles, i-am \u00eencurajat, i-am ajutat, pun\u00e2nd un ocean \u00eentre noi. \u00cen anul 2009, dornici s\u0103 petreac\u0103 o lun\u0103 de zile prin Europa lor iubit\u0103, au renun\u0163at la Rom\u00e2nia. Marga nu era \u00eentr-o form\u0103 grozav\u0103. Dorea s\u0103-i vad\u0103. Am inventat ,,surpriza\u201d de pe site-ul meu. \u015etiam unde vor poposi \u00een final, Nisa, \u015ftiam data \u015fi hotelul, am aranjat totul pentru a-i surprinde, camera \u00een acela\u015fi hotel, o or\u0103 convenabil\u0103 pentru sosire, un lucru n-am aranjat neav\u00e2nd timp, o asigurare medical\u0103. Am plecat la risc cu o sus\u0163inere f\u0103r\u0103 rezerve din partea Margaretei. Am reu\u015fit, Marga s-a descurcat nesperat, eu am prins curaj \u015fi am petrecut zece zile de vis pe malul Mediteranei, o superb\u0103 croazier\u0103 pe mare, o plimbare la Monaco, la Monte Carlo. Cea care s-a \u00eemboln\u0103vit a fost Kitty \u015fi am renun\u0163at la restul planificat pe Mediteran\u0103. Marga era fericit\u0103, eu \u00een largul meu pe o mare superb\u0103, mai frumoas\u0103 ca cea din Algeria, mai frumoas\u0103 ca cea din Egipt sau Grecia. Era normal, eram \u00eempreun\u0103. Visam s\u0103 mai repet\u0103m ,,surprizele\u201d, dar ,,n-a mai fost s\u0103 fie\u201d. Oare ce pl\u0103tim \u00een nereu\u015fitele care ne b\u00e2ntuie? Cel de-al Doilea R\u0103zboi Mondial st\u00e2rnit de Germania Nazist\u0103?! Ocupa\u0163ia Sovietic\u0103 \u015fi instalarea comunismului la noi?! Noua Ordine Mondial\u0103 care se infiltreaz\u0103 \u00een vie\u0163ile noastre oblig\u00e2ndu-ne s\u0103 ne supunem necondi\u0163ionat acestei noi forme de colonizare mascat\u0103?!\u2026Cred toate la un loc! Rezultatul?! O dezbinare incredibil\u0103 \u00eentre oameni care, \u00een fond, n-ar avea nimic de \u00eemp\u0103r\u0163it\u2026 C\u00e2nd mai intru c\u00e2teodat\u0103 \u00eentr-o biseric\u0103 romano-catolic\u0103, aud din amvon un ,,Pax Vobiscum!\u201d cum r\u0103sun\u0103 neconving\u0103tor. Nu pot comenta\u2026 Marga este o romano-catolic\u0103 convins\u0103, iar eu, diplomat de circumstan\u0163\u0103.<\/p>\n

Emilia \u0162u\u0163uianu<\/strong>: A\u015f vrea s\u0103 revenim un pic la anii de studen\u0163ie, la perioada \u00een care \u00eencercai, t\u00e2n\u0103r fiind, s\u0103-\u0163i define\u015fti propriul drum\u2026 al\u0103turi de so\u0163ia ta.<\/em><\/p>\n

Boris David<\/strong>: Am mers um\u0103r la um\u0103r, vorba ceea, ne \u015ftiau \u015fi b\u0103ncile, \u015fi pomii din parcuri. De profesori, nu mai vorbesc. A\u015f putea scrie un roman, dar nu cred c\u0103 m-ar l\u0103sa. Pe \u015fantier, tot cu ea, am intrat \u015fi la propriu, \u015fi la figurat, \u00een ceea ce avea s\u0103 devin\u0103 prima mea carte de vizit\u0103 profesional\u0103 \u2013 Spectroscopia. Citeam, descifram aparatura nou sosit\u0103, noaptea m\u0103 prindea \u00een laborator, \u00eenv\u0103\u0163am din mers. Rezultatele au avut efect, recunoa\u015ftere, Ordinul muncii\u2026A fost o gaf\u0103 a celor de la direc\u0163ie, nefiind membru de partid, nu puteam fi decorat. Era s\u0103 uit, directorul era \u015fi el basarabean \u015fi Boris pe deasupra! Pu\u0163in scandal la partid, o adeziune pentru ,,candidat membru de partid\u201d, oferit\u0103, bun\u0103 doar de semnat, \u015fi am fost l\u0103sat \u00een pace, pentru o vreme. Transferat la Bucure\u015fti, am fost dat afar\u0103, dup\u0103 o poveste nostim\u0103, care nu are loc aici. Am preluat \u015fefia sec\u0163iei de laboratoare din \u015etei de la Partea Sovietic\u0103, la prima reac\u0163ie a noului ministru al Departamentului Metale Rare, ing. Puiu M\u0103nescu, fost component al echipei de Volei a Politehnicii Timi\u015foara, care nu a mai suportat prezen\u0163a sovieticilor la conducerea unor obiective. \u015ei m-a b\u0103gat \u00een belea cu toate consecin\u0163ele previzibile. C\u00e2nd ne-a v\u0103zut la fa\u0163\u0103, ne-a recunoscut, de fapt a recunoscut-o pe ea. Nu era de mirare, \u00een Timi\u015foara ne cuno\u015fteau \u015fi trec\u0103torii neaviza\u0163i. \u00cencet, \u00eencet, m-am apucat de tehnologia elementelor radioactive, \u00een perspectiva prelucr\u0103rii minereurilor radioactive \u00eentr-o uzin\u0103 rom\u00e2neasc\u0103. S-a adeverit, cu greu, dar s-a adeverit. Eu \u00een cercetare tehnologic\u0103, cum am visat, ministrul M\u0103nescu, simplu inginer la Filipe\u015ftii de P\u0103dure. A fost el patriot rom\u00e2n, dar l-au \u00eenvins sovieticii de la Sovrom Kvar\u0163it.<\/p>\n

Emilia \u0162u\u0163uianu<\/strong>: Un tezaur de fapte, tipuri umane, aspira\u0163ii de viitor sunt primenite din genera\u0163ie \u00een genera\u0163ie pentru a fi restituite \u015fi consemnate \u00eentr-o carte \u2013 Dor de duc\u0103 \u2013 \u00een care ne vorbe\u015fti despre prietenii t\u0103i din tinere\u0163e \u015fi experien\u0163ele profesionale. Te rog s\u0103 ne poveste\u015fti c\u00e2te ceva despre atmosfera societ\u0103\u0163ii rom\u00e2ne\u015fti a anilor 1950-1960? C\u00e2t de greu \u015fi de u\u015for a fost. Ce ne po\u0163i spune despre experien\u0163a ta de inginer chimist \u00een anii Rom\u00e2niei comuniste?<\/em><\/p>\n

Boris David<\/strong>: De fapt, \u00een cele spuse deja, am conturat atmosfera \u00een care, tineri absolven\u0163i, am purces la des\u0103v\u00e2r\u015firea ,,profesioni\u015ftilor\u201d din noi, m\u00e2nca\u0163i pe din\u0103untru de convingeri personale, afi\u015f\u00e2nd supunere fa\u0163\u0103 de sistemul care ne promitea sarea \u015fi marea. La facultate ne-am descurcat cum am putut, ea ca preparator la Catedra de Tehnologie a lui Cocheci, eu \u00een colectivul de cercetare al aceluia\u015fi profesor. Lucram de zor, bucur\u00e2ndu-m\u0103 de \u00eencrederea lui. Aveam cheile cabinetului s\u0103u \u015fi a laboratorului lui personal, lucram \u015fi nop\u0163ile, c\u00e2nd o l\u0103sam pe Marga s\u0103 se odihneasc\u0103. Ea nici nu trebuia s\u0103 se oboseasc\u0103 prea mult fiind sus\u0163inut\u0103 de rezultatele de la examene. La terminarea anului IV, Cocheci ne-a propus pe am\u00e2ndoi asisten\u0163i la catedr\u0103. Cu dosarele care ne \u00eenso\u0163eau, p\u0103rea o utopie, lucru care s-a \u015fi adeverit. Verdictul tovar\u0103\u015fului Ijac de la cadre a fost sec: ,,au ceva negru la dosar\u201d\u2026Cocheci nu s-a l\u0103sat \u015fi a apelat la na\u015ful s\u0103u, profesorul Murgulescu, ministru, om de \u015ftiin\u0163\u0103 arhicunoscut. R\u0103spunsul lui a fost pe m\u0103sura vremurilor: ,,Drag\u0103 Vasile, \u00een materie de cadre nu am nici o putere\u2026\u201d. Dup\u0103 peripe\u0163ii la minister, la cererea mea \u015fi la interven\u0163ia Directorului General Tarasov de la proasp\u0103t \u00eenfiin\u0163ata societate Sovrom Kvar\u0163it, am ajuns la \u015etei, nucleul activit\u0103\u0163ii incipiente \u00een domeniul uraniului rom\u00e2nesc. Eram la doi pa\u015fi de fantasticul z\u0103c\u0103m\u00e2nt de uraniu de la B\u0103i\u0163a Bihor. De ce spun fantastic? Acest z\u0103c\u0103m\u00e2nt a salvat pozi\u0163ia Uniunii Sovietice pe e\u015fichierul luptei \u00een \u00eentrecerea nuclear\u0103. Con\u0163inutul \u00een uraniu nu se m\u0103sura \u00een c\u00e2teva zecimi de procent, care asigurau exploatarea curent\u0103 pe plan mondial, ci \u00een procente \u00eentregi. Sovieticii au ridicat modestul sat \u015etei, la nivel de ora\u015f, construind \u00een ritm dr\u0103cesc, pe banii no\u015ftri, blocuri de locuit, vilu\u0163e tip german pe care le-am mai \u00eent\u00e2lnit \u015fi prin Africa, spitale, \u015fcoli, sal\u0103 modern\u0103 de sport, bazin de \u00eenot, terenuri de sport performante, cinematograf, magazine\u2026 Noi am luat-o \u00eencet de la barac\u0103 inundabil\u0103 pe malul Cri\u015fului Negru, la camer\u0103 \u00een apartament comun \u015fi \u00een final, la apartament. N-a fost u\u015for, dar, tineri f\u0103r\u0103 copil, cu prieteni unul \u015fi unul, am supravie\u0163uit \u015focului ini\u0163ial \u015fi ne-am asigurat o carier\u0103 \u00eentr-un domeniu nesperat. Era perioada 1954-1960, c\u00e2nd muncind f\u0103r\u0103 preget, dar \u015fi distr\u00e2ndu-ne copios \u2013 sport, poker, motociclet\u0103, hoin\u0103reli \u2013 ne-am consolidat familia prin apari\u0163ia Cristinei \u015fi am visat la o via\u0163\u0103 mai bun\u0103, \u00eentr-o zon\u0103 mai pu\u0163in expus\u0103, m\u0103 refer la radia\u0163ii, \u015fi mai aproape de binefacerile culturii \u2013 teatre, concerte , oper\u0103. Eram am\u00e2ndoi ahtia\u0163i dup\u0103 a\u015fa ceva \u015fi ne mul\u0163umeam colec\u0163ion\u00e2nd discuri. Atunci a ap\u0103rut \u00een via\u0163a noastr\u0103 inegalabilul Herlea\u2026<\/p>\n

Emilia \u0162u\u0163uianu<\/strong>: Baritonul rom\u00e2n Nicolae Herlea\u2026?<\/em><\/p>\n

