{"id":37438,"date":"2018-04-02T09:28:16","date_gmt":"2018-04-02T09:28:16","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=37438"},"modified":"2018-04-02T09:28:16","modified_gmt":"2018-04-02T09:28:16","slug":"alexandru-nemoianu-despre-statornicia-romaneasca-2","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2018\/04\/02\/alexandru-nemoianu-despre-statornicia-romaneasca-2\/","title":{"rendered":"Alexandru NEMOIANU: Despre statornicia rom\u00e2neasc\u0103"},"content":{"rendered":"<p style=\"text-align: justify;\"><a href=\"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-content\/uploads\/2018\/04\/istoric-Alexandru-Nemoianu9..jpg\"><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" class=\"alignleft size-full wp-image-37439\" title=\"istoric-alexandru-nemoianu9\" src=\"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-content\/uploads\/2018\/04\/istoric-Alexandru-Nemoianu9..jpg\" alt=\"\" width=\"200\" height=\"194\" \/><\/a>Cei care au studiat trecutul rom\u00e2nesc ori s-au aplecat spre alc\u0103tuirea unor lucr\u0103ri de sociologie ori psiho-sociologie rom\u00e2neasc\u0103, au fost cu to\u021bii, unii dintre ei admirativ al\u021bii critic, izbi\u021bi de ceea ce unii au numit statornicia iar al\u021bii \u00eenc\u0103p\u0103\u021b\u00e2narea rom\u00e2neasc\u0103. De fapt ceea ce \u00eei \u00eent\u00e2mpina era impresionanta continuitate de comportament \u0219i con\u0219tiin\u021b\u0103 unit\u0103\u021bii de neam \u0219i lege pe care f\u0103r\u0103 multe vorbe o tr\u0103iesc to\u021bi Rom\u00e2nii sau, oricum, majoritatea lor zdrobitoare \u0219i semnificativ\u0103.<br \/>\nChip \u0219i fel de explica\u021bii au fost avansate, unele credibile \u0219i cu me\u0219te\u0219ug alc\u0103tuite iar altele extreme de n\u0103stru\u0219nice, dar chiar \u0219i a\u0219a c\u00e2teva recapitul\u0103ri pot fi de folos.<br \/>\nSpa\u021biul rom\u00e2nesc a fost locuit din timpuri imemoriale. Descoperirile arheologice merg efectiv p\u00e2n\u0103 la \u201czorile istoriei\u201d, la vremea c\u00e2nd primii hominizi au ap\u0103rut. Din momentul \u00een care istoria a \u00eenceput \u00een \u00een\u021belesul ei deplin, c\u0103 \u00een\u0219irurire a dezvolt\u0103rii comunit\u0103\u021bilor omene\u0219ti cu sui\u0219urile \u0219i cobor\u00e2\u0219urile lor, spa\u021biul rom\u00e2nesc apare locuit, cutreierat de nenum\u0103rate popoare \u0219i imperii care s-au petrecut unele dup\u0103 altele. De cele mai multe ori ignora\u021bi de izvoarele \u201coficiale\u201d \u0219i istoriile politice totu\u0219i la sf\u00e2r\u0219itul acestor treceri de r\u0103zboinici cuceritori \u0219i atunci c\u00e2nd imperiile pe care \u201clumea nu putea s\u0103 \u00eei mai \u00eencap\u0103\u201d disp\u0103rea, acela\u0219i popor apare continu\u00e2nd, practic neschimbat , via\u021ba \u0219i existen\u021ba lui milenar\u0103, \u00een majoritate cov\u00e2r\u0219itoare, Neamul Rom\u00e2nesc. Dovad\u0103 statorniciei este eviden\u021b\u0103 ce ne putem \u00eentreba este ce a f\u0103cut-o cu putin\u021b\u0103 ? R\u0103spunsul nu este u\u0219or \u0219i doar o sincer\u0103 considerare a structurilor care s-au men\u021binut \u0219i reap\u0103rut , practic neschimbate, poate oferi un r\u0103spuns credibil. C\u0103ci este limpede \u0219i logic c\u0103 ceea ce este mereu \u00eent\u00e2lnit la cap\u0103tul \u201cepocilor istorice\u201d a f\u0103cut posibil\u0103 \u0219i continuitatea rom\u00e2neasc\u0103 \u0219i miraculoasa sa supravie\u021buire, chiar dac\u0103 se aflau \u00een calea \u201ctuturor r\u0103ut\u0103\u021bilor\u201d.