{"id":3755,"date":"2012-04-02T13:09:03","date_gmt":"2012-04-02T13:09:03","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=3755"},"modified":"2012-04-02T13:11:07","modified_gmt":"2012-04-02T13:11:07","slug":"o-convorbire-cu-scriitoarea-elisabeta-iosif","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2012\/04\/02\/o-convorbire-cu-scriitoarea-elisabeta-iosif\/","title":{"rendered":"O convorbire cu scriitoarea Elisabeta Iosif"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a><\/p>\n

Redactor \u015fef, revista de literatur\u0103, carte, art\u0103 \u201eCetatea lui Bucur\u201d<\/em>
\nPre\u015fedinte, Liga Scriitorilor Rom\u00e2ni, Filiala Bucure\u015fti<\/em><\/em><\/p>\n

Elisabeta Iosif este realizatoarea primului radio-reportaj rom\u00e2nesc \u015fi a celor dint\u00e2i interviuri ale Radiodifuziunii Rom\u00e2ne \u00een direct, \u00een dialog, pe parcursul unei expedi\u0163ii \u015ftiin\u0163ifice aflat\u0103 \u00een Antarctica. Autoare a volumelor \u201eZei\u0163a f\u0103r\u0103 chip\u201d, \u201eCase cu ferestre luminate\u201d, \u201eGlobul de cristal\u201d, av\u00e2nd o experien\u0163\u0103 de peste 15 ani \u00een radiodifuziune, Elisabeta Iosif prime\u015fte \u00een 1991, PREMIUL SPECIAL-UNCER (Uniunea Na\u0163ional\u0103 a Creatorilor de Emisiuni Radiofonice). Acestei distinc\u0163ii i se adaug\u0103 \u00een 1995, diploma de \u201dSENIOR AL PROFESIEI\u201d pentru activitatea publicistic\u0103 \u00een domeniul reportajului de turism cultural, iar \u00een 2004, PREMIUL DE EXCELEN\u0162\u0102 pentru \u00eentreaga activitate scriitoriceasc\u0103. Elisabeta Iosif este Vicepre\u015fedinte al Asocia\u0163iei Scriitorilor \u015fi Ziari\u015ftilor de Turism \u015fi membr\u0103 a Uniunii Ziari\u015ftilor Profesioni\u015fti din Rom\u00e2nia \u015fi a Uniunii Interna\u0163ionale a Ziari\u015ftilor.<\/strong><\/p>\n

\u201eSingura bucurie erau c\u0103r\u0163ile\u201d<\/strong><\/p>\n

Spune\u0163i-ne, pentru \u00eenceput, c\u00e2teva date despre dumneavoastr\u0103: unde \u015fi c\u00e2nd v-a\u0163i n\u0103scut.<\/strong><\/p>\n

Cred c\u0103, de c\u00e2nd ne na\u015ftem vis\u0103m, ca \u00een basme, c\u0103 tr\u0103im \u00eentr-un castel \u00een lumini\u015ful unei p\u0103duri. De fapt, totul e altfel \u00een lumina sacr\u0103 a copil\u0103riei, simbol al protec\u0163iei. Pentru mine ad\u0103postul acestei puteri misterioase, imperceptibile de siguran\u0163\u0103 a fost ora\u015ful \u00een care m-am n\u0103scut, Bucure\u015fti, \u00eentr-o diminea\u0163\u0103 a anului 1939, luminat\u0103 de soarele ce aprindea stele \u00een z\u0103pada proasp\u0103t\u0103 a lui februarie, \u00eentr-o zi de 20.<\/p>\n