Boris David<\/strong>: Da, Nicolae Herlea, dup\u0103 mine, era cea mai frumoas\u0103 voce de bariton din lumea acelor vremuri. Am prins un film cu Paia\u0163e de Leoncavallo cu formidabilul Tito Gobi, sau Rigoletto a lui Verdi cu Gigli. Au mai intervenit unele delega\u0163ii la Bucure\u015fti, de obicei singur, c\u00e2nd m\u0103 \u00eentorceam plin de cadouri de la Romarta, de pe Calea Victoriei. La un moment dat f\u0103c\u00e2nd mofturi, \u015feful m-a ademenit cu Marga, am stat c\u00e2teva zile bune \u00eentr-o garsonier\u0103 a companiei de pe strada Tokio, eu cu munca de inginer dar \u015fi de translator, ea cu cump\u0103r\u0103turile de ,lux. Pasiunea noastr\u0103 pentru meseria aleas\u0103 ne-a salvat de multe necazuri ,neprev\u0103zute \u00een acele vremuri. Am fost aprecia\u0163i \u015fi respecta\u0163i \u015fi la nevoie ap\u0103ra\u0163i de supliciul dosarelor negre. \u015ei la Timi\u015foara am r\u0103mas \u00een memoria celor care ne-au apreciat. Cocheci mi-a trimis un exemplar dintr-o lucrare \u015ftiin\u0163ific\u0103 publicat\u0103, pe post de coautor. Era finalizarea lucr\u0103rii de cercetare la care am lucrat ca student \u015fi pe care am sus\u0163inut-o la licen\u0163\u0103. Recunosc c\u0103 am fost foarte m\u0103gulit. De asemenea rela\u0163ia cu Facsko a continuat pe linie de electrochimie, mai ales dup\u0103 ce a fost adus la \u015etei pe post de consilier de Puiu M\u0103nescu. Acum era \u00eenso\u0163it de so\u0163ia sa Lelia, fosta campioan\u0103 na\u0163ional\u0103 la scrim\u0103, coleg\u0103 de facultate \u015fi bun\u0103 prieten\u0103, cu care f\u0103ceam parte din grupul vesel de la cucurigu, din amfiteatrul facult\u0103\u0163ii. \u00cempreun\u0103 cu profesorul universitar Mihailovici, adus consilier tot de Puiu M\u0103nescu, familia Facsko a \u00eencercat s\u0103 ne corup\u0103 s\u0103 juc\u0103m bridge. \u00cencercarea a e\u015fuat, eu fiind adeptul \u015fahului \u015fi al pokerului. Mi-aduc aminte de \u00eenc\u00e2ntarea cu care, intr\u00e2nd \u00een laborator, Facsko a privit o miniatur\u0103 a instala\u0163iei electrochimice cu electrod vibrator, o inven\u0163ie pe care o experimenta undeva pe la Baia Mare. O f\u0103cusem din curiozitate, folosind piese disparate aflate \u00een laborator: buzer de sonerie, agitator magnetic, electrod din platin\u0103. Instala\u0163ia func\u0163iona iar el se uita ca un copil la o juc\u0103rie.
\nDa, pl\u0103ti\u0163i mai bine dec\u00e2t colegii din alte domenii, am putut s\u0103 uit\u0103m perioada de foame cumplit\u0103 a anilor 50, s\u0103 muncim m\u00e2nc\u00e2nd \u015fi s\u0103 m\u00e2nc\u0103m muncind, s\u0103 ne asigur\u0103m un standard de via\u0163\u0103 decent, s\u0103 vis\u0103m. Eu mai g\u0103seam ceva timp liber ca s\u0103 mai notez \u015fi niscai versuri, \u00een secret, ferindu-mi opera literar\u0103 de interpret\u0103ri fanteziste\u2026<\/p>\n

Emilia \u0162u\u0163uianu<\/strong>: Toate c\u0103r\u0163ile tale sunt semnate cu pseudonimul Daris Basarab\u2026 Panteonul literar d\u0103ruit de tine apar\u0163ine acestui popor sau apar\u0163ine mai mult trecutului, este o dedica\u0163ie \u00een care ai adunat toate fr\u0103m\u00e2nt\u0103rile tale, ca \u00eentr-un leg\u0103m\u00e2nt de \u00eencredere cu prezentul \u015fi viitorul \u00een care ai crezut? C\u00e2nd ai \u00eenceput s\u0103 scrii \u015fi ce te-a determinat s\u0103 alegi acest mod de a te cunoa\u015fte \u015fi \u00eemp\u0103rt\u0103\u015fi oamenilor din tr\u0103irile tale?<\/em><\/p>\n

Boris David<\/strong>: M\u0103 \u00eentorc la prietenia mea cu Titus Popovici, cel din adolescen\u0163\u0103. \u00cen serile petrecute \u00een mansarda lui de pe Strada Castanilor, peste drum de unde locuiam eu, \u00eentr-o zi, c\u00e2nd i-am r\u0103spuns printr-o mi\u015fcare a capului c\u0103 nu scriu, b\u0103nuind, poate, c\u0103 nu acesta era r\u0103spunsul real, mi-a sugerat s\u0103 folosesc un pseudonim, de exemplu o combina\u0163ie \u00eentre David \u015fi Boris, folosind \u00eenceputul \u015fi sf\u00e2r\u015fitul celor dou\u0103 nume. Am z\u00e2mbit \u00eencurcat \u015fi l-am \u00eentrebat de ce nu apeleaz\u0103 el la un pseudonim. ,,M\u0103i, m-am g\u00e2ndit, dar n-am g\u0103sit nimic potrivit\u2026poate \u00eemi sugerezi ceva\u2026\u201d Ajuns acas\u0103 am scris pe o foaie, cu litere de o \u015fchioap\u0103 combina\u0163ia sugerat\u0103 \u2013 Daris. \u015ei restul ?, m-am \u00eentrebat. Apoi am ad\u0103ugat \u2013 Basarab. \u015ei a\u015fa a r\u0103mas \u00een g\u00e2nd, ca o speran\u0163\u0103 la ce avea s\u0103 vin\u0103, s\u0103 ajung s\u0103 scriu, pe bune. De scris am tot scris versuri de un lirism adolescentin, cu ve\u015fnica re\u0163inere doar pentru mine, f\u0103r\u0103 nici o \u00eencercare de a ataca proza.<\/p>\n

Emilia \u0162u\u0163uianu<\/strong>: Ce fapte deosebite \u015fi experien\u0163e inedite te-au marcat \u00een continuare?<\/em><\/p>\n

Boris David<\/strong>: Anii au trecut, am ajuns \u00een Africa dragostea mea, am devenit \u015fi mai sentimental sub influen\u0163a mediului, a cerului diferit de al nostru, al apei oceanului, diferit\u0103 de apa m\u0103rii noastre, de flora \u015fi fauna, diferite \u015fi ele de ce aveam acas\u0103. Au fost momente sublime, m\u0103 desf\u0103tam cu singur\u0103tatea at\u00e2t de dorit\u0103 \u00eenc\u0103 din copil\u0103rie. Eram, totu\u015fi, sociabil cu lumea nou\u0103, diferit\u0103 \u015fi ea, dar au ap\u0103rut \u015fi momente de ap\u0103sare, de dor de cas\u0103, de ai mei. Aceast\u0103 stare neobi\u015fnuit\u0103 m-a \u00eempins la renun\u0163area vie\u0163ii mele \u015fi m-am apucat s\u0103 p\u0103strez manuscrisele, ba, mai mult, am \u00eenceput s\u0103 le adaug la scrisorile trimise acas\u0103. Surpriza a fost mare, am primit \u00eencuraj\u0103ri, m-am sim\u0163it desc\u0103tu\u015fat \u015fi am continuat. Am avut \u015fi remu\u015fc\u0103ri legate de ideea n\u0103stru\u015fnic\u0103, acum a\u015fa mi s-a p\u0103rut, de a rupe g\u00e2ndurile a\u015fternute alt\u0103dat\u0103 pentru nimeni. Proza z\u0103cea \u00eenc\u0103 \u00een fa\u015f\u0103, dar f\u0103r\u0103 o determinare care s\u0103 m\u0103 conving\u0103. \u015etiam c\u0103 scriam u\u015for, dar erau rapoarte de cercetare seci, chiar dac\u0103 con\u0163ineau fr\u00e2nturi importante din sufletul meu.<\/p>\n

Emilia \u0162u\u0163uianu<\/strong>: Cum ai ajuns s\u0103 scrii despre locurile copil\u0103riei, despre Basarabia?<\/em><\/p>\n

Boris David<\/strong>: \u015ei pentru c\u0103 ai mai pomenit de Dor de Duc\u0103, un dor ce str\u0103b\u0103tea deseori din versurile mele, am \u00eenceput s\u0103 suf\u0103r din ce \u00een ce mai mult de un mistuitor dor de cas\u0103, de adev\u0103rata mea cas\u0103, de Ismail, de Dun\u0103re, de Basarabia mea sf\u00e2rtecat\u0103. A\u015fa mi-am adus aminte de acel ,,Pohod na Sibir\u201d al copil\u0103riei mele, de ce a urmat, de suferin\u0163ele \u00eendurate de ai mei, de marele rapt. Cu g\u00e2ndul la vorbele lui tata, spuse la sup\u0103rare c\u00e2nd \u00eent\u00e2mpina \u00eenc\u0103p\u0103\u0163\u00e2narea calului care nu se l\u0103sa condus de h\u0103\u0163uri, dar nici m\u0103car de c\u0103p\u0103stru. Atunci am auzit cuv\u00e2ntul ,,Povod\u201d, acel a duce calul de c\u0103p\u0103stru \u015fi dintr-un imbold nedefinit \u00eenc\u0103, am scris mare pe o foaie imaculat\u0103: ,,Daris Basarab\u2026POVOD\u2026roman\u2026Bucure\u015fti 2000\u201d. \u015ei a \u00eenceput s\u0103 curg\u0103. Vedeam totul at\u00e2t de clar, \u00eenc\u00e2t nici nu mi-a trecut prin g\u00e2nd s\u0103 fac un plan, s\u0103 m\u0103 g\u00e2ndesc la personaje, la cadrul de desf\u0103\u015furare. \u015ei bine am f\u0103cut. Am scris f\u0103r\u0103 oprire, n-am avut paragrafe, am mers pe capitole, \u00eentr-un stil pe care l-am numit \u00een cascad\u0103, spre disperarea viitorului meu prieten Mihai R\u0103dulescu. A apreciat con\u0163inutul, dar nu \u015fi forma de prezentare. I-am f\u0103cut hat\u00e2rul \u015fi am ,,paragrafiat-o\u201d pentru site. Cartea, originalul, a r\u0103mas m\u0103rturie a n\u0103stru\u015fnicului meu stil \u00een cascad\u0103.<\/p>\n

Emilia \u0162u\u0163uianu<\/strong>: Fiecare om are de parcurs un ,,traseu\u201d \u00een via\u0163\u0103 \u015fi nu de pu\u0163ine ori acest traseu este plin de ,,obstacole\u201d care \u00eel marcheaz\u0103 suflete\u015fte. \u00cen tinere\u0163e vedeai via\u0163a ca pe un viitor nesf\u00e2r\u015fit. Cu timpul ai constatat c\u0103 via\u0163a de fapt nu este dec\u00e2t un moment foarte scurt, o ,,pic\u0103tur\u0103 \u00eentre momentul acesta care bate \u015fi cel\u0103lalt\u201d. S\u0103 fie dorul de duc\u0103 m\u0103sura compensatorie a acestei constat\u0103ri? De unde dorul de duc\u0103 spre alte z\u0103ri \u015fi cum ai reu\u015fit s\u0103 men\u0163ii o pasiune, aceea de a c\u0103l\u0103tori?<\/em><\/p>\n

Boris David<\/strong>: Apropo de traseul \u00een via\u0163\u0103, m\u00e2nat de ce spunea mama referitor la soarta crud\u0103 care ne-a \u00eempins din spate, accept\u00e2nd adolescen\u0163a a\u015fa cum s-a desf\u0103\u015furat \u015fi prin implicarea mea, din dorin\u0163a de a sc\u0103pa de complexele basarabeanului ajuns la facultate, surprins oarecum de perspectiva unui viitor senin, am luat \u00een bra\u0163e cuv\u00e2ntul destin. \u00cen felul meu rezolvasem temerea care m\u0103 \u00eenso\u0163ea g\u00e2ndind la viitor. Destinul o luase pe o cale liber\u0103, pentru un vinovat f\u0103r\u0103 vin\u0103, liber\u0103 pentru visare, pentru zbor. \u015ei cum \u00een noua mea accep\u0163iune despre caracterul implacabil al destinului, destinul a mai f\u0103cut un pas, care avea s\u0103-mi schimbe \u015fi via\u0163a \u015fi felul meu de a fi.<\/p>\n

Emilia \u0162u\u0163uianu<\/strong>: Cum se \u00eemp\u0103cau romantismul \u015fi libertatea pe care destinul \u0163i le h\u0103r\u0103ziser\u0103, cu sentimentalismul poetului din tine?<\/em><\/p>\n

