{"id":38056,"date":"2018-04-22T07:00:26","date_gmt":"2018-04-22T07:00:26","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=38056"},"modified":"2018-04-22T07:01:12","modified_gmt":"2018-04-22T07:01:12","slug":"constantin-mosincat-semnal-de-carte-%e2%80%93-neculai-moghior-%e2%80%9eregele-ferdinand%e2%80%9d","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2018\/04\/22\/constantin-mosincat-semnal-de-carte-%e2%80%93-neculai-moghior-%e2%80%9eregele-ferdinand%e2%80%9d\/","title":{"rendered":"Constantin MO\u0218INCAT: Semnal de carte \u2013 Neculai Moghior \u201eRegele Ferdinand\u201d"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a>\u00cen cinstea Centenarului Unirii Basarabiei cu Rom\u00e2nia, de la 27 martie 1918, Editura Tipo MC, din Oradea, ne propune o poveste adev\u0103rat\u0103, exprimat\u0103 prin vocea cea mai autorizat\u0103 \u0219i informat\u0103 a momentului: Regele Ferdinand I. Momentul apari\u021biei coincide cu o sum\u0103 de ac\u021biuni cultural, \u0219tiin\u021bifice \u0219i patriotice legate de eveniment, pe care or\u0103denii le\/au g\u00e2ndit \u0219i pus \u00een oper\u0103. \u00centre acestea apari\u021biile editoriale sunt salutate \u0219i prezente pe afi\u0219ele care omagiaz\u0103 faptele \u00eenainta\u021bilor. Cu modestele posibilit\u0103\u021bi, Editura Tipo MC, aduce \u00een actualitate cea mai marcant\u0103 personalitate a acelor zbuciumate vremuri de suferin\u021be ce au m\u0103cinat deopotriv\u0103 poporul, armata \u0219i implicit structurile Coroanei Rom\u00e2niei. Despre evenimentele petrecute, acum 100 de ani, se poveste\u0219te \u00een carte prin glasul, neexprimat \u00eenc\u0103, al documentelor emanate, chiar pe c\u00e2mpul de lupt\u0103, de la \u00eens\u0103\u0219i autorii, \u0219i autorit\u0103\u021bile institu\u021bionale, ale marilor decizii din vremea r\u0103zboiului pentru \u00eentregirea neamului rom\u00e2nesc. \u00cen acest context, lucrarea este o continuare a preocup\u0103rilor de cercetare \u0219tiin\u021bific\u0103, pe care autorul \u0219i editorul, l-au consacrat temei, de-a lungul timpului, pe care o supunem aten\u021biei cititorul cu o recomandare semnat\u0103 de: conf. univ. dr. R\u0103du\u0163 B\u00eelb\u00eeie, Directorul Trustului de Pres\u0103 al Ministerului Ap\u0103r\u0103rii Na\u021bionale.<\/p>\n

*<\/p>\n

\u201eApari\u0163ia c\u0103r\u0163ii \u201eRegele Ferdinand I \u2013 cuv\u00e2nt pentru unirea neamului rom\u00e2nesc. O poveste adev\u0103rat\u0103: Basarabia :1918″ este un adev\u0103rat motiv de bucurie pentru pasiona\u0163ii de istorie \u015fi nu numai. Pe l\u00e2ng\u0103 pl\u0103cerea oferit\u0103 de num\u0103rul impresionat – 26 – de fotografii de calitate, atent selectate din patrimoniul Muzeului Militar Na\u0163ional\u201eRegele Ferdinand I\u201d, cititorul afl\u0103 o sumedenie de informa\u0163ii cuprinz\u0103toare despre via\u0163a regelui Ferdinand I, \u201esuveranul care a pus mai presus de interesele personale \u015fi de familia sa german\u0103 \u00eenf\u0103ptuirea n\u0103zuin\u0163elor milenare ale poporului rom\u00e2n\u201d.<\/p>\n

 <\/p>\n

Povestea spus\u0103 de fotografii este perfect completat\u0103 de fermec\u0103tor scrisa prezentare, f\u0103cut\u0103 de profesorul Neculai Moghior. \u00cen poveste sunt parcurse toate etapele vie\u0163ii marelui suveran: copil\u0103ria petrecut\u0103 \u201e\u00eentr-o atmosfer\u0103 aproape cazon\u0103, impus\u0103 \u00eentregii familii de m\u00e2na de fier a bunicului s\u0103u, fostul succesor la tronul Prusiei, prin\u0163ul Carol Anton de Hohenzollern (1811-1885)\u201d, adolescen\u0163a \u015fi via\u0163a sa ca elev pe b\u0103ncile \u015fcolii \u201edin ora\u015ful D\u00fcsseldorf, renumit centru european de cultur\u0103 \u015fi art\u0103, unde a urmat cursurile gimnaziale \u015fi liceale\u201d, dar \u015fi prima sa vizit\u0103 \u00een Rom\u00e2nia, vizit\u0103 de o mare importan\u0163\u0103 \u00eentruc\u00e2t \u201ecu aceast\u0103 ocazie, s-a hot\u0103r\u00e2t, \u00een principiu, ca el s\u0103 fie urma\u015ful domnitorului Carol I\u201d.\u00a0 Este, mai apoi, trecut\u0103 \u00een revist\u0103 via\u0163a sa militar\u0103, fiind oferit\u0103, ca dovad\u0103 a pasiunii sale pentru armat\u0103, m\u0103rturia reginei Maria: \u201eFerdinand era p\u00e2n\u0103 \u00een ad\u00e2ncul firii soldat, el adora armata, \u015fi cel pu\u0163in \u00een aceast\u0103 privin\u0163\u0103 i se l\u0103sa mai mult\u0103 ini\u0163iativ\u0103. Cum el era con\u015ftiincios\u00a0 \u015fi muncitor, nici cel mai obositor detaliu militar nu izbutea s\u0103-l plictiseasc\u0103.\u201d<\/p>\n

\u015ei, bine\u00een\u0163eles, cititorul afl\u0103 cum \u201eregele Ferdinand I a preluat comanda suprem\u0103 a armatei rom\u00e2ne, iar osta\u015fii au primit ordinul de a trece Carpa\u0163ii pentru a elibera pe fra\u0163ii de peste mun\u0163i afla\u0163i sub ocupa\u0163ie austro-ungar\u0103. Aceast\u0103 hot\u0103r\u00e2re a avut implica\u0163ii majore nu numai asupra \u0163\u0103rii, dar \u015fi asupra regelui Ferdinand I, care a avut de suferit, chiar din punct de vedere personal, o serie de repercusiuni dureroase. Astfel, \u00eemp\u0103ratul Germaniei, Wilhelm al II-lea, \u00een calitatea sa de cap al familiei de Hohenzollern, i-a retras regelui nostru dreptul de a purta ordinul\u00a0 Casei de Hohenzollern, precum \u015fi toate gradele \u015fi distinc\u0163iile acordate de imperiul german. \u015eeful Casei de Hohenzollern-Sigmaringen, prin\u0163ul Wilhelm, fratele mai mare al lui Ferdinand I, l-a renegat public pe suveranul rom\u00e2n \u015fi i-a anulat toate drepturile pe care le avea ca membru al acestei case princiare. Mai mult, la re\u015fedin\u0163a familiei de la Sigmaringen a fost arborat drapelul de doliu simboliz\u00e2nd \u015ftergerea regelui Rom\u00e2niei din arhondologia familiei de Hohenzollern- Sigmaringen, iar presa inamic\u0103 a publicat numeroase articole injurioase la adresa monarhului rom\u00e2n\u201d.<\/p>\n

Este astfel, lesne de \u00een\u0163eles c\u0103 pe l\u00e2ng\u0103 omagiul adus de acest valoros volum \u201ef\u0103uritorului Rom\u00e2niei Mari \u015fi primului rege al tuturor rom\u00e2nilor\u201d, autorul ofer\u0103 \u015fi o seam\u0103 de detalii fascinante ale vie\u0163ii regelui Ferdinand I \u2013 at\u00e2t prin text c\u00e2t \u015fi prin fotografii \u2013 pre\u0163ioase nu numai pentru istorici, dar \u015fi pentru noi to\u0163i, ca rom\u00e2ni \u015fi \u201ecopii\u201d ai acestei \u0163\u0103ri unite prin truda marelui suveran. Recomand\u0103m c\u0103lduros lectura acestei lucr\u0103ri. \u207f<\/p>\n

 <\/p>\n

 <\/p>\n

***<\/p>\n

O carte surprinz\u0103toare din dou\u0103 motive: pentru c\u0103 e o poveste absolut adev\u0103rat\u0103 \u0219i serios documentat\u0103 \u0219i apoi pentru c\u0103 apare \u00een mod firesc, f\u0103r\u0103 mult zgomot, la Oradea, acolo de unde \u0219i Regele Ferdinand a \u00eenceput (mai 1919) s\u0103-\u0219i ia \u00een st\u0103p\u00e2nire teritoriile unite, \u00eenc\u0103 din 1918. Zgomot va face cartea dup\u0103 ce va fi citit\u0103, c\u0103ci este o carte din care absolut oricine o cite\u0219te are de \u00eenv\u0103\u021bat despre: datoria fa\u021b\u0103 de \u021bar\u0103, m\u00e2ndrie \u0219i demnitatea de rom\u00e2n \u0219i despre suferin\u021b\u0103, solidaritate uman\u0103, conduit\u0103 uman\u0103 \u00een situa\u021bii de mare criz\u0103. To\u021bi \u00eel vor avea ca model de urmat pe regele \u00eentregitor.<\/p>\n

Cartea o recomand\u0103m tuturor c\u0103ci fiecare se va reg\u0103si pe sine raportat la un concepte c\u00e2t de str\u0103lucitor pe at\u00e2t pilduitor: Datoria fa\u021b\u0103 de \u021bar\u0103, de neamul rom\u00e2nesc. Cititorii vor desprinde concluzia c\u0103 regele nu vorbe\u0219te pentru sine ci pentru viitorimea neamului rom\u00e2nesc pe care l-a slujit \u00een cel mai \u00eenalt grad de loialitate! Principalul scop pe care l-a servit regele Ferdinand I a fost cel patriotic. Cartea se \u00eencheie cu frumosul salut al regelui c\u0103tre basarabeni. \u201cV\u0103 salut azi, pe voi fra\u021bi de dincolo de Prut. Voi sunte\u021bi aceia care a\u021bi \u00een\u021beles sentimentul ce demult domnea \u00een inimile fra\u021bilor no\u0219tri moldoveni ai Basarabiei, l-a\u021bi \u00een\u021beles a\u0219a de bine c\u0103 azi putem vorbi unii cu al\u021bii \u0219i ca fra\u021bi \u0219i ca prieteni. S\u0103rb\u0103torim azi \u00eenf\u0103ptuirea unui vis care demult z\u0103cea \u00een inimile tuturor rom\u00e2nilor de dincolo \u0219i de dincoace de apele Prutului. Din grani\u021b\u0103 a\u021bi f\u0103cut punte unindu-v\u0103 cu \u021bara mam\u0103 \u0219i de aceea v\u0103 zic: Bine a\u021bi venit printre noi! V-a\u021bi unit \u00een timpuri grele pentru \u021bara mam\u0103, ca un copil t\u00e2n\u0103r, \u00eens\u0103 cu inim\u0103 adev\u0103rat rom\u00e2neasc\u0103. Salut\u0103m \u00een voi o parte frumoas\u0103 a unui vis care niciodat\u0103 nu se va \u0219terge. De aceea azi ridic paharul Meu \u00een s\u0103n\u0103tatea fra\u021bilor no\u0219tri \u00eembr\u0103\u021bi\u0219a\u021bi de mine cu aceea\u0219i c\u0103ldur\u0103 a dragostei p\u0103rinte\u0219ti. Tr\u0103iasc\u0103 copilul cel mai nou, dar poate cel mai voinic, al Rom\u00e2niei mam\u0103! \u201d<\/p>\n

