{"id":38426,"date":"2018-05-01T11:25:59","date_gmt":"2018-05-01T11:25:59","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=38426"},"modified":"2018-05-01T11:25:59","modified_gmt":"2018-05-01T11:25:59","slug":"galina-martea-procesul-imbatranirii-si-factorii-care-il-influenteaza","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2018\/05\/01\/galina-martea-procesul-imbatranirii-si-factorii-care-il-influenteaza\/","title":{"rendered":"Galina MARTEA: Procesul \u00eemb\u0103tr\u00e2nirii \u0219i factorii care \u00eel influen\u021beaz\u0103"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a>Procesul de \u00eemb\u0103tr\u00e2nire al omului este un fenomen normal al vie\u021bii umane, dar, contrar acestuia, \u00een procesul evolu\u021biei umane se produc schimb\u0103ri enorme ce contribuie at\u00e2t la accelerarea procesului de \u00eemb\u0103tr\u00e2nire, c\u00e2t \u0219i la ameliorarea respectivului proces. \u00cen cazul dat, totul depinde de mediul social \u00een care exist\u0103 omul \u0219i de capacitatea acestuia \u00een a m\u00e2nui secretele naturii \u00eenconjur\u0103toare. Conform statisticilor mondiale, se certific\u0103 c\u0103 \u00een \u021b\u0103rile unde exist\u0103 bun\u0103stare social\u0103 \u0219i economic\u0103, atunci \u0219i procesul de \u00eemb\u0103tr\u00e2nire a popula\u021biei este mai lent, adic\u0103 speran\u021ba de via\u021b\u0103 este cu mult mai mare \u00een raport cu media mondial\u0103. Un viu exemplu, sunt un \u0219ir de \u021b\u0103ri dezvoltate \u00een care speran\u021ba de via\u021b\u0103 este cu mult mai ridicat\u0103 fa\u021b\u0103 de alte \u021b\u0103ri \u00een curs de dezvoltare (unde popula\u021bia este lipsit\u0103 de multe bunuri materiale, inclusiv, lipsa unei \u00a0alimenta\u021bii de calitate, nivelul de trai, modul de via\u021b\u0103, asisten\u021ba sanitar\u0103 destul de proast\u0103 sau inexistent\u0103, condi\u021biile climaterice, etc.) \u0219i fa\u021b\u0103 de media mondial\u0103 care este de 71 ani. Astfel, printre \u021b\u0103rile unde popula\u021bia are o speran\u021b\u0103 de via\u021b\u0103 m\u0103rit\u0103 pe primul loc \u00een lume se afl\u0103 \u00a0Japonia (cu o longevitate medie de via\u021b\u0103 de 83 ani), urmat\u0103 de Singapore (83,1), Spania (82,8 ani), Elve\u021bia (81), Coreea de Sud, etc. (informeaz\u0103 BBC \u00een baza studiului realizat de World Happiness Report, \u00a0http:\/\/www.bbc.com\/travel\/story\/20170807-living-in-places-where-people-live-the-longest<\/a>). Iar \u00een \u021b\u0103rile unde omul se confrunt\u0103 zi de zi cu neajunsuri materiale\/ economice\/ sociale, atunci \u0219i procesul de \u00eemb\u0103tr\u00e2nire al acestuia este cu mult mai rapid. Astfel, este deja cunoscut faptul c\u0103 procesul de \u00eemb\u0103tr\u00e2nire al omului este cu mult mai accelerat \u00een condi\u021biile vulnerabile de existen\u021b\u0103, adic\u0103 a omului din \u021b\u0103rile s\u0103race care, \u00een acela\u0219i timp, are \u0219i un nivel mai redus de dezvoltare uman\u0103. Acest lucru, cu certitudine, este un fenomen destul de trist \u0219i alarmant \u00een epoca civiliza\u021biei moderne, \u00eens\u0103 realitatea este destul de prezent\u0103 \u00een unele \u021b\u0103ri precum: Chad, \u021bara cu o speran\u021b\u0103 de via\u021b\u0103 \u00een medie de 50 ani, Zambia, Sierra Leone, Africa de Sud – 63 ani, Moldova cu 71,4 ani \u2013 \u021bara cu aproape cea mai mic\u0103 speran\u021b\u0103 de via\u021b\u0103 din Europa. Dac\u0103 s\u0103 ne referim la continentul european, atunci situa\u021bia \u00een problema speran\u021bei de via\u021b\u0103 pentru anul 2017 se prezint\u0103 astfel, date furnizate de Banca Mondial\u0103: pe primele locuri cu cea mai mare durat\u0103 a vie\u021bii se reg\u0103se\u0219te Italia \u0219i Spania, respectiv cu 83,5 \u0219i 83,4 ani; iar pe penultimele locuri la acest capitol este Moldova cu 71,4 ani, Ucraina cu 71,2 ani. \u00cen acest clasament Rom\u00e2nia are o speran\u021b\u0103 de via\u021b\u0103 cu mult mai \u00eenalt\u0103 dec\u00e2t \u00een Moldova, fiind cu 75 de ani (http:\/\/unica.md\/monden\/moldova-cea-mai-mica-speranta-de-viata-din-europa\/<\/a>).<\/p>\n

