{"id":37890,"date":"2018-04-18T08:46:02","date_gmt":"2018-04-18T08:46:02","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=37890"},"modified":"2018-04-18T09:03:05","modified_gmt":"2018-04-18T09:03:05","slug":"isabela-vasiliu-scraba-lucian-blaga-si-fenomenologia-14","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2018\/04\/18\/isabela-vasiliu-scraba-lucian-blaga-si-fenomenologia-14\/","title":{"rendered":"Isabela VASILIU-SCRABA: Lucian Blaga \u0219i fenomenologia (14)"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a>Motto\u00a0:<\/p>\n

\u201eS\u0103 \u00eenceap\u0103 discipolul cu Metafizica<\/em> lui Aristotel. Si dac\u0103 nu se poate, s\u0103 se lase prostul la c\u00e2nt\u0103ri \u0219i la psalmi\u201d (Ion Sc\u0103rariu, apud. Anton Dumitriu, 1991, TV, 21 iulie).<\/p>\n

 <\/p>\n

C\u00e2nd a imaginat distinc\u021bia dintre fenomen<\/em> \u0219i noumen<\/em>, Platon nu s-a g\u00e2ndit at\u00e2t la planul cunoa\u0219terii lumii \u201esub-lunare\u201d (lumea perceptibil\u0103 prin sim\u021buri), c\u00e2t la p\u0103relnicia umbratic\u0103 a lumii trec\u0103toare \u00een compara\u021bie cu frumuse\u021bea Existen\u021bei eterne a ceea ce d\u0103inuie mereu \u00een deplinul Adev\u0103r (1)<\/strong>. Mitul cavernei din dialogul Politeia <\/em>(vezi Statul<\/em>, vol.I-II., traducere din greac\u0103 veche de prof. Vasile Bichigean, Bucuresti, 1924 si vol. II, Tipografia Matheiu, Bistri\u021ba, 1925; a se vedea \u0219i Isabela Vasiliu-Scraba, Republica interioar\u0103 [la Platon]<\/em>, \u00een rev. \u201eCunoa\u0219te-te\u00a0!\u201d, Bucure\u0219ti, An VI, nr.5\/ 1995, pp.44-46, sau http:\/\/www.scribd.com\/doc\/200758189\/Isabela-Vasiliu-Scraba-Republica-interioara<\/a> , precum si volumul Isabela Vasiliu-Scraba, Mistica platonica<\/em>, 1999, http:\/\/www.scribd.com\/doc\/153749198\/Isabela-Vasiliu-Scraba-Platon-mistic<\/a> ) ilustreaz\u0103 sugestiv aceast\u0103 valorizare a lumii noumenale<\/em>, neobi\u0219nuit\u0103 pentru oamenii de azi care \u201epre\u021buiesc scaunele, averea \u0219i puterea\u201d (Anton Dumitriu, interviu, TVR1,1991). Respectiva \u00eemp\u0103r\u021bire indic\u0103 de asemenea interesul filozofului antic pentru ierarhizarea cunoa\u0219terilor \u00een care pe locul cel mai de sus s-ar g\u0103si cunoa\u0219terea nemijlocit\u0103 a Adev\u0103rului care este cea mai \u00eenalt\u0103 \u0219i cea mai rar\u0103 dintre toate cunoa\u0219terile posibile.<\/p>\n

\u00cen acel interviu difuzat de TVR1 \u00een 1991, Anton Dumitriu spunea c\u0103 m\u00e2ntuirea ar avea trei fe\u021be: (a) partea ritual\u0103 (\u201epsalmii\u201d); (b) teologia \u0219i filozofia (\u00een Occident, Aristotel, prin Toma din Aquino, iar \u00een Orient, Platon \u0219i Aristotel); (c) partea esoteric\u0103, ascuns\u0103, existent\u0103 \u00een Biserica R\u0103s\u0103ritean\u0103 unde s-a ivit isihasmul. \u00cen lumea noumenal\u0103<\/em>, cunoa\u0219terea nemijlocit\u0103 a Adev\u0103rului ar fi posibil\u0103 pentru c\u0103 \u201efondul lumii e g\u00e2ndirea\u201d (nous<\/em>), mai \u00a0 zicea filozoful Anton Dumitriu.<\/p>\n

Entuziasmat de juste\u021bea deosebirii \u0219i chiar a \u00eemp\u0103r\u021birii \u00eentre lumea fenomenal\u0103 \u0219i lumea noumenal\u0103, Immanuel Kant(2)<\/strong> a preluat-o fiindc\u0103 a putut prin ea s\u0103 delimiteze domeniul de universalitate a cunoa\u0219terii omene\u0219ti ca \u021bin\u00e2nd exclusiv de lumea fenomenal\u0103, f\u0103r\u0103 ca prin aceasta s\u0103-L dea de-o parte pe Creator. Ba chiar \u201eimplic\u00e2ndu-L\u201d (ca s\u0103 zicem a\u0219a) de mai multe ori: Odat\u0103 prin postularea diferen\u021bei dintre intelect \u0219i ra\u021biune, pentru ca universalitatea cunoa\u0219terii s\u0103 \u021bin\u0103 de domeniul intelectului, iar universalitatea religiei s\u0103 \u021bin\u0103 de domeniul ra\u021biunii; apoi prin limitarea cuno\u0219terii omene\u0219ti la lumea sensibil\u0103 (fenomenal\u0103<\/em>) dincolo de care se \u00eentinde lumea numenal\u0103<\/em>, inaccesibil\u0103 intelectului. Si, desigur, prin postularea acelui \u201eens rationis<\/em>\u201d \u00een marginea c\u0103ruia Ion Petrovici propusese (discut\u00e2nd problema timpului la cursul s\u0103u despre Kant) o interesant\u0103 \u00een\u021belegere a previziunilor (vezi I. Petrovici, Kant<\/em>, 1937, p.114), a vederii \u201e\u00een duh\u201d care \u0219tie dinainte ceea ce urmeaz\u0103 a se petrece.<\/p>\n