 <\/p>\n

Ferdinand a fost f\u0103uritor de \u021bar\u0103, postur\u0103 ce-i confer\u0103 demnitate, admira\u021bie \u0219i considera\u021bie uman\u0103, ba chiar de adora\u021bie, asemenea f\u0103uritorilor de religii. La aceste trepte de \u00een\u0103l\u021bare moral\u0103 s-a ridicat \u00een vremea sa Ferdinand I, care din Moldova, din tran\u0219ee, a vestit Rom\u00e2nia Mare! Toate acestea constituie o preafrumoas\u0103 \u0219i adev\u0103rat\u0103 poveste.<\/p>\n

Ne cl\u0103disem o \u021bar\u0103 mare \u0219i trebuia s\u0103 ne impunem Europei civilizatoare prin putere creatoare. Rostul cel dint\u00e2i al st\u0103ruin\u021bei regelui Ferdinand I a stat \u00een armonizarea unit\u0103\u021bii suflete\u0219ti. Pe acest fundament s-a bazat biruin\u021ba, de atunci iar \u00eendrum\u0103torii de ast\u0103zi vor g\u0103si \u00een carte sprijin \u0219i argumente to\u021bi f\u0103uritorii de cultur\u0103 rom\u00e2neasc\u0103. Lucrarea este merituoas\u0103, cu mult suflet scris\u0103 \u0219i cu frumoase perspective pentru o oper\u0103 complet\u0103 dedicat\u0103 suveranului tuturor rom\u00e2nilor. Personajul central Ferdinand I, se ridic\u0103 singur prin statura sa de bun rom\u00e2n care nu voia nimic pentru sine ci totul pentru \u021bar\u0103, renun\u021b\u00e2nd, \u00een acele \u00eemprejur\u0103ri, la interesele familiei \u00een favoarea poporului. Acest gest a mers la sufletul rom\u00e2nilor care \u0219i\/au ap\u0103rat deopotriv\u0103 \u0219i regele \u0219i \u021bara. Regele e permanent \u00een tran\u0219ee l\u00e2ng\u0103 solda\u021bi. Regina Maria, pe toat\u0103 durata r\u0103zboiului a fost pe linia frontului. A \u00eendurat toate greut\u0103\u021bile, l-a sprijinit \u0219i sf\u0103tuit pe rege, cum nimeni nu \u0219i-ar fi \u00eenchipuit rostind celebre cuvinte: \u201csper\u0103 c\u0103 se va g\u0103si un b\u0103rbat de stat destul de patriot care s\u0103 \u00eempiedice pe rege de a semna o astfel de pace\u201d, referitor la condi\u021biile umilitoare ale armisti\u021biului de la Foc\u0219ani.<\/p>\n

 <\/p>\n

Regele Ferdinand I se ridic\u0103 maiestuos peste vremuri, \u0219i odat\u0103 cu el \u0219i Rom\u00e2nia care sem\u0103na cu o insul\u0103 \u00een mijlocul unei m\u0103ri furtunoase, cu voin\u021b\u0103 de o\u021bel \u00een credin\u021ba sa \u00een victorie, cu tenacitatea de a urm\u0103rii \u00een final realizarea Unirii. Pu\u021bini \u00ee\u0219i dau seama de groz\u0103via izol\u0103rii ei. Consim\u021b\u0103m\u00e2ntul Rom\u00e2niei la \u00eencheierea armisti\u021biului nu \u00eenseamn\u0103 c\u0103 ea \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219e\u0219te vederile Rusiei. \u00cen eroica armat\u0103 rom\u00e2n\u0103 nu exist\u0103 bol\u0219evism. A\u0219adar regele osta\u0219ilor \u0219i al \u021b\u0103ranilor, \u00eenconjurat de dragostea lor, a biruit.<\/p>\n

To\u021bi cei care au urm\u0103rit cu admira\u021bie faptele eroice ale armatei rom\u00e2ne \u0219i excelenta rezisten\u021b\u0103 pe care a opus-o cu at\u00e2ta vitejie du\u0219manului adresau cuvinte \u0219i \u00eendemnuri \u00eencurajatoare. \u00cen curajoasa atitudine pe care a adoptat-o regele , s-a bazat pe tot ajutorul \u0219i sprijinul alia\u021bilor. Hot\u0103r\u00e2rea \u0219i curajul dovedit au fost probe semnificative care au f\u0103cut posibil\u0103 rezisten\u021ba la \u00eencerc\u0103rile unui du\u0219man comun, care for\u021bau Rom\u00e2nia s\u0103 \u00eencheie o pace separat\u0103. Caizerul german cerea cu hot\u0103r\u00e2re \u00eendep\u0103rtarea familiei regale, sau m\u0103car a lui Ferdinand, \u00een timp ce alia\u021bii \u00eel sus\u021bineau. A\u0219a s-au trecut greut\u0103\u021bile a\u0219a a venit bucuria \u0219i vestea din 27 Martie 1918 de unire a Basarabiei cu patria mam\u0103!<\/p>\n

Cartea este prefa\u021bat\u0103 de subsemnatul, col. r. dr. Constantin Mo\u0219incat, din a c\u0103rui Cuv\u00e2nt de laud\u0103 red\u0103m c\u00e2teva pasaje: \u201eCu nespus\u0103 bucurie ne-am aplecat asupra acestei minunate povestiri istorice, primit\u0103 spre lectur\u0103 de la distinsul prieten Neculai Moghior, de care m\u0103 leag\u0103 o frumoas\u0103 prietenie din timpurile \u00een care slujeam sub flamura aceleia\u015fi prestigioase institu\u0163ii: Muzeul Militar Na\u0163ional, institu\u0163ie ce poart\u0103 emblematicul nume: \u201eRegele Ferdinand I\u201d.<\/em><\/p>\n

 <\/p>\n

Ca orice carte de poveste, \u015fi aceasta are personaje mult \u00eendr\u0103gite care s-au situat \u00een centru evenimentelor petrecute acum o sut\u0103 de ani. \u015ei povestea \u0163ine firul evenimentelor \u00een care rolul central, decisiv l-a jucat regele Ferdinand I, cu m\u00e2ndrie, demnitate, devotament \u015fi cu toat\u0103 puterea omeneasc\u0103 ce i-a dat-o Pronia cereasc\u0103, ca s\u0103 conduc\u0103 spre libertate neamul rom\u00e2nesc. \u00cen v\u00e2ltoarea luptei pentru rotunjirea conturului Rom\u00e2niei Mari, regele Ferdinand I a jurat s\u0103 fie un bun rom\u00e2n! Intr\u00e2nd cu sfio\u015fenie pe c\u00e2mpul istoric al unirii, \u00eens\u00e2ngerat de soldatul rom\u00e2n, ne \u00eent\u0103rim convingerea c\u0103, prin crezul \u015fi comportamentul s\u0103u, regele \u00eentregitor ne v-a r\u0103m\u00e2ne pild\u0103 mereu.<\/p>\n

Evenimentele care au schimbat \u00een bun\u0103 m\u0103sur\u0103 soarta rom\u00e2nilor explic\u0103 interesul istoriografiei rom\u00e2ne\u015fti, \u015fi nu numai, fa\u0163\u0103 de problematica r\u0103zboiului \u015fi al finalit\u0103\u0163ii lui \u2013 Unirea. \u00cen ansamblu, sau separat, evenimentele au fost scrise \u015fi descrise at\u00e2t de extins \u00eenc\u00e2t avem senza\u0163ia c\u0103 nu mai exist\u0103 nimic nou de spus. \u015ei totu\u015fi, depistarea unor noi documente \u015fi m\u0103rturii ne oblig\u0103 s\u0103 radiografiem acele evenimente \u015fi din perspectiva a ceea ce s-a scris s\u0103 \u00eentregim cu noi informa\u0163ii provenite, de regul\u0103, de la cei care au tr\u0103it acele momente dramatice, sau de mare s\u0103rb\u0103toare. Cu siguran\u0163\u0103 cartea de fa\u0163\u0103 aduce informa\u0163ii de real interes.<\/p>\n

Succesiunea evenimentelor povestite au eviden\u0163iat contradic\u0163iile dintre marile puteri, iar conflictele militare regionale au demonstrat pericolul pe care \u00eel reprezint\u0103 r\u0103zboiul pentru pacea general\u0103. Marile puteri s-au grupat \u00een dou\u0103 mari blocuri politico militare, \u00een func\u0163ie de interesele proprii. Dup\u0103 reunificarea sa, Germania a devenit prima putere central european\u0103 lu\u00e2nd locul Austriei, pe care o \u00eenvinsese \u00een b\u0103t\u0103lia de la Sadova, din 1866. Pentru a-\u015fi men\u0163ine statutul de mare putere, Austria s-a orientat c\u0103tre estul continentului european \u00eencheind pactul dualist cu Ungaria \u00een 1867. Cele dou\u0103 puteri, Austro-Ungaria \u015fi Germania au \u00eencheiat o alian\u0163\u0103 \u00een 1879, la care va adera \u015fi Italia \u00een 1882, alc\u0103tuind Tripla Alian\u0163\u0103. Din motive de securitate \u015fi pentru asigurarea independen\u0163ei statale la alian\u0163\u0103 a aderat \u015fi Rom\u00e2nia \u00een 1883. \u00cen Balcani avea loc disputa \u00eentre Rusia \u015fi Austro-Ungaria, pentru stabilirea zonelor de influen\u0163\u0103. Rezultatul acestor ac\u0163iuni s-a concretizat prin anexarea Bosniei \u015fi Her\u0163egovinei de c\u0103tre Austro-Ungaria \u00een 1908 \u015fi apropierea Serbiei de Imperiul \u0162arist. \u00cen centrul Europei, conflictul dintre Fran\u0163a \u015fi Germania a r\u0103mas deschis, ca urmare a anex\u0103rii Alsaciei \u015fi Lorenei \u00een 1871. Izolat\u0103 dup\u0103 \u00eenfr\u00e2ngerea de la Sedan, Fran\u0163a s-a aliat cu Rusia \u00een 1893, apoi cu Marea Britanie \u00een 1904. La r\u00e2ndul s\u0103u Rusia \u00eenvins\u0103 \u00een r\u0103zboiul ruso-japonez din 1905, a \u00eencheiat o alian\u0163\u0103 cu Marea Britanie \u00een 1907. Astfel, s-a constituit Antanta, sau Tripla \u00cen\u0163elegere.<\/p>\n