\u00cen copil\u0103ria \u00een care s-au rostogolit anii r\u0103zboiului \u015fi ai secetei (ce a urmat), am \u00eenv\u0103\u0163at s\u0103 pre\u0163uiesc p\u00e2inea, pentru c\u0103 at\u00e2t eu c\u00e2t \u015fi sora mea, consideram o s\u0103rb\u0103toare ziua, c\u00e2nd se \u00eemp\u0103r\u0163ea o franzel\u0103. Singura bucurie erau c\u0103r\u0163ile \u00eemprumutate de la biblioteca de cartier, ce se afla \u00een col\u0163ul str\u0103zii. Aveam cea mai \u00eenc\u0103rcat\u0103 fi\u015f\u0103 de cititor. Cred c\u0103 atunci mi-am jurat, c\u0103 \u00eemi voi cump\u0103ra c\u0103r\u0163i , c\u00e2nd voi avea banii mei. Ast\u0103zi, biblioteca pe care o am, este singura bog\u0103\u0163ie a mea. Dorin\u0163a cea mai mare a copil\u0103riei era s\u0103 avem \u015fi noi, ca mul\u0163i al\u0163i copii, rude la \u0163ar\u0103, s\u0103 ne petrecem acolo vacan\u0163ele, \u00een natur\u0103. De\u015fi adoram Bucure\u015ftiul \u015fi eram con\u015ftiente c\u0103 era cel mai frumos \u015fi mai mare ora\u015f al Rom\u00e2niei.<\/p>\n

Bunicii de unde erau?<\/strong><\/p>\n

Bunicii dinspre tat\u0103 (care s-a n\u0103scut \u00een Bucovina \u2013 un loc de vis), emigraser\u0103 la 19 ani \u00een Canada, f\u0103r\u0103 a lua cu ei copilul ce nu avea nici un an, l\u0103s\u00e2ndu-l bunicii. Iar p\u0103rin\u0163ii dinspre mam\u0103, se mutaser\u0103 \u00een Bucure\u015fti, dup\u0103 ce comuna Piua Petri, din Lunca Dun\u0103rii a fost inundat\u0103, desfiin\u0163at\u0103 de pe hart\u0103. A\u015fa c\u0103 nu aveam bunici la \u0163ar\u0103.<\/p>\n

\u201eMi-am umplut sufletul cu \u00een\u0163elepciunea b\u0103tr\u00e2nilor \u015fi cu tradi\u0163iile locului\u201d<\/p>\n

De aici nevoia de mai t\u00e2rziu, de \u201efug\u0103\u201d \u00een mijlocul naturii. E o coinciden\u0163\u0103 faptul c\u0103 a\u0163i realizat la Radiodifuziunea Rom\u00e2n\u0103 o emisiune de turism cultural \u015fi \u00een presa scris\u0103 de specialitate multe reportaje de c\u0103l\u0103torie \u00een \u0163ar\u0103?<\/strong><\/p>\n

Dup\u0103 absolvirea Facult\u0103\u0163ii de Filologie am fost angajat\u0103 la o revist\u0103 a \u201eRevistelor Agricole\u201d. \u00centr-un fel tot cu \u201eevadare\u201d, cum spune\u0163i, ( destul de rar) la sat. Au trecut c\u00e2\u0163iva ani p\u00e2n\u0103 m-am transferat la Postul Na\u0163ional de Radio, unde f\u0103cusem practica ziaristic\u0103 din timpul facult\u0103\u0163ii, fiindc\u0103, din anul al 3-lea fusesem admis\u0103 (scriam poezie) la cursul de \u201eSpecializare \u00een Ziaristic\u0103\u201d. A\u015fadar, acum m\u0103 \u00eentorceam oarecum \u00een Radio, pentru care f\u0103cusem pasiune. Mi-amintesc zilele de practic\u0103 la Actualit\u0103\u0163i, unde f\u0103ceam de exemplu, pentru \u201eJurnalul de sear\u0103\u201d mini reportaj de weekend, maxim 2 minute. \u015ei m\u0103 \u00eentorceam tot la Actualit\u0103\u0163i, dar la \u201eAgrar\u201d, unde am realizat timp de un an \u201eVia\u0163a satului\u201d, o emisiune cu durata de o or\u0103. Atunci mi-am umplut sufletul cu \u00een\u0163elepciunea b\u0103tr\u00e2nilor \u015fi cu tradi\u0163iile locului.<\/p>\n