Convins c\u0103 tot ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 pe lume se \u00eent\u00e2mpl\u0103 cu voia lui Dumnezeu, Hegel a urm\u0103rit s\u0103 indice o posibil\u0103 \u00eemp\u0103care a planului epistemologic cu cel ontologic, a fenomenului<\/em> cu noumenul<\/em>, imagin\u00e2nd o Fenomenologie a spiritului.<\/em> \u00cen ea, tot ce apare se \u00eembin\u0103 cu ceea ce este cunoscut la nivel spiritual \u00een istoria culturii, astfel \u00eenc\u00e2t ceea ce a fost \u00eenregistrat ca moment important \u00eentr-o presupus\u0103 evolu\u021bie a omenirii s\u0103 poat\u0103 fi valorizat cognitiv prin intermediul filosofiei culturii, sub forma unei grandioase (\u0219i efemere) viziuni asupra istoriei Spiritului absolut.<\/p>\n

Unul dintre marii no\u0219tri traduc\u0103tori \u0219i interpre\u021bi de filozofie german\u0103 (vezi, de ex., Hegel, Enciclopedia \u0219tiin\u021belor filozofice<\/em>, Buc., 1971\u00a0; precum si capitolul despre Leibniz din Istoria filozofiei moderne. Omagiu prof. Ion Petrovici<\/em>, vol. I, 1937, p.477-521), fost elev (si asistent onorific) al faimosului profesor Nae Ionescu, fost student \u0219i al lui Martin Heidegger, f\u0103cea \u00een jurnalul s\u0103u o observa\u021bie plin\u0103 de t\u00e2lc: \u201ecre\u0219tinismul este la Hegel o experien\u021b\u0103 de baz\u0103 pe care se lupt\u0103 s\u0103 o st\u0103p\u00e2neasc\u0103. Fenomenologia <\/em>lui (Hegel) este o m\u0103rturisire\u201d (Constantin Floru \u00een rev. \u201eJurnalul literar\u201d, Bucuresti, oct.1997, p.9).<\/p>\n

\u00cen secolul XX, desp\u0103r\u021birea platonic\u0103 a noumenului<\/em> de fenomen<\/em>, din varii motive, a intrat din nou \u00een uz, chiar dac\u0103 \u00een forme mai pu\u021bin evidente din cauza noului stil de filozofare. Pentru separarea ontologic\u0103 \u0219i epistemologic\u0103 dintre fenomen <\/em>\u0219i noumen<\/em> a pledat \u00een toat\u0103 opera sa filozofic\u0103 Lucian Blaga, acel g\u00eenditor de mare profunzime \u0219i originalitate care a resim\u021bit foarte acut misterul de nedescifrat al unei transcenden\u021be aflate \u00een spatele oric\u0103rui fenomen, \u00een indiferent ce registru al cunoa\u0219terii \u0219i existen\u021bei s-ar manifesta el. Contemporanul s\u0103u german, Karl Jaspers (3)<\/strong>, a deosebit explicarea<\/em> \u0219tiin\u021bific\u0103 a unui fenomen \u00een necesitatea sa cauzal\u0103 de \u00een\u021belegerea<\/em> fenomenului, implic\u00e2nd o tr\u0103ire \u00een plan existen\u021bial, cu darul de a eviden\u021bia at\u00eet natura transcendent\u0103 a esen\u021bei umane c\u00eet si sursa noumenal\u0103 a tot ce este aparent. Asemenea considera\u021bii ale lui Jaspers au fost puse \u00een leg\u0103tur\u0103 cu experien\u021ba sa de psihiatru care-l f\u0103cuse s\u0103 constate c\u0103 fenomenele din c\u00eempul faptelor suflete\u0219ti ar fi de cercetat altfel dec\u00eet fenomenele fizice. Dac\u0103 \u00een fizic\u0103 fenomenele, av\u00e2nd o semnifica\u021bie bine determinat\u0103, s-ar l\u0103sa descrise si \u201eexplicate\u201d prin formule matematice, fenomenelor suflete\u0219ti le trebuie c\u0103utat\u0103 semnifica\u021bia, c\u0103ci ele ar fi de \u201e\u00een\u021beles\u201d numai \u00een contextul \u00een care se produc.<\/p>\n

Dar cea mai fericit\u0103 cuplare a planului epistemologic cu cel ontologic a p\u0103rut multor filozofi ai secolului trecut c\u0103 ar oferi-o metoda fenomenologic\u0103<\/em>. Teoretizat\u0103 de Husserl (si amintit\u0103 studen\u021bilor s\u0103i de Nae Ionescu), metoda a fost apreciat\u0103 datorit\u0103 celor dou\u0103 fa\u021bete ale ei: una descriind fenomenul \u0219i alta intuitiv\u0103 (noetic\u0103<\/em>). Prin latura descriptiv\u0103, metoda se ar\u0103ta a fi ata\u0219at\u0103 de obiect, iar prin intui\u021bia direct\u0103 a \u201cesen\u021bei\u201d fenomenului de cercetat, ea aspira c\u0103tre eviden\u021bierea adev\u0103ratei naturi a fenomenului. Mircea Vulc\u0103nescu -filosof de voca\u021bie, dar \u0219i eminent sociolog- a utilizat metoda fenomenologic\u0103 \u00een ambele domenii. Ca filozof al acelei \u0218coli<\/em> (unic\u0103 \u00een lume) de sociologie monografic\u0103<\/em>, M. Vulc\u0103nescu a aplicat metoda fenomenologic\u0103 (4)<\/strong> pentru descrierea datelor adunate de echipele de cercet\u0103tori ai satelor rom\u00e2ne\u0219ti. Partea \u201cintuitiv\u0103\u201d i-a folosit la g\u0103sirea semnifica\u021biei faptelor complexe aflate la \u201cjonc\u021biunea existen\u021bei naturale cu existen\u021ba spiritului\u201d (Mircea Vulc\u0103nescu), ajung\u00e2nd astfel la \u201contologia regional\u0103 a existen\u021bei sociale\u201d . Ca fenomenolog, dar si ca istoric literar, scrie \u00een 1934 splendidul studiu Ion Creang\u0103 v\u0103zut de genera\u021bia actual\u0103<\/em> publicat la Cluj \u00een rev. \u201eG\u00e2nd rom\u00e2nesc\u201d (an III, nr. 1, ian. 1935, p.1-16; vezi \u0219i paginile din jurnalul so\u021biei sale referitoare la conferin\u021ba despre Creang\u0103: M\u0103rg\u0103rita Ioana Vulc\u0103nescu, Memorii-Jurnal<\/em>, vol. I, Ed. Vitruviu, Bucure\u0219ti, 2013, p. 248). \u00cen filozofia sa original\u0103, ambele fa\u021bete ale fenomenologiei au putut da relief unor fapte ce se las\u0103 mai greu descrise, \u201cdimension\u00eend\u201d lucruri dificil de m\u0103surat, cum ar fi de pild\u0103 \u201cexisten\u021ba\u201d \u00een spiritualitatea poporului rom\u00e2n (vezi Mircea Vulc\u0103nescu, Dimensiunea rom\u00e2neasc\u0103 a existen\u021bei<\/em>, martie 1944).<\/p>\n