 <\/p>\n

Reorientarea politicii externe rom\u00e2ne\u0219ti, s-a \u00eenregistrat \u00eenc\u0103 din 1903, c\u00e2nd la conducerea Ministerului Afacerilor Str\u0103ine se afla Ion I. C. Br\u0103tianu. Motivul l-a constituit agravarea situa\u0163iei rom\u00e2nilor din Transilvania \u015fi lupta acestora \u00eempotriva asupririi na\u0163ionale \u00een vederea ob\u0163inerii de drepturi egale cu a celorlalte na\u0163ionalit\u0103\u0163i. Conduc\u0103torii politici rom\u00e2ni au ales calea tratativelor cu guvernul de la Budapesta, dar au \u00een\u0163eles c\u0103 numai lupt\u0103 direct\u0103 era calea real\u0103 pentru emanciparea politic\u0103 \u015fi social\u0103. Fa\u0163\u0103 de interven\u0163iile Austro-ungare \u00een Balcani, Ion I.C. Br\u0103tianu a \u00eenceput s\u0103 se distan\u0163eze de Tripla Alian\u0163\u0103 invoc\u00e2nd faptul c\u0103 Rom\u00e2nia nu putea r\u0103m\u00e2ne pasiv\u0103 la modificarea statu-quo-lui teritorial \u00een sudul Dun\u0103rii. Reorientarea politicii externe rom\u00e2ne\u015fti a evoluat pe m\u0103sur\u0103 ce interesele na\u0163ionale intrau tot mai mult \u00een contradic\u0163ie cu cele ale Austro-Ungariei \u00een Balcani.<\/p>\n

Austro-Ungaria a declarat r\u0103zboi Serbiei ca urmare a faptului c\u0103 la Sarajevo fusese asasinat arhiducele Franz Ferdinand. Serbia neaccept\u00e2nd delega\u0163ia imperial\u0103 la ancheta penal\u0103 a fost atacat\u0103 \u015fi apoi cele dou\u0103 blocuri militare s-au angajat \u00een r\u0103zboi, fiecare cu interesul s\u0103u. Din acel moment statele se pozi\u0163ionase fa\u0163\u0103 de r\u0103zboi prin angajare sau r\u0103m\u00e2n neutre. Pornit ca o ap\u0103rare a coroanei, s-a sperat ca cele 8 Corpuri de armat\u0103 austro-ungare s\u0103 fie suficiente pentru un r\u0103zboi rapid de pedepsire a s\u00e2rbilor considera\u0163i \u201casasini \u015fi criminali\u201d. \u0162arul Nicolae al II-lea \u00eel informa pe Kaizerul Wilhelm c\u0103 \u201cindignarea \u00een Rusia este enorm\u0103, pentru c\u0103 \u201eun r\u0103zboi ru\u015finos a fost declarat \u00eempotriva unei \u021b\u0103ri slabe\u201d. Mobilizarea armatei ruse a determinat apoi declan\u015farea r\u0103zboiului \u00eentre casele regale din Europa. Sprijinul reciproc \u015fi nelimitat acordat prin tratate s-a f\u0103cut sim\u0163it. Luna august 1914 devenind, prin rapiditatea evenimentelor, cea mai fierbinte.<\/p>\n

 <\/p>\n

F\u0103r\u0103 a detalia mersul evenimentelor de pe front spicuim din cronologia lor pe cele mai semnificative. A\u015fadar, la moment intr\u0103rii Rom\u00e2niei \u00een r\u0103zboi pe toate fronturile era \u00eencordare maxim\u0103. Dup\u0103 declan\u015farea r\u0103zboiului, taberele erau prinse \u015fi aprinse de fitilul sistemului de propaganda. Indiferent de tradi\u0163ia politic\u0103, sau democratic\u0103, sau autoritar\u0103 combatan\u0163ii reac\u0163ionau similar. La \u00eenceput au limitat libert\u0103\u0163ile civile, apoi au mers p\u00e2n\u0103 la suspendarea activit\u0103\u0163ii politice \u015fi la limitarea drepturilor sindicale. Se aplica cenzura, dar totodat\u0103, se men\u0163inea \u015fi un echilibru, prefer\u00e2ndu-se ca popula\u0163ia s\u0103 aib\u0103 acces la un flux mai mare de informa\u0163ii dec\u00e2t s\u0103 se produc\u0103 zvonuri tulbur\u0103toare. Statul a intervenit \u00een func\u0163ionarea economiei \u015fi \u00een via\u0163a social\u0103. De exemplu, \u00een 1915, guvernul imperial german a creat Biroul Imperial al Cartofului pentru produc\u0163ia \u015fi distribuirea cartofilor pentru germanii de r\u00e2nd. Fran\u0163a se baza pe auto-mobilizare, deoarece societatea civil\u0103 a r\u0103spuns pozitiv apelurilor statului. R\u0103zboiul, \u00een general defensiv, a produs pagube umane catastrofale.<\/p>\n

A ap\u0103rut o schimbare a atitudinilor colective, impact materializat in distrugeri umane f\u0103r\u0103 precedent \u015fi \u00een modificarea rela\u0163iei dintre soldat \u015fi ofi\u0163er, intre individ \u015fi stat. Prin mobilizarea total\u0103, statul reducea poten\u0163ialul de produc\u0163ie \u015fi de trai. Impactul cel mai mare era dat de num\u0103rul mare al pierderilor de vie\u0163i omene\u015fti. Mul\u0163i \u015fi-au pierdut vie\u0163ile \u00een proximitatea frontului, iar al\u0163ii \u015fi din cauza alor factori ca: epidemii, bombardamente \u015fi foamete. Au izbucnit epidemiile, ca un adev\u0103rat r\u0103zboi biologic, care s-au dovedit a fi mult mai ucig\u0103toare dec\u00e2t toate armele de la aceea vreme. Odat\u0103 izbucnit r\u0103zboiul, productivitatea agricol\u0103 s-a pr\u0103bu\u015fit, popula\u0163ii masive experiment\u00e2nd criza alimentara \u015fi automat, fiind r\u0103mase f\u0103r\u0103 imunitate, au devenit vulnerabili \u00een fa\u0163a gravelor epidemii.<\/p>\n

 <\/p>\n

Austria \u0219i Germania au preg\u0103tit r\u0103zboiul \u0219i l-au declarat. Nu ne-au f\u0103cut cinstea s\u0103 ne comunice m\u0103car inten\u0163iile lor (Tripla Alian\u0163\u0103), sublinia primul ministru Ionel I. C. Br\u0103tianu. Pe de alt\u0103 parte, Rom\u00e2nia nu ar putea admite s\u0103 ia armele \u00eentr-un r\u0103zboi a c\u0103rui cauz\u0103 este tocmai nimicirea unei na\u0163iuni mici. Sentimentul public este aproape \u00een unanimitate \u00eempotriva r\u0103zboiului. Chestia rom\u00e2nilor din Ardeal domin\u0103 \u00eentreaga situa\u0163ie, ea a fost pururea punctul negru al Alian\u021bei (\u2026) Soarta Rom\u00e2nilor de peste mun\u0163i, idealul na\u0163ional al Rom\u00e2nismului, sunt chestiuni pe care nici un guvern rom\u00e2n nu le poate nesocoti (\u2026).<\/p>\n

Rom\u00e2nia ar fi fost obligat\u0103 s\u0103 intre \u00een r\u0103zboi (potrivit cu prevederile Tratatului \u00een care era parte) doar dac\u0103 aliata sa Austro-Ungaria era atacat\u0103, dar la izbucnirea conflictului militar statul rom\u00e2n a considerat c\u0103 Austria a declan\u0219at r\u0103zboiul \u015fi prin urmare a decis s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 neutr\u0103. Pe scena politic\u0103 se formase un curent germanofil, reprezentat de regele Carol I \u015fi de Petre Carp, \u015fi un altul care cerea o ac\u0163iune militar\u0103 \u00eendreptata \u00eempotriva Austro-Ungariei, \u00een timp ce poporul ar fi dorit eliberarea Transilvaniei. Aspectele neutralit\u0103\u0163ii \u015fi a intr\u0103rii Rom\u00e2niei \u00een r\u0103zboi pentru realizarea intereselor sale de unire sunt eviden\u0163iate prin lu\u0103rile de pozi\u0163ie al regelui Ferdinand I.<\/p>\n

 <\/p>\n

Scopul politic \u015fi cel militar au fost limpede \u015fi f\u0103r\u0103 echivoc formulate \u015fi vizau realizarea Rom\u00e2niei Mari. Pentru atingerea acestui scop, guvernul rom\u00e2n a mobilizat: Marele Cartier General, 4 armate, 6 corpuri de armat\u0103, 20 de divizii de infanterie, 2 de cavalerie, 1 brigad\u0103 de gr\u0103niceri, 5 brig\u0103zi de c\u0103l\u0103ra\u015fi, 2 brig\u0103zi de artilerie grea, 1 regiment \u015fi un divizion de artilerie munte, trupe de geniu, c\u0103i ferate, speciali\u015fti, avia\u0163ia cu 4 escadrile, marina \u015fi flotila de Dun\u0103re. Totalul for\u0163elor mobilizate s-a ridicat la 366 batalioane, 104 escadroane \u015fi 374 baterii de artilerie. Armamentul automat greu a fost insuficient, doar 614 mitraliere. Din totalul batalioanelor de infanterie, 146 au fost active, 120 \u00eencadrate cu rezervi\u015fti \u015fi 100 teritoriale \u015fi de mili\u0163ii. Efectivul ini\u0163ial, de 833.601 din care 19.843 ofi\u0163eri \u015fi elevi, a constituit 75% armata de opera\u0163ii \u015fi 25% \u00een zona interioar\u0103. Ulterior, prin mobilizare, s-a adus pe frontul \u00eentregirii 16% din popula\u0163ie, care reprezenta 32% din partea b\u0103rb\u0103teasc\u0103.<\/p>\n

