{"id":38163,"date":"2018-04-25T18:05:41","date_gmt":"2018-04-25T18:05:41","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=38163"},"modified":"2018-04-25T18:05:41","modified_gmt":"2018-04-25T18:05:41","slug":"alexandru-nemoianu-cartierul-floreasca","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2018\/04\/25\/alexandru-nemoianu-cartierul-floreasca\/","title":{"rendered":"Alexandru NEMOIANU: Cartierul Floreasca"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a>Cartierul Floreasca, \u00een care m-am n\u0103scut \u0219i am tr\u0103it p\u00e2n\u0103 la 32 de ani, se afl\u0103 \u00een partea de nord-vest a Bucure\u0219tiului \u0219i a reprezentat o zona interesant\u0103, care nu este doar o realitate geografic\u0103, dar \u0219i una istoric\u0103 \u0219i psiho-social\u0103.
\nIni\u021bial, actualul teritoriu pe care se afl\u0103 cartierul Floreasca, \u0219i pe care \u00eel delimitez c\u0103 fiind zona cuprins\u0103 \u00eentre \u0219oseaua \u0218tefan cel Mare, Calea Doroban\u021bilor, strada Barbu V\u0103c\u0103rescu \u0219i fostul cap\u0103t al tramvaiului 5-s\u0103 zicem linia din afar\u0103 a lacurilor Floreasca \u0219i \u201cOal\u0103\u201d, a fost mo\u0219ie a familiei Florescu, av\u00e2nd aici case de var\u0103 \u0219i interese de pescuit, albit p\u00e2nz\u0103, ceva agricultur\u0103 \u0219i t\u0103iat lemne. Din trupul mo\u0219iei s-au d\u0103ruit p\u0103r\u021bi unei Ancu\u021ba Herescu, probabil \u201cb\u0103neasa\u201d Ancu\u021ba \u0219i altor descenden\u021bi care au dat numele c\u00e2torva str\u0103zi aflate \u00een zona cea mai veche a cartierului \u0219i care zona, p\u00e2n\u0103 spre anul 2000 a fost zona cea mai pr\u0103p\u0103dit\u0103 a cartierului. Acea realitate istoric\u0103 \u021binea de veacul al XVIII-lea \u0219i prima jum\u0103tate a celui al XIX-lea. Acelei vremi \u00eei apar\u021bine \u0219i zidirea Bisericii Floreasca, cu hramul Sf\u00e2nta Sofia. Data zidirii nu este cunoscut\u0103, dar bisericu\u021ba avea o puternic\u0103 personalitate \u0219i fermec\u0103toare eleganta. Bisericu\u021ba a stat \u00een stare de paragin\u0103 \u0219i semi-p\u0103r\u0103sire p\u00e2n\u0103 spre 1900 c\u00e2nd a fost ref\u0103cut\u0103 prin truda familiei Negroponte. \u00cen jurul acelei bisericu\u021be s-au adunat case \u0219i s-a alc\u0103tuit o prima \u201cmahala\u201d a zonei Floreasca.
\nAceea era, s\u0103 zicem, o mahala tipic\u0103. O realitate socio-economic\u0103 a\u0219ezat\u0103 \u00eentre sat \u0219i ora\u0219, o structura rom\u00e2neasc\u0103 autentic\u0103 \u0219i \u021bin\u00e2nd de procesul de devenire al ora\u0219elor din \u201cvechiul regat\u201d. Era populat\u0103 de oameni s\u0103raci, cei mai mul\u021bi lucr\u0103tori mode\u0219ti \u00een ora\u0219 sau lucr\u00e2nd la micile \u00eentreprinderi locale, \u00eentre care mai importante erau grajdiurile Negroponte, cu cai de ras\u0103 \u0219i monta. Ca \u00een orice mahala aici coexistau realit\u0103\u021bi de via\u021b\u0103 citadin\u0103 \u0219i rural\u0103. Fiecare cas\u0103 avea un petec de gr\u0103dina, poate c\u00e2\u021biva butuci de vie, doi trei pomi fructiferi, p\u0103zi\u021bi cu str\u0103\u0219nicie, c\u00e2teva g\u0103ini \u0219i nu arareori \u0219i un r\u00e2m\u0103tor, garduri \u00eenalte \u0219i de multe ori o b\u0103ncu\u021b\u0103 la poart\u0103. La margine aceast\u0103 mic\u0103 mahala se termin\u0103 \u00een lacul Floreasca, ini\u021bial ml\u0103\u0219tinos \u0219i insalubru, iar \u00een partea dimpotriv\u0103 se \u00eentindea un c\u00e2mp mare \u0219i vast care se pierdea spre Colentina. Ini\u021bial acolo erau anume gr\u0103dini \u0219i c\u00e2mpuri, mai apoi maidan \u0219i paragin\u0103. Din loc \u00een loc erau p\u00e2lcuri de castani s\u0103lbatici care d\u0103deau locului farmec \u0219i un soi de nostalgie. Aceast\u0103 prim\u0103 mahala avea via\u021b\u0103 ei \u0219i a fost dominant \u00een zona la \u00eenceputul veacului XX.
