{"id":3835,"date":"2012-04-03T16:38:53","date_gmt":"2012-04-03T16:38:53","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=3835"},"modified":"2012-04-04T15:11:25","modified_gmt":"2012-04-04T15:11:25","slug":"iii","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2012\/04\/03\/iii\/","title":{"rendered":"III. Drumul spre libertate: din Iugoslavia la Trieste \u2013 Cinecitta \u2013 Torino \u2013 Paris !"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a>
\n<\/a><\/p>\n

Nea Mitic\u0103 \u00ee\u015fi continu\u0103 povestea. Cuvintele lui sunt \u00eenc\u0103rcate de amintiri. \u00cel privesc \u00een timp ce vorbe\u015fte \u015fi \u00eemi dau seama c\u0103 trecutul l-a \u00eenso\u0163it mereu, c\u0103 n-a uitat nimic din ceea ce a tr\u0103it c\u00e2ndva. Numele localit\u0103\u0163ilor pe care le men\u0163ioneaz\u0103 au pentru el o puternic\u0103 \u00eenc\u0103rc\u0103tur\u0103 sentimental\u0103: Kovacica, Zrenianin, Trieste, Cinecitta, Torino. \u00cel ascult cu aten\u0163ie. \u00cen\u0163eleg drama pe care a tr\u0103it-o acest om, \u00een urm\u0103 cu ni\u015fte ani buni.<\/strong><\/p>\n

\u00centre legionari \u015fi nazi\u015fti<\/strong><\/p>\n

Legionarii au fost cei care l-au trecut grani\u0163a \u00een Iugoslavia pe nea Mitic\u0103, de\u015fi el nu era legionar. Au fost opt persoane \u00een grupul lui. Au stat trei zile \u00eenchi\u015fi la Panciova, re\u015fedin\u0163a districtului Banatul de Sud din Voivodina (Serbia), ora\u015ful unde Timi\u015ful se \u00eenfr\u0103\u0163e\u015fte cu Dun\u0103rea. La 15 kilometri distan\u0163\u0103 de Panciova, se poate trece Dun\u0103rea \u00een \u201eOra\u015ful alb\u201d, Belgrad, situat la confluen\u0163a r\u00e2ului Sava cu Dun\u0103rea. Acolo, \u00een Panciova era cea mai veche pu\u015fc\u0103rie de pe timpul imperiului austro-ungar (1867-1918); de abia \u00een anul 1918, Serbia s-a unit cu Muntenegru, Regatul s\u00e2rbilor, croa\u0163ilor \u015fi slovenilor, form\u00e2nd Regatul Iugoslav.<\/strong><\/p>\n

\u201e\u00cen timpul celui de al Doilea R\u0103zboi Mondial, Serbia a fost un stat marionet\u0103 al Germaniei hitleriste; teritoriul s\u0103u includea Serbia Central\u0103 de azi, \u015fi partea vestic\u0103 a Banatului. \u00cen 1945, Serbia a devenit parte a unei federa\u0163ii, cea de a doua Iugoslavie, Republica Socialist\u0103 Federativ\u0103 Iugoslavia, condus\u0103 de Iosip Broz Tito, care a fost la putere p\u00e2n\u0103 la moartea sa, \u00een 1980\u201d, \u00eemi relateaz\u0103 cu u\u015furin\u0163\u0103, nea Mitic\u0103, amintindu-\u015fi cu precizie toate aceste date istorice.<\/strong>
\n De la Panciova, grupul lui a fost mutat la Kovacica, o localitate apar\u0163in\u00e2nd tot\u00a0 Banatului de Sud, Voivodina, (Serbia), \u015fi mai departe, la minele de c\u0103rbuni de la Banovici, \u00een nord-estul provinciei Bosnia-Her\u0163egovina.<\/strong>
\n La Banovici au r\u0103mas c\u00e2teva luni. Nea Mitic\u0103 a lucrat la cantina lag\u0103rului. Perioada petrecut\u0103 la Banovici a fost marcat\u0103 de multe evenimente care au afectat via\u0163a refugia\u0163ilor. Dac\u0103 la \u00eenceput atmosfera p\u0103rea primitoare, treptat lucrurile s-au \u00eenr\u0103ut\u0103\u0163it, nemul\u0163umirile \u00een r\u00e2ndul lag\u0103ri\u015ftilor gener\u00e2nd conflicte cu autorit\u0103\u0163ile iugoslave. Unii au \u00eencercat s\u0103 fug\u0103 \u015fi-au reu\u015fit. Al\u0163ii, au fost prin\u015fi \u015fi executa\u0163i \u00een fa\u0163a celorlal\u0163i pentru a servi drept pild\u0103. \u015ei prizonieri de r\u0103zboi nem\u0163i erau \u00een acest lag\u0103r. Dup\u0103 ce ace\u015ftia au fost elibera\u0163i \u015fi trimi\u015fi \u00een Germania, lag\u0103ri\u015ftii au fost muta\u0163i \u00een bar\u0103cile f\u0103cute de nem\u0163i.<\/strong>
\n De la Banovici, la un moment dat au fost ridica\u0163i \u015fi du\u015fi din nou \u00een cealalt\u0103 parte a Iugoslaviei, \u00een Voivodina, la Zrenianin.<\/strong><\/p>\n