Boris David<\/strong>: Nu, nu s-a amestecat \u00een sentimentalismul meu boln\u0103vicios, \u00een dragostea mea pentru frumos, pentru visarea, chiar utopic\u0103, dar f\u0103r\u0103 margini \u015fi printre altele, mi-a adus \u00een fa\u0163\u0103 frumosul. Legat de scurtimea vie\u0163ii \u015fi mai ales de acea sc\u00e2nteiere de timp care desparte aceast\u0103 via\u0163\u0103 scurt\u0103 de imensitatea celeilalte vie\u0163i, \u00eentre un strop de bine \u015fi un ocean de speran\u0163\u0103 nedefinit\u0103, ce pot spune?! Mereu, mai ales \u00een clipele mele labile, puneam \u00eentrebarea ,,Dac\u0103 a\u015f \u015fti ce e dincolo\u2026\u201d, de unde nimeni nu s-a \u00eentors s\u0103 ne avertizeze, la care mai toate credin\u0163ele fac apel pe post de \u00eencurajare, dar pe un ton de ,,crede \u015fi nu cerceta!\u201d, tr\u0103geam o concluzie f\u0103r\u0103 echivoc pentru mine: Dac\u0103 a\u015f putea, a\u015f reface via\u0163a mea tr\u0103it\u0103, \u00een bis \u015fi ,,De-aceea n-o spun ca Esenin\/\/C\u0103 moartea nu e ceva nou\/\/A\u015f da-o pe-o \u0163\u00e2r\u0103 de via\u0163\u0103\/\/\u015fi-n oameni s\u0103 aflu ecou\u201d. Tema am prezentat-o \u00een mai multe r\u00e2nduri, \u00een versuri, st\u00e2rnind uneori nedumerire. \u015ei ast\u0103zi Marga respinge orice \u00eencercare de dialog pe acest subiect.
\nTema, totu\u015fi, exist\u0103. Noi am creat credin\u0163ele, noi am creat Divinit\u0103\u0163ile, dup\u0103 chipul nostru \u015fi asem\u0103narea cu noi; noi am creat Lumile de Apoi, \u00eentr-o form\u0103, pu\u0163in spus, supra idealizat\u0103 \u015fi noi suntem cei care suport\u0103 consecin\u0163ele. Asta nu \u00eenseamn\u0103 c\u0103 sunt un necredincios, un Toma, cum mi-a spus intrigat\u0103 o prieten\u0103. I-am r\u0103spuns \u00een vers, ,,Eu cred din nevoia de-a crede\/\/E-un fel de porunc\u0103 din mine\/\/Din sufletu-mi plin de-ndoial\u0103\/\/\u0163\u00e2\u015fne\u015fte nevoia de Tine\u2026\u201d, f\u0103r\u0103 s-o pot convinge, sau s-o pun, m\u0103car, pe g\u00e2nduri. Repet, eu am iubit \u015fi iubesc via\u0163a ca \u00een invita\u0163ia mea ,,M\u0103 cheam\u0103 marea\/\/Nu vrei s\u0103 mergem am\u00e2ndoi?!\/\/Chiar de-o fi toamn\u0103, iarn\u0103-n toi\/\/S\u0103-i simt suflarea.\u201d Am iubit \u015fi iubesc oamenii, f\u0103r\u0103 niciun fel de discriminare. Chiar \u015fi din versul citat, reiese c\u0103 vreau pe cineva \u00een preajm\u0103. Par un incorijibil, dar asta \u00eentr\u0103 \u00een stilul shakespearian speculat de Mihai R\u0103dulescu \u00een a sa lucrare Shakespeare, un psiholog modern, acceptat\u0103 pentru doctorat de Marea noastr\u0103 Bu\u015fulenga \u015fi respins\u0103 de comisia politic\u0103. Ce c\u0103uta la doctorat un de\u0163inut politic?! Am \u015fi eu o poveste cu doctoratul, dar nu e momentul. A\u015fa e, \u00eencerc din r\u0103sputeri \u201es\u0103 nu par ceea ce sunt\u2026\u201d<\/p>\n

Emilia \u0162u\u0163uianu<\/strong>: Ce ne po\u0163i spune despre c\u0103l\u0103toriile tale \u00een Africa, oamenii pe care i-ai cunoscut \u015fi tot ce \u00ee\u0163i aminte\u015fti despre anii aceia, experien\u0163e deosebite pentru cineva tr\u0103itor \u00een lag\u0103rul comunist..<\/em><\/p>\n

Boris David<\/strong>: Of\u2026! E o \u00eentrebare la care \u00ee\u0163i pot r\u0103spunde cu pl\u0103cere dar \u015fi greu. La mijloc e dragoste!\u2026 La mijloc e altceva. La mijloc e visul unchiului Alex \u00eemplinit, e realizarea visului meu de duc\u0103. \u00cen primul r\u00e2nd Africa mea e pu\u0163in eterogen\u0103. Ce are Algeria cu Tanzania, sau cu Mozambic, sau, \u00een general, ce au \u00eentre ele?! O diversitate \u00een unitate, privind a\u015fezarea geografic-geologic\u0103, \u015fi o diversitate geopolitic\u0103 de amalgam. Mi-a pl\u0103cut \u00een totalitate, dup\u0103 ce am gustat pl\u0103cerea individual\u0103 \u00een parte. Cum s\u0103 compari Sahara \u015fi Hoggarul algerian, cu malul indian al Tanzaniei \u015fi al Mozambicului?! Prima reprezint\u0103 aventura c\u0103l\u0103torului, celelalte dou\u0103, r\u0103sf\u0103\u0163ul oceanului, al plajelor interminabile \u015fi inegalabile. \u015ei oamenii, ca s\u0103 revin la \u00eentrebare. Cu suflete mari, \u00een culori diferite. De la albul magrebian, la tuciuriul tuareg, de la castaniul mozambican, la negrul tanzanian. Frumuse\u0163i diferite, pentru noi europenii, care mai avem \u015fi noi culori creolate, pl\u0103cute ochiului, dar ne entuziasm\u0103m \u00een fa\u0163a frumuse\u0163ii femeilor metise. Nu glumesc. \u00centr-o sear\u0103, la un elegant restaurant din Dar Es Salaam, \u00eentr-o atmosfer\u0103 specific\u0103 unui local de noapte, cu org\u0103 de lumini br\u0103zd\u00e2nd fondul ro\u015fu al salonului, m-am pomenit urm\u0103rind, f\u0103r\u0103 jen\u0103, dou\u0103 perechi dans\u00e2nd printre mese. Nu eram un copil s\u0103 nu mai fi v\u0103zut femei frumoase, dar cele dou\u0103 partenere de dans, m-au fascinat pur \u015fi simplu. Privirile mele au r\u0103mas ca magnetizate p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd, una din doamnele cu care eram la cin\u0103, m-a tras de m\u00e2nec\u0103, f\u0103r\u0103 menajamente. Da, via\u0163a este frumoas\u0103 \u015fi prin frumuse\u0163ile pe care le \u00eent\u00e2lne\u015fti la tot pasul. Iubesc aceast\u0103 via\u0163\u0103. \u00centors la campus, am notat un g\u00e2nd, \u00een vers liric ,,Iubirea e \u00een \u00eentreaga-mi fiin\u0163\u0103\/\/E clocot, e lun\u0103, e soare\/\/Iubirea e muza ce-n chipu-\u0163i\/\/E-o lume de basm d\u0103t\u0103toare\u201d. Curios, Tanzania \u015fi Mozambicul, \u00een drumul lor spre emancipare, erau curtate, la concuren\u0163\u0103, de \u0163\u0103ri ca Uniunea Sovietic\u0103 sau China, care investeau \u00een construc\u0163ii, \u00een special c\u0103i ferate, sau \u00een ac\u0163iuni de dirijare v\u0103dit\u0103 \u00eenspre implementarea comunismului acaparator. Nu au reu\u015fit mare lucru, \u0163\u0103rile \u00een cauz\u0103 fiind atente la orice tendin\u0163\u0103 de subjugare economic\u0103. Era \u015fi normal, dup\u0103 experien\u0163a c\u00e2\u015ftigat\u0103 \u00een timpul regimurilor coloniale. Doreau libertatea mult visat\u0103, trimiteau localnici la specializare \u00een Europa, \u00een \u0163\u0103ri capitaliste, pe termene scurte, \u015fi la \u00eentoarcere, cu r\u0103bdare \u00een\u0163eleapt\u0103, \u00eei plasau \u00een administra\u0163ie, \u00een posturi de conducere. Pe bursele acordate de unele \u0163\u0103ri din Estul Europei trimiteau la \u015fcolarizare, dar anii petrecu\u0163i \u00eei f\u0103ceau pe mul\u0163i s\u0103 nu se gr\u0103beasc\u0103 cu \u00eentoarcerea. Exemplul celor care au studiat \u00een Rom\u00e2nia este gr\u0103itor.<\/p>\n

Emilia \u0162u\u0163uianu<\/strong>: Ai avut ocazia s\u0103 \u00eent\u00e2lne\u015fti oameni speciali, ai legat prietenii\u2026<\/em><\/p>\n

Boris David<\/strong>: Da, am \u00eent\u00e2lnit oameni deosebi\u0163i, printre care \u00eenc\u0103 mul\u0163i r\u0103ma\u015fi din r\u00e2ndul coloni\u015ftilor alunga\u0163i, care s-au adaptat noilor cerin\u0163e \u015fi au slujit competent institu\u0163iile noilor state. O situa\u0163ie curioas\u0103 am \u00eent\u00e2lnit \u00een Mozambic. Spre stupoarea mea am aflat c\u0103 portughezii care au condus treburile coloniei, s\u0103 nu uit\u0103m c\u0103 au st\u0103p\u00e2nit aceast\u0103 \u0163ara minunat\u0103 timp de cinci secole, erau considera\u0163i \u00een Portugalia ca fiind portughezi de categoria a II-a, av\u00e2nd nevoie de aprob\u0103ri speciale pentru a merge \u00een \u0163ara lor de ba\u015ftin\u0103. Este adev\u0103rat c\u0103 mul\u0163i dintre ei erau membrii unor familii mixte, dar de aici \u015fi p\u00e2n\u0103 a pierde drepturile cet\u0103\u0163ene\u015fti dob\u00e2ndite prin na\u015ftere sau mo\u015ftenite de la p\u0103rin\u0163i, a fost o cale lung\u0103 a ne\u00een\u0163elegerii din partea mea. Printre cei r\u0103ma\u015fi \u015fi folosi\u0163i cu \u00eencredere pe vechile func\u0163ii, am avut pl\u0103cerea s\u0103 cunosc doi oameni deosebi\u0163i. Directorul General la ,,Dire\u00e7\u00e3o de Geologia e Minas\u201d, Rui Santos Garcia, originar din Lisabona, inginer geofizician, excelent profesionist, vorbitor fluent de francez\u0103 \u015fi englez\u0103, devenit bun amic. Expert \u00een exploat\u0103ri minere, Ant\u00f3nio Francisco D\u00e2maso, metis, inginer cu studii la Lisabona, un colaborator de prim rang, devenit prieten peste noapte, partener \u00een c\u0103l\u0103toriile prin centrele de exploatare a unor z\u0103c\u0103minte unice \u00een lume pentru con\u0163inutul lor de niobiu \u015fi tantal, de pietre pre\u0163ioase \u015fi semipre\u0163ioase, de asbest \u015fi altele. Sunt dou\u0103 nume de prieteni deosebi\u0163i, \u00een compania c\u0103rora am petrecut ore \u015fi zile de neuitat. Am \u00eent\u00e2lnit \u015fi speciali\u015fti din \u0163\u0103ri prietene, geologul bulgar Anton, doctorul bulgar Tchak\u00e2rov, familia francez\u0103 de medici, Paula \u015fi Pietro, geofizicianul german Cristian \u015fi al\u0163ii, colaboratori, parteneri de tenis, de mici excursii pe plajele oceanului. \u015ei un nume de rom\u00e2n, de fapt o familie, ambasadorul Rom\u00e2niei Mircea Zara, istoric, spre deosebire de ambasadorul croitor de la Dar Es Salaam, erudit, amator de tenis, cu doamna \u015fi feti\u0163a lor de 15 ani, Oana, care s-a lipit de mine \u015fi de Marga. Da, am cunoscut oameni adev\u0103ra\u0163i, m-am bucurat de prietenia lor \u015fi de o colaborare profesional\u0103 excelent\u0103. Am \u00eent\u00e2lnit \u015fi rom\u00e2ni care nu ne-au f\u0103cut cinste, un fel de politruci, a c\u0103ror nume nu merit\u0103 a fi amintite.<\/p>\n

Emilia \u0162u\u0163uianu<\/strong>: Ce p\u0103rere ai despre sistemul comunist \u00een compara\u0163ie cu perioada regalit\u0103\u0163ii, cum te-ai adaptat atunci noului sistem social impus de la R\u0103s\u0103rit?<\/em><\/p>\n