Se cuvine \u00eens\u0103 de subliniat c\u0103 succesul fenomenologiei, la mod\u0103 \u0219i \u00een ziua de azi,\u00a0\u00a0a fost asigurat mai mult de pluralitatea de \u00een\u021belesuri ce i-au fost atribuite (5)<\/strong>, dec\u00eet de virtu\u021bile preconizate de Husserl la \u00eenceputul secolului XX.\u00a0\u00a0Gabriel Marcel observase \u00een 1971 c\u0103 \u201efilozofia modern\u0103 are un limbaj at\u00e2t de dificil \u00eenc\u00e2t e greu s\u0103 afirmi ce este ea, ce sens are ea\u201d\u00a0(6)<\/strong>. Desigur, remarca r\u0103m\u00e2ne valabil\u0103 \u0219i dup\u0103 \u00eenlocuirea termenului de \u201efilozofie\u201d cu cel de \u201efenomenologie\u201d .<\/p>\n

Cu referire la prezentarea filozofiei blagiene de c\u0103tre clientela lui R\u0103dulescu-Motru care el \u00eensu\u0219i \u00eel criticase cu s\u00e2rg, Lucian Blaga sesizase din 1932-1933 \u00eenclina\u021bia unor recenzen\u021bi bucure\u0219teni de a se crede originali folosind termenul de \u201cfenomenologie\u201d \u00een zone \u00een care alt\u0103 dat\u0103 s-ar fi folosit pur \u0219i simplu termenul de \u201cfilozofie\u201d. \u00cen ce-l prive\u0219te pe Blaga, el pur \u0219i simplu considera metoda fenomenologic\u0103 limitativ\u0103. Pe de-o parte, nivelul simplei descrieri a unor fenomene \u00eei p\u0103rea lui Blaga (prin excelen\u021b\u0103 creator)\u00a0\u00a0mult prea modest, \u00een timp ce preten\u021bia metodei fenomenologice de a r\u0103zbi de-a dreptul spre \u201cadev\u0103rata esen\u021b\u0103\u201d \u00eei p\u0103rea cam exagerat\u0103.<\/p>\n

    \n
  1. Liiceanu, pe c\u00e2nd era cercet\u0103tor la Institutul de Filozofie \u00een colectivul condus de ideologul Henri Wald, a publicat (\u00een \u201eRevista de filozofie\u201d, Tomul 14, nr.2, 1967, p.157-162) un text modest, intitulat Pe marginea unor inedite<\/em>, despre trei scrisori trimise de marele filozof Lucian Blaga (\u201eRevista de filozofie\u201d, Tomul 13, 1966, p.149) lui I. Bruc\u0103r spre a-i explica unde gre\u0219e\u0219te c\u00e2nd \u00eel consider\u0103 fenomenolog.<\/li>\n<\/ol>\n

    Dac\u0103 ne g\u00e2ndim c\u0103 p\u00e2n\u0103 \u00een 1969 filozofia lui Blaga fusese scoas\u0103 (pentru mai bine de dou\u0103 decenii) din cultura rom\u00e2n\u0103 de mercenarii ocupantului sovietic, si c\u0103 numele lui Blaga urma s\u0103 fie introdus \u00een manualele de liceu (7)<\/strong> \u00een anul c\u00e2nd s-a retip\u0103rit\u00a0Trilogia culturii<\/em> (1944; 1969),\u00a0<\/strong>putem s\u0103 ne d\u0103m seama de importan\u021ba public\u0103rii comentariilor t\u00e2n\u0103rului comunist Gabriel Liiceanu (n. 1942). De altfel, 1967 fusese \u0219i anul \u00een care se hot\u0103r\u00e2se curtarea faimosului Mircea Eliade\u00a0(8)<\/strong>, spre a face c\u00e2t mai vizibil\u0103 (pentru exterior!) noua atmosfer\u0103 de oarecare pre\u021buire a literaturii rom\u00e2ne\u0219ti, ilustrat\u0103 (de ex.) prin aprobarea public\u0103rii volumului Portrete \u0219i reflec\u021bii literare<\/em> a lui Constantin Ciopraga, cuprinz\u00e2nd dou\u0103 studii antologice despre Eminescu, sau prin premierea lui Dimitrie Stelaru si a poetului Marin Tarangul, fost de\u021binut politic, f\u0103r\u0103 nici o vin\u0103. Dar 1967 se mai singularizase \u0219i prin difuzarea modelului \u2018Crohmalniceanu\u2019 (9)<\/strong>, de terorism ideologic comunist aplicat la receptarea literaturii interbelice, prin publicarea cursului s\u0103u de Istorie a literaturii rom\u00e2ne din perioada interbelic\u0103 <\/em>(vol. I, Proza<\/em>). Modelul r\u0103sp\u00e2ndit atunci a fost dezvoltat apoi de Zigu Ornea, cel care a dat pe ascuns Securita\u021bii manuscrisul despre Hegel pentru care C-tin Noica a fost b\u0103gat la pu\u0219c\u0103rie pentru \u0219ase ani, f\u0103r\u0103 alt\u0103 vin\u0103 dec\u00e2t aceea de a fi dat manuscrisul la publicat la ESPLA, singura editur\u0103 care exista \u00een 1957 (vezi rev. \u201eObservatorul Cultural\u201d, Nr.20\/277, 14-20 iulie 2005).<\/p>\n

