{"id":3777,"date":"2012-04-02T15:50:45","date_gmt":"2012-04-02T15:50:45","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=3777"},"modified":"2012-04-03T15:53:26","modified_gmt":"2012-04-03T15:53:26","slug":"preotul-gheorghe-tatu-din-sebesul-de-sus-%e2%80%93-temnita-pentru-spoveda","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2012\/04\/02\/preotul-gheorghe-tatu-din-sebesul-de-sus-%e2%80%93-temnita-pentru-spoveda\/","title":{"rendered":"Preotul GHEORGHE TATU din Sebe\u015ful de Sus \u2013 Temni\u0163a pentru spovedanie!"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a><\/p>\n

Preotul Gheorghe Tatu din Sebesul de Sus, militant activ \u00eempotriva comunismului, a fost una dintre victimele\u00a0 ticalosului regim instaurat la 23 august 1944 \u00een Rom\u00e2nia. \u00cen anul 1953 ajunge dupa gratii si petrece zece ani din viata \u00een temnitele comuniste, \u00een timp ce famila sa suporta consecintele.<\/p>\n

Informatiile despre dosarul preotului Gheorghe Tatu sunt lapidare iar motivele arestarii sale, de-a dreptul hilare: Preotul Gheorghe Tatu din Sebesul de Sus, Sibiu a fost arestat si condamnat pentru ca a spovedit persoane urmarite de securitate! \u2013 scrie \u00een dreptul numelui sau, \u00een listele cuprinz\u00e2nd preotii arestati \u00een acea perioada.<\/p>\n

Lipsa de dovezi, desi atitudinea si actiunile preotului fusesera, fara \u00eendoiala, anticomuniste, au condus, probabil, la fabricarea de acuzatii.<\/p>\n

Drama familiei Tatu din Sebesul de Sus am aflat-o de la Doina Tatu (casatorita Nicula), care mi-a povestit mai pe larg despre cele \u00eent\u00e2mplate \u00een copilaria si tineretea sa, la Sebesul de Sus, si nu numai. Ea a fost recent \u00een vizita la Dumitru Sinu la Phoenix, Arizona. Nici cei 63 de ani de c\u00e2nd nea Mitica a plecat din tara si nici miile de kilometri care-i despart, n-au umbrit prietenia care s-a sudat cu multi ani \u00een urma, \u00een satul copilariei lor.<\/p>\n

Doar patina timpului si-a lasat amprenta asupra celor doi, aflati astazi la v\u00e2rsta senectutii, las\u00e2ndu-le \u00eensa la fel de vii, amintirile.<\/p>\n