\u015ei c\u00e2nd a\u0163i \u00eenceput s\u0103 face\u0163i emisiuni de turism?<\/strong><\/p>\n

Am avut privilegiul s\u0103 fiu solicitat\u0103, \u00een urma unui concurs, s\u0103 fac parte din prima echip\u0103, care a realizat emisiuni \u00eenc\u0103 de la \u00eenfiin\u0163area Programului 3 (noul program pentru tineret, 1973). La \u00eenceput am realizat \u201eFemina club\u201d, aflat\u0103 \u00een proiectul de \u201ecluburi radiofonice\u201d, at\u00e2t de gustate de tinerii c\u0103rora ne adresam. Apoi a ap\u0103rut la orizont \u201eMeridian club\u201d, o emisiune de turism \u015fi c\u0103l\u0103torie pe glob. Dar cum noi nu ne deplasam \u00eenafara \u0163\u0103rii (rar \u015fi pe cont propriu) reportajele externe erau realizate de scriitorii care mergeau la congrese, burse \u015fi conferin\u0163e diverse, de ziari\u015fti, dar \u015fi de diploma\u0163ii cu reale inclina\u0163ii spre scris, afla\u0163i \u00een diferite zone ale globului. Plecam c\u00e2te o s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103 \u00een \u0163ar\u0103, f\u0103c\u00e2nd proiecte pe c\u00e2te o idee, care era respectat\u0103 \u015fi de colaboratori. P\u00e2n\u0103 \u00eentr-o zi, c\u00e2nd ni s-a spus \u201es\u0103 r\u0103m\u00e2nem pe meridiane rom\u00e2ne\u015fti, c\u0103 \u00eendemn\u0103m lumea la plecare din \u0163ar\u0103\u201d. \u015ei am f\u0103cut un nou proiect \u201eDrumuri de inim\u0103 \u015fi \u0163ar\u0103\u201d.<\/p>\n

\u201eCiteam enorm, m\u0103 documentam \u00een ore de bibliotec\u0103\u201d<\/p>\n

Apoi a\u0163i luat o serie de diplome. V-au fost recunoscute meritele de diferite institu\u0163ii de cultur\u0103, nu?<\/strong><\/p>\n

\u015ei p\u00e2n\u0103 atunci. A fost apreciat\u0103 emisiunea, \u00een ambele variante. Ne interesa ce spuneau aceia, care r\u0103m\u00e2neau pe lungimea noastr\u0103 de und\u0103. Atr\u0103sesem aten\u0163ia miilor de ascult\u0103tori, nu numai tineri, cu \u201eMeridian club\u201d, primind scrisori, \u00een care ne mul\u0163umeau. Aflau astfel, nout\u0103\u0163i despre diverse zone de cultura ale lumii, noi descoperiri arheologice, \u201eintram\u201d \u00een muzee, case memoriale cu ei, prezentam parcurile \u015fi rezerva\u0163iile Terrei. Citeam enorm, m\u0103 documentam \u00een ore de bibliotec\u0103. O parte erau c\u0103r\u0163ile personale. Dac\u0103 vrei s\u0103 faci reportaj, eseu, interviu, publicistic\u0103 de calitate, cite\u015fti mult, te documentezi.<\/p>\n

\u015ei \u00een ce context v-a cerut Muzeul Na\u0163ional de Art\u0103 emisiuni?<\/strong><\/p>\n

F\u0103cusem, de exemplu, o edi\u0163ie \u201ePotecile care duc la Br\u00e2ncu\u015fi\u201d. Pe aceast\u0103 idee am solicitat de la colaboratorii externi materiale despre opera lui Br\u00e2ncu\u015fi aflat\u0103 \u015fi \u00een muzeele lumii. Emisiunea \u00eencepea la Hobi\u0163a \u015fi se termina la Paris \u015fi New York. Au mai fost \u015fi alte emisiuni, de pild\u0103, scenariul ce l-am scris, merg\u00e2nd pe urmele \u201eRom\u00e2niei Pitore\u015fti\u201d a lui Vlahu\u0163\u0103.<\/p>\n