Boris David<\/strong>: A\u015f putea spune, \u00eenghi\u0163ind \u00een sec, c\u0103 n-am auzit de vreun basarabean, refugiat din fa\u0163a puhoiului sovietic, s\u0103 se fi adaptat la noul sistem. A, c\u0103 \u00eensp\u0103im\u00e2nta\u0163i de cele p\u0103\u0163ite acas\u0103, au intrat \u00eentr-o mu\u0163enie excesiv\u0103, ocolind chiar \u015fi rela\u0163iile cu semenii lor refugia\u0163i, asta-i altceva. Teama de comisiile de repatriere, ademenirea cu recompense b\u0103ne\u015fti, amenin\u0163area direct\u0103, i-au f\u0103cut s\u0103 adopte principiile de comportament ale lui M\u00ee\u015fkin: fals, minciun\u0103, f\u0103\u0163\u0103rnicie. Era noul modus vivendi pentru supravie\u0163uire. Cine face ast\u0103zi pe eroul atribuindu-\u015fi merite de dizident, nu face dec\u00e2t s\u0103 aplice \u015fi ast\u0103zi principiile amintite. C\u0103 le-a aplicat atunci \u015fi le neag\u0103 ast\u0103zi, nu-i nimic deosebit, dar dac\u0103 le-a aplicat atunci de nevoie, iar ast\u0103zi minte construindu-\u015fi o platform\u0103 fals\u0103 de ,,erou\u201d, poate p\u0103c\u0103li inutil pe oricine, dar nu pe basarabeni. Am plecat din Basarabia traumatizat de team\u0103, de amintirea acelui ,,Pohod na Sibir\u201d, iar teama copilului de atunci a r\u0103mas \u00een mintea \u015fi sufletul meu \u015fi la maturitate c\u00e2nd am \u00een\u0163eles principalul obiectiv, supravie\u0163uirea. Da, la cap\u0103tul adolescen\u0163ei, am bravat \u015fi eu al\u0103turi de colegii mei particip\u00e2nd \u00een noaptea de revelion a anului 1947, \u00een curtea liceului Gojdu, \u00een fa\u0163a locuin\u0163ei directorului, a p\u0103rintelui Catan\u0103, la manifesta\u0163ia de sprijin a monarhiei, cer\u00e2nd, nici mai mult, nici mai pu\u0163in, dec\u00e2t \u00eentoarcerea pe tron a regelui Mihai I. Atunci, Titus Popovici a \u0163inut discursul, \u00eentr-o manier\u0103 magistral\u0103, \u00eentr-un ropot de aplauze. \u00cen\u0163elepciunea directorului \u015fi a profesorului de istorie Dinu Constantin, ne-au scutit de un mare dezastru. Ne-am retras \u00een ordine pe la casele noastre. Totu\u015fi, doi dintre noi, Miron Baciu, fiu de pop\u0103, \u015fi Gusty But, pui de neam\u0163, au disp\u0103rut pentru vreo \u015fapte ani. Titus a sc\u0103pat fiind fiu de ceferist, ceea ce l-a pus \u00een gard\u0103 \u015fi s-a molcomit, cum \u00eensu\u015fi a spus-o. Dup\u0103 angajare, av\u00e2nd la m\u00e2n\u0103 patalamaua semnat\u0103 de Tarasov la Bucure\u015fti, c\u00e2nd a smuls acordul ministrului Sorin, spaima absolven\u0163ilor, atitudinea comuni\u015ftilor rom\u00e2ni locali, m\u0103 refer la \u015etei, a fost de acceptare a noastr\u0103, cu tot cu dosarele noastre negre. Atitudinea noastr\u0103, cei cu musca pe c\u0103ciul\u0103, a fost cumin\u0163enie \u00een vorbire \u015fi mult\u0103 munc\u0103 pe linie profesional\u0103. L\u0103sa\u0163i \u00een pace, am transformat laboratorul \u00een cas\u0103, centru de instruire, de cercetare, muncind pe rupte, f\u0103r\u0103 limite de program.
\nAm reu\u015fit, am primit recunoa\u015ftere, \u00eencredere \u015fi lini\u015fte. Prin re\u0163inere autoimpus\u0103, am ocolit disputele de opinii \u015fi am \u00eenghi\u0163it speran\u0163a \u00eentr-o revenire la ce a fost. Ceea ce aflam pe surse cum se spune azi, nu rareori ne \u00eengrozea. \u00cenc\u0103 \u00een anii petrecu\u0163i la \u015etei, circulau zvonuri alarmante referitoare la implicarea Spitalului de Boli Nervoase \u00eentr-un proces de sp\u0103lare a creierelor. Mai t\u00e2rziu, ascult\u00e2nd vocile Europei la radio, am r\u0103mas cutremurat \u2013 bunul nostru prieten, medic neurolog, ajuns la Oradea \u015eeful Spitalului de Neurologie, coordona \u00eentreaga activitate a celor din spitalul de la \u015etei, cum se spune ast\u0103zi, cu punct \u015fi virgul\u0103. A fost un \u015foc, deziluzie pu\u0163in spus, greu de suportat pierderea unuia din bunii no\u015ftri prieteni. Via\u0163a mi-a mai servit \u015fi alte astfel de exemple, care au zdruncinat credin\u0163a mea oarb\u0103 \u00een prietenie \u015fi \u00een acel naiv calificativ dat prieteniei \u2013 ,,Lucru Sf\u00e2nt\u201d.<\/p>\n

Emilia \u0162u\u0163uianu<\/strong>: Din scrierile tale am observat c\u0103 prieteni de notorietate din \u0163ar\u0103 au fost \u00een preajma ta. Ce personalit\u0103\u0163i \u015fi oameni de valoare ai cunoscut\u2026 ce rol au jucat \u00een devenirea ta, vorbe\u015fte-ne \u015fi despre prieteniile tale\u2026<\/em><\/p>\n

Boris David<\/strong>: Apropo de prietenie, ai v\u0103zut c\u0103 pe parcursul acestei discu\u0163ii am anticipat pu\u0163in \u00eentrebarea amintind nume \u015fi leg\u0103turi care au influen\u0163at cursul vie\u0163ii mele, a noastre, c\u0103ci mar\u015fam \u00een tandem, \u00een bine, \u00een r\u0103u, cum se \u00eent\u00e2mpl\u0103 inerent. Anii de facultate m-au, ne-au adus pe orbita unor nume sonore, precum academician Coriolan Dr\u0103gulescu, profesor universitar Vasile Cocheci, profesor universitar Gheorghe Facsko. Prezen\u0163a lor apreciativ\u0103 m-a ajutat, mi-a indus \u00eencrederea. Al\u0103turi de aceste nume trebuie s\u0103 amintesc de colegi deveni\u0163i prieteni de \u00eencredere cum au fost ing. Gheorghe Dalea, apreciat om de afaceri, prieten \u00eenc\u0103 de pe b\u0103ncile liceului, care mi-a trimis la editur\u0103 romanul Povod, f\u0103r\u0103 a-l citi, pe \u00eencredere, \u015fi l-a citit \u00eentr-o noapte dup\u0103 apari\u0163ie, gest care l-a entuziasmat pe marele meu prieten, profesorul, lupt\u0103torul anticomunist, de\u0163inut politic, scriitorul de anvergur\u0103 Mihai R\u0103dulescu. Nu pot ignora frumoasa prietenie cu profesorul universitar Ilie Julean, de la Politehnica Timi\u015foara \u015fi mai presus de to\u0163i, cu cel care a fost m\u00e2ndria Facult\u0103\u0163ii de Chimie Industrial\u0103, matematician de excep\u0163ie, unul din st\u00e2lpii cercet\u0103rii \u00een domeniul Chimiei Fizice, Dr. inginer chimist, fizician, Nicolae Bonciocat. Coleg persecutat \u00eenc\u0103 de pe b\u0103ncile facult\u0103\u0163ii, apreciat de marele Murgulescu, trimis de acesta \u00een Statele Unite, la Profesorul Bokris, faima electrochimiei mondiale, a refuzat o catedr\u0103 oferit\u0103 dup\u0103 cele nou\u0103 luni de colaborare, neput\u00e2ndu-se acomoda cu Vestul S\u0103lbatic. S-a \u00eentors s\u0103 mai duc\u0103 \u00een spate un rucsac de umilin\u0163e, dar vorba lui, erau ale casei. Studen\u0163i fiind, \u00eenscriindu-se \u015fi la Facultatea de Fizic\u0103, a \u00eencercat s\u0103 m\u0103 ademeneasc\u0103 \u015fi pe mine. F\u0103r\u0103 convingere, am acceptat s\u0103 ne preg\u0103tim \u00eempreun\u0103, \u00eentr-o mansard\u0103 dintr-o vil\u0103 p\u0103r\u0103sit\u0103 de pe l\u00e2ng\u0103 abatorul din Timi\u015foara. Doream s\u0103 fac matematica cu el. S-a preg\u0103tit, a \u00eentins pe masa de lucru \u2013 o mas\u0103 mare de sufragerie, de pe vremuri \u2013 o mul\u0163ime de lucr\u0103ri de matematic\u0103 \u015fi a \u00eenceput ,,medita\u0163ia\u201d. Cu un deget urm\u0103rea formulele \u015fi textele explicative, iar cu vocea lui excep\u0163ional\u0103 de bariton ataca prologul din Paia\u0163e invit\u00e2ndu-m\u0103 s\u0103-l urmez. Am \u00eenceput cu aria lui Filip din Don Carlos, m\u00e2ndru de gravitatea vocii mele de bas-bariton. Spre deosebire de el care-\u015fi cultivase vocea cu profesioni\u015fti, eu eram acoperit de o \u00eendelungat\u0103 experien\u0163\u0103 dob\u00e2ndit\u0103 \u00een baie. Ce-a ie\u015fit? Nimic! Ne-am mai \u00eent\u00e2lnit \u00een mansard\u0103 \u015fi am continuat s\u0103 ne l\u0103ud\u0103m reciproc. C\u00e2ntam \u015fi ariile de tenor. Da, am avut prieteni, oameni deosebi\u0163i, f\u0103r\u0103 interese meschine la mijloc, doar afinitate sufleteasc\u0103. Eram, cumva, sclavul unei idei fixe \u2013 acea cu prietenia lucru sf\u00e2nt. Am \u015fi pl\u0103tit pentru nes\u0103buin\u0163\u0103.
\nTerenul de tenis a adus \u00een jurul meu oameni deosebi\u0163i, cu preg\u0103tiri \u015fi preocup\u0103ri total diferite, \u015fi mai tineri \u015fi mai b\u0103tr\u00e2ni. Parteneri ca doctorul Marin Mavru, sau profesorul, doctorul Burghele, marele nostru ortoped, care ne-a scos din multe \u00eencurc\u0103turi, inginerul Toma Anghelache, Director General \u015fi Ministru al Departamentului pentru Metale rare \u015fi Radioactive, doctorul chirurg Ion Gai\u0163, care \u00eentr-o zi de 1 aprilie, r\u00e2z\u00e2nd, m-a operat de hernie inghinal\u0103 \u015fi m-a trimis dup\u0103 trei s\u0103pt\u0103m\u00e2ni pe teren, neav\u00e2nd partener de joc. Dar fosta extrem\u0103 de la Poli Timi\u015foara, Glisici, dar marele \u015fi primul nostru campion na\u0163ional de tenis, Gogu Viziru, care mi-a aruncat demonstrativ racheta mea de tenis Slazenger, din lemn, oblig\u00e2ndu-m\u0103 s\u0103-mi cump\u0103r un Head \u00e0 la Agassi \u015fi mi-a dat cu dedica\u0163ie patru din c\u0103r\u0163ile sale, scrise, sau dictate, dintre care una cu un titlu sugestiv \u2013 Lob peste timp?
\nDar Generalul?!, fost \u015fef al Statului Major al Armatei, Ion Gheorghe, care ne-a \u00eenlesnit accesul \u00een fosta sal\u0103 a lui Ceau\u015fescu, de pe lacul Floreasca, ajuns\u0103 \u00een m\u00e2na ,,unui\u201d N\u0103stase, fratele lui Ilie, prin concesionare.. Pentru ni\u015fte amatori, condi\u0163iile erau peste a\u015ftept\u0103ri, mai ales pentru sezonul de iarn\u0103. Dar unde n-am jucat?! Nu m\u0103 pot pl\u00e2nge, nici de condi\u0163ii, nici de parteneri. Nu eram ambi\u0163ios, jucam pentru pl\u0103cere \u015fi nu pentru c\u00e2\u015ftig, \u015fi asta place adversarilor. Era s\u0103-i uit pe profesorul, doctorul ORL, Sorin Sarafoleanu, onorat de mine cu titlul de ,,Domn de Timi\u015foara\u201d, \u015fi fiul s\u0103u, Codru\u0163, demn urma\u015f al tat\u0103lui la ORL, cu care, f\u0103c\u00e2nd pereche, am pierdut un meci la Sarafoleanu senior, \u00een pereche cu nu mai \u015ftiu cine. Culmea, atunci am \u00eencercat s\u0103 joc la c\u00e2\u015ftig. \u015ei acum sunt convins c\u0103 nu au meritat victoria, dar a\u015fa-i \u00een tenis\u2026
\nDrag\u0103 Emilia, cred c\u0103 este un subiect care pentru mine n-ar avea sf\u00e2r\u015fit dac\u0103 nu m-a\u015f teme c\u0103 am s\u0103 abordez \u015fi latura micilor-mari decep\u0163ii legate de ceea ce a \u00eensemnat pentru mine prietenia. Au fost \u015fi au venit de unde m\u0103 a\u015fteptam mai pu\u0163in, de la prieteni vechi sau noi. Este prea pl\u0103cut s\u0103 pot vorbi cu tine, ca s\u0103 risc s\u0103 \u00eentunec cerul nostru senin.<\/p>\n