Drama preotului Gheorghe Tatu \u2013 detinut politic!<\/strong><\/p>\n

Gheorghe Tatu este ultimul dintre cei sapte copii ai lui Ion Tatu, multi ani primar \u00een Sebesul de Sus, la \u00eenceputul secolului XX. Vede lumina zilei \u00een satul de la poalele masivului Suru, din muntii Fagaras, la data de 1 aprilie 1909. Scoala primara o face \u00een satul natal, iar apoi urmeaza cursurile Scolii Pedagogice din Sibiu. \u00cesi continua studiile tot la Sibiu, si \u00een anul 1932 absolva cursurile Facultatii de Teologie Ortodoxa din orasul de pe malul Cibinului.
\nFacultatea de Teologie Ortodoxa din Sibiu este cea mai veche institutie de acest gen din tara. \u00cenfiintata \u00een 1786, ca Scoala Teologica, reorganizata sub conducerea lui Gheorghe Lazar, \u00een 1811, functioneaza ne\u00eentrerupt p\u00e2na astazi. \u00cen perioada 1948-1990, sub numele de Institut Teologic de Grad Universitar, a fost una dintre cele doua scoli teologice ortodoxe de rang universitar din Rom\u00e2nia, care au pregatit slujitorii Bisericii Ortodoxe. Din 1990 devine parte componenta a Universitatii din Sibiu.
\n\u00cen anul 1933, Gheorghe Tatu se casatoreste cu Eudochia Sp\u00e2rlea, din Avrig, nepoata preotului C\u00e2rdea. Nascuta \u00een Avrig, la 30 ianuarie 1906, Eudochia face clasele primare \u00een satul natal, dupa care urmeaza cursurile Scolii Normale din Cluj. Dupa casatorie, \u00eesi urmeaza sotul care slujeste ca preot \u00een Sebesul de Sus si lucreaza aici ca \u00eenvatatoare.
\nEra o moda a vremii ca tinerii preoti sa se \u00eensoteasca cu \u00eenvatatoare, mai ales \u00een mediul rural, fenomen arhicunoscut \u00een traditia satului rom\u00e2nesc: o combinatie fericita, scoala si biserica facusera dintotdeauna casa buna \u00eempreuna! Nea Mitica Sinu si-a adus aminte, la un moment dat, de sarbatoarea Floriilor. Mi-a povestit atunci, cum toti copiii de la scoala, \u00een frunte cu \u00eenvatatorul Stoia, parintele Tatu si doamna preoteasa, mergeau \u00een dimineata Floriilor \u00een afara satului, ca apoi sa revina pe ulitele lui, frumos \u00eencolonati, cu cei doi barbati \u00een fata si doamna Eudochia \u00een urma lor, \u00eentr-o procesiune emotionanta, purt\u00e2nd ramuri de salcie \u00een m\u00e2ini, si c\u00e2nt\u00e2nd pricesne specifice Floriilor.
\nLa 19 august 1934, casa preotului Tatu se umple de bucuria venirii pe lume a unei fetite dragalase, care va purta numele Doina. Fericirea tinerei familii sporeste \u00een 1937 c\u00e2nd se naste primul baiat, Septimiu Bujor Tatu si mai apoi, \u00een timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial, \u00een 1941, c\u00e2nd vine al treilea copil care poarta numele tatalui, Gheorghe, si este rasfatatul familiei. \u00cemi povestea Doina Tatu ca celui mic, toata familia \u00eei spunea Puiu!
\n\u00cen ciuda greutatilor inerente aparute pe vreme de razboi, familia preotului Tatu era fericita si privea cu \u00eencredere spre timpuri mai bune.
\nRegimul comunist proaspat instaurat era \u00een plina ascensiune. \u00censa \u00eencet, \u00eencet a \u00eenceput sa-si arate dintii de fiara, manifest\u00e2ndu-si influenta nefasta \u00een toate mediile sociale. Se produsese o adevarata rasturnare a valorilor si \u00eencepuse prigoana \u00eempotriva slujitorilor bisericii si a celor care nu rezonau cu ideologia comunista. Nemultumirile se \u00eenmulteau vizibil si lupta rezistentei anticomuniste se intensificase.
\nInjustitiile practicate de un sistem ticalosit, aflat \u00een distonanta cu idealurile poporului rom\u00e2n, pe fondul unei campanii puternice de discreditare a bisericii, \u00een favoarea\u00a0 comunismului ateist, \u00eel determina pe Gheorghe Tatu sa se ralieze miscarii anticomuniste, devenind militant activ. Inteligenta preotului si totodata, precautia, \u00eel ajuta sa se strecoare prin filtrul securitatii, care nu-i gaseste motive plauzibile de arestare. Dar cum de ghearele temutei securitatii nu aveai cum sa scapi, motivele arestarii sale din 1953 sunt, probabil, fabricate: este arestat si condamnat pentru spovedirea persoanelor urmarite de securitate! Ce hilar!
