{"id":38017,"date":"2018-04-20T17:18:49","date_gmt":"2018-04-20T17:18:49","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=38017"},"modified":"2018-04-20T17:18:49","modified_gmt":"2018-04-20T17:18:49","slug":"vavila-popovici-tallis-scholars","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2018\/04\/20\/vavila-popovici-tallis-scholars\/","title":{"rendered":"Vavila POPOVICI: Tallis Scholars"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a>\u201eCu muzic\u0103 iubirea se hr\u0103ne\u0219te; C\u00e2nta\u021bi-mi a\u0219a dar!\u201d \u2013 <\/em>Shakespeare<\/p>\n

\u00a0<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Miercuri 11 aprilie, pe \u00eenserat, am plecat cu ma\u0219ina, alerg\u00e2nd printr-un spa\u021biu cu decorul verde al copacilor sfios \u00eenfrunzi\u021bi, cu soarele str\u0103lucitor \u0219i mare ce apunea glorios undeva pe partea st\u00e2ng\u0103 a drumului, s\u0103rind ca o minge, c\u00e2nd \u00eentr-o parte, c\u00e2nd \u00een alta a \u0219oselei \u0219erpuitoare. C\u00e2teva p\u0103s\u0103ri somnolente zburau lin spre culcu\u0219urile, probabil nou z\u0103mislite. Ne gr\u0103beam s\u0103 ajungem la orele opt ale serii la Biserica Universit\u0103\u021bii Duke (Duke University Chapel) din Durham, statul Carolina de Nord, unde urma s\u0103 audiem un grup vocal. \u00cen drumul urc\u0103tor spre Capel\u0103 meditam la importan\u021ba muzicii \u00een via\u021ba noastr\u0103, ea fiind legat\u0103 de universul nostru interior, atitudinea fa\u021b\u0103 de muzic\u0103 fiind, \u00een general, un indiciu al profilului moral al omului.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Despre aceast\u0103 Capel\u0103 am mai scris cu ocazia altor concerte ascultate. Pozi\u021bionat\u0103 \u00een inima campusului vestic al universit\u0103\u021bii, a fost construit\u0103 \u00eentre anii 1930 \u0219i 1935. Impresionanta Capel\u0103 m\u0103soar\u0103 89 metri lungime, 19 metri l\u0103\u021bime \u0219i 22 metri \u00een\u0103l\u021bime, plus \u00een\u0103l\u021bimea turnului \u2013 30 centimetri). Este un exemplu de arhitectur\u0103 neo-gotic\u0103 \u00een stil englezesc, arhitectur\u0103 caracterizat\u0103 de arcuri mari, bol\u021bi nervurate \u0219i contraforturi care permit crearea unor spa\u021bii mari \u0219i deschise, nefiind \u00eentrerupte de coloane pentru sus\u021binere. Este construit\u0103 din piatr\u0103 vulcanic\u0103, cunoscut\u0103 ca piatr\u0103 albastr\u0103 de Hillsborough, cu 17 nuan\u021be de la ruginiu la gri. Ferestrele bisericii, 77 la num\u0103r, au frumoase vitralii, cu scene biblice \u0219i cu aproape 900 figuri din Biblie. B\u0103ncile din interiorul bisericii asigur\u0103 locuri pentru 1600 persoane. \u00cen 1976 a fost instalat\u0103 prima org\u0103, \u0219i cea de a doua de dimensiuni mai mici, \u00een 1996. Aici se \u021bin slujbele liturgice \u00een fiecare duminic\u0103, la care particip\u0103 \u0219i corul universit\u0103\u021bii.