Emilia \u0162u\u0163uianu<\/strong>: Drag\u0103 Boris mai crezi \u00een onoare? Marele filosof Socrate \u015fi-a sacrificat via\u0163a pentru demnitate \u2013 este cutremur\u0103toare atitudinea marelui filosof care a ales demnitatea \u00een schimbul vie\u0163ii. Acesta a fost conceptul s\u0103u despre via\u0163\u0103 \u015fi a\u015fa a \u00een\u0163eles s\u0103 \u015fi-o apere. La noi \u00een \u0163ar\u0103, acum, ca \u015fi din totdeauna, se dau toate pe una. Virtutea este doar teorie. \u00cen politic\u0103 ce s\u0103 mai spunem\u2026 de acolo s-a scurs orice pic\u0103tur\u0103 de demnitate. \u00cen locul virtu\u0163ii troneaz\u0103 principiul ,,scopul scuz\u0103 mijlocele\u201d. Adesea am impresia c\u0103 at\u00e2t \u00een cultura laic\u0103 c\u00e2t \u015fi cre\u015ftin\u0103 a ap\u0103rut ceva complet rupt de societatea \u00een care tr\u0103im. C\u00e2nd cite\u015fti Cartea Sf\u00e2nt\u0103 \u015fi prive\u015fti apoi \u00een jurul t\u0103u, parc\u0103 tr\u0103ie\u015fti situa\u0163ia celor trei coconi din Sinaxar, trezi\u0163i din somnul din pe\u015fter\u0103 dup\u0103 sute de ani de adormire\u2026 S-a scris mult, se scrie mult, dar nimic nu se schimb\u0103 \u00een mentalitatea oamenilor. Nu de pu\u0163ine ori am v\u0103zut cum cel de l\u00e2ng\u0103 noi, azi zice ,,da\u201d \u015fi m\u00e2ine zice ,,ba\u201d \u00een aceea\u015fi problem\u0103. Sau azi sus\u0163ine c\u0103 este ,,alb\u201d la ceea ce ieri argumenta c\u0103 este ,,negru\u201d\u2026 F\u0103r\u0103 pic de ru\u015fine. Adic\u0103 evit\u0103 ru\u015finea doar pentru a dob\u00e2ndi ,,onoarea\u201d \u015fi pentru a-\u015fi ap\u0103ra pielea. Am cunoscut oameni care au riscat mult pentru a-\u015fi men\u0163ine postul pe care nu-l meritau, fiind planta\u0163i politic \u00eentr-o func\u0163ie. Demn-nedemn, virtute-\u00eenjosire, toate caracterizeaz\u0103 societatea de azi. C\u00e2nd cineva compromite o institu\u0163ie care are un scop sf\u00e2nt, cum mai poate fi definit? \u015fi asta se \u00eent\u00e2mpl\u0103 la o distan\u0163\u0103 de timp de sute de ani de la stra\u015fnica pild\u0103 dat\u0103 de mare Socrate\u2026 ,,O tempora, o mores\u201d.<\/em><\/p>\n

Boris David<\/strong>: Onoare ? Oare acest cuv\u00e2nt mai ocup\u0103 un loc prin DEX ? \u00cen primul r\u00e2nd s\u0103 m\u0103 uit \u00een DOOM. Da, exist\u0103, cu o parantez\u0103 pentru probitate. M-am dus s\u0103 v\u0103d \u015fi cum era definit \u00een vechiul meu DEX. Aproape un sfert de pagin\u0103 mare, scris m\u0103runt ca s\u0103 \u00eencap\u0103 defini\u0163ia \u015fi link-urile adiacente, despre integritate moral\u0103, probitate, corectitudine, demnitate, cinste, toate pentru un cuv\u00e2nt.
\n\u015ei asta \u00een 1975, c\u00e2nd deja, toate astea erau o ,,rara avis\u201d la care nu mai visa nimeni, c\u00e2nd principiile de via\u0163\u0103 ale lui M\u00e2\u015fkin erau asimilate cu s\u00e2rguin\u0163\u0103. Pentru acea perioad\u0103, putem spune azi \u00een cor, ,,\u0103sta a fost comunismul \u015fi pace\u201d\u2026Dar ce am f\u0103cut dup\u0103, dup\u0103 revolu\u0163ie, nu, hai s\u0103 fim cinsti\u0163i, dup\u0103 deturnarea revolu\u0163iei, c\u00e2nd tovar\u0103\u015ful Iliescu, cel autointitulat ,,s\u0103rac, dar cinstit\u201d, deci pe linia defini\u0163iei, a \u00eenchis ochii, nu, a \u00eencurajat, na\u015fterea baronilor, a ho\u0163ilor, pentru a asigura for\u0163a economic\u0103 a partidului, pe atunci cam unic, a baroniadei, cum i s-a mai spus, bazat\u0103 pe \u00eembog\u0103\u0163irea ilicit\u0103. Cred c\u0103 \u00een \u00een\u0163elegerea primitiv\u0103 a sintagmei lui Machiavelli, dac\u0103 la asta se g\u00e2ndesc cei ce se acoper\u0103 cu ea, atunci ar trebui s\u0103 se team\u0103 de sensul traducerii, deseori comentat, \u015fi anume: comiterea unor fapte reprobabile, \u00een unele situa\u0163ii poate fi justificat\u0103, dar moral, niciodat\u0103 scuzat\u0103. Spui c\u0103 ,,virtutea este doar teorie, mai ales \u00een politic\u0103\u2026\u201d Mie nu mi-a pl\u0103cut niciodat\u0103 acest cuv\u00e2nt. Eu am apreciat o deriva\u0163ie, virtuozitate, pe care, cum este \u015fi cazul, am aplicat-o virtuo\u015filor din lumea artelor, a interpre\u0163ilor instrumenti\u015fti, unde m\u0103sura aplic\u0103rii este dat\u0103 de m\u0103iestria lor evident\u0103, palpabil\u0103. C\u0103 se folose\u015fte, de multe ori necontrolat, este o alt\u0103 treab\u0103, ceva ca \u015fi cu ,,maestre\u201d, acordat prea u\u015for, uneori chiar la sugestia voalat\u0103 a ,,mae\u015ftrilor\u201d \u00een cauz\u0103. C\u00e2nd virtutea vizeaz\u0103 latura moral\u0103 a individului \u015fi este \u00eensu\u015fit\u0103 de un imoral sau chiar atribuit\u0103, nu rareori, unor indivizi lipsi\u0163i de onestitate, termenii Onoare, Virtute, \u00ee\u015fi pierd sensul consfin\u0163it \u00een dic\u0163ionare \u015fi libertatea de a circula \u00een societate, necontrolat, din gur\u0103 \u00een gur\u0103.<\/p>\n

Emilia \u0162u\u0163uianu<\/strong>: Cum vezi conflictul dintre genera\u0163ii? Cum te sim\u0163i ca pui de basarabean dezr\u0103d\u0103cinat de locurile de ba\u015ftin\u0103?<\/em><\/p>\n

Boris David<\/strong>: A\u015fa cum l-am sim\u0163it pe pielea mea de adolescent, pe pielea mea de tat\u0103 cu copil adolescent. Acum, la b\u0103tr\u00e2ne\u0163e, urm\u0103rind ce se petrece \u00een jurul meu, \u00eencep s\u0103 m\u0103 sperii de perspectivele acestor rela\u0163ii dintre copii \u015fi p\u0103rin\u0163i, dintre copii \u015fi bunici, \u00een viitorul apropiat. Primul imbold a fost de a r\u0103spunde prin no comment, acest subterfugiu care ascunde ce?! Un slalom care te poate absolvi, sau descalifica, sau, simplu, o prob\u0103 voalat\u0103 de la\u015fitate. Problema este prea important\u0103 \u015fi exist\u0103, vorba rom\u00e2nului, de c\u00e2nd lumea. Ceea ce \u00eemi confer\u0103 un mic avantaj \u00een a r\u0103spunde, este legat de amintirea anilor de adolescen\u0163\u0103 \u015fi de incipient\u0103 tinere\u0163e, c\u00e2nd v\u0103d, sup\u0103r\u0103tor de clar propria mea atitudine fa\u0163\u0103 de p\u0103rin\u0163i, fa\u0163\u0103 de care port \u015fi acum pe umerii apleca\u0163i, remu\u015fcarea. E adev\u0103rat c\u0103, nu-mi amintesc s\u0103 fi ridicat nici m\u0103car o dat\u0103 vocea la p\u0103rin\u0163ii mei. Era rodul educa\u0163iei primite de la ei? Era consecin\u0163a greut\u0103\u0163ilor prin care a trecut \u00eentreaga mea familie, greut\u0103\u0163i la \u00eenvingerea c\u0103rora am participat \u2013 nolens volens \u2013 ca un copil care-\u015fi idolatriza p\u0103rin\u0163ii \u00eencerc\u00e2nd s\u0103-i imite? Era prematura maturizare dictat\u0103 de noile circumstan\u0163e? Sau teama mo\u015ftenit\u0103 de a r\u0103ni pe cineva f\u0103r\u0103 de vin\u0103, team\u0103 care m-a c\u0103l\u0103uzit \u00een anii mei de formare ca b\u0103rbat?! Toate la un loc, dar asta nu \u00eenseamn\u0103 c\u0103 pot fi dat de exemplu. M-au r\u0103sf\u0103\u0163at, m-au ap\u0103rat, m-au sus\u0163inut. \u015ei totu\u015fi, au fost destule momente \u00een care i-am contrazis, nu cu voce tare, dar cu un ton senten\u0163ios, situa\u0163ii \u00een care am uitat c\u0103 sunt a\u015fteptat la mas\u0103, la ceva preg\u0103tit pentru mine special, c\u0103 am \u00eent\u00e2rziat f\u0103r\u0103 s\u0103-i lini\u015ftesc cu un telefon l\u0103s\u00e2ndu-i s\u0103 se fr\u0103m\u00e2nte pentru siguran\u0163a mea, etc. \u015ei astea f\u0103ceau \u015fi fac parte din ceea ce numim conflictul dintre genera\u0163ii. Ceea ce nu \u00een\u0163eleg, \u00een general, odraslele \u00een cre\u015ftere, este c\u0103 nu exist\u0103 o limit\u0103 de v\u00e2rst\u0103 pentru \u00eencadrarea copiilor \u00een sf\u00e2nta categorie de ,,copii\u201d. \u00cen sufletul p\u0103rin\u0163ilor, doar la moarte se \u00eencheie, pentru ei, rela\u0163ia p\u0103rin\u0163i-copii, iar pentru copiii r\u0103ma\u015fi, apleca\u0163i \u00een fa\u0163a mormintelor p\u0103rin\u0163ilor, aceast\u0103 rela\u0163ie, copii-p\u0103rin\u0163i, ar trebui s\u0103 persiste. Conflictul \u00eentre genera\u0163ii, nu este o simpl\u0103 sintagm\u0103, este o realitate, care curge din genera\u0163ie \u00een genera\u0163ie, sub influen\u0163a unei ,,gravita\u0163ii\u201d nedefinite \u00eenc\u0103, dar scoas\u0103 la iveal\u0103 de factorul \u015ftiin\u0163ific al progresului tehnic \u015fi tehnologic, al revolu\u0163iei continui a vie\u0163ii sociale, particip\u0103rii cresc\u00e2nde la tehnicitate a factorului uman. \u015ei aici st\u0103 \u015fi o parte din r\u0103spunsul la \u00eentrebare, a particip\u0103rii factorului uman ,,t\u00e2n\u0103r\u201d, pe care \u00eel admir\u0103m, \u00eel sus\u0163inem, dar, r\u0103ma\u015fi \u00een urm\u0103, ne sim\u0163im uneori, chiar des poate, frustra\u0163i \u015fi, din r\u0103sputeri \u00eencerc\u0103m s\u0103 r\u0103m\u00e2nem \u00een r\u00e2nd cu ei. Exist\u0103 \u00eens\u0103 \u015fi situa\u0163ii, \u00een care, succesele p\u0103rin\u0163ilor, ob\u0163inute \u00een tinere\u0163e, sau chiar la o v\u00e2rst\u0103 \u00eenaintat\u0103, ridic\u0103 un zid, \u00eentre genera\u0163ii, o atitudine de frustrare a tinerilor, manifestat\u0103 sub masca ironiei sau, chiar, a dispre\u0163ului. N-am fost scutit nici eu de situa\u0163ii \u00een care, distan\u0163a, ca s\u0103 nu-i spun oceanul, o dezr\u0103d\u0103cinare cu efecte mascate ale orgoliului, o ne\u00eemplinire a viselor tot at\u00e2t de frumoase pe c\u00e2t de utopice, iau o form\u0103 care se \u00eencadreaz\u0103 cu brio \u00een acest at\u00e2t de controversat ,,conflict \u00eentre genera\u0163ii\u201d.<\/p>\n

Emilia \u0162u\u0163uianu<\/strong>: Ce p\u0103rere ai despre tinerii care pleac\u0103 \u015fi nu mai revin \u00een \u0163ar\u0103?<\/em><\/p>\n

