{"id":38309,"date":"2018-04-29T08:05:31","date_gmt":"2018-04-29T08:05:31","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=38309"},"modified":"2018-04-29T08:05:31","modified_gmt":"2018-04-29T08:05:31","slug":"pavel-panduru-alexandru-nemoianu-la-ceas-aniversar","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2018\/04\/29\/pavel-panduru-alexandru-nemoianu-la-ceas-aniversar\/","title":{"rendered":"Pavel PANDURU: Alexandru Nemoianu – la ceas aniversar"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a>La \u00eemplinirea frumoasei v\u00e2rste de 70 de ani alm\u0103j\u0103nii v\u0103 ureaz\u0103 domneavoastr\u0103 \u0219i familiei s\u0103n\u0103tate \u0219i bun\u0103 sporire \u00een toate. La mul\u021bi \u0219i ferici\u021bi ani!
\nAlm\u0103jul \u2013 \u0163ar\u0103 sc\u0103ldat\u0103 \u00een azurul \u00een\u0163elepciunii \u015fi rourat\u0103 de smerenie, are un filon al geniului rom\u00e2nesc din care au r\u0103s\u0103rit ca florile (mari personalit\u0103\u0163i ale culturii \u015fi spiritului rom\u00e2nesc), \u201eboieri ai min\u0163ii\u201d, care au contribuit la formarea culturii neamului rom\u00e2nesc, cre\u00e2ndu-se o tradi\u0163ie rom\u00e2neasc\u0103 \u015fi cre\u015ftin\u0103. Ei au iubit, mai presus de orice, neamul \u015fi libertatea de opinie \u015fi naional\u0103, jertfindu-se pentru aceste concepte sacre. Astfel de min\u0163i luminate au existat, dezvolt\u00e2ndu-se \u015fi \u00een nobiliara familie Pavel Boldea din Borlovenii Vechi, jud. Cara\u015f Severin, loc al unor energii uria\u015fe, spa\u0163iu al fericirii \u015fi lini\u015ftii depline, unde sufletul g\u0103se\u015fte iluminare,.
\nAici, \u201e\u00een\u0163eleptul\u201d Alexandru Nemoianu se simte cuprins de o bucurie simpl\u0103, prin care gust\u0103 dulcea\u0163a vie\u0163ii.
\nAlexandru Nemoianu vede lumina zilei la 28 aprilie 1948 \u00een Bucure\u015fti, av\u00e2nd ca p\u0103rin\u0163i pe Virgil Kamil Nemoianu, avocat n\u0103scut la Mehadia \u015fi Victoria Boldea, fiica colonelului Romulus Boldea din Borlovenii Vechi, Alm\u0103j-Banat, fiu al lui Pavel Boldea.
\nA crescut al\u0103turi de cei doi fra\u0163i, Virgil \u015fi Romulus \u015fi de veri\u015forii dup\u0103 tat\u0103 Mircea Pora \u015fi dup\u0103 mam\u0103 Otilia Cincheza, viitoare B\u00e2rsan, \u00eentr-o moral\u0103 a binelui, a adev\u0103rului, a drept\u0103\u0163ii, a frumosului, a iubirii de neam \u015fi suprema iubire de Dumnezeu, unde munca avea rigoare, \u015fi a dat sens vie\u0163ii. A \u00eenceput dezlegarea tainelor slovelor \u00een Bucure\u015fti, unde urmeaz\u0103 cursurile \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntului primar \u015fi liceal la Liceul \u201eTitu Maiorescu\u201d, pe care \u00eel absolv\u0103 \u00een anul 1966. Urmeaz\u0103 cursurile Facult\u0103\u0163ii de Istorie din cadrul Universit\u0103\u0163ii Bucure\u015fti p\u00e2n\u0103 \u00een anul 1971. \u00cen acest timp particip\u0103 la \u015fantierele arheologice din Maramure\u015f, conduse de eminentul arheolog \u015fi profesor Radu Popa, care \u00eei va deveni mentor, influen\u0163\u00e2ndu-i cariera \u015fi via\u0163a. Tot aici \u00eel va cunoa\u015fte pe prof. I. D. Suciu, reputat istoric al Banatului, care \u00eel va \u00eendemna spre cercetarea istoriei mirificului Banat. Absolv\u0103 Facultatea cu lucrarea de licen\u0163\u0103 \u201eBanatul \u00een veacul al XVIII-lea\u201d, apreciat\u0103 la superlativ de comisie, devenind omul de direc\u0163ie \u00een cercetarea istoric\u0103.