 <\/p>\n

Pentru punerea \u00een practic\u0103 a planurilor de preg\u0103tire pentru r\u0103zboi au fost alocate fonduri importante, at\u00e2t prin buget c\u00e2t \u0219i prin credite extraordinare. Bugetul Ministerului de R\u0103zboi a crescut de la 73.000.000 lei, \u00een 1913, la 115.000.000 lei (18% din bugetul de stat) \u00een 1916. \u00cen acela\u015fi timp, p\u00e2n\u0103 \u00een toamna anului 1916, suma creditelor pentru armat\u0103 a atins 700.000.000 lei, iar p\u00e2n\u0103 la intrarea Rom\u00e2niei \u00een r\u0103zboi la 838.841.215 lei. Mobilizarea \u00eentregului poten\u0163ial na\u0163ional, mai ales dup\u0103 \u00eenchiderea str\u00e2mtorilor Bosfor \u015fi Dardanele, prin care Rom\u00e2nia exporta 97% \u015fi importa peste 60% din m\u0103rfuri, era tot mai dificil\u0103. A\u015fa se face c\u0103 Banca Na\u0163ional\u0103 a Rom\u00e2niei a \u00eenceput a face importante \u00eemprumuturi interne, prin subscrip\u0163ie public\u0103 cu 2,5-4% dob\u00e2nd\u0103. \u00cen numai 3 zile, \u00een aprilie 1916, s-a dep\u0103\u015fit plafonul scontat datorit\u0103 num\u0103rului de subscrip\u0163ii, f\u0103c\u00e2ndu-se o suplimentare a subscrip\u0163iilor. Este un elocvent exemplu c\u0103 obiectivul strategic de unitate na\u0163ional\u0103 avea sprijin popular. \u00cemprumuturile externe pentru cump\u0103rarea de armament \u015fi muni\u0163ii se contractau mai greu \u015fi la dob\u00e2nzi duble de 6,5% din Italia, 5% din Anglia.<\/p>\n

Rom\u00e2nia a importat din \u0163\u0103rile neutre, \u00een special Elve\u0163ia, \u015fi chiar din Germania material de r\u0103zboi. Din Italia s-au contractat 50 milioane cartu\u015fe pentru pu\u015fca Manliker, 100 tone dinamit\u0103, 140 tone nitrat de potasiu. \u00cen 1915, colonelul Vasile Rudeanu semna primul contract din Fran\u0163a \u00een valoare de cca 6 milioane lei pentru achizi\u0163ia a 40 avioane, 50 tone pulberi pentru artilerie, 50 milioane cartu\u015fe de infanterie, 200000 proiectile. Din Anglia s-au cump\u0103rat 300 motociclete, 42000 bocanci. Din Spania 40000 revolvere \u015fi s\u0103bii pentru ofi\u0163eri. Din SUA 3 milioane cartu\u015fe pentru revolver. De\u015fi modeste, preg\u0103tirile de r\u0103zboi se f\u0103ceau.<\/p>\n

Povestirile cuprinse \u00een paginile acestei c\u0103r\u0163i vor contribuie la cunoa\u015fterea mai \u00een detaliu a zilelor de fream\u0103t \u015fi lupt\u0103 la care au participat osta\u015fii armatei rom\u00e2ne \u015fi \u00een particular cei din Divizia 11 Infanterie \u00een campania din 1918, din Basarabia. Autorul reconstituie, de altfel, cadrul special \u015fi particular \u00een care s-au executat marile decizii politice \u015fi militare rom\u00e2ne\u015fti de acum 100 de ani. Argumentele c\u0103r\u0163ii au ca izvor informa\u0163ii care \u00eentregesc un segment din istorie mai pu\u0163in cercetat. Fiecare afirma\u0163ie are suport real, pove\u015ftile \u00een sine recl\u0103desc episoade de lupt\u0103 care completeaz\u0103 tematica cu noi m\u0103rturii documentare.<\/p>\n

Cuvintele regelui la centenarul Unirii Basarabiei au o semnifica\u0163ie aparte. Ele au ca nod gordian evenimentele de pe front din momentul bol\u015feviz\u0103rii armatei ruse. La Socola, l\u00e2ng\u0103 Ia\u015fi, era cartierul general al trupelor ruse conduse de generalul Scerbacev. Acesta pierduse controlul asupra majorit\u0103\u0163ii unit\u0103\u0163ilor ruse\u015fti, iar la cererea sa de sprijin adresat\u0103 guvernului rom\u00e2n, Br\u0103tianu \u00eei r\u0103spundea: \u201eNu pot mobiliza nici un soldat rom\u00e2n pentru a v\u0103 ap\u0103ra contra propriilor dvs. trupe f\u0103r\u0103 a m\u0103 vedea amestecat \u00een luptele din Rusia \u015fi f\u0103r\u0103 a provoca un conflict cu noii conduc\u0103tori”. Dar \u00een scurt timp Rom\u00e2nia a trebuit s\u0103 se amestece, pentru a-\u015fi salva fiin\u0163a de stat. Ofi\u0163erii ru\u015fi tr\u0103iau cu spaima de a fi lin\u015fa\u0163i de solda\u0163ii bol\u015feviza\u0163i. Pericolul extrem era la c\u00e2\u0163iva kilometri de re\u015fedin\u0163a regelui \u015fi a guvernului condus de I. C. Br\u0103tianu. Iat\u0103 ce spunea acesta din urm\u0103 despre armata rus\u0103 bol\u015fevizat\u0103, inclusiv despre ac\u0163iunile ei din Basarabia: \u201eArmatele ruse au devenit bande f\u0103r\u0103 conduc\u0103tori, otr\u0103vite violent de anarhie, incapabile de a \u0163ine frontul \u015fi incapabile de a organiza demobilizarea pentru retragere, care f\u0103r\u0103 aprovizionare constituie ea \u00eens\u0103\u015fi o oper\u0103 devastatoare”.<\/p>\n

Aleg\u00e2nd s\u0103 dezarmeze trupele ruse\u015fti, Rom\u00e2nia se expunea riscului de a lupta pe doua fronturi, cu germanii \u015fi cu bol\u015fevicii. Generalul Constantin Prezan s-a achitat \u00eens\u0103 cu brio de misiunea anihil\u0103rii \u015fi dezarm\u0103rii solda\u0163ilor ru\u015fi. De altfel, ace\u015ftia nu au opus nici o rezisten\u0163\u0103. Nicolae Iorga va nota \u00een jurnalul s\u0103u c\u0103 “Lenin a ordonat arestarea lui Scerbacev”. Conform altor m\u0103rturii, \u0163inta adev\u0103rat\u0103 a comando-ului de 20 de bol\u015fevici ar fi fost de fapt regele Ferdinand, deoarece Lenin considera c\u0103 “guvernul roman de la Ia\u015fi joac\u0103 un rol reac\u0163ionar fa\u0163\u0103 de revolu\u0163ia rus\u0103”. El f\u0103cea monarhul principalul r\u0103spunz\u0103tor de atitudinea rom\u00e2nilor fa\u0163\u0103 de evenimentele din Rusia.<\/p>\n

Pentru dezamorsarea tensiunilor de tot felul Ion Antonescu, viitorul mare\u015fal, eminen\u0163a cenu\u015fie a armatei rom\u00e2ne \u00een primul r\u0103zboi mondial, ca \u015fef al Biroului Opera\u0163iunilor din Marele Cartier General, singurul neconsiliat de Misiunea militar\u0103 francez\u0103, nu putea r\u0103m\u00e2ne insensibil la evenimentele militare, dar \u015fi politice din vara anului 1917 \u015fi perioada ce a urmat. El se va implica \u00een temperarea \u201celanului revolu\u0163ionar\u201d al unor solda\u0163i bol\u015feviza\u0163i, din trupele ruse\u015fti, cum avea s\u0103 recunoasc\u0103 \u00een anul 1938, astfel: \u201dPrin atitudinea mea, recunosc brutal\u0103, am determinat la Ia\u015fi, \u00een contra voin\u0163ei guvernului \u015fi \u00eentr-un moment de ezitare a Comandamentului ac\u0163iunea de dezarmare \u015fi a bol\u015fevicilor de la Socola \u015fi a armatelor ruse\u015fti din Moldova. Trebuie s\u0103 subliniem c\u0103 ac\u0163iunea de la Ia\u015fi urm\u0103rea at\u00e2t arestarea familiei regale, a membrilor guvernului c\u00e2t \u015fi instaurarea, dup\u0103 \u201cmodel rusesc\u201d, a unor \u201csoviete\u201d! Prin dejucarea diabolicului plan bol\u015fevic, locotenent-colonelul Ion Antonescu a pre\u00eent\u00e2mpinat \u015fi eradicat posibilitatea \u015fi consecin\u0163ele grave \u201cale unei crize politice f\u0103r\u0103 precedent \u00een istoria politic\u0103 a rom\u00e2nilor\u201d.<\/p>\n

Rezultant\u0103 a pr\u0103bu\u015firilor \u00eenregistrate pe frontul rom\u00e2nesc, \u015fi cu amenin\u0163\u0103rile ruse\u015fti, evidente, activit\u0103\u0163ile ofi\u0163erului de opera\u0163ii Ion Antonescu, se diversific\u0103 \u015fi o direc\u0163ie prioritar\u0103 devine Basarabia. Astfel, la 2 ianuarie 1918, a alc\u0103tuit studiul referitor la trimiterea de trupe \u00een Basarabia cu \u201cscopul asigur\u0103rii aprovizion\u0103rii trupelor care opereaz\u0103 pe frontul rom\u00e2n \u015fi a popula\u0163iei rom\u00e2ne\u015fti\u201d. Pentru atingerea obiectivelor de asigurare a func\u0163ion\u0103rii regulate a trenurilor de aprovizionare pe linia Odessa – Socola \u015fi a ordinii \u00een Basarabia, prin \u00eempiedicarea jafurilor \u015fi formarea depozitelor, colonelul rom\u00e2n avea \u00een vedere \u015fi eventualitatea unor confrunt\u0103ri cu unit\u0103\u0163i bol\u015fevice, drept pentru care propunea trimiterea unei \u201cdivizii \u00eent\u0103rit\u0103 cu un regiment de cavalerie \u015fi prev\u0103zut\u0103 cu mijloace tehnice necesare\u201d, propunere ce era realist\u0103 \u015fi \u00een m\u0103sur\u0103 a tran\u015fa hot\u0103r\u00e2tor \u00een favoarea armatei rom\u00e2ne o eventual\u0103 confruntare armat\u0103. A\u015fa a \u00eenceput Divizia 11 Infanterie ac\u0163iunile pentru salvarea Basarabiei.<\/p>\n

C\u00e2nd e\u015fti la divizion de artilerie sau la batalion de infanterie ori la un escadron de cavalerie nu are de ce s\u0103-\u0163i mai fie fric\u0103 (de nimic!), pentru c\u0103 nu exist\u0103 alt loc mai periculos unde s\u0103 fii trimis (“mai r\u0103u nu se poate”): limbile se dezlegau, toat\u0103 lumea vorbea – \u015fi rostea adev\u0103rul. Adev\u0103rul despre r\u0103zboiul antibol\u015fevic, era cel care se spunea de la comandament (adic\u0103 istoria oficial\u0103), p\u00e2n\u0103 la ceea ce se discuta \u00eentre osta\u015fi. Contactul cu oficialit\u0103\u0163ile \u015fi popula\u0163ia basarabean\u0103 au adus \u00een discu\u0163ie \u015fi analizat toate problemele politice \u00een leg\u0103tur\u0103 cu Basarabia. \u00cen \u00eent\u00e2mpinarea generalul Ernest Bro\u015fteanu a ie\u015fit un grup de deputa\u0163i \u015fi studen\u0163i \u00eembr\u0103ca\u0163i \u00een costume na\u0163ionale, primi\u0163i de comandant ca o \u201esolie \u00een care ardea numai dragostea de neam\u201d. Armata rom\u00e2n\u0103 a adus repede lini\u015ftea la ad\u0103postul c\u0103reia basarabenii au decis: Unirea, primit\u0103 cu mult entuziasm de popor. \u00cen acest fel ancestrala dorin\u0163\u0103 de unitate c\u0103p\u0103ta contur \u00een con\u015ftiin\u0163a tuturor rom\u00e2nilor.<\/p>\n

