{"id":38268,"date":"2018-04-27T09:48:58","date_gmt":"2018-04-27T09:48:58","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=38268"},"modified":"2018-04-27T09:48:58","modified_gmt":"2018-04-27T09:48:58","slug":"elena-armenescu-copacul-pomul-sacru-%e2%80%93-confidentul-si-tamaduitorul-oamenilor","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2018\/04\/27\/elena-armenescu-copacul-pomul-sacru-%e2%80%93-confidentul-si-tamaduitorul-oamenilor\/","title":{"rendered":"Elena ARMENESCU: Copacul (pomul) sacru \u2013 confidentul \u0219i t\u0103m\u0103duitorul oamenilor"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a>\u00cenainte de a vorbi despre romanul scris de Ioana Stuparu, intitulat \u201eCire\u015ful spovedaniei\u201d consider necesar\u0103 readucerea aminte a unor credin\u0163e arhaice. Din timpuri str\u0103vechi exist\u0103 credin\u0163a c\u0103 exist\u0103 copaci sacri cu puteri magice vindec\u0103toare. Ei se g\u0103sesc aproape \u00een fiecare cultur\u0103 \u015fi perioad\u0103 istoric\u0103. Sunt v\u0103zu\u0163i ca un dar sacru f\u0103cut de c\u0103tre mama P\u0103m\u00e2nt pentru ca oamenii s\u0103 se poat\u0103 \u00eens\u0103n\u0103to\u015fi atunci c\u00e2nd cred \u00een puterea copacilor, a\u015fa cum cred \u015fi \u00een puterea de vindecare a plantelor a naturii \u00een general. Astfel, de pild\u0103 \u00een Europa (l\u0103s\u00e2nd la o parte India, Africa unde copacul considerat a fi sacru este copacul c\u0103s\u0103toriei \u015fi al fertilit\u0103\u0163ii) se reg\u0103sesc credin\u0163e conform c\u0103rora copacii ar avea puteri vindec\u0103toare. Marii \u00een\u0163elep\u0163i ai cel\u0163ilor \u2013 preo\u0163ii druizi \u2013 ca de altfel \u015fi c\u0103lug\u0103rii cre\u015ftini \u2013 tr\u0103iau \u00een ad\u00e2ncul p\u0103durii, nu pentru a se \u00eendep\u0103rta de societate, ci pentru c\u0103 tr\u0103ind \u00een mijlocul naturii, puteau s\u0103 o exploreze \u00een profunzime. Ei au observat cum mistre\u0163ii scurm\u0103 p\u0103m\u00e2ntul \u00een c\u0103utarea ghindei, fructul stejarului, fructul \u00een\u0163elepciunii, dup\u0103 simbolistica celtic\u0103 \u015fi d\u0103deau exemplu c\u0103 tot astfel \u015fi ei, driuzii r\u0103scolesc natura pe toate cele 3 planuri: fizic, sufletesc \u015fi spiritual, ca s\u0103-i \u00een\u0163eleag\u0103 Legile.<\/p>\n

\n

Plinius asocia cuv\u00e2ntul \u201edruid\u201d, cu cuv\u00e2ntul \u201edrus\u201d, care \u00eenseamn\u0103 \u201estejar\u201d \u00een greaca veche. Analogia este foarte plauzibil\u0103 av\u00e2nd \u00een vedere respectul pe care-l purtau cel\u0163ii acestui copac, simbol al \u00een\u0163elepciunii \u015fi puterii, calit\u0103\u0163i de care orice druid trebuia s\u0103 beneficieze. Stejarul pare s\u0103 fi fost considerat arbore sacru \u00een multe tradi\u0163ii culturale, reprezent\u00e2nd calit\u0103\u0163ile Divinit\u0103\u0163ii Supreme. Tot el este simbolul longevit\u0103\u0163ii \u015fi \u00een\u0103l\u0163imii \u00een plan fizic, al eternit\u0103\u0163ii \u015fi m\u0103re\u0163iei \u00een plan spiritual, \u015fi prin excelen\u0163\u0103 simbolul Axis Mundi, at\u00e2t la cel\u0163i c\u00e2t \u015fi la greci.<\/p>\n