    Titlul sub care \u201eRevista de filozofie\u201d a publicat scrisorile lui Lucian Blaga nu a fost nici el \u00eent\u00e2mpl\u0103tor\u00a0:\u00a0Trei scrisori asupra fenomenologiei<\/em>, si nu ceva mai apropiat de ideile con\u021binute \u00een textul blagian, ceva de genul\u00a0: \u2018Cunoa\u0219terea luciferic\u0103\/minus-cunoa\u0219terea \u00een contrast cu fenomenologismul, o abordare descriptiv-paradisiac\u0103, prin ata\u0219area de obiect\u2019. Accentuand asupra fenomenologiei, titlul pus de Gabriel Liiceanu prefigura deplasarea accentului c\u0103tre partea eronat\u0103 (de ca \u0219i cum ar fi fost valid\u0103!) a exegezei lui Bruc\u0103r, eroare pe care filozoful Lucian Blaga inten\u021bionase s\u0103 o \u00eendrepte.<\/p>\n

    A\u0219adar, \u00eensu\u0219i titlul era menit s\u0103 manipuleze cititorul, indic\u00e2nd un interes inexistent la Blaga pentru fenomenologie. \u00cen plus, din comentariul comunistului de dou\u0103zecisicinci de ani transpare str\u0103duin\u021ba de a-l \u00een\u0103l\u021ba deasupra lui Blaga pe Brucar, d\u00e2ndu-i dreptate fostului director de la \u201eLumea evree\u201d care \u021binuse s\u0103-l \u00eencadreze pe Lucian Blaga \u00eentre fenomenologi. Desigur, \u00eencercarea t\u00e2n\u0103rului Liiceanu (vizitator al unuia dintre profitorii sistemului comunist, stalinistul Henry Wald \u0219i totodat\u0103 al unuia dintre milioanele de victime trimise dup\u0103 gratii, \u201etr\u0103iristul\u201d Constantin Noica, vezi Jurnalul de la P\u0103ltini\u0219<\/em>, Ed. Cartea Rom\u00e2neasc\u0103, Bucure\u0219ti, 1983, precum \u0219i finalul interviului luat de Fabian Anton \u00een 2000 filozofului Alexandru Dragomir, dez-cenzurat si comentat de Isabela Vasiliu-Scraba, interviu unde fostul elev al lui Heidegger afirm\u0103 limpede c\u0103 Noica n-a avut influen\u021b\u0103 asupra vizitatorilor s\u0103i http:\/\/www.isabelavs.go.ro\/Articole\/IsabelaVS-2Partea7sfINTERVIUAlxDrag.htm<\/a> ) apare cu at\u00e2t mai penibil\u0103 cu c\u00e2t argumentarea contrar\u0103, venit\u0103 din partea marelui filozof Lucian Blaga (o alt\u0103 victim\u0103 nevinovat\u0103 a regimului comunist), este evident mai convingatoare. Poate de aceea s-a apelat la o \u0219mecherie suplimentar\u0103: Cele trei scrisori ale lui Blaga nu au fost publicate \u00een acela\u0219i num\u0103r de revist\u0103 \u00een care a ap\u0103rut comentarea lor. Dac\u0103 pe oricine argumentele lui Blaga l-ar fi convins, primul care nu s-a l\u0103sat convins pare s\u0103 fi fost chiar \u201ediscipolul lui Henri Wald\u201d (vezi\u00a0Noica si Securitatea<\/em>, Ed. M.N.L.R, Bucuresti, 2009, p.154), cum \u00eel desemnase Constantin Noica pe vizitatorul s\u0103u Gabriel Liiceanu, dup\u0103 zece ani de a\u0219a-zis\u0103 \u201eucenicie\u201d\u00a0(10)<\/strong>.<\/p>\n

    Interesant este c\u0103 si la v\u00e2rsta de cincizecisipatru de ani, \u201ediscipolul lui Henri Wald\u201d (11)<\/strong> \u021binea s\u0103 conving\u0103 (f\u0103r\u0103 argumente) la o conferint\u0103 c\u0103 filozofia rom\u00e2neasc\u0103 interberlic\u0103 ar fi fost inexistent\u0103, c\u0103 Lucian Blaga, Nae Ionescu, Mircea Florian, Ion Petrovici, D.D. Rosca, etc, n-ar fi fost suficient de \u201eprofunzi\u201d si c\u0103 Nae Ionescu n-ar fi initiat tr\u0103irismul<\/em>, prima scoal\u0103 rom\u00e2nesc\u0103 de filozofie, fiindc\u0103 fo\u0219tii s\u0103i studen\u021bi (si unii chiar discipoli) precum Constantin Noica, Anton Dumitriu (pe linia religiozit\u0103\u021bii difuze din scrierile lui), Mircea Eliade, Emil Cioran, Vasile B\u0103ncil\u0103, Mircea Vulc\u0103nescu, Ernest Bernea, P. Tutea, n-ar fi fost contemporani (ca s\u0103 asigure \u201eunitate temporal\u0103\u201d a \u0218colii tr\u0103iriste<\/em>, despre care Noica spunea c\u0103 oficialii comuni\u0219i refuz\u0103 s\u0103 o recunoasc\u0103) si c\u0103 filozofii men\u021biona\u021bi ar fi fost, vezi-Doamne, incapabili s\u0103 elaboreze o g\u00e2ndire filozofic\u0103 \u201eputernic\u0103\u201d. Oare fusese cu g\u00e2ndul la puterea maestrului s\u0103u, stalinistul Henry Wald? Sau a lui Stalin\u00a0?<\/p>\n