Boris David<\/strong>: Problema copiilor care pleac\u0103 \u015fi nu mai revin \u00een \u0163ar\u0103, plec\u00e2nd de la situa\u0163ia de la noi, care nu ne place, dar nu-i d\u0103m de cap, este legat\u0103, ne place sau nu, de educa\u0163ie, de caracterul persoanelor \u00een cauz\u0103, de \u015fansa \u00eent\u00e2lnit\u0103, de capacitatea de adaptare a fiec\u0103ruia, de succesele materiale realizate. Un succes material nu \u00eenseamn\u0103 c\u0103 ai adunat un sac, doi, de valut\u0103, c\u0103ci \u00een asta se m\u0103soar\u0103, \u015fi-l iei cu tine \u00een avion \u015fi-l valorifici acas\u0103. Orice succes realizat, indiferent de meridian, este legat de factori locali, de obliga\u0163ii, de propria ini\u0163iativ\u0103. Sacii cu valut\u0103 nu-i g\u0103se\u015fti pur \u015fi simplu, trude\u015fti pentru ei. A, c\u0103 factorul sentimental joac\u0103 un rol deosebit, c\u0103 este intrinsec legat de patriotism, de dragostea sau grija pentru cei r\u0103ma\u015fi acas\u0103, este cu totul altceva. Aici individul \u00een cauz\u0103 trebuie intervievat \u015fi cea ce face\u0163i cu prietenul nostru, deosebitul prieten, Dimitrie Grama, este un exemplu mai mult dec\u00e2t elocvent, iar Revista Melidonium, jos clopul ardeleanului de \u00eemprumut cum am fost eu, face o adev\u0103rat\u0103 munc\u0103 patriotic\u0103, \u00een cel mai pur sens al cuv\u00e2ntului.
\nPuiul de basarabean dezr\u0103d\u0103cinat cum sunt eu, sufer\u0103 \u015fi sufer\u0103 nu de ieri, de azi, ci din clipa \u00een care a pierdut copil\u0103ria, din clipa \u00een care a cunoscut adev\u0103rata fa\u0163\u0103 a comunismului. Ce a putut sim\u0163i un copil de 12 ani \u00eentr-o coloan\u0103 de deportare \u00een drum spre Siberia nu poate fi descris cu ajutorul cuvintelor. Chiar de lacrimi nu mai curg, ele inund\u0103 sufletul, iar sufletul alimenteaz\u0103 memoria.
\nLa \u00eenceput, privit cu ne\u00eencredere, uneori cu mil\u0103, ,,s\u0103rmanul\u201d basarabean, cu r\u0103bdare, cu sprijinul p\u0103rin\u0163ilor, prin munc\u0103 \u015fi mult\u0103 \u00eenc\u0103p\u0103\u0163\u00e2nare, a d\u0103r\u00e2mat zidul ne\u00eencrederii, a r\u0103zbit \u015fi, zic eu, a demonstrat c\u00e2t de rom\u00e2n este.<\/p>\n

Emilia \u0162u\u0163uianu<\/strong>: Ce amintiri te mai leag\u0103 de Basarabia copil\u0103riei, acea \u0163ar\u0103 r\u00e2vnit\u0103, \u0163ar\u0103 sf\u00e2rtecat\u0103 cum o nume\u015fti \u00een c\u0103r\u0163ile tale?<\/em><\/p>\n

Boris David<\/strong>: Oricum, nu cele consemnate de Geo Bogza, \u00eentr-un stil, sau fel, poate, deloc rom\u00e2nesc. Bogza n-a v\u0103zut sau n-a urm\u0103rit dec\u00e2t r\u0103ul, grotescul, sf\u00e2nta mizerie. Am mai spus-o parc\u0103, cu respingere privesc ast\u0103zi ceva asem\u0103n\u0103tor. Avem o armat\u0103 de investigatori-creatori, care caut\u0103 cu s\u00e2rguin\u0163\u0103 r\u0103ul, mizeria, nu pentru a ne atrage nou\u0103 aten\u0163ia asupra necazurilor care ne \u00eenconjoar\u0103, ci pentru a specula mila \u015fi bun\u0103voin\u0163a vestului cinematografic \u015fi a ob\u0163ine premii denigratoare sau cel pu\u0163in nominaliz\u0103ri. \u015ei nu sunt singurii\u2026 Rom\u00e2ni ,,ale\u015fi\u201d care ne denigreaz\u0103 \u0163ara, \u00een loc s-o apere, chiar \u00een Parlamentul European, din care cu onoare facem parte. Da, amintirile mele din copil\u0103rie, legate de Basarabia, chiar dac\u0103 se refer\u0103 la doar dou\u0103 jude\u0163e, Ismail \u015fi Cetatea Alb\u0103, sunt tot at\u00e2t de frumoase precum cele povestite de refugia\u0163ii basarabeni \u015fi bucovineni de prin toate jude\u0163ele Basarabiei \u015fi Bucovinei. Bine\u00een\u0163eles c\u0103 ale mele vor fi \u00eentotdeauna mai frumoase \u015fi cum ar putea fi altfel c\u00e2nd eu vorbesc despre bun\u0103stare, despre Dun\u0103re, despre ie\u015firea la Mare, despre Delt\u0103, despre minunatele lacuri a\u015fezate ca \u00eentr-un \u015firag pe malul Bra\u0163ului Chilia, despre diferitele etnii tr\u0103ind \u00een armonie. Am pomenit de bun\u0103stare. Chiar era. Oameni gospodari, p\u0103m\u00e2nt al recoltelor bogate, gospod\u0103rii pline de animale \u015fi p\u0103s\u0103ri, familii mari asociate prin rudenie lucr\u00e2nd p\u0103m\u00e2ntul \u00eempreun\u0103, dar bucur\u00e2ndu-se de autonomie deplin\u0103 fa\u0163\u0103 de capul familiei. Dar toate acestea le judec, cu v\u00e2rsta pe care o am acum, iar despre copil\u0103ria \u015fi vacan\u0163ele pe care le a\u015fteptam cu sufletul la gur\u0103, preg\u0103tindu-mi personal ,,bagajele\u201d cu s\u0103pt\u0103m\u00e2ni de zile \u00eenainte, am p\u0103strat amintiri ce nu se pot \u015fterge. P\u0103i s\u0103 ajungi \u00een bra\u0163ele bunicului, a toate \u015ftiutorul \u015fi f\u0103c\u0103torul, cu cai de ras\u0103 cump\u0103ra\u0163i de la nem\u0163ii din \u0218aba sau Leipzig, coloni\u015fti \u015fi ei, ademeni\u0163i de Alexandru I, ca \u015fi noi, moldovenii de dincoace de Prut, s\u0103 pleci cu harabaua alungit\u0103 ca s\u0103 cuprind\u0103 mai mult din recolta cosit\u0103, cu doi cai s\u0103n\u0103to\u015fi la trac\u0163iune \u015fi unul de rezerv\u0103, \u00een spatele c\u0103ru\u0163ei, cu mine la h\u0103\u0163uri, preg\u0103tit mereu s\u0103-mi fie \u00eendeplinite toate mofturile, s\u0103 mai ai \u015fi statut de \u015fcolit la ora\u015f, \u00eenconjurat de dragostea verilor m\u00e2ndri de un a\u015fa cocon, ce s\u0103 mai spun? E prea obositor pentru un om b\u0103tr\u00e2n s\u0103 p\u0103streze \u00een memorie o astfel de copil\u0103rie ireal\u0103. Dar ie\u015firile la Liman, sau la Mare, La Tuzla? S\u0103 nu te gr\u0103be\u015fti s\u0103 te \u00eentorci la Ismail cu toat\u0103 chemarea Dun\u0103rii de sub R\u00e2pa M\u0103n\u0103stirii?! Cred c\u0103 spune mai mult dec\u00e2t ceea ce aveam de povestit dup\u0103 \u00eentoarcere, st\u00e2rnind invidia copiilor de clas\u0103, de joac\u0103. Da, copil\u0103ria mea fericit\u0103 r\u0103m\u00e2ne ca cea mai sublim\u0103 parte a parcursului meu prin via\u0163\u0103. \u015ei toate acestea s-au pr\u0103bu\u015fit ca la cutremur, cutremurul unui rapt politic, al alung\u0103rii de pe p\u0103m\u00e2nturile natale, cu un bunic, nea \u015etefan \u2013 Nem\u0163eanul, f\u0103r\u0103 morm\u00e2nt, z\u0103c\u00e2nd undeva pe drumul pohodului, pe p\u0103m\u00e2nt str\u0103in, f\u0103r\u0103 cruce, cu un glon\u0163 \u00een ceaf\u0103.<\/p>\n

Emilia \u0162u\u0163uianu<\/strong>: Ai publicat \u015fi poezie. ,,Du hast mir wie mit himmlischem Gefieder \/ Am heissen Tag die Stirne sanft gek\u00fchlt\u201d M\u0103 ai pe mine ca cu penaj ceresc\/ \u00cen zilele calde u\u015for fruntea e r\u0103cit\u0103\u201d spunea Goethe \u2013 cum ai ales calea poeziei sau poate cum te-a ales poezia, drag\u0103 Boris?<\/em><\/p>\n

Boris David<\/strong>: Cred c\u0103 atrac\u0163ia pentru frumos, \u00een general, \u015fi pentru chipurile ginga\u015fe care se \u00eenv\u00e2rteau \u00een jurul nostru, al b\u0103ie\u0163ilor, \u00een particular. \u00cen plus, cum am mai spus-o parc\u0103, muzicalitatea poeziilor recitate de mama, cu mine \u00een bra\u0163e. C\u00e2nd eram mic, nu-mi pl\u0103cea s\u0103 recit, nici s\u0103 \u00eenv\u0103\u0163 poezii. Dar pe la 16 ani, c\u00e2nd mi s-a n\u0103z\u0103rit s\u0103 ,,fac\u201d \u015fi eu poezii, de dragoste, bine\u00een\u0163eles, tot auzind pe la ,,litera\u0163ii\u201d din cercul meu de influen\u0163\u0103, de plagiat, mi-am propus nici s\u0103 nu mai citesc poezii ca s\u0103 nu cad \u00een p\u0103cat. De scris, \u00eens\u0103, am continuat s\u0103 scriu, pe ascuns, s\u0103 ,,inventez\u201d fraze tip, bune de plasat la ocazie, nu plagiate, ci personale. De teama c\u0103 foile m-ar putea deconspira, le rupeam. Cu toat\u0103 \u00eemb\u0103tr\u00e2nirea memoriei \u015fi azi recitesc \u00een g\u00e2nd din versurile care nu au fost niciodat\u0103 dedicate unei persoane anume. Mi-e dor de aceast\u0103 \u00een\u0163elepciune, vorbesc de dedica\u0163ii, dar regret distrugerea primelor mele zv\u00e2cniri literare. O singur\u0103 dedica\u0163ie, la b\u0103tr\u00e2ne\u0163e, care, izvor\u00e2t\u0103 dintr-o frumoas\u0103 prietenie, unic\u0103 cum i-am spus, s-a terminat din p\u0103cate \u00een coad\u0103 de pe\u015fte. Au fost momente c\u00e2nd m\u0103 tenta s\u0103-i citesc \u015fi eu ceva lui Titus, dar renun\u0163am pe loc, din acel respect, cam exagerat \u00eemi pare ast\u0103zi, fa\u0163\u0103 de cel pe care \u00eel admiram f\u0103r\u0103 rezerve. \u015ei bine am f\u0103cut. Cine \u015ftie ce atitudine ar fi luat amicul meu fa\u0163\u0103 de mine, cu trecerea timpului?! F\u0103c\u00e2nd lobul peste ani, vorba lui Gogu Viziru, pot s\u0103 m\u0103 felicit. Prin \u00eentoarcerea ploie\u015ftean\u0103 f\u0103cut\u0103 de Titus, prin aservirea sa fa\u0163\u0103 de sistem, pentru o via\u0163\u0103 mai bun\u0103, l-am pierdut, sau el m-a pierdut, de fapt a pierdut doi dintr-un foc, pe mine tr\u0103d\u00e2ndu-\u015fi crezul din adolescen\u0163\u0103 \u015fi pe prietenul lui, profesorul de istorie Dinu Constantin, c\u00e2nd, pentru a colora pu\u0163in romanul Str\u0103inul, l-a folosit drept model pentru un personaj caricatural, cu un ,,ot\u201d \u00een fa\u0163\u0103. Iart\u0103-m\u0103, \u0163i-am spus c\u0103 uit c\u0103 nu suntem la taclale, la o cafea, cu toate c\u0103 m-ar \u00eenc\u00e2nta, \u015fi o iau razna. A\u015fa au \u00eenceput scrierile mele \u00een versuri, mai mult de reporter dec\u00e2t de poet \u00een devenire, poezii care semnalau, de fapt, tr\u0103iri personale reale, dar nu numai, c\u0103ci eram un neobosit observator a celor ce se \u00eent\u00e2mplau \u00een jurul meu prezent\u00e2ndu-le la persoana \u00eent\u00e2ia.<\/p>\n

Emilia \u0162u\u0163uianu<\/strong>: Cum au reac\u0163ionat prietenii fa\u0163\u0103 de preocup\u0103rile tale poetice?<\/em><\/p>\n