\nComunismul instaurat \u00een Europa primei jumatati a secolului XX s-a napustit ca o fiara asupra oricaror forme de credinta<\/a> care nu urmau doctrina comunista, \u00een tarile care i-au cazut victima, printre care si \u00een Rom\u00e2nia. Conflictele \u00eentre laicii orbiti de comunism si biserica, pe fondul permanentelor fram\u00e2ntari generate de actiunile rezistentei anticomuniste \u00een diferitele ei forme, ofereau reprezentantilor bisericii doua posibilitati: fie mentinerea si sustinerea ideilor lor, purt\u00e2nd manifestul rosu \u00een buzunar, fie convertirea lor peste noapte \u00een comunisti cu crucea de g\u00e2t\u2026 Gheorghe Tatu \u00eensa si-a purtat crucea \u00een spiritul acelorasi idei, razbat\u00e2nd prin jungla comunista si ram\u00e2n\u00e2nd fidel convingerilor sale.
\nUn complet de judecata de la Tribunalul Brasov \u00eel judeca si-l condamna la zece ani de \u00eenchisoare. Ceea ce a \u00eendurat \u00een anii de detentie Gheorghe Tatu, numai el si Dumnezeu au stiut! Conditiile din \u00eenchisori si ororile unui regim draconic din interiorul lor au facut multe victime. Scapa cine poate sau cine rezista! Dupa aproape zece ani de perindare prin temnitele comuniste de la Sibiu, Codlea, Aiud, Gherla, Salcia si\u00a0 Periprava, este eliberat \u00een toamna anului 1962.
\nArestarea preotului Tatu a avut o puternica rezonanta \u00een r\u00e2ndurile enoriasilor sai. Fusese un om de omenie, un preot dedicat meseriei sale si \u00een primul r\u00e2nd un om cu suflet mare.
\n\u201cNu pot dec\u00e2t de bine sa-mi amintesc de popa Tatu \u2013\u00a0 spune nea Mitica \u2013 nimeni nu avea o vorba rea de spus de el si de doamna Eudochia. Nu exista satean care sa fi avut nevoie de sfatul sau sprijinul sau, sa nu-l primeasca! Era trup si suflet pentru obstea sateasca, doar era fiu de primar! \u00cemi aduc aminte cum doamna preoteasa le \u00eenvata pe fete lucru manual, gospodarie si multe lucruri folositoare \u00een viata. Era o femeie de exceptie, care punea mult suflet \u00een profesia ei. A adus razboiul de tesut la scoala ca sa le \u00eenvete pe fete sa teasa. Ieseau din m\u00e2na fetelor, sub \u00eendrumarea doamnei Eudochia, niste lucrusoare minunate, de la prosoape cu motive nationale, la tot felul de covorase si perdele, pe care le vindeau, iar cu banutii adunati erau cumparate diverse materiale si lucruri trebuincioase scolii\u201d.
\nImediat dupa arestarea preotului, sotia sa este data afara din \u00eenvatam\u00e2nt, constituind un pericol si \u00een acelasi timp, un exemplu negativ pentru elevii sai, \u00eensa doar \u00een conceptia comunistilor. Eudochia Tatu era o femeie foarte apreciata si o dascalita desav\u00e2rsita pentru comunitatea din Sebesul de Sus.
\nRamasa fara loc de munca, cu trei copii de crescut, preoteasa Eudochia Tatu \u00eesi ia copiii si se muta la Avrig, \u00een satul sau natal.
\nDupa ce iese din \u00eenchisoare, \u00een 1962, preotul lucreaza pe unde poate pentru a-si c\u00e2stiga existenta si a-si \u00eentretine familia, din care lipsise aproape zece ani. La \u00eenceput si-a gasit de lucru la Codlea, apoi a lucrat ca pontator la uzina de la M\u00e2rsa, p\u00e2na c\u00e2nd a reusit sa obtina reabilitarea si revenirea \u00een r\u00e2ndurile preotimii. A fost un proces anevoios dar fiind un om perseverent si demn, a reusit sa obtina o parohie, de data aceasta \u00een localitatea Bradu.
\nDoamna preoteasa s-a angajat ca si contabila la o fabrica de sticla, unde a lucrat p\u00e2na la v\u00e2rsta de pensionare.
\nParintele Gheorghe Tatu s-a stins din viata la data de 15 iulie 1975 si a fost \u00eenmorm\u00e2ntat la Avrig. Eudochia Tatu si-a urmat sotul dupa multi ani. A trecut \u00een eternitate la 29 martie 1999, fiind \u00eenmorm\u00e2ntata alaturi de sotul ei si las\u00e2nd \u00een urma imaginea unei femei admirabile.
\nDar copiii preotului au suportat consecintele convingerilor si actiunilor anticomuniste ale tatalui lor. R\u00e2nd pe r\u00e2nd, toti trei s-au confruntat cu tot felul de piedici \u00een procesul de formare profesionala.<\/p>\n