    Note \u0219i considera\u021bii marginale<\/p>\n

      \n
    1. vezi Isabela Vasiliu-Scraba,\u00a0Mistica Platonic\u0103 a participarii la divina lume a Ideilor<\/em> (Ed. Star Tipp, Slobozia, 1999, sau http:\/\/www.scribd.com\/doc\/153749198\/MISTICA-PLATONIC%C4%82<\/a> ) . Ca si Wikipedia.ro<\/strong>, segmentul rom\u00e2nesc ro.scribd<\/strong> al \u201ecelei mai mari biblioteci digitale de pe mapamond\u201d este atent urm\u0103rit din umbr\u0103. Faptul l-am sesizat odat\u0103 cu misterioasa dispari\u021bie a unor texte ale mele \u201edosite\u201d de cripto-securi\u0219tii care la textul meu Pelerinaj la P\u0103ltini\u0219ul lui Noica<\/em> ( http:\/\/www.scribd.com\/doc\/188003489\/Isabela-Vasiliu-Scraba-Camera-13-a-Vilei-Noica-de-la-Paltinis<\/a> ), filozof decedat \u00een dec.1987, au semnalat fragmentul\u00a0: \u201emeteorolog \u00eendep\u0103rtat de Securitate din preajma lui Noica \u00een oct. 1987\u201d pe care l-au copiat si l-au ad\u0103ugat la descrierea documentului, descriere vizibil\u0103 lor \u0219i celui care face post\u0103rile. \u201ePericuloase ideologic\u201d le-au p\u0103rut, din 158 de texte (pe 17 ian. 2014), 20 de documente (dintre care ar fi de men\u021bionat lucrarea mea despre Cioran ca profet al adev\u0103ratei sfin\u021benii<\/em>, citit\u0103 la Centenarul \u201eCioran\u201d organizat de Universitatea L. Blaga din Sibiu \u00een mai 2011, vezi \u00eenregistrarea https:\/\/www.youtube.com\/watch?v=vabhvW-nU9U<\/a> si https:\/\/www.youtube.com\/watch?v=2BHknoJPFpg<\/a> ), care n-a fost pe placul satrapilor de la ro.scribd<\/strong> nici \u00een limba rom\u00e2neasc\u0103, nici \u00een francez\u0103 (precum \u0219i studii despre exilul lui Horia Stamatu, literatura lui Mircea Eliade, personalitatea lui Alexandru Paleologu, g\u00e2ndirea lui Nae Ionescu, P\u0103rintele Arsenie Boca, etc.). Probabil semnal\u00e2nd astfel si altor paznici ai internetului rom\u00e2nesc c\u0103 textele mele ar fi \u201eunele dintre cele mai periculoase materiale ideologice din \u021bar\u0103\u201d, cum scria Pavel Apostol despre manuscrisul pentru care Noica a f\u0103cut nevinovat \u0219ase ani deten\u021bie politic\u0103. Uimitor este c\u0103 odat\u0103 cu accesarea pe ro.scribd <\/strong>a volumului Isabela Vasiliu-Scraba, Mistica platonic\u0103 <\/em>(Slobozia, 1999, 360p.), apare \u201erecomandat\u0103\u201d de controlul din umbr\u0103 al site-ului controversata (pe motiv de plagiat) tez\u0103 de doctorat a lui Gabriel Liiceanu despre tragic \u00een care, dup\u0103 filozoful Alexandru Dragomir, Liiceanu amestec\u0103 tragicul antic cu cel modern (vezi si Isabela Vasiliu-Scraba, Despre Liiceanu \u0219i plagierea de tip \u201einadequate paraphrase\u201d la Patapievici<\/em>, \u00een rev. \u201eAcolada\u201d, Satu Mare, nr. 7-8\/2012, p. 19\u00a0; sau http:\/\/www.agero-stuttgart.de\/REVISTA-AGERO\/CULTURA\/Despre Liiceanu si plagierea la Patapievici de IVS.htm<\/a><\/li>\n
    2. vezi Isabela Vasiliu-Scraba,Topica transcendental\u0103 din perspectiva arheologiei g\u00eendirii kantiene<\/em>, \u00een rev. \u201cContemporanul Ideea-European\u0103\u201d, nr. 24(113) din 12 iunie 1992, p.5\u00a0; precum \u0219i eseul intitulatLa connaissance sans objet\u00a0<\/em>din vol.:\u00a0<\/em>Atena lui Kefalos<\/em>, Ed.\u00a0Star Tipp, Slobozia, 1997, p. 120-135 ; sau http:\/\/www.isabelavs.go.ro\/Articole\/CAP12_1.html<\/a> .<\/li>\n
    3. vezi Isabela Vasiliu-Scraba,Karl Jaspers: Credin\u021ba filosofic\u0103 \u2013 o modalitate de existen\u021b\u0103 \u00een lumea contempora\u0103<\/em>, \u00een rev. \u201cContemporanul Ideea-European\u0103\u201d, Bucure\u0219ti, nr. 40(7), 4 oct. 1991, p. 5 (\u0219i \u00een vol.:Isabela Vasiliu-Scraba, Inefabila metafizic\u0103<\/em>, 1992, p. 168- 176, http:\/\/www.scribd.com\/doc\/153127443\/INEFABILA-METAFIZIC%C4%82<\/a> ).<\/li>\n
    4. In 1929 Mircea Vulc\u0103nescu scrisese un text extrem de interesant despre Max Scheler (mort la 54 de ani), considerat \u201ecel mai genial\u201d discipol al lui Husserl.<\/li>\n
    5. Evenimentul major al prim\u0103verii anului 2013, dac\u0103 ne lu\u0103m dup\u0103 ziarul oficial \u201eEvenimentul zilei\u201d, ar fi fost acela c\u0103 istoria religiilor coordonat\u0103 de ex-ministrul Ple\u0219u a produs primul masterat. Articolul postat pe 3 aprilie 2013 o citeaz\u0103 pe conduc\u0103toarea masteratului-eveniment explic\u00e2nd c\u0103 prin \u201estudiul aplicat al religiei\u201d asezonat (adic\u0103 \u201e\u00een dialog\u201d) cu \u201emetodele de investigare cele mai recente din \u0219tiin\u021b\u0103\u201d s-ar ajunge la o\u2026 salat\u0103<\/em> (ceva vizibil si descriptibil) mistic\u0103<\/em> (indescriptibil\u0103). In fapt, cea care conduce masteratele la minusculul Institut de Istoria Religiilor (\u00eenfiin\u021bat \u00een 2008 \u201esub cupola Academiei\u201d, adic\u0103 prin sprijinul academicianului Dan Berindei, care i-a f\u0103cut loc \u00een cadrul Sec\u021biei de Istorie a Academiei) a denumit salata mistic\u0103<\/em> prin termeni ceva mai impozan\u021bi\u00a0: I-a zis \u201efenomenologie a min\u021bii\u201d, f\u0103r\u0103 s\u0103-i treac\u0103 prin cap c\u0103 \u201emintea\u201d e ceva care nu apare (ceva ce nu este \u201efenomen\u201d). In plus, afirma\u021bia ei dup\u0103 care Mircea Eliade ar fi fost interesat de \u201efenomenologia min\u021bii\u201d este, desigur, de o prostie fenomenal\u0103. I.D. S\u00e2rbu (fost de\u021binut politic opt ani f\u0103r\u0103 nici o vin\u0103, \u00eent\u00e2i student si apoi apropiat al filozofului Lucian Blaga) observase c\u0103 \u201eprostia cea mai modern\u0103 e legat\u0103 de putere, de bibliografie la zi, de titluri \u0219i patalamale\u201d(Adio Europa!<\/em>). Anticii, cu doctrinele lor \u201eimpregnate de misticism\u201d (Emil Cioran), f\u0103ceau din mintea omeneasc\u0103 un derivat al lumii inteligibile. Si nici m\u0103car phiolosophia garrula<\/em> (dup\u0103 expresia lui Anton Dumitriu) a vremurilor noastre n-a \u00eencercat s\u0103-i defineasc\u0103 esen\u021ba, s\u0103-i schi\u021beze \u201efenomenologia\u201d.<\/li>\n
    6. veziColocviile de la Paris (1971-1974) \u015fi Dialogul omului cu \u015ftiin\u0163a( 29 ianuarie 1971)<\/em>, dezbatere organizat\u0103 de filozoful Constantin Micu Stavila (fostul asistent al profesorului Ion Petrovici), publicat\u0103 \u00een rev. \u201eJurnalul literar\u201d, ianuarie-februarie 2001, p. 24-25. In Homo universalis<\/em> (Bucure\u0219ti, 1990), denumirea dat\u0103 de filozoful Anton Dimitriu \u201efenomenologiei\/filozofiei\u201d de azi a fost aceea de philosophia garrula<\/em> av\u00e2nd sensul de tr\u0103nc\u0103neal\u0103 cu preten\u021bie de filozofare (vezi Isabela Vasiliu-Scraba, La grani\u021ba dintre philosophia perennis \u0219i philosophia garrula<\/em>, \u00een vol. Inefabila metafizic\u0103<\/em>, Slobozia, 1993, p. 153-160). La cursurile sale de metafizic\u0103 si de istoria metafizicii, Nae Ionescu tratase si el (e drept, tangen\u021bial) subiectul abandon\u0103rii philosophiei perennis<\/em> (vezi http:\/\/www.scribd.com\/doc\/132110995\/Isabela-Vasiliu-Scraba-METAFIZICA-LUI-NAE-IONESCU-in-unica-%C8%99i-dubla-ei-inf%C4%83%C8%9Bi%C8%99are<\/a> ).<\/li>\n
    7. veziIsabela Vasiliu-Scraba despreRolul scriitorului \u00een formarea spiritualit\u0103\u0163ii de m\u00e2ine<\/em>\u00a0;\u00a0interviu de la Bac\u0103u publicat \u00een rev.\u00a0\u201cVatra veche\u201d, T\u00e2rgu Mure\u0219, nr. 2\/2013, p.7-9 http:\/\/www.scribd.com\/doc\/192386827\/Isabela-Vasiliu-Scraba-Interviu-Liceu-Bacau<\/a> precum \u0219i Isabela Vasiliu-Scraba, Ceva despre \u0218coala tr\u0103irist\u0103<\/em>, \u00een rev. \u201eTribuna\u201d, Cluj-Napoca, nr.258\/2013, pp. 4-5, sau<\/li>\n<\/ol>\n