Boris David<\/strong>: C\u00e2nd, mult mai t\u00e2rziu au intrat pe m\u00e2na curio\u015filor, apropia\u0163i sau critici neutri, au ap\u0103rut \u015fi inerentele \u00eentreb\u0103ri, cu despre ce?, sau despre cine?, sau cui ?erau adresate. R\u0103spunsurile mele erau cotate ca fiind enigmatice, iar z\u00e2mbetul cu care le \u00eenso\u0163eam, accentua \u015fi mai mult curiozitatea. A\u015fa am ajuns s\u0103 m\u0103 simt un fel de ,,vinovat f\u0103r\u0103 vin\u0103\u201d \u015fi s\u0103 suport stoic consecin\u0163ele stigmatului.
\nLa un moment dat, s\u0103tul de aten\u0163ia cu care eram urm\u0103rit \u015fi apoi caracterizat prietene\u015fte, am r\u0103bufnit, dar tot \u00een lumea mea ascuns\u0103 am aruncat toat\u0103 furia mea prin versuri, \u00een acea poezie imposibil de publicat, ,,M-au luat\u2026\u201d, pe care, din neaten\u0163ie am sc\u0103pat-o \u00een site, \u00eentr-unul din ciclurile Amalgamului. Nu \u015ftiu ce mi-a venit \u015fi, deun\u0103zi, i-am citit-o Margaretei, care cu exclama\u0163ii ca vai!, sau nuuu..!, m-a sf\u0103tuit s-o \u015fterg. Cum de site se ocup\u0103 t\u00e2n\u0103rul meu prieten Florin, creatorul site-ului, i-am citit-o \u015fi lui. La cei 23 de ani ai lui, a avut o reac\u0163ie total diferit\u0103 de a Omei, cum \u00eei spune Margaretei. Casa noastr\u0103 a r\u0103sunat de hohote de r\u00e2s provocate de \u00eenc\u00e2ntare. \u015ei acum m\u0103 \u00eentreb dac\u0103 trebuie sau nu s-o elimin din crea\u0163ia mea literar\u0103, exist\u00e2nd, totu\u015fi, p\u0103reri total opuse. Uite-a\u015fa m-am strecurat eu cu versurile mele \u015fi m\u0103-ntreb retoric, un termen la mod\u0103 ca \u015fi cu punct \u015fi virgul\u0103, a avut sau nu vreun rost?! R\u0103spunsul a venit prompt, din cuget \u015fi sim\u0163ire: da, a avut un rost! Mi-a dat cea de a doua sau a nu \u015ftiu c\u00e2ta \u015fans\u0103, dup\u0103 ce destinul m-a h\u0103r\u0103zit cu rele, distribuite selectiv pe etapele de v\u00e2rst\u0103. Am reu\u015fit s\u0103 umplu timpul r\u0103mas liber dup\u0103 o pensionare politic\u0103 prematur\u0103\u2026 Eu eram de pensionat la 60 de ani?! Nu! Eram plin de verv\u0103, \u00een mijlocul radia\u0163iilor de care m\u0103 \u00eendr\u0103gostisem, \u00een loc s\u0103 m\u0103 tem de ele.<\/p>\n

Emilia \u0162u\u0163uianu<\/strong>: Printre pasiunile tale se num\u0103r\u0103 \u015fi tenisul, po\u0163i s\u0103 ne dest\u0103inui c\u00e2te ceva despre frumuse\u0163ea acestui sport \u015fi despre cum te-a cucerit?<\/em><\/p>\n

Boris David<\/strong>: Am \u00eencercat din toate c\u00e2te pu\u0163in, iar\u0103\u015fi vorba lui Iglesias. Am \u00eencercat atletismul cu marele campion decatlonist Kiss, un fel de tat\u0103, nu antrenor, dup\u0103 felul cum avea grija noastr\u0103,pentru proba de garduri; am mers la \u00eenot cu minunatul antrenor Micki B\u00e1csi pentru liber \u015fi spate; am mers, \u00eempreun\u0103 cu doi colegi, Orest \u015fi Liviu, la baschet sub conducerea lui Katiala Nagy, fratele pivotului Rom\u00e2niei Liviu Nagy, prieten bun, de altfel, cu mine. Da, din toate c\u00e2te pu\u0163in, f\u0103r\u0103 nici o inten\u0163ie pentru sportul de performan\u0163\u0103. Prin amici\u0163ia cu Sanyi Beretzki, campion na\u0163ional la \u00eenot la liber, am intrat \u00eentr-un cerc restr\u00e2ns de amatori de ping-pong. Beretzki era imbatabil. Nu m\u0103 angajam \u00een nimic, prea avid de libertatea de mi\u015fcare. La facultate am \u00eenceput cu volei \u015fi cu baschet, dar cum foamea din acei ani nu putea fi compensat\u0103 cu ceva ciocolat\u0103 primit\u0103 la antrenamente, asta pe de o parte, \u015fi apari\u0163ia intempestiv\u0103 a muzei, chiar de la examenul de admitere, pe de alt\u0103 parte, a pus cap\u0103t bunelor inten\u0163ii. De tenis, la Timi\u015foara, nu se prea f\u0103cea caz. Jucam deseori ping-pong cu muza, pe care am convins-o s\u0103 abandoneze ideea cu handbalul, la mare mod\u0103. N-o puteam l\u0103sa pe m\u00e2na unor ar\u0103to\u015fi, \u00eemb\u0103ta\u0163i de aplauze, dornici s\u0103 aib\u0103 pentru \u00eenso\u0163ire \u015fi o echip\u0103 feminin\u0103. S\u0103 nu uit\u0103m, pe atunci handbalul timi\u015forean era de talie mondial\u0103, iar ,,arti\u015ftii\u201d reprezentau un pericol real pentru simplii amatori. Pentru reu\u015fit\u0103, m\u0103 felicit chiar \u015fi acum. A fost frumos, dar f\u0103r\u0103 tenis.<\/p>\n

Emilia \u0162u\u0163uianu<\/strong>: S\u0103 \u00een\u0163eleg c\u0103 tenisul a ocupat un loc special pentru tine? Poveste\u015fte-ne despre pasiunea ta pentru acest sport.<\/em><\/p>\n

Tenisul a \u00eenceput pe \u015fantierul de la \u015etei. Sovieticii au f\u0103cut, pe l\u00e2ng\u0103 o sal\u0103 de sport \u015fi un bazin de \u00eenot, \u015fi teren de tenis. Au \u00eenceput ei s\u0103 joace, ne-am al\u0103turat lor \u015fi am prins drag. Un sport individual extraordinar, \u00eel joci cu adversarul \u00een fa\u0163\u0103, pe cont propriu. C\u0103 se poate juca \u015fi la dublu, extrem de spectaculos mai ales la dublu mixt, este altceva. Dar confruntarea la simplu aduce a \u015fah. Mi-am procurat ceva echipament, dar am \u00eenceput cu o rachet\u0103 din lemn, a\u015fa era \u00een toat\u0103 lumea, veche, dezechilibrat\u0103, cu un racordaj din fir de nylon de pescuit, dependent la \u00eentindere de temperatur\u0103 de afar\u0103, adus\u0103 de acas\u0103 de Marga. Cum nu mai jucasem, m\u0103 f\u0103leam cu ea f\u0103r\u0103 s\u0103-mi dau seama ce catastrofal jucam. Pofta era \u00eens\u0103 st\u00e2rnit\u0103, mai ales dup\u0103 ce fosta extrem\u0103 de la Poli Timi\u015foara, topograf \u015fi mare amator de tenis, Djoka Glisic, l-a adus pentru demonstra\u0163ie pe \u0162iriac! A \u00eenceput goana dup\u0103 echipament, dup\u0103 rachet\u0103 \u015fi mingi engleze\u015fti, teni\u015fi de pe la noi \u015fi tot ce ni se sugera pentru a progresa \u00een noua pasiune. Transferul la Bucure\u015fti a \u00eensemnat \u00eenscrierea la Club, jocul pe terenuri profesioniste, parteneri pe m\u0103sur\u0103 printr-o selec\u0163ie la fa\u0163a locului, echipe, ambi\u0163ii, rivalit\u0103\u0163i. Epoca rachetelor din lemn, chiar dac\u0103 erau Dunlop sau Slazenger, era pe sf\u00e2r\u015fite. Rachetele grele, de cca. 400 de grame nu-\u015fi mai g\u0103seau amatori \u015fi nici cump\u0103r\u0103tori. Cele noi, din aluminiu sau, cu timpul, din grafit combinat cu titan sau magneziu, sau Dumnezeu mai \u015ftie din ce, superbe, echilibrate, \u00eenv\u00e2rtindu-se \u00een jurul a 300 de grame, aduse de juc\u0103torii profesioni\u015fti, erau si rare \u015fi scumpe. Nu exista \u00eens\u0103 pre\u0163 pentru a\u015fa ceva, ca in dragoste, de altfel\u2026 Am progresat, mi-am f\u0103cut parteneri-prieteni, am atras-o pe Marga, am participat la toate marele confrunt\u0103ri ale na\u0163ionalei, am suferit al\u0103turi de N\u0103stase-\u0162iriac, \u015ftiam toate clasamentele, \u00eenv\u0103\u0163asem s\u0103 caracteriz\u0103m un mare juc\u0103tor. Ce era la judecata noastr\u0103 ! De fapt Rom\u00e2nia intrase \u00een topul clasamentelor, lupta de la egal la egal cu st\u0103p\u00e2nii tenisului mondial. Ilie era unanim recunoscut drept marele artist al tenisului, am participat la trei finale de Cupa Davis, ce mai ?! Marga, \u015ftiind totul despre tenis, dar neparticip\u00e2nd efectiv, m\u0103 menaja. Aveam programul meu, \u015ftia pe unde disp\u0103ream, nu dorea, \u00eenc\u0103, s\u0103 \u00eencerce marea cu degetul, se mul\u0163umea cu pl\u0103cerea afi\u015fat\u0103 de mine. M\u0103 descurcam bini\u015for pentru un amator, am plecat \u00een Africa, am jucat tenis \u015fi \u00een Tanzania \u015fi \u00een Mozambic \u015fi, visul oric\u0103rui amator, am adus o cup\u0103 acas\u0103, c\u00e2\u015ftigat\u0103 nu oricum, ci \u00een fa\u0163a Margaretei. Marele blond devenise ,,N\u0103stase de Mo\u00e7ambique\u201d. Familia ambasadorului, ignor\u00e2nd faptul c\u0103 partenerul meu era un portughez din Africa de Sud, a venit in corpore s\u0103 m\u0103 aplaude. A fost superb!
\nLa \u00eentoarcere am reluat tenisul pe terenurile de la Oper\u0103, p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd, \u00eentr-o duminic\u0103 de august 1989, am g\u0103sit vestiarele devastate, oficial, de o echip\u0103 a securit\u0103\u0163ii, care cu s\u00e2rguin\u0163\u0103 preg\u0103tea securitatea zonei. Eram peste drum de ,,cazemata\u201d lui Ceau\u015fescu, pe \u015etirbei Vod\u0103, unde de 23 august urma s\u0103 aib\u0103 loc defilarea, \u00een fa\u0163a balconului. Scena mi-a l\u0103sat un gust amar. A urmat o mutare la Baza Tineretului, cu terenuri de tenis \u015fi bazin de \u00eenot, de pe Kiseleff \u015fi o reluare, \u00een draci, a preocup\u0103rilor sportive. Condi\u0163iile din incinta bazei fiind excep\u0163ionale \u015fi c\u00e2nd a \u00eemplinit 63 de ani am convins-o s\u0103 \u00eencerce. A fost de bun augur. A mers strun\u0103, m\u00e2ndr\u0103 de aptitudinile pe care, zicea ea, le-a irosit renun\u0163\u00e2nd la handbal. ,,Aveam o foarte puternic\u0103 lovitur\u0103 la poart\u0103\u2026\u201d ,,Vezi s\u0103 n-o experimentezi \u015fi aici, terenul fiind cam limitat \u00een lungime\u201d. Am introdus o zi e s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103 pentru jocul la dublu, \u015fi mi-am rezervat dou\u0103 pentru mine, pentru confrunt\u0103rile \u00eentre b\u0103rba\u0163i. A progresat mult. Cam pe vremea aceea, juc\u00e2nd pe terenurile concesionate de Gogu Viziru la Steaua, Gogu, mi-a sugerat s\u0103-mi arunc racheta \u015fi s\u0103 cump\u0103r una adev\u0103rat\u0103. Am aruncat Slazenger-ul de lemn, superb dar greu, am cump\u0103rat un Head la mod\u0103, unul de 300 de grame \u015fi cum orice aveam \u00eei pl\u0103cea \u015fi ei, am mai cump\u0103rat unul \u015fi ei. Efectul a fost pe m\u0103sur\u0103. Au disp\u0103rut durerile din cot, epicondilul cum \u00eei spuneam, a crescut nivelul jocului, Marga \u015fi-a \u00eembun\u0103t\u0103\u0163it lovitura de dreapta ob\u0163in\u00e2nd puncte pre\u0163ioase \u00een fa\u0163a unor adversari ambi\u0163io\u015fi, care nu prea uzau de fair play \u00een fa\u0163a doamnelor. A fost o solu\u0163ie extraordinar\u0103 pentru petrecerea timpului liber. Dar, cum toate se termin\u0103 pe nea\u015fteptate, Marga, jos p\u0103l\u0103ria dragi femei, la du\u015f, \u00een condi\u0163ii excep\u0163ionale, n-a renun\u0163at la nimic din tabieturi: jos papucii de baie, jet de ap\u0103 la refuz, tot felul de sm\u00e2rcuri lunecoase \u015fi o tr\u00e2nt\u0103 ca la carte. O fractur\u0103 la \u00eencheietura m\u00e2inii st\u00e2ngi, repetate tentative de repara\u0163ie la urgen\u0163\u0103, complica\u0163ii, suferin\u0163\u0103 \u015fi, inerent renun\u0163area. O perioad\u0103 de recuperare lung\u0103 \u015fi, ce era s\u0103 fac, am intrat \u015fi eu \u00een jocul tandemurilor \u015fi am renun\u0163at. Ca s\u0103 nu fie at\u00e2t de simplu, probleme \u015fi la mine, v\u00e2rsta nu iart\u0103 \u015fi, iat\u0103-m\u0103, st\u00e2nd cuminte la televizor, pentru a-mi pl\u00e2nge de mil\u0103. Pl\u00e2nge \u015fi ea, dar asta nu-mi usuc\u0103 lacrimile\u2026<\/p>\n