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Intr\u0103m, ni se \u00eenm\u00e2neaz\u0103 programul concertului vocal intitulat \u201eTallis Scholars\u201d.<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Reamintim Rena\u0219terea, perioada din istoria Europei cuprins\u0103 \u00een linii mari \u00eentre sec. XIV-XVI, perioad\u0103 care a adus o r\u0103sturnare a concep\u021biilor culturale existente p\u00e2n\u0103 atunci. \u00cen sec. XV a fost creat\u0103 prima \u0219coal\u0103 neerlandez\u0103 (olandez\u0103) care a avut principii clare de compozi\u021bie: genurile liturgice (mise, motete<\/em>) care au coexistat cu genurile laice (chanson<\/em>). Genul preferat de compozi\u021bie era motetul care a devenit treptat un gen vocal-instrumental, \u0219i misa influen\u021bat\u0103 de c\u00e2ntecul popular, cu scriitur\u0103 polifonic\u0103; chanson-ul constituia un alt gen practicat, \u00een care exista suprema\u021bia vocii superioare, cuprindea o melodie liber\u0103 pe 2-3 voci, tematic\u0103 literar\u0103, liric\u0103, satiric\u0103 sau dramatic\u0103. Datorit\u0103 compozitorului francez al Rena\u0219terii \u2013 Josquin des Pr\u00e9s \u2013 muzica instrumental\u0103 s-a impus prin conexiunea cu cea a vocilor.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Thomas Tallis a fost un compozitor englez de muzic\u0103 sacr\u0103 la curtea regelui Henric al VIII-lea, a reginei Maria I a Angliei \u0219i a reginei Elisabeta I. S-a n\u0103scut \u00een 1510 \u0219i a murit \u00een 1585. A devenit celebru printr-o serie de Cantiones<\/em> \u0219i un motet<\/em> (compozi\u021bie muzical\u0103 religioas\u0103, polifonic\u0103, \u00een care fiecare voce \u00ee\u0219i are melodia sa, uneori \u0219i text propriu) de 40 de voci, intitulat \u201eN-am sperat \u00een nimic altceva\u201d,<\/em> cre\u00e2nd imagini tragice de o mare for\u021b\u0103. A colaborat cu mai t\u00e2n\u0103rul compozitor \u0219i organist al Rena\u0219terii, englezul William Byrd (1543-1623) care \u0219i-a c\u0103p\u0103tat reputa\u021bia unuia dintre cei mai mari compozitori ai muzicii renascentiste, av\u00e2nd abilitatea de a transforma muzica de atunci, \u00een stilul s\u0103u propriu. Tallis \u0219i Byrd au colaborat \u0219i \u00eempreun\u0103 au creat o muzic\u0103 expresiv\u0103, c\u00e2ntece sacre, lucr\u0103ri pentru serviciul religios anglican, at\u00e2t pe texte latine, c\u00e2t \u0219i engleze.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Ap\u0103ruse, pe atunci, o leg\u0103tur\u0103 str\u00e2ns\u0103 \u00eentre muzic\u0103 \u0219i crea\u021bia dramaturgului \u0219i poetului englez, William Shakespeare (1564-1616) care, a pus ideile \u0219i aforismele sale referitoare la muzic\u0103 \u00een gura personajelor din dramele \u0219i comediile create, \u0219i uneori chiar \u00een sonete. Exemplific Sonetul VIII:<\/p>\n