\nReparti\u0163ia o prime\u015fte la Muzeul de Istorie al Rom\u00e2niei, \u00eempreun\u0103 cu so\u0163ia Larissa Gabriela Nemoianu.
\nLa studii a avut parte de profesori excep\u0163ionali de la care a \u00eenv\u0103\u0163at respectul pentru munc\u0103 \u015fi pentru cel ce munce\u015fte, perecum \u015fi cultul lucrului \u201ebine f\u0103cut\u201d (influen\u0163at de familie \u015fi bunicii la Borloveni.)
\nVerile copil\u0103riei le petrece la Borloveni-Alm\u0103j, \u00een casa Boldea, la bunicii materni, unde a deprins no\u0163iunile fundamentale despre via\u0163\u0103, \u015fi despre acel loc sacru numit \u201ecas\u0103\u201d.
\nAici cunoa\u015fte \u015fi \u00eencepe s\u0103 \u00een\u0163eleag\u0103 lumea sufletului str\u0103mo\u015filor, provenind dintr-o familie cu istorie bogat\u0103 \u015fi realiz\u0103ri faptice deosebite, vajnici ap\u0103r\u0103tori ai drept\u0103\u0163ii, adev\u0103rului \u015fi libert\u0103\u0163ii, primind un sim\u0163 ad\u00e2nc al leg\u0103turii cu p\u0103m\u00e2ntul str\u0103mo\u015fesc,.
\nApreciabili slujitori ai \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntului, au format caractere de buni rom\u00e2ni \u015fi cre\u015ftini ortodoc\u015fi. Via\u0163a le-a oferit \u015fansa de a r\u0103m\u00e2ne \u00een marele metropole europene, dup\u0103 conturarea noii h\u0103r\u0163i a continentului \u00een 1918. Glasul con\u015ftiin\u0163ei \u015fi apartenen\u0163ei rom\u00e2ne\u015fti, dar \u015fi \u201eglasul p\u0103m\u00e2ntului\u201d i-a determinat \u00eens\u0103, s\u0103 aleag\u0103 drept \u0163ar\u0103 \u201elimba rom\u00e2n\u0103\u201d, lupt\u00e2nd pentru \u00eentregirea Rom\u00e2niei Mari, \u015fi sprijinind ac\u0163iunile Consiliului Na\u0163ional Rom\u00e2n.
\nCrescut \u00een aceast\u0103 atmosfer\u0103, Alexandru Nemoianu (Tani), a devenit unul dintre cei mai aprigi ap\u0103r\u0103tori ai \u201eSfintei Tradi\u0163ii\u201d \u015fi a identit\u0103\u0163ii neamului. Buna preg\u0103tire \u015fcolar\u0103 cu o aleas\u0103 educa\u0163ie primit\u0103 \u00een familie, mai ales de la bunicii Romulus \u015fi Otilia Boldea, la Borloveni, bazat\u0103 pe rigoare \u015fi ordine, care face lumea frumoas\u0103 \u015fi inteligibil\u0103, \u00een spirit vienez, \u00eembinat cu cel al omeniei \u0163\u0103ranului alm\u0103jan, cre\u00e2ndu-i o personalitate at\u00e2t de complex\u0103, \u00eenc\u00e2t este greu de definit, ca prototip al rom\u00e2nului, fiul lui Dumnezeu \u015fi ap\u0103r\u0103tor al credin\u0163ei str\u0103mo\u015fe\u015fti.
\nVia\u0163a lui este expresia des\u0103v\u00e2r\u015fitei manifest\u0103ri a geniului rom\u00e2nesc, al nobiliarei familii Boldea, \u00een plan spiritual, \u00eenscriindu-l \u00eentre marile figuri ale culturii na\u0163ionale \u015fi universale.
\nAlexandru Nemoiau duce mai departe flac\u0103ra aprins\u0103 a str\u0103mo\u015filor s\u0103i din familia Boldea \u015fi Nemoianu, av\u00e2nd o forma\u0163ie spiritual\u0103 alc\u0103tuit\u0103 din surse ce coexist\u0103 \u00een Domnia Sa, al\u0103turi de istoric, intelectualul cu gustul format \u00een muzee \u015fi \u015fantierele arheologice, gust \u00eendelung \u015flefuit, deprins s\u0103 afirme, dar \u015fi s\u0103 se \u00eendoiasc\u0103, capabil s\u0103 emit\u0103 un punct de vedere, \u00een acela\u015fi timp sintetic \u015fi personal, un continuator str\u0103lucit at\u00e2t al \u015fcolii istorice rom\u00e2ne\u015fti c\u00e2t \u015fi al marilor intelectuali rom\u00e2ni.