De la Zrenianin la Trieste<\/strong><\/p>\n

Zrenianin era o localitate situat\u0103 mai la nord de Panciova, aproape de frontiera cu Rom\u00e2nia. Aici a \u00eenceput trierea refugia\u0163ilor: pe cei mai mul\u0163i dintre ei, s\u00e2rbii \u00eei expediau acas\u0103, \u015fi doar pe unii, probabil ca a\u015fa veneau directivele de sus, \u00eei\u00a0 trimiteau spre apus\u2026<\/strong>
\n \u201eVenea un s\u00e2rb \u015fchiop \u015fi se uita cu lampa la noi \u2013 \u00ee\u015fi aminte\u015fte Dumitru Sinu -. Aproape pe to\u0163i i-a trimis \u00een \u0163\u0103rile lor. F\u0103cuse el, \u00eens\u0103, dup\u0103 socotelile lui sau dup\u0103 ordinele primite de la superiori, un grup ce urma s\u0103 mearg\u0103 spre apus. Norocul mi-a sur\u00e2s, pentru c\u0103 \u015fi eu f\u0103ceam parte din acel grup\u201d.<\/strong>
\n \u015ei astfel, \u00eempreun\u0103 cu al\u0163i confra\u0163i de-ai lui, nea Mitic\u0103 ajunge aproape de ora\u015ful italian Trieste, situat la grani\u0163a cu Slovenia. Aici, l\u00e2ng\u0103 localitatea Mala Bukovica, era o fabric\u0103 de c\u0103r\u0103mid\u0103, unde refugia\u0163ii urmau s\u0103 lucreze. Fabrica era amplasat\u0103 la aproximativ 30 de km de Trieste. Au stat cu to\u0163ii acolo c\u00e2teva zile, p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd, \u00eentr-una din zile, un lucr\u0103tor de la fabric\u0103, \u015feful lor,\u00a0 a venit \u015fi le-a spus: \u201eDa\u0163i ni\u015fte bani \u015fi eu v\u0103 duc pe frontier\u0103!\u201d A\u015fa au reu\u015fit s\u0103 scape \u015fi au ajuns la Trieste. Italienii i-au primit civilizat, \u015fi aici, pentru prima dat\u0103 de c\u00e2nd p\u0103r\u0103sise Rom\u00e2nia, nea Mitic\u0103 a auzit un salut omenesc, Bun venit!<\/strong><\/p>\n

\u201ePentru prietenul t\u0103u, pianistul!\u201d \u2013 c\u00e2nd o poart\u0103 deschide alt\u0103 poart\u0103<\/strong><\/p>\n