\u201eSimbolul c\u0103l\u0103toriei este extrem de bogat\u201d<\/p>\n

Prin ce se deosebe\u015fte reportajul de turism cultural radiofonic de cel pentru presa scris\u0103?<\/strong><\/p>\n

Nu i-a\u015f mai spune reportaj de \u201eturism\u201d. No\u0163iunea de \u201eturism\u201d s-a golit de con\u0163inut. La noi exist\u0103 numai turism de weekend. De fapt, noi trebuie s\u0103 vorbim de c\u0103l\u0103torie, ca o form\u0103 de turism a secolului al XXI-lea. Fiindc\u0103 simbolul c\u0103l\u0103toriei este extrem de bogat. Nu se rezum\u0103 numai la c\u0103utarea, la cunoa\u015fterea unui loc peisagistic unic sau la descoperirea unor centre spirituale. C\u0103l\u0103torie mai \u00eenseamn\u0103 \u015fi ini\u0163ierea \u00een cultura unei zone de pe glob. Jean Chevalier \u015fi Grison Pierre, scriitori francezi, speciali\u015fti \u00een istoria civiliza\u0163iilor, vorbesc despre drume\u0163ii care au dat na\u015ftere la aventuri nenum\u0103rate, de exemplu la \u201eC\u0103l\u0103toria spre soare apune\u201d, care sunt de fapt drumuri ale cunoa\u015fterii (ce facem \u015fi noi, c\u00e2nd plec\u0103m \u00een excursii, pelerinaje, nu?). Ei vorbesc \u015fi de opere literare ce oglindesc acest lucru: \u201eC\u0103l\u0103toria lui Gulliver\u201d de Swift sau \u201ePantagruel\u201d de Rabelais.<\/p>\n

Prin ce se deosebe\u015fte, a\u015fadar, nu o oper\u0103 literar\u0103, ci un reportaj radiofonic de prezentarea unui traseu turistic sau a unui muzeu, de cel din presa scris\u0103?<\/strong><\/p>\n

\u00centr-un fel nu trebuie s\u0103 se deosebeasc\u0103. Un reportaj e reportaj.<\/p>\n

\u201eRadioul este credibil de c\u00e2nd exist\u0103\u201d<\/p>\n

\u00cemi imaginez, c\u0103 urmeaz\u0103 un \u201edar\u201d,..<\/p>\n

Dar\u2026pentru reportajul de radio trebuie s\u0103 se \u0163in\u0103 seam\u0103 de cel pu\u0163in dou\u0103 caracteristici. C\u00e2nd cineva scrie ceva ce se transmite \u00een eter, acel material trebuie s\u0103 treac\u0103 dincolo de microfonul care transmite cuv\u00e2ntul scris. Mesajul reporterului s\u0103 fie f\u0103cut \u201evizibil\u201d, propozi\u0163ia e concis\u0103. C\u00e2teva idei \u00een cuvinte pu\u0163ine, pe care \u015fi le imagineaz\u0103\u2026Uneori se introduc \u015fi scurte interven\u0163ii ale celor din jur. Materialul se \u201ecoloreaz\u0103\u201d cu alte voci, se d\u0103 o anume credibilitate cu rumoarea de la fa\u0163a locului, etc.<\/p>\n

Cu alte cuvinte \u201es\u0103 vezi\u201d ceea ce se spune la radio \u015fi pentru c\u0103 e o vorb\u0103 \u201ea\u015fa s-a spus la radio\u201d, adic\u0103 e exact, e adev\u0103rat\u2026<\/p>\n

Radioul este credibil de c\u00e2nd exist\u0103, \u00eencep\u00e2nd cu ora exact\u0103.<\/p>\n