      http:\/\/www.agero-stuttgart.de\/REVISTA-AGERO\/COMENTARII\/Ceva%20despre%20scoala%20trairista%20de%20IVS.htm<\/a> .<\/p>\n

        \n
      1. In 1967 Mircea Eliade a putut telefona mamei sale, dupa 25 de ani, care, inteleapta, l-a sfatuit sa nu revina spre a da gir terorii ideologice din \u021bara aflat\u0103 sub ocupatie bol\u0219evic\u0103, cum scria pe ascuns Vasile B\u0103ncil\u0103.\u00a0\u00a0Marele istoric al religiilor a fost reintrodus in cultura rom\u00e2n\u0103 (cu o carte de nuvele prefatata de nepotul sau) in anul in care aparuse in America\u00a0Myth and Symbol. Studies in Honor of Mircea Eliade<\/em>\u00a0(Univ. of Chicago Press, 1969, 460 p.) volum omagial pe care nici Leon Tism\u0103neanu sau Walter Roman din fruntea Editurii Politice a PCR, si nici Gabriel Liiceanu \u00een calitate de director al fostei Edituri \u201ePolitice\u201d rebotezat\u0103 \u201eHumanitas\u201d n-au dorit sa-l traduc\u0103 si sa-l publice \u00een \u021bara comunist\u0103 (\/cripto-comunist\u0103) care l-a tot ademenit, in fel si chip, pe Eliade s\u0103 se-ntoarc\u0103\u00a0(vezi Isabela Vasiliu-Scraba,\u00a0Moartea spiritual\u0103 \u00een receptarea din \u0163ar\u0103 \u015fi visul premonitoriu al lui Mircea Eliade<\/em>, \u00een \u201eRevista rom\u00e2n\u0103\u201d (Ia\u015fi), Anul XV, nr. 1 (55), martie 2009, p. 16-17; on-line http:\/\/www.asymetria.org\/modules.php?name=News&file=article&sid=626<\/a> , precum \u0219i \u00eenregistrarea video de la Simpozionul Na\u021bional \u201eM. Eliade\u201d, martie 2010, Pite\u0219ti https:\/\/www.youtube.com\/watch?v=GUvdVrPmFbs<\/a> ).<\/li>\n
      2. Pe 17 ian 2014 \u00een fi\u0219a lui Vasile Voiculescu (1884-1963) din Wikipedia.ro<\/strong> (controlat\u0103 de administratori cu interese ascunse, vezi Isabela Vasiliu-Scraba, Wikipedia.ro confiscat\u0103 de o mafie cu interese ascunse<\/em>, http:\/\/www.isabelavs.go.ro\/Articole\/IsabelaVS-WIKIPEDIAro19.htm<\/a> , pe h\u00e2rtie o variant\u0103 a fost publicat\u0103 \u00een rev. \u201eTribuna\u201d, Cluj-Napoca, nr.257\/2013, pp. 8-9 sau http:\/\/www.agero-stuttgart.de\/REVISTA-AGERO\/CULTURA\/Wikipedia-ro citita printre randuri de IVS.htm<\/a>) era men\u021bionat numele proletcultistului Ov. Crohm\u0103lniceanu (din garda veche a Anei Pauker), f\u0103r\u0103 a mai fi pomeni\u021bi \u0219i al\u021bi critici sau autori rom\u00e2ni care au scris pagini memorabile despre Vasile Voiculescu, precum Bazil Munteanu, Perpessicius, Vladimir Str\u0103inu, Dinu Pillat, Adrian Maniu, Ovidiu Papadima, C-tin Ciopraga, \u201eitalienistul\u201d istoric literar Mircea Popescu, Zoe Dumitrescu-Bu\u0219ulenga, Eugen Simion, Serban Cioculescu, G. C\u0103linescu, etc. \u201eUitat\u0103\u201d era si categoria de martir al \u00eenchisorilor comuniste <\/strong>(categorie pe care mafio\u021bii care controleaz\u0103 Wikipedia.ro<\/em> o tot \u0219terg, deconspir\u00e2ndu-se astfel ca urma\u0219i ai celor care au masacrat timp de dou\u0103 decenii sute de mii de rom\u00e2ni nevinova\u021bi \u00een \u00eenchisorile comuniste), categorie \u00een care a fost silit s\u0103 intre dr.Vasile Voiculescu, arestat la 73 de ani (pe 5 august 1958) pentru \u201evina\u201d de a fi scris poezie mistic\u0103.<\/li>\n<\/ol>\n