\u201eC\u00e2nd muzic\u0103 ascul\u021bi \u00ee\u021bi vine-a pl\u00e2nge? \/ Ceva frumos te poate dar m\u00e2hni? \/ De ce-o iube\u0219ti, c\u00e2nd inima \u021bi-o fr\u00e2nge \/ \u0218i-\u021bi d\u0103 triste\u021bi \u00een loc de bucurii? \/ Vezi \u2013 sunetele astea minunate, \/ Ce se unesc \u00een armonii cere\u0219ti, \/ Te ceart\u0103 bl\u00e2nd, c\u0103 \u00een singur\u0103tate, \/ \u00cenchis\u0103-n tine, via\u021ba \u021bi-o tr\u0103ie\u0219ti. \/ S\u0103 iei aminte: strunele-\u021bi m\u0103rit\u0103 \/ Suava voce \u00eentr-un singur c\u00e2nt, \/ La fel cum o familie unit\u0103 \/ Rostogole\u0219te-n cor acela\u0219i drag cuv\u00e2nt\u2026\u201d<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Ansamblul vocal \u201eThe Tallis Scholars\u201d <\/em>pe care l-am ascultat \u00een Capel\u0103, \u0219i-a luat numele dup\u0103 numele compozitorului englez Tallis, fiind un ansamblu vocal profesionist britanic format dintr-un grup de zece soli\u0219ti specializa\u021bi \u00een realizarea muzicii vocale sacre, 4 soprane, 2 altiste, 2 tenori \u0219i 2 ba\u0219i: Amy Haworth, Emma Walshe, Emily Atkinson, Charlotte Ashley, Caroline Trevor, Alex Chance, Steven Harrold, Simon Wall, Tim Scott Whiteley, Rob Macdonald.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u201eTallis Scholars\u201d<\/em> a fost fondat \u00een 1973 de c\u0103tre directorul Peter Phillips, \u0219i a performat \u00een a fi exponentul muzicii sacre renascentiste \u00een \u00eentreaga lume. \u00cen peste patru decenii de spectacole The \u201eTallis Scholars\u201d <\/em>a realizat mai mult dec\u00e2t orice alt grup vocal, \u0219i a dovedit c\u0103 muzica vocal\u0103 sacr\u0103 a Rena\u0219terii constituie una dintre marile repertorii ale muzicii clasice occidentale. A adus lucr\u0103ri renascentiste la o audien\u021b\u0103 mai larg\u0103 \u00een biserici, catedrale \u0219i loca\u021bii de pe toate continentele planetei. \u00cen 40 de ani ai carierei sale \u201eTallis Scholars\u201d<\/em> a sus\u021binut mai mult de 1800 concerte, travers\u00e2nd lumea \u0219i \u00eenregistr\u00e2nd 50 discuri.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u201eTallis Scholars\u201d<\/em> continu\u0103 s\u0103-\u0219i dezvolte sunetul, l\u0103udat de c\u0103tre cronicari, pentru claritatea \u0219i tonul suplu \u0219i pentru prospe\u021bimea interpret\u0103rii muzicii compozitorilor contemporani cum ar fi John Tavener, precum \u0219i a compozitorilor din trecut, cum ar fi Arvo P\u00e4rt.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Peter Phillips a lucrat cu ansamblul respectiv pentru a crea, prin combinarea dar \u0219i particularizarea sunetelor, puritatea \u0219i claritatea sunetului, care este perceput cel mai bine \u00een interpretarea repertoriului renascentist, permi\u021b\u00e2nd fiec\u0103rui detaliu al liniilor muzicale s\u0103 fie auzit, acesta fiind excelentul rezultat al sunetului pentru care The Tallis Scolars<\/em> (C\u0103rturarii Tallis) au putut deveni at\u00e2t de renumi\u021bi.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Prima parte a programului a con\u021binut: \u201eL\u2019Homme Arm\u00e9\u201d <\/em>\u2013 c\u00e2ntul secular, popular francez (monodie) din perioada Rena\u0219terii; \u201eKyrie\u201d<\/em> din Missa L\u2019Homme Arm\u00e9 \u2013 compozitor francez Josquin des Prez (sec. 1450-1521); \u201eGloria\u201d<\/em> din Missa Batalla \u2013 compozitor spaniol Francisco Guerrero (1528-1599); \u201eThe Woman with the Alabaster Box\u201d <\/em>\u2013 compozitor estonian Arvo P\u00e4rt (n. 1935); \u201eQuis dabit Oculis\u201d<\/em> \u2013 compozitor francez Jean Mouton (1459-1522); \u201eVesta Est\u201d<\/em> \u2013 compozitor spaniol Alonso Lobo (1555-1617); \u201eCredo\u201d<\/em> din Missa Batalla \u2013 Francisco Guerrero.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Dup\u0103 pauza care a g\u0103zduit zumzetul celor peste 1600 de ascult\u0103tori, au fost interpretate piesele: \u201eRequiem Aeternam\u201d<\/em> \u2013 compozitor spaniol Tom\u00e1s Luis de Victoria (1548-1611); \u201eSanctus\u201d<\/em> din Missa L\u2019Homme Arm\u00e9 \u2013 Francisco Guerrero; \u201eSong for Athene\u201d<\/em> \u2013 compozitor englez John Tavener (n. 1944); \u201eAgnus Dei\u201d<\/em> din Missa Papae Marcelli \u2013 compozitor italian Giovanni Pierluigi da Palestrina (1525-1594); \u201eLibera me\u201d<\/em> din Missa pro Defunctis \u2013 compozitor spaniol Tom\u00e1s Luis de Victoria.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Programul a curs liturgic, emo\u021bionant, toate piesele alese au fost fermec\u0103tor interpretate. Cuvintele de sl\u0103vire a Domnului din compozi\u021bia muzical\u0103 polifonic\u0103 au r\u0103sunat puternic:<\/p>\n