\u015ei ce mai trebuie?<\/strong><\/p>\n

E o adev\u0103rat\u0103 \u015fcoal\u0103, se fac lec\u0163ii \u015fi de dic\u0163ie pentru aceasta. E o m\u0103iestrie a capt\u0103rii ascult\u0103torului, se intr\u0103 chiar \u00een dialog cu el, printr-o \u00eentrebare retoric\u0103, de exemplu. Dar foarte important\u0103 e vocea care re\u0163ine aten\u0163ia. E o art\u0103 care se \u00eenva\u0163\u0103 citind la microfon, ref\u0103c\u00e2nd frazele. Vocea s\u0103 vin\u0103 din interior. Fiindc\u0103, o voce plat\u0103, egal\u0103, nu ajunge la cel c\u0103ruia i te adresezi. O voce cald\u0103 atrage. Inflexiunile ei, interpretarea frazei pe ideea logic\u0103, \u00eentr-un mod clar, transmite mesajul, care, spre deosebire de presa scris\u0103, e spus \u00een pu\u0163ine cuvinte. Se \u0163ine cont c\u0103, \u201evorba zboar\u0103\u201d, nu te mai po\u0163i \u00eentoarce la idee, ca pe pagina scris\u0103. \u015ei mai e ceva. Vocea particularizeaz\u0103. O recuno\u015fti de la distan\u0163\u0103. A\u015fa dar, \u201edialogul\u2019 cu ascult\u0103torul e provocator, c\u00e2nd transmite ceva special, despre un centru cultural, un muzeu sau o destina\u0163ie de c\u0103l\u0103torie (veni\u0163i s\u0103 vede\u0163i!). Iar un loc cu valen\u0163e culturale te atrage mai mult, c\u00e2nd se porne\u015fte de la o legend\u0103, de la o poveste sau de la un obicei specific zonei.<\/p>\n

\u201eC\u0103l\u0103toria are loc \u00een interiorul \u00eensu\u015fi al omului\u201d<\/p>\n

O adev\u0103rat\u0103 lec\u0163ie de Radio, util\u0103 tuturor! Dar, dup\u0103 p\u0103rerea dumneavoastr\u0103, turismul d\u0103 posibilitatea dezvolt\u0103rii unei leg\u0103turi \u00eentre na\u0163iuni? Putem crea prin c\u0103l\u0103torie pun\u0163i \u00eentre culturi?<\/strong><\/p>\n

\u00centotdeauna, c\u0103l\u0103toriile au avut ca punct de plecare cunoa\u015fterea culturii civiliza\u0163iilor lumii. Drumul spre centrele spirituale, spre diferite zone ale Terrei e un mijloc de a descoperi \u015fi alte civiliza\u0163ii. Experien\u0163ele noi ne \u00eembog\u0103\u0163esc cuno\u015ftin\u0163ele. Numai printr-o deplasare la fa\u0163a locului (inform\u00e2ndu-te \u00eenainte) afl\u0103m cum tr\u0103iesc alte popoare, ce cultur\u0103 au, vizit\u00e2ndu-le muzele, rezerva\u0163iile naturale. \u015etiind istoria acelui popor, descoperim uneori tradi\u0163ii sau obiceiuri apropiate nou\u0103. Pelerinajul la fa\u0163a locului st\u00e2rne\u015fte dorin\u0163a de cunoa\u015ftere concret\u0103 \u015fi spiritual\u0103, deschide o poart\u0103 spre \u00een\u0163elegere. De fapt, \u00een ultima instan\u0163\u0103, c\u0103l\u0103toria are loc \u00een interiorul \u00eensu\u015fi al omului.<\/p>\n