\nDinspre \u0218oseaua \u0218tefan cel Mare, \u00een continuarea C\u0103ii Polone, venea Calea Floreasca reprezent\u00e2nd coloana vertebral\u0103 a unor a\u0219ez\u0103ri mai recente \u0219i mai complexe. Zona se cuprindea \u00eentre Calea Doroban\u021bilor \u0219i strad\u0103 Barbu V\u0103c\u0103rescu av\u00e2nd, cum am spus, ca ax median, Calea Floreasca.
\n\u00cen acest spa\u021biu rela\u021bi vast, s-au ridicat case de mahala, cr\u00e2\u0219me, mici pr\u0103v\u0103lii, etc. Aici vie\u021buiau nu numai mahalagii tipici, ci \u0219i numeroasa mitoc\u0103nime. Mitocanii fiind oameni cu rosturi economice dar care au alc\u0103tuit un tip uman aparte. Spre deosebire de mahalagii, care sunt persoane superficiale dar fundamental sentimentale \u0219i cu izbucniri de generozitate \u0219i aderen\u021ba la \u201cidei\u201d, mitocanii sunt personaje care se caracterizeaz\u0103 prin slug\u0103rnicie fa\u021b\u0103 de cei \u201cmari\u201d \u0219i cruzime fa\u021b\u0103 de cei \u201cmici\u201d. Cu timpul \u201cmitoc\u0103nimea\u201d a \u00eencetat s\u0103 mai fie o realitate economic\u0103 \u0219i social\u0103 devenind \u00eens\u0103 un prea des \u00eent\u00e2lnit \u201ctip\u201d uman.
\n\u00centre casele din acest spa\u021biu se aflau unele care nu erau dec\u00e2t locuin\u021bele unui sat s\u0103rac. P\u00e2n\u0103 prin 1960, pe strad\u0103 pitoresc numit\u0103, \u201dPu\u021bul lui Zamfir\u201d, \u00een una dintre cur\u021bi, mai era un semi-bordei tipic. Dar unele case erau solide, case de oameni gospodari, cu gr\u0103dini \u0219i \u00eenconjurate cu garduri \u00eenalte. \u00centre ele mai erau spa\u021bii virane \u0219i \u00een asemenea spa\u021bii erau \u0219i s\u0103la\u0219e, tabere \u021big\u0103ne\u0219ti sordide. Un asemenea s\u0103la\u0219 se afl\u0103 \u00een partea dreapta a str\u0103zii Vl\u0103descu (ulterior rebotezat\u0103 George C\u0103linescu). Aceast\u0103 denumire, f\u0103c\u00e2nd parte din nefericita manie de a preschimba denumirile istorice, s-a datorat \u00eemprejur\u0103ri c\u0103 pe acea strad\u0103 se afla locuin\u021ba lui George C\u0103linescu. Era o cas\u0103 mic\u0103 dar frumos redecorata \u0219i neav\u00e2nd nimic \u00een comun cu \u201cspa\u021biile\u201d \u00een care marele scriitor se imagina \u00een romanele, \u201dBietul Ioanid\u201d \u0219i \u201cScrinul Negru\u201d. Deci, revenind, pe acea strad\u0103 se afl\u0103 un s\u0103la\u0219 \u021big\u0103nesc pe care l-am v\u0103zut adesea, ani la r\u00e2nd, merg\u00e2nd \u0219i venind de la \u0219coal\u0103, Liceul \u201cI.L. Caragiale\u201d, fost \u201cTitu Maiorescu\u201d. S\u0103la\u0219ul \u021big\u0103nesc se \u00eentindea din strad\u0103 Vl\u0103descu p\u00e2n\u0103 \u00een strad\u0103 