\nCercet\u0103rile arheologice i-au folosit \u00een exprim\u0103rile ulterioare, \u00een c\u0103r\u0163ile publicate, ca \u015fi lui P\u00e2rvan, Iorga \u015fi Odobescu.
\nCredincios r\u0103d\u0103cinilor rurale rom\u00e2ne\u015fti, cinstind statornicia sufletului \u015fi, pe de alt\u0103 parte, iubind zborul liber, \u00eencearc\u0103 o cale interogativ\u0103 pentru a palpa esen\u0163ele. Astfel \u00een decembrie 1983 p\u0103r\u0103se\u015fte, \u00eempreun\u0103 cu so\u0163ia Larissa \u015fi cu Andrei, fiul \u00eemplinit al acestora, Rom\u00e2nia, stabilindu-se \u00een S.U. A., din motive politice lesne de \u00een\u0163eles.
\nDin august 1984 este angajat secretar arhivist al \u201dCentrului de Studii \u015fi Documentare al Rom\u00e2nilor americani din Jackson, Michigan. Aici lucreaz\u0103 cu pasiune la \u201edezv\u0103luirea trecutului comunit\u0103\u0163ii rom\u00e2no-americane, fiind creatorul conceptului de continuitate \u00een modelul existen\u0163ial rom\u00e2nesc, dup\u0103 cum m\u0103rturise\u015fte.
\nEste coredactor al publica\u0163iei Centrului \u201eInformation Buletin\u201d, unde public\u0103 sute de articole \u015fi studii, ca \u015fi \u00een alte reviste din SUA, Canada \u015fi Rom\u00e2nia: \u201eCuv\u00e2ntul Rom\u00e2nesc\u201d, \u201eMeridianul Rom\u00e2nesc\u201d, \u201eLumea Liber\u0103\u201d, \u201eOrigini\u201d, \u201eFoaia\u201d, \u201eSolia\u201d, \u201eTribuna\u201d (Cluj), \u201eActualitate\u201d (Lugoj), \u201eAlm\u0103jana\u201d (Bozovici), \u201eVestea\u201d (Mehadia), \u201eAltarul Banatului\u201d \u015fi \u201e\u00cenvierea\u201d ( Timi\u015foara), \u015f. a.
\nVia\u0163a- i este una de tr\u0103ire \u00een evlavie \u015fi noble\u0163e, particip\u00e2d afectiv \u00een egal\u0103 m\u0103sur\u0103 la cele dou\u0103 tipuri de civiliza\u0163ie: american\u0103 \u015fi r\u0103s\u0103ritean-european\u0103, fiind \u00een el, \u00eentocmai ca \u00een structura sufletului nostru, o sintez\u0103 de spirit citadin \u015fi rural. Este un amestec de duh vienezo-americano-rom\u00e2nesc(alm\u0103jan).
\nPersonalitatea sa este o rezonan\u0163\u0103 a ordinii divine \u00eempletit\u0103 cu cea a istoriei \u015fi tradi\u0163iei na\u0163ionale, luminat de ochiul ceresc, care face s\u0103 \u00eenfloreasc\u0103 pustiul din cultura noastr\u0103 de ast\u0103zi.
\nSensibil \u015fi discret, ispitit de metafizic \u015fi d\u0103ruit voca\u0163iei sale, \u015fi-a creat o lume \u015fi o g\u00e2ndire liber\u0103, proprie, deschis\u0103 cu generozitate spre binele aproapelui, devenind un spirit independent care evit\u0103 orice cli\u015fee \u015fi care \u00ee\u015fi cerne impresiile prin filtrul propriei sensibilit\u0103\u0163i.
\nSuflet mare cu un \u00eendemn spre \u201evis \u015fi fapt\u0103\u201d, prive\u015fte omul la dimensiunea lui cosmic\u0103, cu mintea ce se dezleag\u0103 \u00eentr-u \u201eLumin\u0103 din Lumin\u0103\u201d.