        Poetul, condamnat la 5 ani, a decedat dup\u0103 patru ani de temni\u021b\u0103 grea si \u00eenc\u0103 un an de dureri atroce, dup\u0103 \u201emutarea\u201d pe targ\u0103, la 30 aprilie 1962, din \u00a0 \u00eenchisoarea Aiudului la Dispensarul TBC-Turda, urmat\u0103 de \u021bidula de eliberare din \u00eenchisoare pe 2 mai 1962. \u00cen textul meu despre WIKIPEDIA. Ro, semnalasem manipularea din umbr\u0103 a acestei enciclopedii on-line, control asupra c\u0103ruia atr\u0103gea aten\u021bia \u00eens\u0103\u0219i echipa care ini\u021biase proiectul. Prin men\u021bionarea criticului stalinist din garda veche a Anei Pauker, transpare odat\u0103 \u00een plus cripto-comunismul mafiei din umbr\u0103 care face ca Wikipedia.ro s\u0103 nu fie \u201eo surs\u0103 obiectiv\u0103 de informare\u201d (vezi Isabela Vasiliu-Scraba, Wikipedia.ro citit\u0103 printre r\u00e2nduri<\/em>, http:\/\/www.scribd.com\/doc\/171896306\/Isabela-Vasiliu-Scraba-Wikipedia-ro-citit%C4%83-printre-randuri<\/a>). Iat\u0103 recunoa\u0219terea \u201evinov\u0103\u021biei\u201d scriitorului, smuls\u0103 de uneltele Securit\u0103\u021bii condus\u0103 din umbr\u0103 de Alexandru Nicolschi\/Nicolau (general NKVD aflat p\u00e2n\u0103 \u00een 1962 \u00een structurile de v\u00e2rf ale institu\u021biei \u00eenfiin\u021bat\u0103 \u00een 1948 de Ana Pauker, vezi S. R\u0103dulescu-Zoner, Poporul Rom\u00e2n anti-semit?<\/em> in rev. C\u0103minul Rom\u00e2nesc, an 30, nr.2 (117), iunie 2011): \u201eRecunosc c\u0103 am scris \u0219i difuzat poezii \u00eencep\u00e2nd din anul 1947 \u0219i p\u00e2n\u0103 \u00een prezent. Eu am scris multe poezii cu con\u021binut religios de \u00eendemn la o via\u021b\u0103 duhovniceasc\u0103 (de rupere de via\u021b\u0103) care, prin interpretare, pot p\u0103rea a avea un caracter du\u0219m\u0103nos fa\u021b\u0103 de regim, a\u0219a cum este poezia Noul arhitect<\/em> [V. Voiculescu, G\u00e2nduri albe<\/em>, Cartea Rom\u00e2neasc\u0103, Bucure\u0219ti,1986, p.274] \u0219i altele, cum s\u00eent poeziile Neagra lab\u0103<\/em> , Cer\u0219etorul<\/em> \u0219i altele\u201d (semnat: Vasile Voiculescu). C\u00e2t a fost arestat, biroul s\u0103u de lucru a fost devastat, biblioteca distrus\u0103 si chiar acolo, \u00een camera unde locuise dr. Vasile Voiculescu p\u00e2n\u0103 la arestare, \u00eei fuseser\u0103 instala\u021bi chiria\u0219i. Pe patul de moarte, \u00eenainte de a -\u0219i da duhul, i-a zis fiului s\u0103u mai mic: \u201eIonic\u0103, eu mor! M-au omor\u00e2t! Ai grij\u0103 c\u0103 s\u00eent mai perver\u0219i dec\u00e2t crezi tu.\u201d<\/strong> (Vasile Voiculescu, 25 aprilie 1963, vezi dr. Radu Voiculescu, Vasile Voiculescu. Anii de deten\u021bie<\/em>, Buz\u0103u, 1993).<\/p>\n