paralel\u0103 (Aricescu). Locuin\u021bele erau puse f\u0103\u021b\u0103 \u00een fa\u021b\u0103, stil \u2018vagon\u201d, \u0219i \u00eentre ele era o curte larg\u0103. Locuin\u021bele erau injghebari mizere din sc\u00e2nduri, lut \u0219i acoperite cu carton asfaltat. \u00cen mijlocul cur\u021bii erau privazi mizere, murdare, semi-deschise, \u0219i \u00een fa\u021b\u0103 fiec\u0103rei u\u0219i erau vetre pentru foc. Cei mai \u201c\u00eenst\u0103ri\u021bi\u201d aveau un soi de tuciuri iar ceilal\u021bi simple vetre deasupra c\u0103rora se at\u00e2rnau oale. Acolo foiau copii mici, feti\u0219cane, oameni maturi, b\u0103tr\u00e2ni, gr\u0103mad\u0103. Din vreme \u00een vreme se \u00eencingeau acolo cumplite be\u021bii, cu zeci de oameni dezl\u0103n\u021bui\u021bi \u00een adev\u0103rate orgii. Pe fond de muzic\u0103 l\u0103ut\u0103reasc\u0103 se auzeau mugete, zbierete, nechez\u0103turi. Mereu ocoleam pe partea opus\u0103 a str\u0103zii dar totu\u0219i priveam foarte curios acea lume care \u00eemi p\u0103rea culmea dec\u0103derii. C\u00e2nd \u0219i c\u00e2nd acolo se vedeau \u0219i atelaje de \u201ccamionagii\u201d, c\u0103ru\u021be late trase de cai, pentru c\u0103rat poveri \u0219i ai c\u0103ror proprietari reprezentau elita societ\u0103\u021bii \u021big\u0103ne\u0219ti. Dintre personaje \u00eemi amintesc de un personaj pe care \u00eel numeam \u201cstrig\u0103tul de lupt\u0103\u201d. Mic, negru, murar, g\u00e2ngav \u0219i semi-cretin. Era dedat b\u0103utului f\u0103r\u0103 m\u0103sur\u0103, adesea \u00eel vedeam sorbind spirt verde sanitar. C\u00e2nd avea o sticl\u0103 de b\u0103utur\u0103 \u201creal\u0103\u201d o ridica triumf\u0103tor deasupra capului \u0219i pornea \u00eentr-un soi de fug\u0103 \u00eenso\u021bit\u0103 de un strigat, b\u0103nuiesc de bucuriei, pe care l-am numit \u201cstrig\u0103tul de lupta\u201d. Ulterior a c\u0103p\u0103tat ciroz\u0103, c\u0103ci dezvoltase un burdihan dizgra\u021bios. \u00cen zon\u0103 mai erau p\u00e2lcuri de \u021bigani. Era unul pe locul unde azi este sucursala BRD \u0219i un restaurant \u201cItalian\u201d.
\nPe cealalt\u0103 parte a C\u0103ii Floreasca, \u00eentre Calea Floreasca, Strada \u0218tefan cel Mare \u0219i strada Barbu V\u0103c\u0103rescu erau doar petice din vechea mahala, dar majoritatea era ocupat\u0103 de a\u0219a-zisele \u201clocuin\u021be ieftine\u201d. Locuin\u021be ridicate \u00eentre r\u0103zboaie, cu credit de la stat, de func\u021bionari \u0219i intelectuali. Erau case modeste dar unele de foarte bun gust. Atmosfera acolo era a\u0219ezat\u0103 \u0219i socio-economic, acea zona nu mai era \u201cmahala\u201d.
\n\u00centre locuitorii \u00eentregii zone pomenite p\u00e2n\u0103 aici erau fel \u0219i chip de oameni.