\u201e\u00cen\u0163elep\u0163ii Cet\u0103\u0163ii\u201d<\/strong><\/p>\n

S\u0103 revenim la activitatea dumneavoastr\u0103 de la Societatea Rom\u00e2na de Radio. Timp de aproape 7 ani a\u0163i realizat o emisiune cu personalit\u0103\u0163i din diverse domenii. \u201e\u00cen\u0163elep\u0163ii Cet\u0103\u0163ii\u201d a fost \u015fi o emisiune pentru Fonoteca de aur a Postului Na\u0163ional de Radio. A\u0163i dori s\u0103 ne \u00eemp\u0103rt\u0103\u015fi\u0163i un eveniment special, o \u00eent\u00e2lnire nea\u015fteptat\u0103, o surpriz\u0103 pl\u0103cut\u0103 de la una din edi\u0163iile acestei emisiuni?<\/strong><\/p>\n

De\u015fi Seneca spunea c\u0103, \u201enimeni nu ajunge la \u00een\u0163elepciune din \u00eent\u00e2mplare\u201d, iar Ovidiu sus\u0163inea c\u0103, \u201e\u00een\u0163elepciunea vine o dat\u0103 cu anii\u201d am constatat, totu\u015fi indiferent de v\u00e2rst\u0103, o coordonat\u0103 comun\u0103 a \u00een\u0163elep\u0163ilor invita\u0163i \u00een emisiune: respectul pentru adev\u0103r, despre care A. I. Herzen afirma c\u0103: \u201ereprezint\u0103 \u00eenceputul \u00een\u0163elepciunii\u201d. Fiecare \u00eent\u00e2lnire cu \u201e\u00een\u0163elep\u0163ii cet\u0103\u0163ii\u201d a fost un eveniment, o \u00eent\u00e2lnire \u00een care s-au spus multe adev\u0103ruri, \u00een care vorbeau faptele. E minunat c\u00e2nd descoperi o personalitate \u00een complexitatea ei. A fost fascinant s\u0103 cunosc at\u00e2\u0163ia \u00een\u0163elep\u0163i ai neamului de diferite profesiuni. De aceea \u00eemi este greu \u015fi ar fi nedrept s\u0103 vorbesc despre cineva \u015fi s\u0103 nu-i numesc \u015fi pe ceilal\u0163i. Am s\u0103 amintesc totu\u015fi, dou\u0103 personalit\u0103\u0163i care nu mai sunt printre noi, dar care au l\u0103sat viitorimii lucr\u0103ri \u015fi lucruri de necontestat. Am s\u0103 povestesc pe scurt.<\/p>\n

Am a\u015fteptat trei zile, \u00eentr-un Sibiu canicular, dialogul pe care doream s\u0103-l realizez cu IPS dr. Antonie Pl\u0103m\u0103deal\u0103, fostul Mitropolit al Ardealului, Cri\u015fanei si Maramure\u015fului. Era foarte bolnav, \u015fi m-a primit st\u00e2nd \u00eentr-un scaun cu rotile. Vocea sa \u00eens\u0103, avea duritate de cristal, era puternic\u0103, atunci c\u00e2nd dorea s\u0103 sublinieze ceva. Am fost ultima \u015fi singura persoan\u0103 c\u0103reia i-a dat un interviu \u00eenainte cu c\u00e2teva luni de a trece \u00een nefiin\u0163\u0103. De aceea consider dialogul, \u00eentr-un fel, un testament l\u0103sat nou\u0103 \u015fi poate, M\u00e2n\u0103stirii Br\u00e2ncoveanu de la S\u00e2mb\u0103ta de Sus. M\u0103 impresionase lucrarea sa \u201eAcademia S\u00e2mb\u0103ta\u201d, pe frontispiciul c\u0103reia scrie \u201ede spiritualitate, cultur\u0103, art\u0103 \u015fi \u015ftiin\u0163\u0103\u201d, pe care o v\u0103zusem cu diferite ocazii, \u00een timp ce se ridica sau se finisa. Am s\u0103 redau c\u00e2teva idei din dialogul purtat: \u201eRolul Academiei de la S\u00e2mb\u0103ta de Sus\u201d, mi-a spus, este cel de culturalizare a neamului rom\u00e2nesc. Este f\u0103cut\u0103 absolut independent fa\u0163\u0103 de alte academii din lume. Am g\u00e2ndit-o s\u0103 fie pentru poporul rom\u00e2n, \u00een primul r\u00e2nd un mijloc de repunere \u00een prim plan a valorilor cre\u015ftine. Dar am g\u00e2ndit-o ca un loc de organizare de conferin\u0163e \u015fi ceva mai mult: s\u0103 fac un spa\u0163iu de vacan\u0163\u0103 pentru preotesele \u015fi preo\u0163ii de la noi. La \u00eenceput nu i-am dat importan\u0163a pe care o va lua \u015fi a dob\u00e2ndit-o \u00eentr-un an de zile, ca o cas\u0103, care s\u0103 fie locuit\u0103 de cei care vor s\u0103 participe la congrese, fiind acum mult mai mare \u015fi mai important\u0103. Pe mine m\u0103 intereseaz\u0103 un singur lucru \u015fi anume, ca poporul rom\u00e2n s\u0103 beneficieze de aceast\u0103 Academie. Am ridicat-o l\u00e2ng\u0103 ctitoria ortodox\u0103 a lui Br\u00e2ncoveanu din mijlocul Transilvaniei, la poalele Mun\u0163ilor F\u0103g\u0103ra\u015f, cu un peisaj mirific, pentru a oferi un loc pl\u0103cut\u201d\u2026<\/p>\n