Emilia \u0162u\u0163uianu<\/strong>: Ce ar trebui s\u0103 fac\u0103 cineva ca s\u0103 dep\u0103\u015feasc\u0103 un moment critic?<\/em><\/p>\n

Boris David<\/strong>: Of\u2026 La 85 de ani, am adunat destule ,,momente critice\u201d \u015fi nu \u015ftiu dac\u0103 \u00eencerc\u00e2nd o mediere a lor, a\u015f putea ajunge la o defini\u0163ie cuprinz\u0103toare a st\u0103rii suflete\u015fti care te cuprinde. Cauze diferite, pot provoca st\u0103ri diferite. Diversitatea cauzal\u0103, s\u0103 m\u0103 \u00eentrerupi dac\u0103 psihologul din tine se izbe\u015fte de ageamiul din mine, este nedefinit de mare \u015fi atunci trebuie, cu toat\u0103 gravitatea situa\u0163iei, s\u0103 devii analitic. \u00cen primul r\u00e2nd, momentul critic este urmarea unui ,,cutremur\u201d recent sau este o reac\u0163ie \u00eent\u00e2rziat\u0103 la ceva r\u0103mas \u00een subcon\u015ftient, apar\u0163in\u00e2nd unui cutremur l\u0103sat de izbeli\u015fte, cu sau f\u0103r\u0103 bun\u0103 \u015ftiin\u0163\u0103 \u015fi manifestat, f\u0103r\u0103 interven\u0163ia subiectului, pe principiul fizic al remanen\u0163ei, ca cea magnetic\u0103, s\u0103 zicem. Pare o aiureal\u0103 viziunea mea dar, f\u0103r\u0103 s\u0103 vreau, sunt sclavul vechii mele profesii, de inginer de cercetare. Ar fi trebuit s\u0103-\u0163i pun eu aceast\u0103 \u00eentrebare. De ce?! Pentru c\u0103 \u00een vasta mea experien\u0163\u0103 de via\u0163\u0103 nu am reu\u015fit s\u0103 ies din impas \u015fi poate chiar din cauza structurii mele sentimentale labile. Iar c\u0103po\u015fenia mea proverbial\u0103 m-a \u00eempiedicat s\u0103 cer ajutorul cuiva, neutru, \u00een\u0163elept.
\nDa, m\u0103 \u00eentorc la caracterul ultra analitic al solu\u0163iei c\u0103utate, la descifrarea nep\u0103rtinitoare a cauzei, la \u00eencercarea de \u00eenl\u0103turare a acesteia pentru a \u00eempiedica din capul locului, \u00eentr-un viitor, apropiat sau dep\u0103rtat, apari\u0163ia ,,fenomenului\u201d remanen\u0163ei, al reful\u0103rii subcon\u015ftientului. Nu \u015ftiu, cred c\u0103 am luat-o razna. C\u00e2nd se \u00eent\u00e2mpla s\u0103-i scriu o scrisoare Margaretei, viitoarea mea soacr\u0103, mam\u0103 grijulie, cenzur\u00e2nd con\u0163inutul epistolei, o \u00eentreba: \u201eCe-s cu n\u0103zb\u00e2tiile astea din care omul nu pricepe nimic?!\u201d\u2026 Mama, nu \u00een\u0163elegea scriitura mea, unchiul de la Timi\u015foara, nu suporta pletele mele. A trebuit s\u0103 trag de unul singur \u015fi\u2026 am reu\u015fit.<\/p>\n

Emilia \u0162u\u0163uianu<\/strong>: Cum prive\u015fti o restaurare a monarhiei?<\/em><\/p>\n

Boris David<\/strong>: Timi\u015foara a deschis calea pe care Bucure\u015ftiul lui Iliescu a \u00eenchis-o, cu sprijinul lui Gorbaciov \u015fi complicitatea SUS, tacit\u0103, dar tot la Malta \u00eemplinit\u0103, culmea ironiei, ca \u00een 1943. Poate c\u0103 sunt subiectiv, dar memoria m\u0103 duce la anii copil\u0103riei mele fericite. Am s\u0103-l parafrazez pe Dimitrie, spun\u00e2nd: Locul meu de vecie este Ismail, pentru c\u0103 mie mi-au spus al\u0163ii dinaintea mea ca acolo \u015fi numai acolo este Paradisul, locul copil\u0103riei mele fericite. Ismailul r\u0103pit r\u0103m\u00e2ne pentru mine parte din Rom\u00e2nia Mare.<\/p>\n

Emilia \u0162u\u0163uianu<\/strong>: Cum vezi, cum \u00ee\u0163i dore\u015fti viitorul Rom\u00e2niei?<\/em><\/p>\n

Boris David<\/strong>: \u00cengrozit, uneori. Dac\u0103 baleiez amintirile celor petrecute pe parcursul a 85 de ani, foarte bune, catastrofale, acceptabile din punctul de vedere al supravie\u0163uirii, frumoase \u015fi pline de speran\u0163e, chiar \u015fi utopice, peste a\u015ftept\u0103ri, mereu sprijinite sau \u00eencurajate de fluctua\u0163iile istoriei, pun la b\u0103taie patriotismul alor mei, insuflat \u015fi mie, v\u0103d visul meu \u00eemplinit, o Rom\u00e2nie Mare care mi-a asigurat o copil\u0103rie fericit\u0103, ceea ce nu-i pu\u0163in. M-am n\u0103scut \u00eentr-o Rom\u00e2nie Mare, am apucat vremea Regatului Rom\u00e2niei, am fost Str\u0103jerul Regelui, am visat s\u0103 ajung Cerceta\u015f, am sc\u0103pat printr-o minune divin\u0103 din Pohodul na Sibir. N-am pierdut speran\u0163a \u00een reinstalarea Monarhiei \u00een frunte cu Mihai I, am fost prezent la protestul adolescen\u0163ilor din curtea Liceului Gojdu din Oradea, am \u00een\u0163eles cursul absurd al lucrurilor \u015fi m-am pus pe treab\u0103, am iubit via\u0163a \u015fi oamenii f\u0103r\u0103 nici o urm\u0103 de \u015fovinism, m-am \u00eendr\u0103gostit de profesia aleas\u0103, am urmat f\u0103r\u0103 ezitare chemarea v\u00e2rstei, am st\u0103ruit pe l\u00e2ng\u0103 rezerva manifestat\u0103 de Muza de la facultate, \u00eenfrunt\u00e2nd ironiile fo\u015ftilor mei colegi \u015fi prieteni, am construit o familie, am \u00eemb\u0103tr\u00e2nit vis\u00e2nd la amintirile unui trecut tr\u0103it cu toat\u0103 fiin\u0163a mea\u2026 Dup\u0103 un asemenea parcurs este normal s\u0103 fiu, totu\u015fi, optimist. Rom\u00e2nia a risipit mult din bog\u0103\u0163iile \u0163\u0103rii, dar mai are multe de ar\u0103tat scepticilor \u015fi mai ales coloniali\u015ftilor moderni. Oric\u00e2t de utopic pare, eu visez o Rom\u00e2nie neutr\u0103, f\u0103r\u0103 angajamente umilitoare, f\u0103r\u0103 porniri belicoase impuse de al\u0163ii, cu Prutul secat de dragostea de frate, cu libertate pe gustul nostru, de neam vechi \u015fi m\u00e2ndru. Vorba versului, ,,Asta \u0163i-o doresc !\u2026\u201d
\nDar tu nu m-ai \u00eentrebat doar ce \u00eemi doresc eu pentru viitorul Rom\u00e2niei, ci cum v\u0103d acest viitor. Viziunea mea privind viitorul Rom\u00e2niei pleac\u0103 inerent de la prezentul umilitor pe care-l tr\u0103im. S\u0103 ai \u00een m\u00e2n\u0103 \u201dRevolu\u0163ia de la Timi\u015foara\u201d \u015fi s-o deturnezi, c\u00e2t ai bate din palme, s\u0103 \u00eenscenezi evenimentele de la Bucure\u015fti, pentru a urma nu numai ambi\u0163ia personal\u0103, dar \u015fi planurile fostei Uniuni Sovietice, cu sprijinul omului p\u0103cii Gorbaciov \u015fi acordul Vestului S\u0103lbatic, pus la punct la Malta, ca o ironie la adresa istoriei anului 1943, s\u0103 sus\u0163ii aberanta Fa\u0163\u0103 Uman\u0103 a Comunismului \u015fi a rolului unui Conduc\u0103tor \u00cen\u0163elept, \u015fi s\u0103 nu te treze\u015fti, Tu, Popor Rom\u00e2n, cum po\u0163i s\u0103 vezi altfel dec\u00e2t \u00een negru! Un alt pre\u015fedinte, dar tot de structur\u0103 comunist\u0103, st\u0103 un mandat \u015fi nu mi\u015fc\u0103 un deget pentru a l\u0103muri problema sf\u00e2rtecatei Basarabii, a vecin\u0103t\u0103\u0163ii cu Ucraina hr\u0103p\u0103rea\u0163\u0103, a problemei Insulei \u015eerpilor \u015fi a z\u0103c\u0103mintelor din Marea Neagr\u0103 \u015fi se ,,retrage\u201d cu toate onorurile unui fost pre\u015fedinte. Nimic mai convenabil. \u015ei \u00een final, pentru a rotunji acest sfert de veac, o caricatur\u0103 de pre\u015fedinte, tot unealt\u0103 comunist\u0103, sus\u0163inut \u00een fel \u015fi chip de \u00eentreg Vestul Lumii Democrate, \u00eempotriva tuturor principiilor democra\u0163iei. O \u0163ar\u0103 cu o industrie distrus\u0103 de abera\u0163iile unui Petre Roman, transformat\u0103 \u00eentr-o Gr\u0103mad\u0103 de Fier Vechi, cu o libertate iluzorie de g\u00e2ndire stra\u015fnic p\u0103zit\u0103 de fosta, dar aceea\u015fi securitate.<\/p>\n

Emilia \u0162u\u0163uianu<\/strong>: O viziune deloc optimist\u0103, \u00eencurajatoare\u2026<\/em><\/p>\n

Boris David<\/strong>: Din p\u0103cate, m\u0103 fac s\u0103 pierd speran\u0163a \u00eentr-o Rom\u00e2nie precum cea dorit\u0103. Drumul m\u0103 oblig\u0103 s\u0103 \u00eentrev\u0103d un viitor deloc roz. O colonie subjugat\u0103 economic. Primele mi\u015fc\u0103ri au fost, se pare, f\u0103cute. Sumbr\u0103 \u00eencheiere a unui interviu acordat unei tinere minunate, patriot\u0103, literat\u0103 de anvergur\u0103, creatoarea excelentei reviste Melidonium, o m\u00e2ndrie a publicisticii, recunoscut\u0103 unanim. R\u0103m\u00e2n onorat drag\u0103 Emilia, inegalabila mea prieten\u0103\u2026<\/p>\n

————————<\/p>\n

Interviu de\u00a0Emilia \u0162u\u0163uianu<\/strong><\/p>\n

Roman<\/strong><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

,,Ismailul r\u0103pit r\u0103m\u00e2ne pentru mine parte din Rom\u00e2nia Mare\u201d (Boris David) N\u0103scut \u00een anul 1929 (10 mai) \u00een ora\u015ful de [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-37192","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/37192","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=37192"}],"version-history":[{"count":3,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/37192\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":37195,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/37192\/revisions\/37195"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=37192"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=37192"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=37192"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}