C\u00e2teva preciz\u0103ri necesare legate de Basarabia. Teritoriul dintre Prut \u015fi Nistru nu este altceva dec\u00e2t jum\u0103tatea de est a Moldovei, cu capitala la Ia\u015fi, a\u015fa cum teritoriul dintre Suceava \u015fi Ceremu\u015f, cunoscut sub numele de Bucovina, nu este altceva dec\u00e2t nordul Moldovei, iar Moldova este provincia cu \u00eenalt prestigiu istoric \u015fi, poate, cu cel mai ridicat procent de inteligen\u0163\u0103 nativ\u0103 a Rom\u00e2niei. Numele de Basarabia desemna, de fapt, numai sudul Basarabiei \u00een 1812. C\u00e2nd ru\u015fii au instituit ocupa\u0163ia rus\u0103 a teritoriului dintre Prut \u015fi Nistru, au interzis numele de moldovean; chiar l-au prigonit. Numele de Basarabia provine din sudul acestui teritoriu, Bugeacul, o c\u00e2mpie, a fost \u00eentotdeauna posesia \u0162\u0103rii Rom\u00e2ne\u015fti. Se numea Basarabia dup\u0103 numele dinastiei Basarabilor care a \u00eentemeiat \u0162ara Rom\u00e2neasc\u0103. \u00cen 1924 Stalin a fondat la Tiraspol a\u015fa-zisa Republic\u0103 Socialist\u0103 Sovietic\u0103 Moldoveneasc\u0103 cu scopul de a lua Basarabia \u015fi apoi Moldova, \u015fi de atunci nu se mai \u00eentrebuin\u0163eaz\u0103 de ru\u015fi cuv\u00e2ntul “Basarabia”, ci doar cuv\u00e2ntul “Moldova”. Dar noi rom\u00e2nii \u00eei spunem “Basarabia” \u015fi ne g\u00e2ndim c\u0103 este jum\u0103tatea de est a Moldovei. Privitor la Basarabia sunt dou\u0103 lucruri distincte: – \u00eent\u00e2i ceea ce istoriografia tace – deci ascunde ni\u015fte secrete spuse de Alexandrina Russo doctorului \u015eerban Milcoveanu, \u00een 1942. Repet c\u0103 ambele sunt o contribu\u0163ie original\u0103 la istoriografie.<\/p>\n

\u00cen iunie 1916 s-a schimbat guvernul la Petrograd \u015fi \u00een locul unui guvern filo-antantist a venit un nou guvern Boris von Sturmer cu program de a \u00eencheia pacea separat\u0103 cu Germania \u015fi de a scoate Rusia din r\u0103zboi. Dup\u0103 doi ani de r\u0103zboi, conduc\u0103torii Rusiei \u0163ariste sim\u0163eau c\u0103 nu mai pot rezista \u015fi pentru a preveni revolu\u0163ia s-au g\u00e2ndit la pacea separat\u0103. \u015ei au \u00eenceput tratative secrete \u00eentre Germania \u015fi Rusia la o sta\u0163iune balnear\u0103 din Suedia. Dac\u0103 \u00een secolul al XVIII pacea dintre ru\u015fi \u015fi nem\u0163i s-a f\u0103cut cu \u00eemp\u0103r\u0163irea teritoriului Poloniei, acum, \u00een secolul XX, pacea dintre ru\u015fi \u015fi germani urma s\u0103 se fac\u0103 cu \u00eemp\u0103r\u0163irea teritoriului Rom\u00e2niei: ru\u015fii s\u0103 ia Moldova p\u00e2n\u0103 la Carpa\u0163i; Gali\u0163ia (de la Austria) urma s\u0103 treac\u0103 la Germania, iar \u00een locul Gali\u0163iei Austria s\u0103 primeasc\u0103 Valahia (Muntenia) \u015fi Oltenia. Astfel urma s\u0103 fie \u00eemp\u0103r\u0163it\u0103 Rom\u00e2nia. Asta era situa\u0163ia \u00een iunie 1916. Ca s\u0103 poat\u0103 \u00eemp\u0103r\u0163i Rom\u00e2nia care era \u00een stare de neutralitate, trebuia adus\u0103 pe pozi\u0163ie de beligeran\u0163\u0103; ni s-a dat ultimatum de ru\u015fi s\u0103 intr\u0103m \u00een r\u0103zboi. Ca s\u0103 ne atrag\u0103, ru\u015fii ne-au momit c\u0103 armata gen. Brusilov din Gali\u0163ia va porni \u00een ofensiv\u0103 \u015fi va veni \u00een \u00eent\u00e2mpinarea armatei rom\u00e2ne pe valea Tisei, deci c\u0103 noi aveam misiune numai p\u00e2n\u0103 \u00een Transilvania pentru c\u0103 urma a se face front comun cu ru\u015fii.<\/p>\n

Am intrat \u00een r\u0103zboi. Dup\u0103 ce ne-au v\u0103zut intra\u0163i \u00een r\u0103zboi \u015fi trecu\u0163i pe pozi\u0163ii de beligeran\u0163\u0103, ru\u015fii n-au f\u0103cut nimic \u015fi armata Brusilov a r\u0103mas a acolo unde era: ne-a l\u0103sat \u00een Transilvania singuri, a\u015fa c\u0103 am fost imediat \u00eenvin\u015fi \u015fi a trebuit s\u0103 ne \u00eentoarcem \u00eenapoi peste Carpa\u0163i, \u00een retragerea aceea \u00eengrozitoare pentru stabilizarea frontului, pe aliniamentul Foc\u015fani – N\u0103moloasa – Gala\u0163i, unde am rezistat c\u00e2t am putut. Francezii, care erau “cu cu\u0163itul ajuns la os” din b\u0103t\u0103lia de la Verdun (cea mai mare b\u0103t\u0103lie, \u00een care au murit 1300000 de osta\u015fi germani \u015fi 1000000 de osta\u015fi francezi, (c\u00e2\u015ftigat\u0103 de mare\u015falul Petain), au tr\u0103dat Rom\u00e2nia \u015fi au \u00eencheiat atunci, \u00een vara lui 1916, dup\u0103 intrarea noastr\u0103 \u00een r\u0103zboi, un tratat secret cu Rusia (\u00eenc\u0103 \u0163arist\u0103, condus\u0103 de acest Boris von Sturmer), un tratat secret ca s\u0103 previn\u0103 ceea ce b\u0103nuiau \u015fi francezii: tratativele secrete cu nem\u0163ii de scoatere a Rusiei din r\u0103zboi. Ei aveau interes ca armata german\u0103 s\u0103 fie blocat\u0103 pe frontul de est \u015fi s\u0103 nu vin\u0103 pe frontul de vest peste ei, la Paris. \u015ei \u00een acest tratat secret era dat\u0103 \u00eentreaga Moldov\u0103 p\u00e2n\u0103 la Carpa\u0163i ru\u015filor \u015fi dreptul Rusiei de a lua un culoar de-a lungul M\u0103rii Negre p\u00e2n\u0103 la Constantinopol, la Marea Egee (care era visul ru\u015filor \u015fi testamentul lui Petru cel Mare \u015fi al Ecaterinei a doua<\/p>\n

Ce nu s-a spus despre Basarabia? Al doilea lucru pe care istoriografia nu l-a relevat suficient este legat de \u00eent\u00e2mplarea de la conferin\u0163a de pace de la Paris (1919-1920) \u00een leg\u0103tur\u0103 cu Rom\u00e2nia. Ceea ce s-a f\u0103cut cu restul Europei \u015ftie toat\u0103 lumea, dar ce s-a f\u0103cut cu Rom\u00e2nia nu se spune r\u0103spicat, ci se t\u0103lm\u0103ce\u015fte prin formule diplomatice. Delega\u0163ia noastr\u0103 era condus\u0103 de Ionel I. C. Br\u0103tianu, un mare patriot rom\u00e2n. Clemenceau l-a luat deoparte \u015fi i-a spus: “Domnule, Dvs., Rom\u00e2nia, s\u0103 face\u0163i abstrac\u0163ie de tratatele secrete semnate cu Fran\u0163a, cu Anglia \u015fi cu Rusia, dinainte de r\u0103zboi”. Br\u0103tianu a spus “Nu”, sup\u0103r\u00e2ndu-i astfel \u015fi pe englezi, \u015fi pe francezi. Tratate secrete negociate de Ionel Br\u0103tianu cu mult\u0103 dificultate, timp de doi ani c\u00e2t s-a muncit la ele, pentru p\u0103strarea aparent\u0103 a neutralit\u0103\u0163ii. La conferin\u0163a de pace de la Paris vine “bomba cea mare” pe care nu o cuno\u015ftea nimeni – \u015fi asta nu se spune – : Woodrow Wilson, pre\u015fedintele Americii, a venit ca un fel de Dumnezeu atotst\u0103p\u00e2nitor \u015fi a dictat planul de fondare a Israelului european cu capitala la Lemberg \u015fi cu anexarea tuturor teritoriilor din jur ce cuprindea, \u00een propunerea sa: toat\u0103 Gali\u0163ia, Slovacia, Maramure\u015ful, Bucovina, Moldova, Basarabia \u015fi o parte din Ucraina \u015fi f\u0103cea un stat: Israelul european, cu capitala la Lvov. Acesta a fost planul cu care a venit Wilson. Planul acesta – care a venit pe nea\u015fteptate – nu prea a fost agreat de englezi \u015fi de francezi, pe motiv nu na\u0163ional, ci financiar, pentru c\u0103 tot acest teritoriu avea numai o treime popula\u0163ie evreiasc\u0103 \u015fi, ca s\u0103 poat\u0103 s\u0103 fie Israelul european, trebuia ca acea treime evreiasc\u0103 s\u0103 dispun\u0103 de un aparat represiv de mare putere ca s\u0103 poat\u0103 s\u0103 \u0163in\u0103 \u00een intimidare \u015fi \u00een paralizare cele dou\u0103 treimi de popula\u0163ie neevreiasc\u0103. \u00cen plus, acest teritoriu agricol, f\u0103r\u0103 industrie, \u015fi deci banii nu se puteau lua de la autohtoni \u015fi trebuia s\u0103 \u00eei dea Anglia, Fran\u0163a, America \u015fi Italia. Italia n-avea nici un ban. Anglia (Lloyd George David) \u015fi Fran\u0163a (Clemenceau) au refuzat pe motiv c\u0103 \u0163\u0103rile lor nu pot pl\u0103ti. C\u00e2nd a auzit Senatul american c\u0103 trebuie s\u0103 pl\u0103teasc\u0103 tot, s-a sup\u0103rat \u015fi l-a rechemat pe Wilson. Dar acest plan a r\u0103mas ca o ini\u0163iativ\u0103, ca proiect de viitor. Dac\u0103 nu se poate fonda acest Israel european cu capitala la Lemberg, s\u0103 se fondeze cel pu\u0163in altul, chiar dac\u0103 mai mic – \u015fi ochii au c\u0103zut pe Basarabia care nu era \u00een nici un tratat secret, nu era trecut\u0103 pe nic\u0103ieri. \u015ei a r\u0103mas s\u0103 se fac\u0103 Israelul european \u00een Basarabia.<\/p>\n