\nPuteai vedea, \u00een spatele gardurilor \u00eenalte, c\u00e2te un b\u0103tr\u00e2n cu must\u0103\u021bi stufoase \u0219i obrajii ro\u0219ii,cu n\u0103dragi largi \u0219i vest\u0103 neagr\u0103, desprins parc\u0103 din Barbu Delavrancea, aflai loca\u0219uri ale unor profesori \u00eenconjura\u021bi de c\u0103r\u021bi, puteai afla scandalagii \u0219i b\u0103t\u0103u\u0219i \u0219i cu\u021bitari cu faim\u0103. Era acolo \u0219i Gheorghe \u201cNebunul\u201d, un biet suflet pierdut, probabil schizofrenic, dar \u00een fond inofensiv. La c\u00e2teva por\u021bi b\u0103tr\u00e2ne cu ochi iscoditori vindeau semin\u021be, la \u201ccornet\u201d, cu 25 de bani \u201ccornetul\u201d \u0219i bor\u0219 de cas\u0103 foarte bun. Mai spre \u0218tefan cel Mare era grupul \u201cLefter\u201d, ini\u021bial cu o sifoneraie \u0219i apoi un atelier de vulcanizare. \u00centre ei era Dorina Lefter, \u00eenalt\u0103 \u0219i chipe\u0219\u0103, scurt\u0103 vreme m\u0103ritat\u0103 cu Bela Antal. \u00centre grupul de \u201cfrunte\u201d erau \u0219i Gheoghe Topor, din \u201cgroap\u0103\u201d \u0219i Calamata. Calamata era \u00eentre cei \u201cspilcui\u021bi\u201d, bi\u0219ni\u021bar \u0219i \u201cfrontierist\u201d. Avea o limba iute \u0219i unei fandosite i-a t\u0103iat-o scurt, \u201dtaci f\u0103, c\u0103 e\u0219ti \u00eempu\u0219cat\u0103 cu tunu\u201d. Era acolo o comunitate cu mare personalitate \u0219i cu orgoliu. Ca to\u021bi mahalagii erau superficiali, nu aveau o \u201cr\u0103d\u0103cini\u201d la care s\u0103 se refere. Nu erau oameni r\u0103i, dar fiind superficiali \u0219i sentimentali, lesne treceau dintr-o extrem\u0103 \u00een alt\u0103. Nu \u00eent\u00e2mpl\u0103tor dintre \u201cmahalagii\u201d s-au ales cei mai \u00eenfoca\u021bi sovini\u0219ti \u0219i extremi\u0219ti de st\u00e2nga ori dreapta. Aveau voca\u021bia povestitului celor mai intime tr\u0103iri \u0219i voca\u021bia, literalmente, pusului \u201cpoalelor \u00een cap\u201d. B\u0103tr\u00e2nii \u0219i la s\u0103rb\u0103tori \u0219i cei tineri, frecventau constant cele trei biserici din zon\u0103; Doroban\u021bi, Floreasca \u0219i Barbu V\u0103c\u0103rescu. \u00cen acela\u0219i timp, ca to\u021bi oameni superficiali, aveau o mare \u00eenclina\u021bie spre \u201cdivina\u021bie\u201d: ghicit,\u201dvr\u0103ji\u201d, etc. Aceste caracteristici erau foarte tari la \u00eenceputul anilor cincizeci ai veacului XX \u0219i ulterior s-au diluat pe m\u0103sur\u0103 ce toat\u0103 zona se preschimba. Mai \u00eenainte de a ajunge mai departe este nevoie s\u0103 amintesc o realitate care a dat nume foarte r\u0103u cartierului.<\/p>\n

Groapa Floreasca era \u00een col\u021bul dintre marginea lacului Floreasca \u0219i limita exterioar\u0103 a zonei Vl\u0103descu. Acolo era un mic golf al lacului \u0219i acolo s-au a\u0219ezat sumedenie de \u021bigani. Nu era o mahala era o zona a dec\u0103derii \u0219i \u00een care etnia \u201crom\u201d era \u00een stare pur\u0103. Mahalagii \u00eei dispre\u021buiau \u0219i urau pe \u201cgroparii\u201d, nu interac\u021bionau cu ei \u0219i c\u00e2nd aveau ocazia le administrau stra\u0219nice b\u0103t\u0103i. La r\u00e2ndul lor \u201cgroparii\u201d f\u0103ceau numai r\u0103u: furau, murd\u0103reau, \u00eempu\u021beau. Dup\u0103 1950 comuni\u0219tii i-au \u00eencurajat pe \u201cgropari\u201d s\u0103 se extind\u0103 cu scopul de a sparge structurile existente. Dintre \u201cgropari\u201d securitatea \u0219i-a recrutat \u0219i tor\u021bionari \u0219i gardieni de pu\u0219c\u0103rie; indivizi sadici \u0219i complexa\u021bi erau material ideal pentru acea sinistr\u0103 entitate comunist\u0103. La sf\u00e2r\u0219itul anilor 50 ai veacului trecut, \u00eentr-o singur\u0103 noapte, trupe de securitate au ridicat pe to\u021bi groparii \u0219i \u00eentregul complex a fost demolat \u0219i apoi arat. Pe locul gropii s-a ridicat un foarte frumos parc \u0219i la cap\u0103tul sau un patinoar. A fost o ac\u021biune pozitiv\u0103.<\/p>\n

\u00centre locuitorii din Floreasca \u0219i satele din imediat\u0103 vecin\u0103tate, Pipera, Tunari, existau leg\u0103turi str\u00e2nse. De acolo veneau \u00een pia\u021b\u0103 produse \u0219i tot de acolo veneau produse lactate \u0219i ou\u0103.