\nGenialul fiu al \u0162\u0103rii Alm\u0103jului \u015fi al Rom\u00e2niei, tr\u0103itor \u00een America , Alexandru Nemoianu este un \u201escriitor rom\u00e2n din SUA, filosof al civiliza\u0163iei, istoric, eseist, exprimat total \u00een universul Tradi\u0163iei, una din cele mai singulare prezen\u0163e intelectuale din literatura rom\u00e2n\u0103, un uimitor talent de doctrinar, prozator eseistic cu fraza lapidar\u0103 \u015fi sapien\u0163ial\u0103\u201d(Dr. Artur Silvestri).
\nOpera sa se compune din c\u0103r\u0163i pilduitoare pentru cultura rom\u00e2n\u0103, cum sunt volumele: \u201eBorloveni\u201d, \u201eAcum\u201d, \u201eCuvinte despre rom\u00e2nii americani\u201d, vol. I \u015fi II, \u201e\u00cent\u00e2mpl\u0103ri \u015fi vise\u201d, \u201eT\u0103r\u00e2muri\u201d, \u201eTreziri\u201d, \u201eSemnele vremii\u201d, \u201eFragmente din vremea persecu\u0163iilor\u201d \u015fi altele, titluri ale esen\u0163elor \u015fi profunzimilor.
\nC\u0103r\u0163ile Domnului Profesor Alexandru Nemoianu, poart\u0103 titluri sugestive. Au \u00een ele ceva m\u0103re\u0163 , afectuos \u015fi \u00eembietor, fiind o epopee a sufletului, a vie\u0163ii rom\u00e2nului din Borlovenii Alm\u0103jlui \u015fi de pretutindeni. Ele redau o cultur\u0103 moral\u0103 la concuren\u0163\u0103 cu marile culturi ale umanit\u0103\u0163ii, luminate de \u201eR\u0103s\u0103ritul cel de Sus\u201d.
\nEle sunt un document sufletesc neobi\u015fnuit, ce a\u015feaz\u0103 \u00een lumina cuvintelor experien\u0163a proprie, ca o nevoie disperat\u0103 de a comunica imensele sale tr\u0103iri de o via\u0163\u0103.
\n\u00cent\u00e2lnim aici povestirea ca mod de existen\u0163\u0103 a prozei, care \u00eembin\u0103 vis \u015fi realitate, mit \u015fi istorie.
\nAutorul vorbe\u015fte de via\u0163\u0103, simte via\u0163a \u00een evenimentele istorice trec\u00e2nd dincolo de document, precum la Gh. Br\u0103tianu. Este un exponent al sufletului \u015fi cugetului rom\u00e2nesc, coloan\u0103 de lumin\u0103 a culturii \u015fi credin\u0163ei neamului nostru.
\n\u00cen c\u0103r\u0163ile Domniei Sale, unde exist\u0103 o frecven\u0163\u0103 a temelor ca \u00eentr-un concert, \u00eent\u00e2lnim un joc ingenios al min\u0163ii, c\u00e2t \u015fi o mi\u015fcare n\u0103valnic\u0103 a inimii. Ideile \u015fi pasiunile se scurg, ca apa Nerei la ie\u015firea din mun\u0163i, trec\u00e2nd prin filtrul cerebral .
\nTextele sale str\u0103b\u0103tute de o lumin\u0103 nou\u0103, menit\u0103 s\u0103 sporeasc\u0103 taina lumii, prin originalitate \u015fi clarviziune, exprim\u0103 for\u0163a geniului s\u0103u, concretiz\u00e2nd, ca pu\u0163ini al\u0163ii \u201eg\u00e2ndul \u00een gest.\u201d
\nDuhul acestor c\u0103r\u0163i lumineaz\u0103 mintea \u015fi purific\u0103 sufletul. Ele vin de dincolo de vremuri \u015fi sunt talisman pentru prezent, asigur\u00e2nd un viitor pentru neamul nostru rom\u00e2nesc. Ele vin prin iluminare din pana unui prin\u0163 al scrisului rom\u00e2nesc, care evoc\u0103 cu generozitate figurile ce \u00eennobileaz\u0103 cultura rom\u00e2neasc\u0103, astfel se a\u015feaz\u0103 de la sine \u00een galeria ilu\u015ftrilor predecesori.