Aceasta este explica\u0163ia pentru care unirea de la Alba Iulia a fost recunoscut\u0103 de parlamentele englez, francez, american \u015fi italian, dar unirea de la 27 martie 1918 a Basarabiei cu Rom\u00e2nia a fost recunoscut\u0103 numai de guverne, nu \u015fi de parlamente. De ce au recunoscut guvernele?: pentru a obliga Bucure\u015ftiul s\u0103 pl\u0103teasc\u0103 o cot\u0103 parte pentru c\u0103 Rusia \u0163arist\u0103, cu capital englez \u015fi francez, \u00ee\u015fi crease industria de armament de la Putilov \u015fi toat\u0103 marea industrie din Ural. B\u0103ncile occidentale erau creditoare ale Rusiei \u0163ariste, dar veniser\u0103 bol\u015fevicii \u015fi Lenin anulase toate aceste datorii ale Rusiei \u0163ariste. Br\u0103tianu \u015fi Rom\u00e2nia au fost obliga\u0163i (de guvernul englez, francez \u015fi american) s\u0103 desp\u0103gubeasc\u0103 b\u0103ncile din Occident cu cota-parte care revenea teritoriului Basarabiei din toate datoriile acestea f\u0103cute de Rusia \u0163arist\u0103. Ionel Br\u0103tianu a protestat \u015fi a spus c\u0103 banii aceia nu s-au investit pe teritoriul Basarabiei, nu s-au adus \u00een Basarabia, ci s-au dus la Putilov \u015fi la industria din Mun\u0163ii Urali, \u015fi c\u0103 din banii aceia s-a pl\u0103tit aparatul represiv care terorizase popula\u0163ia Basarabiei. Totu\u015fi a trebui s\u0103 le pl\u0103teasc\u0103, \u015fi Rom\u00e2nia, \u00een perioada aceea a guvernului lui Br\u0103tianu, 1922 – 1926, a pl\u0103tit aceste datorii, cu foarte mult\u0103 greutate: era mult\u0103 s\u0103r\u0103cie, armata noastr\u0103 m\u00e2nca m\u0103m\u0103lig\u0103 la cazarm\u0103 \u015fi solda\u0163ii no\u015ftri erau \u00een opinci, pentru c\u0103 nu avea bani statul pentru bocanci. Am pl\u0103tit aceast\u0103 cot\u0103-parte din datoriile Rusiei \u0163ariste c\u0103tre b\u0103nci din Occident, cot\u0103-parte pe teritoriul Basarabiei, a\u015ftept\u00e2nd ca apoi s\u0103 se fac\u0103 \u00eentrunirea parlamentelor englez, francez \u015fi american, care s\u0103 recunoasc\u0103 unirea Basarabiei cu Rom\u00e2nia. Ei bine, aceast\u0103 \u00eentrunire nu s-a f\u0103cut niciodat\u0103.<\/p>\n

C\u00e2nd au venit bol\u015fevicii la conducere, prin lovitur\u0103 de stat (insurec\u0163ia armat\u0103 din oct. 1917, f\u0103cut\u0103 – nu de Stalin, nu de Lenin – ci de Tro\u0163ki), au preluat acest program de autodeterminare, dar nu cu scopul ca popoarele s\u0103 decid\u0103, ci cu scop de anarhie la periferia imperiului rus. Atunci c\u00e2nd s-au instalat bol\u015fevicii la Moscova, patru armate \u0163ariste au p\u0103r\u0103sit frontul \u015fi au pornit spre Moscova ca s\u0103 suprime regimul lui Tro\u0163ki, Stalin \u015fi Lenin. Erau 4 armate, coordonate de generalul Cornilov: armata generalului Iudenici care venea de la Marea Baltic\u0103, armata generalului Deniki care venea din Caucaz \u015fi Marea Azov, armata generalului Vranghel care venea din Crimeea \u015fi armata generalului Colceac care din venea din Siberia. Ei bine, asaltat de aceste 4 armate \u0163ariste, Lenin a reluat decretul de autodeterminare a celor 52 de popoare, pentru ca, \u00een spatele acestor armate, ucrainienii, caucazienii, estonienii, letonienii \u015fi lituanienii s\u0103 se despart\u0103, polonezii \u015fi basarabenii s\u0103 fac\u0103 scandal – deci pentru ca aceste armate \u0163ariste s\u0103 fie prinse \u00eentre dou\u0103 focuri: din fa\u0163\u0103 bol\u015fevicii de la Moscova \u015fi din spate aceste mi\u015fc\u0103ri de eliberare. Pentru acest motiv a hot\u0103r\u00e2t Lenin autodeterminarea popoarelor, iar nu cu scopul ca popoarele s\u0103 decid\u0103. Au plecat din Moscova 3 armate bol\u015fevice care s\u0103 neutralizeze aceste patru armate \u0163ariste: una s-a dus spre armata generalul Colceac, alta spre armata generalului Iudenici, iar cea mai mare, cu 22 de divizii bol\u015fevice, a plecat \u00eempotriva lui Denikin \u015fi Vranghel. Aceast\u0103 armat\u0103 bol\u015fevic\u0103 era condus\u0103 de Cristian Rakovski, cet\u0103\u0163ean rom\u00e2n de origine bulgar\u0103, un mare du\u015fman al poporului rom\u00e2n.<\/p>\n

Acesta a schimbat direc\u0163ia \u015fi, \u00een loc s\u0103 mearg\u0103 \u00eempotriva lui Denikin \u015fi Vranghel, a pornit spre Chi\u015fin\u0103u \u015fi Ia\u015fi, cu scopul de a detrona pe regele Ferdinand, de a \u00eempu\u015fca guvernul Br\u0103tianu \u015fi de a institui Republica Socialist\u0103 Sovietic\u0103 Rom\u00e2n\u0103 sub conducerea lui. Anglia a aflat despre aceasta \u015fi, cum la epoca aceea f\u0103ceam parte \u00eenc\u0103 din alian\u0163\u0103 cu francezii \u015fi englezii, Anglia ne-a luat sub protec\u0163ie, iar Serviciul de informa\u0163ii si-a pus problema s\u0103 opreasc\u0103 pe ace\u015fti bol\u015fevici: i-au luat lui Br\u0103tianu prin radio asentimentul s\u0103 se \u00eencheie un fel de conven\u0163ie \u00een care Rom\u00e2nia s\u0103 recunoasc\u0103 guvernul Lenin, Tro\u0163ki \u015fi Stalin, iar guvernul bol\u015fevic s\u0103 recunoasc\u0103 independen\u0163a \u015fi suveranitatea teritoriului rom\u00e2nesc. Anglia a trimis o delega\u0163ie format\u0103 din doi ofi\u0163eri de la Intelligence Service (col. Hall \u015fi cpt. George Hill) la Moscova, \u00een audien\u0163\u0103 la Tro\u0163ki (care era ministru de r\u0103zboi \u015fi \u015fef al Armatei). Tro\u0163ki le-a spus: “Ce s\u0103 fac, eu i-am trimis spre Denikin \u015fi spre Vranghel, dar au schimbat direc\u0163ia f\u0103r\u0103 s\u0103-mi spun\u0103 nimic. Ce pot eu s\u0103 fac este s\u0103 repet ordinul \u015fi s\u0103 v\u0103 dau o drezin\u0103 ca s\u0103 v\u0103 duce\u0163i s\u0103 \u00eel convinge\u0163i pe Cristian Rakovski”. A\u015fa au f\u0103cut, \u015fi l-au ajuns cu drezina pe \u00eentre Nicolaev \u015fi Tiraspol (deci Rakovski mai avea de f\u0103cut doar un salt \u015fi intra \u00een Basarabia, iar al doilea salt ar fi fost \u00een Moldova). L-au oprit ca s\u0103 discute: au f\u0103cut o \u015fedin\u0163\u0103 care a \u00eenceput la 7 seara \u015fi s-a terminat la 5 diminea\u0163a, Hall \u015fi cu Hill argument\u00e2nd c\u0103 tactica are prioritate asupra strategiei \u015fi deci r\u0103zboiul contra lui Denikin \u015fi Vranghel era mai important fa\u0163\u0103 de ocuparea \u015fi bol\u015fevizarea Rom\u00e2niei. La vot, cei 22 de a\u015fa-zi\u015fi generali a celor 22 de divizi bol\u015fevice au fost to\u0163i de acord s\u0103 lase Rom\u00e2nia \u015fi s\u0103 se duc\u0103 spre Denikin \u015fi spre Vranghel. Numai Rakovski se \u00eempotrivea \u015fi au fost necesare \u00eenc\u0103 dou\u0103 ore pe capul lui p\u00e2n\u0103 a semnat \u015fi el schimbarea de direc\u0163ie \u015fi renun\u0163area la atacarea Rom\u00e2niei. Hall \u015fi cu Hill au plecat cu drezina mai departe, au ajuns la Ia\u015fi \u015fi i-au dat conven\u0163ia lui Br\u0103tianu. (Br\u0103tianu fixase o dat\u0103 limit\u0103 c\u00e2nd \u00ee\u015fi d\u0103duse asentimentul pentru semnarea conven\u0163iei: 30 decembrie 1917. Dac\u0103 nu se realiza aceast\u0103 conven\u0163ie de recunoa\u015ftere reciproc\u0103, el urma s\u0103 ia m\u0103suri de ap\u0103rare, pentru c\u0103 Rom\u00e2nia nu se poate ap\u0103ra pe Prut, ci doar pe Nistru care este o grani\u0163\u0103 fortificat\u0103 de natur\u0103 \u00een favoarea Rom\u00e2niei.) Era 31 decembrie 1917 \u015fi Br\u0103tianu trimisese Divizia 11 din Slatina. Aceasta e gloria Diviziei 11 din Slatina, comandat\u0103 de generalul Ernest Bro\u015fteanu: care a luat pozi\u0163ie pe malul drept al Nistrului. Conform decretului de autodeterminare a popoarelor, \u00een Basarabia s-au f\u0103cut alegeri \u015fi s-a ales Sfatul \u0162\u0103rii. Acesta s-a \u00eentrunit la 27 noiembrie 1917 \u015fi a hot\u0103r\u00e2t autonomia Basarabiei. Ionel Br\u0103tianu a insistat: \u201eCe autonomie?! Vota\u0163i unirea, ca eu s\u0103 v\u0103 pot ap\u0103ra pe Nistru, iar nu pe Prut, care e mic\u201d. Basarabenii nu au r\u0103spuns nimic, \u015fi to\u0163i emisarii trimi\u015fi de Br\u0103tianu au venit \u00eenapoi comunic\u00e2nd c\u0103 domnii basarabeni p\u0103streaz\u0103 t\u0103cerea \u015fi nu se angajeaz\u0103. Regele Ferdinand l-a chemat la Ia\u015fi pe Pantelimon Halipa, primul sau al doilea conduc\u0103tor al partidului na\u0163ionalist din Basarabia \u015fi i-a cerut s\u0103 fac\u0103 unirea cu Rom\u00e2nia. N-a avut \u00eens\u0103 succes! Nu se \u015ftie dac\u0103 Pantelimon Halipa i-a spus secretul Basarabiei. Cert este c\u0103 s-a r\u0103mas doar la prima etap\u0103: autonomia Basarabiei. Spre sf\u00e2r\u015fitul lui ianuarie 1918 basarabenii au votat etapa a doua: independen\u0163a Basarabiei. Basarabia era stat independent,iar nu alipit la patria-mam\u0103, Rom\u00e2nia.<\/p>\n