\n

\u00cenafara stejarului mai sunt \u015fi al\u0163i arbori considera\u0163i sacri, dar m\u0103 voi opri asupra cire\u015fului \u2013 ales de Ioana, a nucului \u2013 pomul sub care am copil\u0103rit eu, la care adaug mesteac\u0103nul pe care-l iubesc pentru coaja lui alb\u0103 care sugereaz\u0103 puritate a\u015fa cum sunt ei caracteriza\u0163i \u00een literatura esoteric\u0103.<\/p>\n

\n

Mesteac\u0103nul \u2013 este \u015fi el unul magic, iar spiritul s\u0103u ne poate conecta la t\u0103r\u00e2murile elementarilor. Spiritul s\u0103u este foarte vechi \u015fi este uneori cunoscut sub numele de \u201edoamna p\u0103durilor\u201d.<\/p>\n

\n

Nucul \u2013 Spiritul acestui copac de\u0163ine cunoa\u015fterea valurilor schimb\u0103rii. El ne poate \u00eenv\u0103\u0163a cum s\u0103 le recunoa\u015ftem \u015fi cum s\u0103 le folosim pe acestea, poate s\u0103 ne deschid\u0103 noi perspective asupra vie\u0163ii. Spiritul nucului are de asemenea \u00een\u0163elepciunea asupra misterelor mor\u0163ii \u015fi rena\u015fterii \u015fi ne poate \u00eenv\u0103\u0163a cum s\u0103 le aplic\u0103m \u00een modul specific al fiec\u0103ruia. Este o poart\u0103 c\u0103tre t\u0103r\u00e2mul z\u00e2nelor ce poate produce schimb\u0103ri \u015fi ini\u0163ia procesul de rena\u015ftere a fiin\u0163ei.<\/p>\n

\n

Cire\u015ful \u2013 La fel cum m\u0103rul este casa unicornului, acest pom g\u0103zduie\u015fte dedesubtul s\u0103u o alt\u0103 creatur\u0103 mitologic\u0103 \u2013 pas\u0103rea phoenix. Spiritul acestui copac apare adesea ca fiind teribil, poate pentru c\u0103 are puterea s\u0103 aduc\u0103 omul \u00een pragul unei noi treziri spirituale.<\/p>\n

\n

A\u015fadar, privind personajele romanului \u201eCire\u015ful spovedaniei\u201d pentru cine cunoa\u015fte cele relatate mai sus \u2013 \u015ftie c\u0103 ele se bucur\u0103 de o anumit\u0103 cunoa\u015ftere, chiar de o evolu\u0163ie spiritual\u0103. Oare este adev\u0103rat?<\/p>\n

\n

La o lectur\u0103 superficial\u0103, povestea pe care o afl\u0103m \u00een acest roman, pare comun\u0103: dou\u0103 foste colege de liceu Eva \u015fi Mura \u2013 acum c\u0103s\u0103torite fiecare \u2013 se re\u00eent\u00e2lnesc peste treizeci de ani la o nunt\u0103, unde joac\u0103 printre altele \u201eAlunelul\u201d. Urmeaz\u0103 evocarea amintirilor cu prilejul unor \u00eent\u00e2lniri ulterioare fixate de comun acord \u2013 amintiri pline de farmec dar \u015fi de dramatism culmin\u00e2nd cu cea despre Firu, tat\u0103l Murei care se \u00eentoarce tardiv de pe frontul celui de al Doilea R\u0103zboi Mondial, din Rusia.<\/p>\n

\n

Fructul dragostei dintre Firu \u015fi Zina (Z\u00e2na) \u2013 Mura \u2013 a fost n\u0103scut\u0103 dup\u0103 plecarea lui Firu pe front. \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00cenainte de na\u015fterea feti\u0163ei, tinerii gospodari, proasp\u0103t c\u0103s\u0103tori\u0163i \u00een cas\u0103 nou\u0103, aveau \u00een livad\u0103 printre al\u0163i pomi un t\u00e2n\u0103r cire\u015f pe care \u2013 \u00eentr-un moment de extaz tineresc \u2013 \u015fi-au scrijelit numele. Peste 15-16 ani, pe acela\u015fi cire\u015f c\u0103ruia \u00eei \u00eencredin\u0163au secretele, cele dou\u0103 prietene \u00ee\u015fi vor scrie \u015fi ele numele: Mura \u015fi Eva, prin urmare erau acum patru nume \u00eencrustate pe scoar\u0163a sa: trei formate din patru litere \u015fi unul din trei \u2013 Eva \u2013 simbolul primei femei de pe p\u0103m\u00e2nt.<\/p>\n