\u201cGreselile\u201d parintilor\u2026 necazurile copiilor!<\/strong><\/p>\n

C\u00e2nd Gheorghe Tatu a fost arestat, fiica sa, Doina, era studenta \u00een anul I la matematica, la Cluj, iar baietii erau minori. Dosarul penal al tatalui \u00eei aduce mari necazuri tinerei studente. Era pe punctul de a fi exmatriculata din facultate \u00eensa, printr-un noroc fantastic, reuseste sa ajunga la rectorul Universitatii clujene, care, pe vremea aceea, era Raluca Ripan, un nume stralucit al chimiei rom\u00e2nesti. Doina Tatu a gasit \u00eentelegere si sprijin din partea Ralucai Ripan, reusind sa-si termine studiile \u00eencepute la Facultatea de Matematica clujeana. Era o studenta buna si nu era responsabila de convingerile politice ale parintelui sau.
\nAcademicianul Raluca Ripan a fost o proeminenta personalitate a scolii de chimie clujene, prima femeie-rector din istoria institutiilor de \u00eenvatam\u00e2nt superior din Rom\u00e2nia, ctitor, si primul director al Institutului de Chimie din Cluj, care \u00eencep\u00e2nd cu anul 1994 \u00eei poarta numele.
\nNici baietii familiei Tatu n-au fost scutiti de repercursiunile actiunilor tatalui lor, resimtindu-le mai ales, dupa terminarea liceului.
\nS-au \u00eenscris am\u00e2ndoi la facultatea de medicina umana, de unde au fost ulterior exmatriculati, datorita originii nesanatoase pe care o aveau: proveneau dintr-o familie cu un tata anticomunist, dusman al partidului\u2026
\nDar au perseverat, nu s-au dat batuti si s-au \u00eenscris la Facultatea de Medicina Veterinara, pe care au absolvit-o.
\nCel mare, Bujor, a fost repartizat mai \u00eent\u00e2i la Ceala, \u00een judetul Arad, iar ulterior s-a transferat la Avrig, unde locuieste si astazi, \u00een casa parinteasca.
\nMezinul familiei Tatu, Puiu (Gheorghe), a lucrat si a locuit multi ani la Sf\u00e2ntu Gheorghe, \u00een judetul Covasna.\u00a0 Acum \u00eensa, la pensie, s-a mutat si el la Avrig, \u00een casa bunicilor sai, care este l\u00e2nga casa lui Bujor.
\n\u201cDoar eu nu sunt acasa, la Avrig \u2013 \u00eemi spune Doina Nicula \u2013 eu mi-am urmat ursitul, dar nu sunt departe de fratii mei, locuiesc la Sibiu\u201d.<\/p>\n