\nLa sf\u0103r\u0219itul anilor treizeci ai veacului XX zona Floreasca a a intrat \u00een vremea marilor schimb\u0103ri. Atunci acolo a \u00eenceput s\u0103 se dezvolte parcelaria \u201cparcul Snic\u201d. Dezvoltarea acelei parcel\u0103ri a devenit posibil\u0103 prin c\u00e2teva ac\u021biuni majore ale Prim\u0103riei Bucure\u0219tiului.
\n\u00cen acei ani lacurile din partea de nord a Bucure\u0219tiului: Her\u0103str\u0103u, Floreasca, Oal\u0103, Colentina,Tei au fost asanate \u0219i indiguite. Prin asanare \u0219i \u00eendiguire \u0219i sistem de naviga\u021bie \u00eentre ele, lacurile au devenit foarte frumoase, zona salubr\u0103 \u0219i atr\u0103g\u0103toare. \u00cen esen\u021b\u0103 zona din nordul Bucure\u0219tiului devenise brusc cea mai s\u0103n\u0103toas\u0103 \u0219i mai atr\u0103g\u0103toare parte a ora\u0219ului. Un al doilea pas a fost ridicarea liniei de asamblare Ford, urmat\u0103 de ridicarea Fabricii de Glucoz\u0103, vestind industrializarea nordului Bucure\u0219tiului. Tot atunci linia tramvaiului 5 a fost extins\u0103, av\u00e2nd cap de linie chiar l\u00e2ng\u0103 hala Ford. Floreasca fusese clintit\u0103 din amor\u021bire \u0219i din starea de mahala patriarhal\u0103 \u0219i zona marginal\u0103. Linia tramvaiului 5, care cotea pe strad\u0103 Vl\u0103descu \u0219i continua pe Calea Doroban\u021bilor, pe Bulevardul Magheru \u0219i sf\u00e2r\u0219ea la Sf\u00e2ntul Gheorghe, punea Floreasca \u00een leg\u0103tur\u0103 cu central Bucure\u0219tiului \u00een circa zece minute. \u00cen esen\u021b\u0103, din punct de vedere al leg\u0103turii, Floreasca devenea parte din \u201ccentrul\u2019 Bucure\u0219tiului. \u00cen aceste condi\u021bii parcelaria \u201cSnic\u201d, pus\u0103 la cale de familia Negroponte care st\u0103p\u00e2nea acele terenuri, devenea foarte atr\u0103g\u0103toare. Acea parcelare devenea continuare edilitar\u0103 logic\u0103 a parcurilor \u00eenvecinate: Filipescu, Domenii, Jianu. Acestea din urm\u0103 fiind ele \u00eensele o continuare a a\u0219ez\u0103rii de demnitari \u00een zona Doroban\u021bi. \u00cen partea de sus a Doroban\u021bilor, \u00eenc\u0103 de prin 1900 \u00ee\u0219i ridicaser\u0103 frumoase re\u0219edin\u021be demnitarii conservatori ca Alexandru Marghiloman, Lahovary, P.P.Carp.