<br \/>\n<!--more-->Aceste structuri au fost numite \u00een multiple feluri, triburi, uniuni de triburi, ob\u0219ti, etc. dar de fapt ele au fost mereu satele rom\u00e2ne\u0219ti. Comunitatea s\u0103teasc\u0103 a f\u0103cut posibil\u0103 continuitatea \u0219i supravie\u021buirea rom\u00e2nilor. Aceste sate au avut mereu o uluitoare statornicie de loc. Vatra lor s-a mutat mereu \u00een func\u021bie de condi\u021biile imediate ale vremii istorice ce o treceau dar aceast\u0103 \u201cmutare\u201d a avut loc mereu \u00een cadrul aceluia\u0219i \u201chotar\u201d. Oamenii se cuno\u0219teau \u00eentre ei, erau \u00eenrudi\u021bi \u0219i se ajutau la modul esen\u021bial, s\u0103 supravie\u021buiasc\u0103. Mai mult \u00eenc\u0103 satele erau grupate \u00een micro-zone, cel mai adesea pe vai, alc\u0103tuind comunit\u0103\u021bi, care \u00een Evul Mijlociu s-au numit \u201ccnezate de vale\u201d sau \u201c\u021b\u0103ri\u201d. Astfel de \u201c\u021b\u0103ri\u201d Rom\u00e2ne\u0219ti se \u00een\u0219ir\u0103 una l\u00e2ng\u0103 alt\u0103 din Maramure\u0219 \u0219i p\u00e2n\u0103 \u00een Alm\u0103j,\u0219i ele alc\u0103tuiesc superb\u0103 unitate rom\u00e2neasc\u0103 \u00een diversitate de identitate local\u0103.R\u0103sp\u00e2ndirea \u0219i a\u0219ezarea vetrei fiec\u0103rui sat era at\u00e2t de \u00een\u021belept f\u0103cut\u0103 \u00eenc\u00e2t concomitent satele (ori la caz \u201cuniunile\u201d de sate, \u201ccnezatele de vale\u201d) se puteau fie ap\u0103ra contra n\u0103v\u0103litorilor fie, prin dep\u0103rtarea \u0219i s\u0103r\u0103cia lor, f\u0103ceau cu totul inconvenient economic un atac asupra lor. (Un atac asupra unui sat s\u0103rac \u0219i ascuns ar fi fost nespus de costisitor pentru un popor n\u0103v\u0103litor \u00een mi\u0219care. N\u0103v\u0103litorii c\u0103utau a\u0219ez\u0103ri ori ora\u0219e bogate \u0219i ei mereu tindeau spre hotarele marilor imperii ori regate). \u00cen plus existen\u021ba satelor \u0219i uniunilor de sate ,comunit\u0103\u021bi libere \u0219i organice, au creat caracteristicile locale care, \u00een \u00eentregul lor, fac spa\u021biul rom\u00e2nesc fermec\u0103tor. Astfel a fost cu putin\u021b\u0103 c\u0103 Rom\u00e2nii s\u0103 supravie\u021buiasc\u0103 n\u0103v\u0103lirilor care au durat milenii \u0219i care continu\u0103 \u0219i azi. (Desigur c\u0103 ar fi cu totul naiv s\u0103 ne \u00eenchipuim c\u0103 aceste comunit\u0103\u021bi au str\u0103b\u0103tut mileniile r\u0103m\u00e2n\u00e2nd neschimbate \u00een toate detaliile, identice. Evident c\u0103 ele au adoptat obiceiuri noi, credin\u021be noi \u0219i poate chiar limba s-a adaptat vremurilor, dar \u00een esen\u021ba lor intim\u0103 ele au r\u0103mas neschimbate, s\u00e2mburi \u021b\u0103ri, arhetipali, ve\u0219nic roditori.) Iar unitatea de lege \u0219i neam la r\u00e2ndul ei are o explica\u021bie.<br \/>\n\u00cen primul r\u00e2nd este vorba de faptul c\u0103 Rom\u00e2nii sunt o insula de latinitate \u00eentre neamuri str\u0103ine. Dar o &#8220;latinitate&#8221; specific\u0103, altoit\u0103 pe trupul dacic care este cel care a impus tr\u0103s\u0103turile de caracter colective. Cel mai probabil este c\u0103 Rom\u00e2nii (din Nordul \u0219i Sudul Dun\u0103rii) reprezint\u0103 sintez\u0103 latinit\u0103\u021bii r\u0103s\u0103ritene,altoit\u0103 pe trupul tracic. Dar \u00een plus trebuie amintit c\u0103 Rom\u00e2nii s-au