Am profitat \u015fi l-am \u00eentrebat de prestigiosul muzeu ce are \u015fi o bibliotec\u0103 cu incunabule, cu sute de volume \u00eencep\u00e2nd din secolul al XV-lea: \u201eacolo am \u015fi scrisorile de mare valoare, ale lui Nichifor Crainic, Tudor Arghezi, Dimitrie Bolintineanu\u2026Vreau s\u0103 le expun \u015fi pe multe altele importante, pentru educarea tineretului, mai ales pentru tinerii care vor s\u0103 ia model. Pentru ca \u00eentotdeauna modelul \u00eel face pe cel ce vede s\u0103 doreasc\u0103 s\u0103 realizeze \u015fi el ceva\u201d.<\/p>\n

Tot despre modele mi-a vorbit \u015fi Artur Silvestri, care a plecat dintre noi acum un an de zile, la sf\u00e2r\u015fit de noiembrie. El g\u00e2ndise pentru min\u0163ile luminate ale rom\u00e2nilor de pretutindeni adev\u0103rate \u201eforuri\u201d pentru \u201eideile-for\u0163\u0103\u201d, adunate ca pe un patrimoniu al \u0163\u0103rii \u00een imperiul s\u0103u mediatic, unde le-a dat \u00eencredere scriitorilor si publici\u015ftilor rom\u00e2ni, mai pu\u0163in cunoscu\u0163i, \u00een valoarea lor creatoare. Pe Oamenii Mari, cei care au r\u0103mas modelele neamului \u00eei numea \u201e\u00cen\u0163elep\u0163ii secre\u0163i ai na\u0163iei\u201d: \u201e\u015ecoala lor era altundeva. Ei erau ca Socrate \u00abpe uli\u0163\u0103\u00bb, \u00een biblioteci, la Academie, \u00eentr-o Academie care avea marile gr\u0103dini de Lyceum; a\u015fa \u00eemi apar acum, din perspectiva memoriei care transfigureaz\u0103 \u015fi explic\u0103, marile gr\u0103dini \u00een care \u00eei \u00eent\u00e2lneam\u2026 \u015ei am \u00eencredin\u0163are ca tr\u0103im \u00eentr-o lume ce ne vorbe\u015fte \u00een fiecare clip\u0103\u2026 \u00eentr-un orizont al tainei, unde tot ceea ce este vizibil poate s\u0103 ascund\u0103 \u015fi o alt\u0103 realitate, cu sensurile ei indistincte \u015fi care vor s\u0103 comunice cu noi\u2026 Nu suntem de acum doar, suntem dintr-un \u00abundeva\u00bb ce se recapituleaz\u0103 tot timpul si se repet\u0103, traduc\u00e2ndu-se \u00een ceva ce ne vorbe\u015fte\u201d.<\/p>\n