Italienii le-au f\u0103cut acte de identitate. De la Trieste nea Mitic\u0103 a plecat pe jos, \u00een c\u0103utare de lucru, p\u00e2n\u0103 \u00eentr-un sat numit Santa Croce.<\/strong>
\n La poarta unei case a z\u0103rit c\u0103r\u0103mizi, pietre \u015fi tot felul de materiale de construc\u0163ie. Ce-a g\u00e2ndit ? \u201eOmul acesta precis are nevoie de cineva s\u0103 le duc\u0103 de aici, sus\u201d. A b\u0103tut la poart\u0103 \u015fi l-a \u00eentrebat \u00een italian\u0103 dac\u0103 are ceva de lucru. Proprietarul, un om cumsecade, s-a interesat ce limbi vorbe\u015fte nea Mitic\u0103, bucur\u00e2ndu-se c\u00e2nd acesta i-a r\u0103spuns, c\u0103 se descurc\u0103 bine \u00een francez\u0103. S-au \u00een\u0163eles imediat, pentru c\u0103 am\u00e2ndoi proprietarii, so\u0163 \u015fi so\u0163ie, medici de profesie, erau elve\u0163ieni de origine francez\u0103. I-au dat de lucru pentru urm\u0103toarele luni.<\/strong>
\n \u00cen acest timp, nea Mitic\u0103 \u0163inea leg\u0103tura cu prietenii rom\u00e2ni cu care se cunoscuse \u00een lag\u0103rele s\u00e2rbe\u015fti. Le scria fiec\u0103ruia, pe unde se aflau, \u00eencerc\u00e2nd s\u0103 alunge starea de singur\u0103tate \u015fi izolare, care era evident\u0103. Unii, invidio\u015fi, \u00eencepuser\u0103 s\u0103-l vorbeasc\u0103 de r\u0103u, pentru c\u0103 nu-\u015fi explicau de unde are el bani de timbre, ba mai mult, \u00eel b\u0103nuiau de colabora\u0163ionism cu comuni\u015ftii italieni. Circa 30% din italieni, la vremea aceea, erau comuni\u015fti. La Trieste se desf\u0103\u015furau multe mitinguri de-ale lor, la care lua cuv\u00e2ntul, Toleatti, \u00eenfl\u0103c\u0103ratul conduc\u0103tor comunist. Italienii aveau o vorb\u0103: \u201eO poart\u0103 deschide alt\u0103 poart\u0103\u201d. Se poate ca prietenii lui s\u0103-l fi b\u0103nuit tocmai pornind de la aceast\u0103 butad\u0103 foarte cunoscut\u0103 \u015fi uzitat\u0103 de italieni. Acesta a fost momentul \u00een care nea Mitic\u0103 a vrut s\u0103 le demonstreze cu ce se ocup\u0103 \u015fi l-a invitat pe unul dintre ei la familia la care lucra.<\/strong>
\n 13 kilometri l-a dus pe jos pe Anton \u015etef\u0103nescu, c\u00e2nd acesta a r\u0103spuns invita\u0163iei sale. Era profesor de pian, b\u0103iat de treab\u0103, de altfel. C\u00e2nd a intrat \u00een cas\u0103, \u015etef\u0103nescu a observat imediat un pian, a\u015fezat cuminte \u00een col\u0163ul camerei de zi\u2026 L-a \u00eentrebat pe proprietar dac\u0103 poate s\u0103 c\u00e2nte pu\u0163in, \u015fi primind \u00eencuviin\u0163area acestuia s-a a\u015fezat \u00een fa\u0163a pianului, plimb\u00e2ndu-\u015fi apoi armonios, degetele pe clape. Dup\u0103 primele acorduri s-a f\u0103cut lini\u015fte \u00een cas\u0103. Elve\u0163ianul \u015fi so\u0163ia sa au fost at\u00e2t de pl\u0103cut impresiona\u0163i de talentul \u015fi priceperea pianistului, \u00eenc\u00e2t, ceva mai t\u00e2rziu, au strecurat \u00een m\u00e2na lui Mitic\u0103 Sinu un plic, cu men\u0163iunea: \u201epentru prietenul t\u0103u, pianistul\u201d.<\/strong>
\n C\u00e2nd i l-a \u00eenm\u00e2nat, Nea Mitic\u0103, mai \u00een glum\u0103, mai \u00een serios, i-a spus : \u201eEu am lucrat dou\u0103 s\u0103pt\u0103m\u00e2ni la c\u0103rat piatr\u0103 \u015fi c\u0103r\u0103mizi, munc\u0103 grea, nu glum\u0103 \u015fi, uite, c\u00e2t mi-a dat\u2026iar \u0163ie \u0163i-a dat at\u00e2\u0163ia bani pentru o or\u0103 de c\u00e2ntat\u2026\u201d Atunci, z\u00e2mbindu-i complice, \u015etef\u0103nescu, ca o subtil\u0103 form\u0103 de argumentare, i-a spus povestea unui pictor, pe care-l \u00eentrebase un admirator al tablourilor sale: \u201eC\u00e2t timp ai lucrat la acest tablou?\u201d \u201eTrei ore\u201d, r\u0103spunsese pictorul. \u201e\u015ei pentru trei ore \u00eemi ceri at\u00e2t de mult?\u201d \u2013 se mirase contrariat, poten\u0163ialul cumpar\u0103tor. \u201eDa, am lucrat trei ore \u015fi via\u0163a mea toat\u0103\u201d, venise r\u0103punsul pictorului\u2026 Adev\u0103rata art\u0103, aceea \u00een care artistul \u00ee\u015fi pune tot sufletul, are \u00eentotdeauna o valoare incomensurabil\u0103\u2026<\/strong><\/p>\n