\nDin c\u0103r\u0163i reiese autenticitatea geniului s\u0103u, deopotriv\u0103 cu originalitatea \u015fi unicitatea situa\u0163iei sale, potrivite alc\u0103tuirii firii sale. Evoc\u0103 cu mult har al povestitorului, locurile natale, chipurile p\u0103rin\u0163ilor, anii copil\u0103riei \u015fi ai adolescen\u0163ei, \u00eent\u00e2mpl\u0103ri m\u0103runte sau semnificative, vesele sau tragice din via\u0163\u0103, \u00een Rom\u00e2nia, ori America, la ora\u015f, ori la sat, fiind un vajnic ap\u0103r\u0103tor al drept\u0103\u0163ii \u015fi adev\u0103rului.
\nG\u0103sim \u00een lucr\u0103rile lui Alexandru Nemoianu esen\u0163ialitatea \u00een simplitate, ce exprim\u0103 sacrul, impresion\u00e2nd mintea cu gest de senin\u0103tate \u015fi \u00een\u0163elepciune.
\nSavant \u015fi misionar de idei, \u00eentr-o manier\u0103 personal\u0103 \u015fi cu evident\u0103 erudi\u0163ie, a definit o teorie recent\u0103 privitoare la \u201eNoul Rom\u00e2n\u201d, un punct de vedere nou asupra \u201emodelului existen\u0163ial rom\u00e2nesc\u201d, despre \u201esufleul rom\u00e2nesc, ca expresie a m\u0103surii \u015fi a bunului sim\u0163\u201d, detractorii poporului rom\u00e2n ca \u201eelite de mahala\u201d \u015fi \u201eatle\u0163ii amoralit\u0103\u0163ii\u201d, iar Oamenii Mari, oamenii faptelor bune, defini\u0163i ca \u201eOameni Mari, vase alese ale Duhui Sf\u00e2nt.\u201d Este istoricul \u015fi cercet\u0103torul care \u015ftie s\u0103 se fac\u0103 contemporan trecutului pentru a-l putea \u00een\u0163elege \u015fi t\u0103lm\u0103cii, ca P\u00e2rvan \u015fi Iorga.
\nAurorale sunt revela\u0163iile lui asupra str\u0103vechimii spiritului rom\u00e2nesc \u00een spa\u0163iul mioritic, c\u0103ut\u00e2nd r\u0103d\u0103cinile, izvoarele culturii pentru a asigura identitatea \u015fi viitorul, \u00een noble\u0163ea \u0163\u0103ranului \u015fi a blazonului, noble\u0163ea sufletului \u015fi a min\u0163ii \u0163\u0103ranului rom\u00e2n (alm\u0103jan), precum Ion B\u0103nu\u015f din Borloveni, arhaic\u0103 a\u015fezare b\u0103n\u0103\u0163ean\u0103.
\nPrivit de la \u00een\u0103l\u0163imea calit\u0103\u0163ilor sale umane \u015fi suflete\u015fti se dovede\u015fte a fi un ve\u015fnic slujitor al valorilor fundamentale ale Tradi\u0163ei rom\u00e2ne\u015fti, a valorilor de nepre\u0163uit, a crea\u0163iei populare: h\u0103rnicia, m\u0103sura, smerenia c\u00e2t \u015fi caracterul puternic al localnicilor din a\u015fez\u0103rile rurale rom\u00e2ne\u015fti.
\nDe o mare delicate\u0163e sufleteasc\u0103, spirit aristocrat \u015fi histrionic, crede \u00een omul de cultur\u0103 care arde ca o tor\u0163\u0103 \u00een dorin\u0163a \u00eemplinirii idealului spiritual, iubirea de oameni \u015fi de fapte bune. Nu accept\u0103 parvenitismul, grandomania, tr\u0103darea de neam \u015fi credin\u0163\u0103. Detest\u0103 veleitarii de tot felul , impostorii, care cred c\u0103 pot s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 f\u0103r\u0103 munc\u0103.
\n\u00cenzestrat cu darul de comunicare astral\u0103, suflet generos, calm \u015fi r\u0103bd\u0103tor, f\u0103r\u0103 ascunzi\u015furi are un sim\u0163 al prieteniei. Apreciaz\u0103 prietenia adev\u0103rat\u0103, bazat\u0103 pe respect \u015fi iubire, nu pe interese.
\nSunt cunoscute prieteniile Domnului Profesor Alexandru Nemoianu cu \u0163\u0103ranii din Alm\u0103jul drag lui, c\u00e2t \u015fi cu oamenii de cultur\u0103 \u00eentre care se remarc\u0103 genialul g\u00e2nditor \u015fi eruditul savant, Artur Silvestri.