Cenaclul \u201eCetatea lui Bucur\u201d<\/strong><\/p>\n

Minunat\u0103 este g\u00e2ndirea \u00een\u0163elep\u0163ilor neamului. Printre ei se afl\u0103 \u015fi aceia, care au participat la scrierile adunate \u00een c\u0103r\u0163ile colective, g\u00e2ndite pe c\u00e2te o idee de Artur Silvestri. \u015etiu c\u0103 ei sunt prezen\u0163i \u00een continuare, scriind la revistele create de Artur Silvestri \u00een Asocia\u0163ia Rom\u00e2n\u0103 pentru Patrimoniu, acum sus\u0163inute \u015fi \u00eengrijite de so\u0163ia sa, Mariana Br\u0103escu Silvestri. Printre aceste reviste se afla \u015fi \u201eCetatea lui Bucur\u201d a c\u0103rei redactor \u015fef sunte\u0163i, adun\u00e2ndu-i pe scriitorii despre care vorbea\u0163i \u015fi \u00een jurul revistei \u015fi al cenaclului cu acela\u015fi nume. Ce ar trebui s\u0103 \u015ftie o persoan\u0103 care dore\u015fte s\u0103 participe la Cenaclul \u201eCetatea lui Bucur\u201d?<\/strong><\/p>\n

Cenaclul e o \u015fans\u0103 pentru toat\u0103 lumea. Totul e s\u0103 vad\u0103, cum spunea Constantin Noica, minunile din jurul lor \u015fi s\u0103 le descrie: \u201eminunile \u2013 miracolul naturii, al cuv\u00e2ntului, al omului, al iubirii. Ne trebuie foarte pu\u0163in s\u0103 descoperim miracolul. Nu avem dec\u00e2t sa \u00eentindem m\u00e2na, ca \u00een rai, \u015fi s\u0103 le culegem roadele\u201d. Cel care a cules roadele g\u00e2ndirii sale, cum spune Noica, \u00eentr-o carte este invitat s\u0103-i lans\u0103m acea carte \u00een cenaclul nostru. Fiindc\u0103, fiecare carte e plina de \u00een\u0163elepciune, iar cum spunea Blaga, \u201e\u00eentr-o cultura, substan\u0163a ei se revela \u00een subiecte\u201d.<\/p>\n

Ce mesaj a\u0163i dori s\u0103 le transmite\u0163i cititorilor no\u015ftri?<\/strong><\/p>\n

A\u015f r\u0103spunde printr-o cugetare a lui Constantin Noica: \u201eCuiva care ne cuprinde, s\u0103-i cerem \u00een fiecare \u00eenceput de ziu\u0103: \u00abFiin\u0163a noastr\u0103 cea de toate zilele, d\u0103-ne-o nou\u0103 ast\u0103zi. F\u0103 astfel, \u00eenc\u00e2t faptele \u015fi iubirile noastre s\u0103 aib\u0103 sens \u015fi ca ziua noastr\u0103 s\u0103 \u0163in\u0103\u00bb\u201d.<\/p>\n

Octavian CURPA\u015e<\/em><\/p>\n

Phoenix<\/em>, Arizona<\/em><\/em><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Redactor \u015fef, revista de literatur\u0103, carte, art\u0103 \u201eCetatea lui Bucur\u201d Pre\u015fedinte, Liga Scriitorilor Rom\u00e2ni, Filiala Bucure\u015fti Elisabeta Iosif este realizatoarea [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-3755","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3755","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=3755"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3755\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=3755"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=3755"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=3755"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}