\nMarele \u201cmaidan\u201d, pe o por\u021biune a c\u0103ruia se aflau grajdurile \u0219i hipodromul Negroponte, a fost parcelat, str\u0103zile au fost asfaltate, s-a introdus ap\u0103 \u0219i canalizare modern\u0103 \u0219i executor a devenit un anume Petrescu care, din c\u00e2\u0219tigurile ob\u021binute a ridicat un modern \u0219i luxos bloc de locuit la col\u021bul dintre Calea Floreasca \u0219i actuala strad\u0103 Ceaikovski. Loturile au fost v\u00e2ndute cu vitez\u0103 fantastica. Cei care aveau ceva bani \u0219i-au dat seama c\u0103 acel cartier avea s\u0103 devin\u0103 cu totul special. Foarte cur\u00e2nd frumoase case, vile, au \u00eenceput s\u0103 fie ridicate. Exista un plan edilitar \u0219i dac\u0103 forma caselor putea s\u0103 varieze \u00een limita unor coordinate \u0219i la gustul proprietarului,totu\u0219i anume norme trebuiau respectate. Astfel, \u00een lungul str\u0103zilor, dou\u0103 case urmau s\u0103 fie lipite calcan la calcan, iar la col\u021bul str\u0103zilor urmau s\u0103 fie case mai mari, independente. Casele ridicate \u00een acei ani,1938-1941 au fost case de bun gust, tip \u2018vile\u201d. \u00cen acei ani \u00een zona s-au ridicat \u00een jur de cincizeci de case \u0219i cartierul urm\u0103 s\u0103 arate mai bine \u0219i s\u0103 fie mai modern dec\u00e2t \u201cparcurile\u201d din jur. \u00cen case s-au mutat oameni av\u00e2nd mijloace material bune dar f\u0103r\u0103 a fi parte din marea burghezie. Oricum acei oameni au alc\u0103tuit nucleul prim al zonei \u0219i i-au dat o anume clas\u0103 \u0219i autoritate moral\u0103. \u00cen jur au ap\u0103rut atunci \u0219i magazine \u0219i mici atliere care au mai d\u0103inuit, s\u0103r\u0103c\u0103cios, \u0219i \u00een anii 50 ai veacului XX (m\u0103cel\u0103ria \u201cP\u0103i\u0219\u201d, brut\u0103ria \u201cAldescu\u201d , pantof\u0103ria \u201cBaltes\u201d, frizeria \u201cCostic\u0103 Harabagiu\u201d). \u00cenc\u0103 mai erau v\u00e2nz\u0103tori de ghea\u021b\u0103 \u0219i zarzavagii ambulan\u021bi \u0219i l\u0103ptari din satele din jur, Pipera,Tunari. \u00cen lungul C\u0103ii Floreasca treceau regulat \u0219iruri de care purt\u00e2nd \u201cborhot\u201d de la Fabrica de Glucoz\u0103. \u00centre cei care aduceau produse \u00eemi amintesc de b\u0103tr\u00e2n rus refugiat de la Revolu\u021bia din 1917. Venea \u00eentr-o dro\u0219c\u0103 \u00een care era nevasta lui \u0219i mereu un dul\u0103u mare, ro\u0219cat. Str\u0103zile erau m\u0103turate de v\u00e2nturi \u0219i din loc \u00een loc, erau p\u00e2lcuri romantice de castani salbateci. R\u0103zboiul \u0219i instalare regimului comunist au l\u0103sat zona \u00een amor\u021bire. Str\u0103zile au primit nume de compozitori dar zona \u00eentreag\u0103 era \u00een esen\u021b\u0103 pustie. \u00centre cei din \u201cvile\u201d \u0219i mahalagii s-au alc\u0103tuit rela\u021bii de bun\u0103 vecin\u0103tate , \u00eentemeiate \u0219i pe sentimentele vehement anti-comuniste ce le \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219eau \u0219i unii \u0219i al\u021bii.