Diverse au fost demersuri pentru unire. La 21 ian. 1918 a venit mare\u015falul Averescu ca prim-ministru, cu program de a \u00eencheia pacea separat\u0103 cu nem\u0163ii, pentru c\u0103 mare\u015falul Averescu avea mai mare prestigiu dec\u00e2t Ionel Br\u0103tianu; \u00een plus, era \u015feful Armatei \u015fi f\u0103cuse specializarea la Berlin, \u00een aceea\u015fi clas\u0103 cu mare\u015falul german Mackenzen. Mare\u015falul Averescu, ca prim-ministru, a cerut \u015fi el basarabenilor unirea cu Rom\u00e2nia, dar basarabenii iar\u0103\u015fi n-au r\u0103spuns nimic, n-au dat nici un semn. Atunci Averescu a trimis la Chi\u015fin\u0103u pe ministrul de r\u0103zboi Ianculescu, un mare general. A venit el, a vorbit, a dres. Nimic! Domnii basarabeni ascultau cu respect, cu aten\u0163ie, dar nu se angajau. Atunci Ianculescu a adus cele dou\u0103 regimente de artilerie din divizia a 11-a Slatina, le-a pus \u00een jurul Chi\u015fin\u0103ului \u015fi le-a ordonat s\u0103 trag\u0103 \u00een aer ca s\u0103 impresioneze pe basarabeni \u015fi s\u0103-i determine s\u0103 voteze mai repede unirea cu Rom\u00e2nia. Domnii basarabeni n-au votat! Ascultau bubuiturile de tun, \u015ftiau c\u0103 sunt rom\u00e2ne\u015fti, dar nu au votat. La 5 martie s-a \u00eencheiat armisti\u0163iul de la Buftea \u015fi a venit guvernul Alexandru Marghiloman cu suveranitate \u015fi asupra Moldovei. Guvernul Marghiloman avea \u015fi el misiunea s\u0103 conving\u0103 basarabenii s\u0103 se uneasc\u0103 cu Rom\u00e2nia \u015fi a trimis \u015fi el emisar. Tot a\u015fa, basarabenii ascultau \u015fi nu spuneau nimic. Marghiloman l-a trimis pe Const. Stere (care era o personalitate, om de cultur\u0103, rectorul universit\u0103\u0163ii Ia\u015fi), s\u0103-i conving\u0103 pe basarabeni. Constantin Stere a intrat \u00een \u015fedin\u0163a Sfatului \u0163\u0103rii de la Chi\u015fin\u0103u \u015fi a pledat unirea Basarabiei cu Rom\u00e2nia. Domnii basarabeni au ascultat cu respect, cu aten\u0163ie, au b\u0103tut din palme, dar nu s-au mi\u015fcat din b\u0103nci ca s\u0103 voteze. Atunci Stere, furios, a ie\u015fit \u00een strad\u0103, s\u0103 instige popula\u0163ia s\u0103 intre cu for\u0163a peste Sfatul \u0163\u0103rii \u015fi s\u0103-i conving\u0103 pe deputa\u0163i s\u0103 voteze. Dar \u015fi basarabenii de pe strad\u0103 au ascultat, au aplaudat, dar n-au f\u0103cut nimic. Stere s-a \u00eentors la Bucure\u015fti crez\u00e2nd c\u0103 basarabenii erau ni\u015fte mafio\u0163i, ni\u015fte bandi\u0163i, \u015fi c\u0103 vroiau bani. A str\u00e2ns monede de aur \u015fi a cerut s\u0103 se \u00eempart\u0103 monede de aur deputa\u0163ilor basarabeni ca s\u0103 voteze unirea cu Rom\u00e2nia. Basarabenii nu au primit banii (deci nu erau corup\u0163i)! Dar tot nu au votat unirea cu Rom\u00e2nia!<\/p>\n

O dat\u0103, brusc la 27 martie 1918, f\u0103r\u0103 s\u0103 \u015ftie Bucure\u015ftiul \u015fi Ia\u015ful, s-a \u00eentrunit Sfatul \u0162\u0103rii \u015fi, din proprie ini\u0163iativ\u0103, a pus la vot unirea Basarabiei cu Rom\u00e2nia. Rezultatul: 86 pentru unire, 3 contra. Interesant de men\u0163ionat ale cui au fost singurele 3 voturi \u00eempotriv\u0103: ale evreilor (pentru c\u0103 ei vroiau ca Basarabia s\u0103 fie republica Israelului). Au fost \u015fi 32 de ab\u0163ineri (ru\u015fii \u015fi ucrainienii). Ce i-a determinat pe domnii basarabeni s\u0103 nu voteze unirea at\u00e2ta timp \u015fi s\u0103 voteze acum, nesolicitat? \u00cen armata rus\u0103 \u0163arist\u0103 (devenit\u0103 armata rus\u0103 sovietic\u0103) se g\u0103seau circa 100000 de recru\u0163i din Basarabia, r\u0103sp\u00e2ndi\u0163i de la Marea Baltic\u0103 p\u00e2n\u0103 la Oceanul Pacific. Dac\u0103 Basarabia vota unirea cu Rom\u00e2nia, ace\u015ftia to\u0163i erau f\u0103cu\u0163i prizonieri, iar \u00een Rusia nu se \u015ftia niciodat\u0103 soarta prizonierilor, put\u00e2nd fi egal\u0103 cu moartea; de aceea Sfatul \u0162\u0103rii a conceput \u00een secret s\u0103-i aduc\u0103 \u00eent\u00e2i pe ace\u015fti feciori basarabeni la Chi\u015fin\u0103u \u015fi abia pe urm\u0103 s\u0103 voteze. Pentru aceasta s-a format o delega\u0163ie secret\u0103 din trei oameni, condus\u0103 de deputatul P\u0103sc\u0103lu\u0163\u0103, care a plecat la Moscova s\u0103-i cear\u0103 lui Lenin s\u0103 aduc\u0103 to\u0163i copiii Basarabiei sub pretextul de a forma corpul de armat\u0103 al Basarabiei, ca s\u0103 o apere.<\/p>\n

Directorul de cabinet al lui Lenin, c\u00e2nd a auzit c\u0103 sunt din Basarabia, i-a dat afar\u0103, motiv\u00e2nd c\u0103 Lenin avea treburi mai importante de rezolvat. St\u0103teau pe sal\u0103, nec\u0103ji\u0163i, f\u0103r\u0103 solu\u0163ie, g\u00e2ndindu-se, c\u00e2nd au v\u0103zut un ofi\u0163er sovietic intr\u00e2nd \u00eentr-o camer\u0103, dup\u0103 care au auzit strig\u0103tul: “S\u0103 tr\u0103ie\u015fti frate!” (pe rom\u00e2ne\u015fte). \u015ei-au \u00eenchipuit c\u0103 \u00een dosul acelei u\u015fi se afla un rom\u00e2n \u015fi, dup\u0103 ce a plecat acel ofi\u0163er, au b\u0103tut la u\u015f\u0103 \u015fi au intrat. Camera aceea cuprindea toate aparatele de transmisie ale guvernului Lenin \u015fi ale Ministerului de r\u0103zboi Tro\u0163ki. Un locotenent – inginer servea toate aceste aparate. S-au recomandat \u015fi au aflat c\u0103 \u015fi d\u00e2nsul era basarabean. Apoi locotenentul i-a \u00eentrebat ce vor, iar ei i-au spus c\u0103 solicitaser\u0103 audien\u0163\u0103 lui Lenin ca s\u0103 fac\u0103 un corp de armat\u0103 al Basarabiei \u015fi c\u0103 fuseser\u0103 da\u0163i afar\u0103.<\/p>\n

Locotenentul acesta le-a r\u0103spuns cam a\u015fa: \u201eO dat\u0103 cu revolu\u0163ia se de\u015fteapt\u0103 toat\u0103 lumea, afar\u0103 de voi, cei de la Chi\u015fin\u0103u! Cum v\u0103 pute\u0163i \u00eenchipui c\u0103 v\u0103 aprob\u0103 Lenin aceast\u0103 cerere? Dac\u0103 voi ajungea\u0163i la el \u015fi-i spunea\u0163i ce mi-a\u0163i spus mie, acum m\u0103 uitam pe fereastr\u0103 la voi, \u00eempu\u015fca\u0163i la zidul acela\u201d ,\u201dDeci nu se poate?\u201d, \u201dN-am spus c\u0103 nu se poate, dar ce a\u0163i f\u0103cut voi e prost. O s\u0103 facem noi \u00eempreun\u0103 un ordin al lui Lenin \u015fi \u00eel trimit eu\u201d. La \u00eenceputul lui decembrie 1917 acest ofi\u0163er a transmis la toat\u0103 armata rus\u0103 ordinul ca to\u0163i solda\u0163ii, ofi\u0163erii \u015fi subofi\u0163erii n\u0103scu\u0163i pe teritoriul Basarabiei s\u0103 primeasc\u0103 o foaie de drum cu destina\u0163ia Chi\u015fin\u0103u, unde s\u0103 formeze corpul de armat\u0103 pentru ap\u0103rarea Basarabiei \u00eempotriva du\u015fmanului din vest (a Rom\u00e2niei). Lenin n-a aflat, dar a sim\u0163it c\u0103 se face ceva \u015fi a trimis ca politruc la Chi\u015fin\u0103u pe Vlad Incule\u0163 (student la Universitate, la Fizico-Chimice, care aderase la partidul ro\u015fu).<\/p>\n