\u201eGloria in excelsis Deo \/ et in terra pax hominibus bonae voluntaris. \/ Laudamus te. Benedicimus te. \/ Adoramus te. Glorificamus te\u2026\u201d. <\/em>(Slav\u0103 \u00eentru cei de sus lui Dumnezeu \/ \u0219i pe p\u0103m\u00e2nt pace, \u00eentre oameni bun\u0103 voire. \/ Pe Tine te l\u0103ud\u0103m. \u021aie \u00ee\u021bi mul\u021bumim. Pe tine te ador\u0103m. Pe Tine te glorific\u0103m…)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u0218i ultima pies\u0103 \u2013 \u201eMissa pro defunctis \u2013 Libera me\u201d<\/em> cuvintele c\u0103reia ne-au cutremurat pentru a nu \u0219tiu c\u00e2ta oar\u0103. O mai auzisem interpretat\u0103 de alte coruri:<\/p>\n

\u00a0<\/em><\/p>\n

\u201eL\u00edbera me, D\u00f3mine, de morte aet\u00e9rna, in die illa trem\u00e9nda.[\u2026]<\/em><\/p>\n

Dies illa, dies irae, calamitatis et miseriae, dies magna et amara valde. [\u2026]<\/em><\/p>\n

\u201eLibera me, Domine, de morte aeterna, in die illa tremenda<\/em><\/p>\n

Quando caeli movendi sunt et terra.<\/em><\/em><\/p>\n

Dum veneris iudicare saeculum per ignem\u2026\u201d<\/em><\/p>\n

(\u201eIzb\u0103ve\u0219te-m\u0103, Doamne, de la moarte ve\u0219nic\u0103 \u00een acea zi \u00eensp\u0103im\u00e2nt\u0103toare [\u2026]<\/p>\n

Ziua aceea, zi de m\u00e2nie, de urgie \u0219i suferin\u021b\u0103, o zi minunat\u0103 \u0219i excesiv de amar\u0103. [\u2026]<\/p>\n

Izb\u0103ve\u0219te-m\u0103, Doamne, de la moarte ve\u0219nic\u0103 \u00een acea zi \u00eensp\u0103im\u00e2nt\u0103toare<\/p>\n

C\u00e2nd cerul \u0219i p\u0103m\u00e2ntul se vor cutremura.<\/p>\n

C\u00e2nd vei veni s\u0103 judeci lumea prin foc…)<\/p>\n

\u00a0<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Minunatele voci ale soli\u0219tilor au sunat \u00a0puternic \u0219i impresionant, \u00een catedrala cu o acustic\u0103 perfect\u0103, la finalul acestei ultime piese auzindu-se cuvintele: \u201eKyrie eleison! Christe eleison! Kyrie eleison!\u201d<\/em><\/p>\n

(Dumnezeule, \u00ee\u021bi mul\u021bumesc! Hristoase \u00ee\u021bi mul\u021bumesc! Doamne, \u00ee\u021bi mul\u021bumesc!)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Vocile soli\u0219tilor din fa\u021ba altarului p\u0103reau c\u0103 sunt ale \u00eengerilor cobor\u00e2\u021bi din cer, care se rugau pentru noi\u2026 \u0218i m-am rugat Domnului, \u00een aceast\u0103 Capel\u0103 impun\u0103toare\u2026 <\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 P\u0103r\u0103sind Capela \u00een noaptea cald\u0103 \u0219i lini\u0219tit\u0103 a Prim\u0103verii, coboram treptele \u00een lini\u0219te, s\u0103 nu-i tulbur\u0103m pe cei din jur, c\u0103ci ne hr\u0103nisem to\u021bi, cu triste\u021bea \u0219i bucuria iubirii de Dumnezeu! Prin g\u00e2nd \u00eemi treceau versurile: \u201eVezi \u2013 sunetele astea minunate, \/ Ce se unesc \u00een armonii cere\u0219ti, \/ Te ceart\u0103 bl\u00e2nd, c\u0103 \u00een singur\u0103tate, \/ \u00cenchis\u0103-n tine, via\u021ba \u021bi-o tr\u0103ie\u0219ti\u201d.<\/em><\/p>\n

————————–<\/p>\n

Vavila POPOVICI<\/strong><\/p>\n

Carolina de Nord<\/strong><\/strong><\/p>\n

20 aprilie, 2018<\/strong><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u201eCu muzic\u0103 iubirea se hr\u0103ne\u0219te; C\u00e2nta\u021bi-mi a\u0219a dar!\u201d \u2013 Shakespeare \u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Miercuri 11 aprilie, pe \u00eenserat, am plecat cu [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-38017","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/38017","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=38017"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/38017\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":38020,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/38017\/revisions\/38020"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=38017"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=38017"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=38017"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}