socotit mereu parte a \u201cimperiului\u201d, care a fost cel Rom\u00e2n de \u201cr\u0103s\u0103rit\u2019, adic\u0103 Bizantin \u0219i ai c\u0103rui supu\u0219i se numeau \u201cromei\u201d. Imperiul nu a fost o realitate etnic\u0103 ci una cultural\u0103 \u0219i spiritual\u0103. Spiritual\u0103 , c\u0103ci Bizan\u021bul a \u00eensemnat Dreapta Credin\u021b\u0103, Ortodoxia, cea care a dat Rom\u00e2nilor con\u0219tiin\u021ba unit\u0103\u021bii \u201cde neam \u0219i lege\u201d. Astfel a fost cu putin\u021b\u0103 statornicia rom\u00e2neasc\u0103 \u0219i astfel s-au primenit mereu satele rom\u00e2ne\u0219ti, la poal\u0103 de codru, pe vale de r\u00e2u \u201crepede curg\u0103tor\u201d,umbrite de nuci \u0219i livezi, petece de pace \u0219i eternitate,superb unitate \u00een diversitate. Tot a\u0219a s-a alc\u0103tuit \u0219i esen\u021b\u0103 cea mai intim\u0103 rom\u00e2neasc\u0103, leg\u00e2nd demnitatea de modestie \u0219i modestia de elegant\u0103. \u00cen chip paradoxal pericolul de moarte pentru statornicia \u0219i specificul rom\u00e2nesc l-a adus epoca modern\u0103 c\u00e2nd \u021b\u0103r\u0103nimea s-a aflat izolat\u0103, separat\u0103 de conduc\u0103torii ei fire\u0219ti, iar conduc\u0103torii au c\u0103zut \u00een capcan\u0103 adopt\u0103rii celor mai n\u0103stru\u0219nice \u0219i nepotrivite \u201cmodele\u201d existen\u021biale, de la \u201cbonjurism \u201c la \u201cglobalism\u201d. Pentru a fi mai clar.<br \/>\nConsider\u00e2nd automat c\u0103 \u201csuperior\u201d orice model venit din afar\u0103, clasa conduc\u0103toare rom\u00e2neasc\u0103 a pus \u00een pericol de moarte Neamul Rom\u00e2nesc, poate incon\u0219tient, l-a tr\u0103dat. C\u0103ci acceptarea psihologic\u0103 a modelului cuceritorilor face de fapt cu putin\u021b\u0103 \u0219i premerge ocuparea fizic\u0103. Din fericire, \u00een chip instinctiv, Neamul Rom\u00e2nesc a \u0219tiut s\u0103 disting\u0103 \u00eentre esen\u021b\u0103 \u0219i circumstan\u021b\u0103 \u0219i prin abil\u0103 utilizare a a circumstan\u021belor istorice, a \u0219tiut s\u0103 supravie\u021buiasc\u0103 imperiilor care au trecut \u0219i risipit ca vise ur\u00e2te, ieri, azi, m\u00e2ine.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">&#8212;&#8212;&#8212;&#8212;&#8212;&#8212;&#8212;&#8212;&#8212;&#8212;&#8212;&#8212;&#8212;<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong>Alexandru <\/strong><strong>NEMOIANU<\/strong><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong>Istoric<br \/>\nThe Romanian American Heritage Center<\/strong><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong>2 aprilie, \u00a02018<\/strong><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Cei care au studiat trecutul rom\u00e2nesc ori s-au aplecat spre alc\u0103tuirea unor lucr\u0103ri de sociologie ori psiho-sociologie rom\u00e2neasc\u0103, au fost [&#038;hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-37438","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/37438","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=37438"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/37438\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":37441,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/37438\/revisions\/37441"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=37438"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=37438"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=37438"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}