          \n
        1. Alexandru Dragomir \u00eei spunea pe 15 iunie 2000 lui Fabian Anton c\u0103 Noica nu a avut influen\u021b\u0103 asupra lui Ple\u0219u, Liiceanu, Vieru. etc., si c\u0103 niciunul dintre ace\u0219ti vizitatori ai s\u0103i trimi\u0219i de Noica nu poate fi considerat un filozof autentic (vezi Interviul des-cenzurat si adnotat http:\/\/www.isabelavs.go.ro\/Articole\/IsabelaVS-adnotat3-Interviu-AlxDragomir.htm<\/a> , precum \u0219i Isabela Vasiliu-Scraba,Himera \u0218colii de la P\u0103ltini\u0219 ironizat\u0103 de Noica<\/em>, \u00een rev. \u201eAcolada\u201d, nr 2(65), febr.2013, p.16 si 22\u00a0;\u00a0 http:\/\/www.agero-stuttgart.de\/REVISTA-AGERO\/CULTURA\/Himera%20scolii%20de%20la%20Paltinis%20ironizata%20de%20Noica.htm<\/a> ; si\u00a0Himera disciopolatului de la P\u0103ltini\u0219<\/em>,\u00a0<\/em>prilej de fin\u0103 ironie din partea lui Noica<\/em>, http:\/\/isabelavs.go.ro\/Articole\/IsabelaVS-himera2ScoalaPaltinis10.htm<\/a> , pe h\u00e2rtie \u00een rev. \u201eAcolada\u201d, nr 3(66), martie 2013, p.16 si 23\u00a0;<\/li>\n<\/ol>\n

          sau\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0http:\/\/www.agero-stuttgart.de\/REVISTA-AGERO\/CULTURA\/Himera%20discipolatului%20de%20la%20Paltinis%20de%20IVS.htm<\/a> ).<\/p>\n

            \n
          1. Chiar si \u00een anul 2004, \u00een calitatea sa de \u201ediscipol al lui Henry Wald\u201d (apud. Noica), Gabriel Liiceanu s-a o\u021b\u0103r\u00e2t la filozoful \u201etr\u0103irist\u201d Octavian Vuia \u00een prefa\u021ba unui volum catalogat drept \u201enord-corean\u201d (Dan Petrescu despre vol. Crase banalit\u0103\u021bi metafizice<\/em>, Ed. Humanitas, Bucure\u0219ti, 2004). El \u201euit\u0103\u201d s\u0103-\u0219i argumenteze indispozi\u021bia pe care i-o creaz\u0103 excelenta lucrare despre presocratici a lui Octavian Vuia. Dar se poate b\u0103nui c\u0103 pricina sup\u0103r\u0103rii lui G. Liiceanu ar fi o gre\u0219al\u0103 a heideggerianului Octavian Vuia semnalat\u0103 \u00eenc\u0103 din 1967 de Henry Wald, omagiat de editorul G. Liiceanu dup\u0103 c\u0103derea comunismului, ca s\u0103 nu uite nimeni c\u0103 Humanitas a fost p\u00e2n\u0103 \u00een 1989 Editura Politic\u0103 a PCR. Dogmaticul stalinist Wald notase \u00eentr-o carte a sa (de necitit, maculatur\u0103 tipic\u0103 vremurilor de terorism ideologic) c\u0103 \u00een Remontee aux sources de la pensee occidentale<\/em> (Paris, 1961, p.22) Octavian Vuia, fostul elev al lui Heidegger, a gre\u0219it \u00eentruc\u00e2t nu a explicat condi\u021bionarea contrariilor a\u0219a cum o explicase Lenin (vezi Henry Wald, Elemente de epistemologie general\u0103<\/em>, Ed. Stiin\u021bific\u0103, Bucure\u0219ti, 1967, pp. 153-154). Despre Octavian Vuia, al c\u0103rui destin a fost \u201es\u0103 se \u00eemplineasc\u0103 departe de \u021aar\u0103\u201d, filozoful Alexandru Dragomir spunea \u00een 1997 pe unde radio c\u0103 \u201enu avea o spinare flexibil\u0103, \u00een stare s\u0103 se \u00eencovoaie \u0219i nici nu era un om dispus la concesii\u201d (Alexandru Dragomir, Portret al g\u00e2nditorului <\/em>[Octavian Vuia]<\/em> la tinere\u021be<\/em>, Radio, 2 iulie 1997). De unde se poate intui c\u0103 \u00eensu\u0219i Alexandru Dragomir a preferat s\u0103 aleag\u0103 exilul interior, \u00eentruc\u00e2t nu era, asemenea lui Octavian Vuia, un om dispus la concesii (vezi vol.\u00a0: Isabela Vasiliu-Scraba, Propedeutic\u0103 la eternitate. Alexandru Dragomir \u00een singur\u0103tatea g\u00e2ndului<\/em>, Editura Star Tipp, Slobozia, 2004, http:\/\/www.scribd.com\/doc\/130854967\/Isabela-Vasiliu-Scraba-PROPEDEUTIC%C4%82-LA-ETERNITATE-Alexandru-Dragomir-in-singur%C4%83tatea-gandului<\/a>).<\/li>\n<\/ol>\n

            Autoare<\/strong>: Isabela Vasiliu-Scraba (vezi fisa scriitoarei Isabela Vasiliu-Scraba din Wikipedia.ro \u00eenainte de vandalizarea fi\u0219ei de c\u0103tre administratorul MyComp care \u00eenl\u0103tur\u0103 din titlurile c\u0103r\u021bilor scriitoarei \u0219i informa\u021biile privitoare la studiile ei post-universitare de limbi str\u0103ine \u00een \u021bar\u0103 \u0219i de filozofie \u00een occident\u00a0; https:\/\/isabelavs2.files.wordpress.com\/2014\/12\/fisa-din-wikipedia-ro.pdf<\/a> )<\/p>\n

            Cuvinte cheie<\/strong>: \u201eistoria filozofiei\u201d \u2014 \u201efilozofie rom\u00e2neasc\u0103\u201d \u2013 Platon \u2014 Lucian Blaga \u2014 Anton Dumitriu \u2014 Husserl \u2014 fenomenologie \u2014 Noica \u2014 Mircea Vulc\u0103nescu \u2014 \u201eMartirii temni\u021belor comuniste\u201d.<\/p>\n

            Sursa\u00a0: https:\/\/isabelavs2.wordpress.com\/lucian-blaga\/isabelavs-blagafenomenologie14\/<\/a>.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

            Motto\u00a0: \u201eS\u0103 \u00eenceap\u0103 discipolul cu Metafizica lui Aristotel. Si dac\u0103 nu se poate, s\u0103 se lase prostul la c\u00e2nt\u0103ri \u0219i [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-37890","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/37890","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=37890"}],"version-history":[{"count":3,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/37890\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":37893,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/37890\/revisions\/37893"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=37890"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=37890"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=37890"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}