\nAce\u015fti mari g\u00e2nditori, Silvestri \u015fi Nemoianu, cu voca\u0163ia prieteniei care leag\u0103 spa\u0163ii \u015fi suflete, una din marile virtu\u0163i ale omului, sunt \u201eatle\u0163i ai rom\u00e2nismului\u201d. \u00cei leag\u0103 o prietenie spre binele neamului.
\nOpera lor ne este spre \u00eenv\u0103\u0163\u0103tur\u0103, dar \u015fi spre desf\u0103tare \u015fi zidire, devenind \u201ealtar al recuno\u015ftin\u0163ei\u201d \u00een inimile noastre.
\nDomniile lor sunt diamante ce str\u0103lucesc, \u015flefuite \u00een lupta cu vr\u0103jma\u015fii neamului- \u201eiuzi \u015fi irozi\u201d contemporani.
\nGustul s\u0103u pentru frumos, cultura, stilul de via\u0163\u0103 \u015fi noble\u0163ea g\u00e2ndirii asupra rosturilor lumii p\u0103m\u00e2ntene m-au atras \u015fi au f\u0103cut s\u0103 fiu \u00een apropierea Sa. Simt c\u0103 \u00eel cunosc dintodeauna. Prezen\u0163a Domniei Sale creaz\u0103 o atmosfer\u0103 de necrezut\u0103 sacralitate, o imagine de \u00eenceput de lume, eman\u0103 \u00een jur energie \u015fi bun\u0103tate, fiind f\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103, o mare personalitate. Este un om care \u015ftie s\u0103 \u015fi asculte, nu numai s\u0103 vorbeasc\u0103, un om care respir\u0103 acela\u015fi aer cu to\u0163i oamenii. Rar se pot \u00eent\u00e2lni astfel de oameni, care pot s\u0103-\u0163i lumineze via\u0163a, chiar \u00een nevoi.
\nPrezen\u0163a lui d\u0103 culoare, \u00eensufle\u0163ire, impune respect \u015fi iubire pentru a face vorbele \u00een raz\u0103 de lumin\u0103 \u015fi c\u00e2ntec. Noi, alm\u0103jenii \u00eel privim cu stim\u0103 \u015fi respect, pentru c\u0103 din preaplinul calit\u0103\u0163ilor sale se revars\u0103 benefic asupra tuturor. Eman\u0103 bun\u0103tate \u015fi \u00een\u0163elegere, \u00een\u0163elepciune \u015fi bl\u00e2nde\u0163e, \u015ftie s\u0103 fie om \u015fi s\u0103 fie bun, aduce \u00een jurul lui pace, lini\u015fte, bucurie \u015fi lumin\u0103.
\nPeste tot, pe c\u0103r\u0103rile purtate de destin, \u00een rela\u0163iile interumane a adus cu el omenescul, av\u00e2d ca prim\u0103 n\u0103zuin\u0163\u0103, des\u0103v\u00e2r\u015firea omului.
\nSub domnia soarelui de prim\u0103var\u0103, roadele celor 70 de ani, \u00eenc\u0103rca\u0163i de \u00eempliniri, dau imaginea unui OM al g\u00e2ndului sacru, cu suflet de cre\u015ftin, un nepre\u0163uit model de via\u0163\u0103 \u015fi crea\u0163ie.
\nUr\u0103m domnului profesor, g\u00e2nditorului \u015fi filosofului culturii, s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 mul\u0163i ani \u015fi s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 cu aceea\u015fi vigoare \u015fi prospe\u0163ime a capacit\u0103\u0163ii de munc\u0103 \u015fi aceea\u015fi patim\u0103 pentru scris.<\/p>\n

S\u0103 ne tr\u0103i\u0163i \u00eentr-u mul\u0163i \u015fi ferici\u0163i ani !<\/p>\n

————————–
\nProf. Pavel PANDURU<\/strong><\/p>\n

28 aprilie, 2018<\/strong><\/p>\n

\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

La \u00eemplinirea frumoasei v\u00e2rste de 70 de ani alm\u0103j\u0103nii v\u0103 ureaz\u0103 domneavoastr\u0103 \u0219i familiei s\u0103n\u0103tate \u0219i bun\u0103 sporire \u00een toate. [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-38309","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/38309","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=38309"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/38309\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":38312,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/38309\/revisions\/38312"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=38309"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=38309"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=38309"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}