Persoane de la acel nucleu na\u0163ionalist de la d-na Alexandrina Russo au spus c\u0103 l-au v\u0103zut cu ochii lor pe Vlad Incule\u0163 \u00een gara Chi\u015fin\u0103u c\u00e2nd a cobor\u00e2t din trenul de la Moscova: era \u00eembr\u0103cat ca un muncitor salahor, avea \u015fapc\u0103 de rus, cizme, \u015fi o salopet\u0103 de metalurgist. A cobor\u00e2t pe peronul g\u0103rii care era plin de lume, s-a a\u015fezat cu fa\u0163a spre vest \u015fi a \u00eenceput s\u0103 strige: ” Acolo, la Ia\u015fi \u015fi Bucure\u015fti, se afl\u0103 du\u015fmanul ereditar al Basarabiei, du\u015fmanul de moarte al nostru de care trebuie s\u0103 ne ap\u0103r\u0103m! Pe urm\u0103 s-a \u00eentors cu fa\u0163a spre est \u015fi a ar\u0103tat spre Moscova: ” Acolo este mama noastr\u0103 protectoare, Moscova, buna noastr\u0103 mam\u0103!” A venit apoi la Sfatul \u0162\u0103rii. Ce s-a \u00eent\u00e2mplat nu se \u015ftie, dar a devenit pre\u015fedintele Sfatului \u0162\u0103rii \u015fi, \u00eempreun\u0103 cu Mitropolitul Iurie, la 27 martie 1918, spontan, s-a votat unirea necondi\u0163ionat\u0103 a Basarabiei cu patria mum\u0103, Rom\u00e2nia. De fapt, nu a fost unire, ci reunire, pentru c\u0103 Basarabia f\u0103cea parte integrant\u0103 din Moldova.<\/p>\n

Povestea aceasta adev\u0103rat\u0103 se bazat\u0103 pe consultarea unei vaste literaturi istorice edit\u0103 (cele mai semnificative lucr\u0103ri fiind cuprinse \u00een lista bibliografic\u0103), \u015fi numeroase surse inedite consacrate problematicii r\u0103zboiului \u00eentregirii, \u015fi se refer\u0103 la ac\u0163iunile de lupt\u0103 doar \u00een tangen\u0163\u0103 cu prezen\u0163a regelui \u015fi numai informativ considera\u0163ii privitoare la contextul \u00een care acestea au avut loc. Documentele transcrise sunt mai degrab\u0103 selectate pentru importan\u0163a \u015fi valoarea lor documentar\u0103, unele, av\u00e2nd un cadru mai larg \u00een care s-au purtat ac\u0163iunile politice \u015fi militare privitoare la unirea Basarabiei.<\/p>\n

F\u0103r\u0103 preten\u0163ia epuiz\u0103rii subiectului autorul las\u0103 cititorul s\u0103 descifreze contextul \u00een care personajele din poveste au dus o via\u0163\u0103 aspr\u0103 \u015fi grea, \u00een care riscul \u015fi pericolul mor\u0163ii era permanent \u015fi s\u0103 fac\u0103 gestul firesc de a \u00een\u0163elege sl\u0103biciunile omene\u015fti. Autorul a st\u0103ruit pe deciziile astrale ale regelui \u00eentregitor Ferdinand I, f\u0103r\u0103 a uita c\u0103 \u015fi el a fost un OM, dar \u015fi pe faptele m\u0103runte ale osta\u015filor, pe care le socotim vrednice de toat\u0103 lauda.<\/p>\n

\u00centr-un gest firesc, profesorul Neculai Moghior continu\u0103 munca de cercetare \u015ftiin\u0163ific\u0103, regele fiind o personalitate de care s-a lipit cu mare drag, \u015fi cu folos pentru istoriografia militar\u0103, \u015fi nu numai. Volumul de fa\u0163\u0103 continu\u0103 seria \u201ecuvintelor\u201d regelui, dar de data aceasta, sunt \u00eendreptate spre unire. Cartea apare \u00een anul centenarului Marii Uniri, c\u0103ci, ne\u00eendoielnic, Ferdinand I a avut un rol determinant \u00een pozi\u0163ionarea Rom\u00e2niei pe traiectoria luptei pentru ca to\u0163ii rom\u00e2nii s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 laolalt\u0103. Meritul autorului iese evident la suprafa\u0163\u0103 pe m\u0103sur\u0103 ce parcurgi tematica ce are ca personaj central pe regele \u00eentregitor.<\/p>\n

Caracterul puternic, zbuciumul l\u0103untric, fr\u0103m\u00e2nt\u0103rile pentru solu\u0163ii operative sunt deopotriv\u0103 surprinse \u015fi suprapuse peste sentimentele umane ale suveranului \u00een momente diferite din cariera anterioar\u0103 domniei, de \u00eenceput \u015fi din timpul marilor decizii ce avea de luat capul \u00eencoronat. \u015ei c\u00e2t\u0103 am\u0103r\u0103ciune a fost \u00een sufletul lui nimeni nu a \u015ftiut mai bine dec\u00e2t consoarta sa regina Maria. Cele mai interesante \u015fi necunoscute st\u0103ri emo\u0163ionale au fost \u00eent\u0103rit accentuate \u00een jurnalul \u0163inut cu meticulozitate. Din \u00eensemn\u0103rile reginei rezult\u0103 o seam\u0103 de informa\u0163ii at\u00e2t despre politica zilelor, at\u00e2t de intens tr\u0103ite, din diploma\u0163ie, din \u0163ar\u0103 \u015fi str\u0103in\u0103tate, c\u00e2t \u015fi despre mersul luptelor pe fronturile din r\u0103s\u0103rit.<\/p>\n

Prin selec\u0163ia textelor autorul ni-l prezint\u0103 pe Ferdinand I, ca pe un om bl\u00e2nd, modest, calm, tr\u0103s\u0103turi ce se bazeaz\u0103 pe o solida preg\u0103tire general\u0103, bogate cuno\u015ftin\u0163ele de biologie, medicin\u0103, preg\u0103tire militar\u0103, dar \u015fi cultura dogmatic\u0103. Toate sunt \u00eembr\u0103cate \u00een frumoasa \u015fi mult apreciata uniform\u0103 militar\u0103. C\u0103ci el a iubit armata fiind recunoscut ca rege al solda\u0163ilor-\u0163\u0103rani! Frumoas\u0103 \u015fi binemeritat\u0103 porecl\u0103. Prin ceea ce a f\u0103cut, chiar dac\u0103 rezultatele nu l-au mul\u0163umit \u00eentotdeauna pe deplin, \u015fi de fiecare dat\u0103, a avut mereu \u00eencredere c\u0103 acolo, \u00een tran\u015feele Unirii, soldatul-\u0163\u0103ran lupt\u0103 pentru neamul \u015fi glia str\u0103bun\u0103. \u015ei \u00een acest sens a st\u0103ruit continuu, a \u00eemb\u0103rb\u0103tat o\u015ftirea \u015fi poporul la rezisten\u0163\u0103 \u015fi n\u0103dejde \u00een victoria final\u0103. Cu un asemenea crez a plecat la lupt\u0103 \u00een r\u0103zboiul cel mare \u015fi a biruit, fiind \u00eent\u00e2iul rege al tuturor rom\u00e2nilor.<\/p>\n

\u015ei, de\u015fi nimeni nu credea c\u0103 e posibil\u0103 intrarea Rom\u00e2niei \u00een r\u0103zboi al\u0103turi de Antant\u0103, el, regele s-a luptat \u015fi s-a \u201e\u00eenvins pe sine\u201d, dovedind c\u0103 se poate. \u015eocul a fost at\u00e2t de mare \u00eenc\u00e2t \u00eensu\u015fi kaizerul german a vrut s\u0103 demisioneze, dar \u00een cele din urm\u0103 l-a demis pe mare\u015falul von Falkenhein, de la \u015fefia Marelui Stat Major \u015fi l-a trimis pe frontul din Ardeal. Ce a urmat e o poveste pe care profesorul Neculai Moghior o \u00eenchide \u00eentre copertele acestei c\u0103r\u0163i.<\/p>\n

La ceas aniversar salut\u0103m apari\u0163ia c\u0103r\u0163ii spre lauda autorului s\u0103u. Lectura pove\u015fti ne asigur\u0103 un pl\u0103cut confort intelectual. De la un cap\u0103t la altul abund\u0103 \u00een informa\u0163ii \u015fi expresie regal\u0103, de rafinament \u015fi patos academic, a\u015fa cum \u00eensu\u015fi regele a creat \u015fi impus atmosfera din anturajul s\u0103u.<\/p>\n

Obiceiul de a ne uni \u015fi a ne iubi \u0163ara \u00eel putem redob\u00e2ndi fie \u015fi prin simpla lectur\u0103 a c\u0103r\u0163ii, sau\/\u015fi prin copierea exemplului oferit de eroul pove\u015ftii. Ferdinand I reprezint\u0103 un model \u00een acest sens pentru politicieni, diploma\u0163i, intelectuali, ofi\u0163eri \u015fi solda\u0163i, v\u00e2rstnici \u015fi tineri. Iubit, ascultat \u015fi urmat de popor, regele n-a avut grij\u0103 mai mare dec\u00e2t \u0163ara. Pentru ea a vegheat zi \u015fi noapte, a \u00eenfruntat toate primejdiile asemenea osta\u015filor din tran\u015fee, a \u00eemp\u0103r\u0163it cu ei \u015fi gerul, \u015fi ar\u015fi\u0163a, \u015fi foamea, \u015fi umilin\u0163a, \u015fi durerea pierderilor falnicilor feciori rom\u00e2ni. Lor, rom\u00e2nilor le-a dedicat \u00eentreaga sa pricepere, neamului rom\u00e2nesc i-a ridicat altar de demnitate.<\/p>\n

A fost cu adev\u0103rat un bun \u015fi brav rom\u00e2n. \u00cendemnul nostru c\u0103tre genera\u0163iile viitore este spre a-l cunoa\u015fte \u015fi \u00eendr\u0103gii, c\u0103ci, parafraz\u00e2nd-l, patriotismul nu const\u0103 \u00een cuv\u00e2nt\u0103ri sonore \u0219i pompoase, ci \u00een lucr\u0103ri sistematice \u0219i de lung\u0103 durat\u0103. Din asemenea ra\u0163iuni \u015fi perspectiv\u0103 recomand\u0103m, spre \u015ftiin\u0163a \u015fi folosin\u0163a tuturor, cartea profesorului Neculai Moghior, reprezint\u0103 o prea frumoas\u0103 \u015fi adev\u0103rat\u0103 poveste. L\u0103ud\u0103m faptele \u00eenainta\u015filor \u015fi str\u0103dania autorului de a reconstitui un tablou real al luptei rom\u00e2nilor pentru f\u0103urirea Rom\u00e2niei Mari\u201d.<\/p>\n

——————————————–<\/strong><\/p>\n

Col. r. dr. Constantin MO\u0218INCAT<\/strong><\/p>\n

Oradea, martie 2018<\/strong><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u00cen cinstea Centenarului Unirii Basarabiei cu Rom\u00e2nia, de la 27 martie 1918, Editura Tipo MC, din Oradea, ne propune o [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-38056","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/38056","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=38056"}],"version-history":[{"count":3,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/38056\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":38059,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/38056\/revisions\/38059"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=38056"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=38056"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=38056"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}