Cinecitta \u2013 Torino \u2013 Paris<\/strong><\/p>\n

Din Trieste, grupul lui nea Mitic\u0103 a fost transferat la Cinecitta, unde au stat dou\u0103 luni, timp \u00een care nea Mitic\u0103 a lucrat la un gr\u0103dinar. Au trimis apoi un lot \u015fi \u00een vest, ca s\u0103 \u00eenchid\u0103 gurile rele. Pierre Rosetti a fost trimis \u00een Bulgaria; s-a dat drept francez \u015fi l-au trimis la Paris. El era rom\u00e2n sadea. De la Cinecitta i-au trimis la Torino. La Torino trebuia s\u0103 scrie unde vor s\u0103 plece. Fiecare \u00ee\u015fi declara op\u0163iunea pentru c\u00e2te o \u0163ar\u0103. Nea Mitic\u0103 s-a \u00eenscris pentru Australia. C\u00e2nd se apropia plecarea trenului din Torino, s-a r\u0103zg\u00e2ndit, a rupt biletul de vapor de la Napoli spre Australia \u015fi a luat trenul spre Fran\u0163a. Ajuns \u00een Fran\u0163a, l-au dus \u00een \u00eenchisoare, unde a stat o zi. \u00cenc\u0103 de pe timpul lui Napoleon, francezii aveau o lege: cine trece frontiera clandestin \u00een Fran\u0163a, trebuie s\u0103 stea cel pu\u0163in o noapte \u00een pu\u015fc\u0103rie. \u00cencepuse r\u0103zboiul \u00een Coreea. Erau mul\u0163i comuni\u015fti \u00een Fran\u0163a. De fapt s-a hot\u0103r\u00e2t pentru Paris pentru c\u0103 acolo erau to\u0163i prietenii lui. Dar mai t\u00e2rziu, canadienii i-au acordat viz\u0103 \u015fi va ajunge la Montreal.<\/strong><\/p>\n

Viz\u0103 de studii<\/strong><\/p>\n

Te puteai \u00eenscrie, \u00eemi spune nea Mitic\u0103, pentru orice \u0163ar\u0103, \u00een afar\u0103 de Statele Unite, pentru c\u0103 acolo nu mai erau locuri, emigraser\u0103 vreo 48.000 de evrei. A\u015fa c\u0103 refugia\u0163ii care ajunseser\u0103 \u00een Italia, au plecat \u00een \u0163\u0103ri ca: Brazilia, Argentina, Chile, Uruguay, Paraguay, Australia, Noua Zeeland\u0103, Fran\u0163a etc. Francezii condi\u0163ionau viza, de \u00eenscrierea pentru studii: \u201eDac\u0103 vii la studii, \u00ee\u0163i d\u0103m viz\u0103\u201d, era sloganul pe care-l auzeai dac\u0103 optai pentru Fran\u0163a.<\/strong>
\n Unii, mai inventivi, \u00ee\u015fi fabricaser\u0103 acte false, folosindu-se de \u015ftampile confec\u0163ionate din cartofi \u015fi cerneal\u0103 \u015fi reu\u015fiser\u0103 s\u0103 plece unde voiau. A fost un inginer, Cernea, \u00ee\u015fi aminte\u015fte nea Mitic\u0103, venit de la Stalingrad, tot \u00een acest mod, cu \u015ftampila fals\u0103. C\u0103 a\u015fa le era vorba: \u201eC\u00e2nd diavolul este \u00een spate, trebuie s\u0103 faci orice ca s\u0103 reu\u015fe\u015fti\u201d; probabil inspira\u0163i de proverbul rom\u00e2nesc: \u201eF\u0103-te frate cu dracu\u2019 p\u00e2n\u0103 treci puntea\u201d.<\/strong>
\n La un moment dat, nea Mitic\u0103 se opre\u015fte din povestit. Lumea din amintirile lui dispare. R\u0103m\u00e2ne doar nostalgia vremurilor stinse\u2026 I-a fost greu, i-a fost u\u015for? \u00cemi dau seama c\u0103 dincolo de aceast\u0103 \u00eentrebare exist\u0103 certitudinea c\u0103 \u00een fa\u0163a mea se afl\u0103 un om curajos, brav, st\u0103p\u00e2n pe sine, care a r\u0103zbit \u015fi a dep\u0103\u015fit cu fruntea sus obstacolele ce i s-au ridicat \u00een cale. \u00cel privesc cu admira\u0163ie \u015fi m\u0103 g\u00e2ndesc deja la urm\u0103toarea \u00eent\u00e2lnire, c\u00e2nd \u00eemi va \u00eemp\u0103rt\u0103\u015fi alte \u015fi alte amintiri, de demult\u2026<\/strong><\/p>\n

Octavian D. CURPA\u015e<\/strong><\/p>\n

Phoenix<\/em>, Arizona<\/em><\/strong><\/p>\n

(Din vol.”EXILUL ROM\u00c2NESC LA MIJLOC DE SECOL XX” – cap. III – de Octavian D. CURPA\u015e)<\/strong><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Nea Mitic\u0103 \u00ee\u015fi continu\u0103 povestea. Cuvintele lui sunt \u00eenc\u0103rcate de amintiri. \u00cel privesc \u00een timp ce vorbe\u015fte \u015fi \u00eemi dau [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-3835","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3835","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=3835"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3835\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=3835"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=3835"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=3835"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}