\nUn prim semn al schimb\u0103rilor l-a reprezentat ridicarea unor duplexuri, fiecare cu \u0219ase apartamente a c\u00e2te dou\u0103 camera. Ele erau propriet\u0103\u021bi particulare \u0219i oamenii care s-au mutat erau oameni cumsecade, a\u0219eza\u021bi,gospodari. Acele case s-au ridicat cu mijloace patriarhale. Gropile pentru funda\u021bii erau s\u0103pate manual \u0219i p\u0103m\u00e2ntul era transportat cu c\u0103ru\u021be cu cai ale oamenilor din satele din jur, mai ales din Tunari. Asta se \u00eent\u00e2mpl\u0103 pe la mijlocul anilor cincizeci ai veacului trecut. C\u00e2\u021biva ani mai t\u00e2rziu a avut loc \u201cmarea\u201d schimbare, adic\u0103 ridicarea carterului de blocuri Floreasca. Prima lucrare a fost construirea unui transformator electric de mare capacitate, pe strad\u0103 Rahmaninov. A fost f\u0103cut cu munc\u0103 solda\u021bilor din \u201cdeta\u0219amentele de munc\u0103\u201d, alc\u0103tuite din cei cu origine social\u0103 \u201cnes\u0103n\u0103toas\u0103\u201d. De fapt ni\u0219te de\u021binu\u021bi munci\u021bi f\u0103r\u0103 mil\u0103 \u0219i prost hr\u0103ni\u021bi. Apoi au urmat m\u0103sur\u0103torile \u0219i a \u00eenceput ridicarea blocurilor. \u00centreag\u0103 zona devenise un morman de noroi \u0219i larm\u0103. Asta a durat c\u00e2\u021biva ani p\u00e2n\u0103 a fost ridicat primul cartier de blocuri din Bucure\u0219ti.
\nCartierul s-a ridicat respect\u00e2nd ordinea ini\u021bial\u0103 a Parcului Snic. Dar, evident, blocurile erau c\u0103 ni\u0219te cutii de chibrituri, cu apartamente foarte modeste \u0219i finisaj brutal.Totu\u0219i, comparative cu celelalte cartiere ridicate ulterior, au fost mai \u201cumane\u201d. Pomii din jur au fost,\u00een limita posibilului, cru\u021ba\u021bi,la fel casele, nu s-au f\u0103cut demol\u0103ri. \u00cen asta vedem cum r\u0103ul comunist s-a dezvoltat treptat p\u00e2n\u0103 la a ajunge la dezm\u0103\u021bul demol\u0103rilor ceuau\u0219iste. La cap\u0103tul dinspre lacuri s-au construit \u0219i c\u00e2teva blocuri zise pentru \u201cpartid\u201d, aproximativ mai frumoase, foarte aproximativ.
\n\u00cen noul cartier s-au mutat oameni de tot felul \u0219i din toate paturile sociale. Astfel s-a alc\u0103tuit nou\u0103 identitate a cartierului. Oamenii s-au \u00eemprietenit \u0219i s-au alc\u0103tuit \u00een grupuri, dup\u0103 v\u00e2rst\u0103, interes \u0219i origine social\u0103. Au ap\u0103rut magazine noi \u0219i destul de elegante. Un foarte frumos cinematograf a fost ridicat \u00een mijlocul unui parc elegant. Asemenea o policlinic\u0103 \u0219i dou\u0103 \u0219coli; o \u0219coal\u0103 general\u0103 \u0219i un Liceu,35 C.A.Rosetti. Cu timpul dezordinea ini\u021bial\u0103 s-a a\u0219ezat \u0219i cartierul a devenit lini\u0219tit \u0219i decent. \u00cen parcuri erau copii, erau b\u0103tr\u00e2ni care jucau table \u0219i uneori grupuri care tr\u0103geau din sticle. \u00cen anii din urm\u0103 zona de nord, de la Barbu V\u0103c\u0103rescu mai departe, s-a dezvoltat spectaculos \u0219i tinde s\u0103 devin\u0103 cea mai dinamic\u0103 parte a Bucure\u0219tiului. \u00cen vechea mahala au ap\u0103rut c\u00e2teva cafenele \u0219i restaurant de bun\u0103 calitate, comparabile cu cele din zona Doroban\u021bi. Dar \u00een vechiul cartier ceva din duhul vechii Floreasca s-a p\u0103strat \u0219i \u00eenc\u0103 p\u00e2lp\u00e2ie. S\u0103 sper\u0103m c\u0103 viitorul va fi bun cu Floreasca.<\/p>\n

—————————————<\/p>\n

Alexandru <\/strong>NEMOIANU<\/strong><\/p>\n

Istoric
\nThe Romanian American Heritage Center<\/strong><\/p>\n

25 aprilie,\u00a0 2018<\/strong><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Cartierul Floreasca, \u00een care m-am n\u0103scut \u0219i am tr\u0103it p\u00e2n\u0103 la 32 de ani, se afl\u0103 \u00een partea de nord-vest [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-38163","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/38163","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=38163"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/38163\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":38166,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/38163\/revisions\/38166"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=38163"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=38163"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=38163"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}