\n

Interesant ca personaj, este \u015fi cel al c\u0103rui nume adev\u0103rat este Pantelimon \u2013 poreclit Streche, dup\u0103 crizele de agita\u0163ie nervoas\u0103 manifestate \u00eenc\u0103 din copil\u0103rie \u2013 motiv pentru care nu a f\u0103cut armata, r\u0103m\u00e2n\u00e2ndu-i Zinei \u015fi totodat\u0103 sprijin, p\u00e2n\u0103 la moarte. El avea tr\u0103iri \u015fi visuri curioase. De pild\u0103, credea c\u0103 dac\u0103 ar rosti o singur\u0103 rug\u0103 la Dumnezeu, i-ar cre\u015fte aripi \u015fi ar zbura. Poveste\u015fte cum vulturii preiau ve\u015ftile din cer \u015fi \u00eei aten\u0163ioneaz\u0103 pe oameni. Demn\u0103 de re\u0163inut \u00eentrebarea Zinei: De unde \u015ftii tu, Streche ce e \u00een g\u00e2ndul vulturilor? De la mine r\u0103spunde Streche, cel care mai tr\u0103ise parc\u0103 alte vie\u0163i \u015fi venea cu toat\u0103 cunoa\u015fterea.<\/p>\n

\n

Demn de analiz\u0103 parapsihologic\u0103 r\u0103m\u00e2ne Firu, \u00eentors acas\u0103 mult \u00eemb\u0103tr\u00e2nit, cu barb\u0103 lung\u0103 \u015fi p\u0103r alb, g\u0103sit \u00een \u015fan\u0163, \u00een fa\u0163a casei, recunoscut doar de so\u0163ia lui, Z\u00e2na \u2013 dar f\u0103r\u0103 grai, f\u0103r\u0103 s\u0103 poat\u0103 povesti nimic din via\u0163a lui de la plecare p\u00e2n\u0103 acum. \u00cencet-\u00eencet amintirile \u00eei revin \u015fi Streche \u00eel g\u0103se\u015fte \u00eentr-o zi \u00eengenuncheat l\u00e2ng\u0103 cire\u015f dovad\u0103 c\u0103 tr\u0103ia vechile amintiri. \u00cen cele din urm\u0103 \u00eenainte de a muri i se dezleag\u0103 limba \u015fi tot lui Streche \u00eei poveste\u015fte cum el a v\u0103zut focul vr\u0103jit, umbl\u0103tor. Prima oar\u0103 \u00een acel foc i s-a ar\u0103tat Z\u00e2na, apoi pe front c\u00e2nd a venit un c\u00e2ine mare alb \u2013 \u00eentruchip\u00e2nd lupul dacic \u2013 care l-a salvat de la moartea prin \u00eenghe\u0163 pe o c\u00e2mpie alb\u0103, nesf\u00e2r\u015fit\u0103. Firu moare acoperit de p\u0103m\u00e2nt, de un mal surpat. \u201eM\u0103car a murit \u00een p\u0103m\u00e2ntul lui\u201d a zis Z\u00e2na care l-a \u00eengropat cu tot ritualul cre\u015ftin.<\/p>\n

\n

Nu pot \u00eencheia referirea \u00een paginile romanului, f\u0103r\u0103 trimiterea la descrierea\u00a0 tr\u0103irilor din timpul jocului \u201eAlunelul\u201d f\u0103cut\u0103 de Samuel: \u201eCu trupul \u0163ineam leg\u0103tura cu p\u0103m\u00e2ntul, iar cu sufletul zburam la cer. Tr\u0103iam toate sentimentele deodat\u0103: zbor, c\u00e2ntec, eliberare prin chiuituri, joc, cerc, roat\u0103 \u00een mi\u015fcare, verig\u0103 \u00eentre oameni, \u00een\u0103l\u0163area m\u00e2inilor la cer, v\u00e2rtej, chemare\u201d. Restul r\u0103m\u00e2ne s\u0103 descoperi\u0163i dumneavoastr\u0103 c\u00e2nd ve\u0163i citi romanul…<\/p>\n