Matematica e ca o fata frumoasa\u2026<\/strong><\/p>\n

\u201c\u00cemi amintesc cu drag\u00a0 de parintele Tatu, de doamna \u00eenvatatoare\u00a0 Eudochia, de copiii lor, dar mai ales de fata popii (Doina) care s-a maritat cu cel mai bun prieten al meu\u201d, mi-a spus odata nea Mitica.
\nAsa am aflat si eu, tocmai de la fata popii! Gratie sprijinului acordat de rectorul\u00a0 Raluca Ripan, Doina Tatu termina facultatea si se casatoreste cu Emilian Nicula. Am\u00e2ndoi au fost studenti la Cluj. Unindu-si destinele, cei doi erau hotar\u00e2ti sa-si \u00eentemeieze o familie si sa se bucure \u00eempreuna de viata.
\nDe profesie inginer chimist, sotul Doinei obtine un loc de munca la Combinatul Chimic din Fagaras si \u00een 1956, cei doi tineri se muta aici. Doina va lucra ca profesor de matematica\u00a0 \u00een cadrul Liceului Radu Negru.
\nAcest liceu, astazi cunoscut sub numele de Colegiul National \u201cRadu Negru\u201d, este cea mai veche institutie de \u00eenvatam\u00e2nt secundar din Tara Fagarasului, fondata la 13 septembrie 1869, de catre carturarul transilvanean Ion Codru Dragusanu, care \u00eei da si numele\u00a0 \u201cRadu Negru\u201d. Demni de numele si prestigiul colegiului sunt si cei care au deslusit tainele cunoasterii pe bancile sale. Este suficient sa-i amintim aici pe ilustrul scriitor, poet si eseist Octavian Paler, sau pe Paul Goma precum si alte nume stralucite ale culturii si stiintei rom\u00e2nesti, ca sa evidentiem valoarea educativa a institutiei.
\n\u201cMatematica e ca o fata frumoasa \u2013 spune Doina Nicula, cu nostalgie \u00een glas -, daca esti atent cu ea, atunci te place. Daca doua zile o neglijezi, \u00eeti \u00eentoarce spatele. Totodata, matematica formeaza caractere!\u201d
\nAccentu\u00e2nd faptul ca fagarasenii erau oameni isteti si ambitiosi, carora le placea cartea, Doina Nicula mi-a spus ca este m\u00e2ndra de generatiile care i-au trecut prin m\u00e2na. Unii dintre elevii sai au ajuns profesori universitari, medici, academicieni. Printre acestia se numara si Laurentiu Streza, pe numele de mirean Liviu Streza, mitropolitul Ardealului.
\nSotii Nicula au fost apreciati \u00een colectivele \u00een care au lucrat si multumiti de rezultatele muncii lor, fiecare fac\u00e2ndu-si meseria cu pasiune si daruire. Doina, un priceput profesor de matematica, Emilian un inginer chimist specializat si \u00een operatiunile de export \u2013 ceea ce i-a deschis portile spre lume. A fost \u00een multe tari ale lumii, l-a fascinat Egiptul, a ajuns si \u00een El Salvador, America de Sud, a calatorit foarte mult \u00een interes de serviciu.
\nS-au bucurat de viata, si-au petrecut concediile departe de casa, la mare sau la munte. Preferau \u00eensa muntele!
\nDoina Nicula s-a pensionat \u00een 1989, la doi ani dupa ce Emilian se pensionase de boala (1987). Din pacate, \u00een 2003, la 74 de ani, se stinge din viata. Sotii Nicula au avut o casnicie fericita, s-au respectat si s-au iubit timp de 47 de ani, si-au fost aproape si la bucurie si la necaz. Vorbindu-mi de sotul ei, Doina Nicula nu are dec\u00e2t cuvinte de lauda la adresa lui: \u201dA fost un bun inginer, un tata desav\u00e2rsit, un sot iubitor, un om cult, corect, vesel si \u00een plus stia sa c\u00e2nte foarte frumos\u201d.
\nProdusul dragostei lor este un baiat, Horea, de profesie inginer, care din 1990 s-a stabilit \u00een Belgia, \u00een orasul Spa. Este casatorit cu o fosta colega, tot\u00a0 Doina o cheama, ca pe mama lui. I-au daruit Doinei si lui Emilian Nicula o nepoata, pe Alexandra, absolventa de\u00a0 facultate la Bruxelles, \u00een prezent masteranda, tot \u00een capitala europeana.
\nChiar daca s-au stabilit \u00een Belgia, Horea si Doina Nicula viziteaza destul de des Rom\u00e2nia. Si mama lui a ajuns de mai multe ori \u00een Belgia. Am \u00eentrebat-o pe doamna Nicula ce parere are despre Belgia. \u201cEste ca o gradina civilizata \u2013 raspunde fata preotului Tatu \u2013 cu oameni politicosi, prietenosi, civilizati. Ma simt foarte bine c\u00e2nd merg acolo\u201d.
\nDoina Nicula a \u00eenvatat engleza si franceza la nivel de conversatie. Poliglotul familiei era \u00eensa sotul ei: \u201cEmilian vorbea cursiv germana, italiana si spaniola, dar nu vorbea engleza. Fiul meu l-a\u00a0 mostenit \u2013 zice Doina -, el are o pasiune exacerbata pentru limbile straine. Vorbeste perfect franceza, neerlandeza (limba care se vorbeste \u00een Flandra si zona Bruxelles),\u00a0 engleza si italiana\u201d.
\nCu toata drama petrecuta \u00een familia preotului Gheorghe Tatu din Sebesul de Sus \u00een vremurile tulburi de dupa venirea regimului comunist la conducerea Rom\u00e2niei, iata ca urmasii lui, au reusit sa depaseasca stavilele ridicate \u00een calea lor si nu si-au facut parintele de r\u00e2s: au devenit buni profesionisti si au ramas, precum parintii lor, oameni de omenie.<\/p>\n

Octavian D. Curpa\u015f<\/p>\n

Phoenix<\/em>, Arizona<\/em><\/p>\n

 <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Preotul Gheorghe Tatu din Sebesul de Sus, militant activ \u00eempotriva comunismului, a fost una dintre victimele\u00a0 ticalosului regim instaurat la [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-3777","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3777","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=3777"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3777\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=3777"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=3777"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=3777"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}