\n

Autoarea, cunosc\u0103toare a psihologiei umane, subliniaz\u0103 \u00een mai multe scrieri ale sale c\u0103 tinerii sunt cei mai entuzia\u015fti. Ei cu felul lor de a se crede cei mai puternici, ac\u0163ioneaz\u0103 f\u0103r\u0103 s\u0103 se g\u00e2ndeasc\u0103 la consecin\u0163e! \u015ei cum s-ar fi g\u00e2ndit, at\u00e2ta timp c\u00e2t le lipsea experien\u0163a vie\u0163ii, c\u00e2nd \u00een ei s\u0103l\u0103\u015fluia tinere\u0163ea, dorin\u0163a de cunoa\u015ftere, de aventur\u0103! Este cazul \u00een primul r\u00e2nd a lui Samuel, so\u0163ul Murei, dar \u015fi a celorlal\u0163i.<\/p>\n

Ioana Stuparu are iscusin\u0163\u0103 \u00een construirea dialogurilor \u015fi a monologurilor interioare, prin care sondeaz\u0103 sufletul omenesc p\u00e2n\u0103 \u00een ad\u00e2ncurile lui cele mai ascunse, analizeaz\u0103 reac\u0163iile, tr\u0103irile interioare, g\u00e2ndurile personajelor, ceea ce st\u00e2rne\u015fte curiozitatea cititorului care devine brusc interesat de finalitatea povestirii.<\/p>\n

\n

Cu alte prilejuri, la lans\u0103rile volumelor anterioare am remarcat faptul c\u0103 proza Ioanei Stuparu se bucur\u0103 de calitatea de oralitate asem\u0103n\u0103toare celei prozatorilor clasici rom\u00e2ni, f\u0103c\u00e2nd-o pl\u0103cut\u0103, interesant\u0103 \u015fi u\u015for accesibil\u0103. Autoarea \u2013 prin cele narate, d\u0103 impresia de \u201ezicere\u201d a \u00eent\u00e2mpl\u0103rilor \u00een fa\u0163a unui auditoriu prietenos, cu o cultur\u0103 medie, adic\u0103 vorbe\u015fte pe limba celor mul\u0163i, prin intermediul c\u0103reia se adreseaz\u0103 cititorilor, asta f\u0103r\u0103 s\u0103 \u00eensemne c\u0103 nu are mesaje \u00een stare s\u0103 emo\u0163ioneze, se redea via\u0163a cu adev\u0103rat tr\u0103it\u0103 pe viu, cu \u00eent\u00e2mpl\u0103ri \u00een care mul\u0163i se recunosc.<\/p>\n

\n

\u00cen \u00eencheiere vreau s\u0103 subliniez c\u00e2teva \u00eenv\u0103\u0163\u0103turi cu privire la simbolurile pe care ni le transmit copacii, mai ales c\u0103 ne af\u0103m \u00een anul centenarului Re\u00eentregirii.<\/p>\n

1.Este foarte important s\u0103 avem r\u0103d\u0103cini \u2013 s\u0103 nu ne pierdem identitatea.<\/p>\n

2.Accept\u0103 Legile naturii, cre\u015fti \u015fi te dezvolt\u0103 unde ai fost (s\u0103dit) n\u0103scut.<\/p>\n

3.\u00cenflore\u015fte acolo unde e\u015fti s\u0103dit!<\/p>\n

4.Ofer\u0103-\u0163i fructele!<\/p>\n

5.Pe m\u0103sur\u0103 ce te apropii de toamna vie\u0163ii tale, arat\u0103-\u0163i adev\u0103ratele culori (calit\u0103\u0163i) ca pe o ofrand\u0103 a frumuse\u0163ii care a fost programat\u0103 s\u0103 se manifeste \u015fi s\u0103 c\u00e2nte \u00een tine, \u00een tainica simfonie a vie\u0163ii.<\/p>\n

—————————-<\/strong><\/p>\n

Elena ARMENESCU<\/strong><\/p>\n

Bucure\u0219ti, 25 aprilie 2018 \u00a0<\/strong><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u00cenainte de a vorbi despre romanul scris de Ioana Stuparu, intitulat \u201eCire\u015ful spovedaniei\u201d consider necesar\u0103 readucerea aminte a unor credin\u0163e [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-38268","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/38268","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=38268"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/38268\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":38271,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/38268\/revisions\/38271"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=38268"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=38268"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=38268"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}