Speran\u021ba de via\u021b\u0103, fiind durata medie de via\u021b\u0103 a unui om, este con\u021binutul prin care omul exist\u0103 cu toate problemele cotidiane, incluz\u00e2nd \u00een sine modul de via\u021b\u0103 cu nivelul de trai corespunz\u0103tor,\u00a0 mediul climateric \u0219i mediul social, precum \u0219i mul\u021bi al\u021bi factori ce coreleaz\u0103 existen\u021ba uman\u0103. Este cert, \u00een timp fiin\u021ba uman\u0103 a con\u0219tientizat \u0219i a descoperit foarte multe componente ale naturii care pot contribui benefic la sistemul de s\u0103n\u0103tate \u0219i, respectiv, la \u00eembun\u0103t\u0103\u021birea\/ prelungirea vie\u021bii. \u00cens\u0103, nec\u0103t\u00e2nd la toate acestea, omul pe parcursul vie\u021bii este constr\u00e2ns s\u0103 cunoasc\u0103 \u0219i acele muta\u021bii care contribuie negativ la calitatea vie\u021bii sociale \u0219i personale, fiind dependent de organizarea administrativ\u0103 \u0219i politic\u0103 a mediului social prin care \u00ee\u0219i men\u021bine existen\u021ba. \u00cen acest caz, con\u021binutul existen\u021bei \u00ee\u0219i schimb\u0103 traiectoria, astfel omul fiind supus de a-\u0219i tr\u0103i via\u021ba prin componente mai mult negative, dec\u00e2t pozitive. O asemenea situa\u021bie are loc \u00een societatea basarabean\u0103, \u021bar\u0103 \u00een curs de dezvoltare, \u021bar\u0103 cu aproape trei decenii de independen\u021b\u0103 (desprins\u0103 de sistemul sovietic), \u021bara care la ziua de azi are deja o popula\u021bie b\u0103tr\u00e2n\u0103. O realitate destul de evident\u0103 \u00een plan mondial \u0219i na\u021bional la capitolul \u00eemb\u0103tr\u00e2nirii, pentru anul 2016 Moldova plas\u00e2ndu-se pe locul 157 din 228 \u021b\u0103ri prezente \u00een clasament (informeaz\u0103 Geoba, \u00a0http:\/\/stiripozitive.eu\/libview.php?l=ro&idc=28&id=2780&t=\/Locuri\/Stil-de-viata\/Top-10-ari-cu-cea-mai-ridicata-speranta-de-viata-din-lume&year=&month=4<\/a>). Iar dac\u0103 s\u0103 ne referim la Rom\u00e2nia, atunci \u021bara \u00een clasamentul mondial se plaseaz\u0103 pe locul 109 din 224 state, o situa\u021bie cu mult mai bun\u0103 (informeaz\u0103 The World Fastbook CIA, 2016, http:\/\/www.descopera.ro\/dnews\/16118640-care-este-speranta-de-viata-medie-in-diferite-zone-de-pe-glob-unde-se-situeaza-romania<\/a>). Conform statisticilor, la nivel na\u0163ional speran\u0163a medie de via\u0163\u0103 \u00een Moldova pentru anul 2016 este de 71,6 ani (dintre care la b\u0103rba\u021bi 67,5 ani; la femei 75,5 ani. http:\/\/diez.md\/2016\/07\/19\/care-este-durata-medie-a-vietii-in-republica-moldova-ce-spun-statisticile\/<\/a>). Nemijlocit, cet\u0103\u021benii din localit\u0103\u021bile rurale tr\u0103iesc cu 4,2 ani mai pu\u021bin fa\u021b\u0103 de acei din localit\u0103\u021bile rurale (informeaz\u0103 Geoba). Aceasta \u00eenseamn\u0103 c\u0103 procesul demografic al \u021b\u0103rii este afectat de factori sociali nespus de negativi care, la r\u00e2ndul lor, dezvolt\u0103 doar condi\u021bii nefavorabile ce influen\u021beaz\u0103 procesul de \u00eemb\u0103tr\u00e2nire rapid\u0103 a popula\u021biei. Una dintre cele mai serioase aspecte ale acestui proces este s\u0103r\u0103cia social\u0103 care, la r\u00e2ndul ei, contribuie esen\u021bial la reducerea natalit\u0103\u021bii, la cre\u0219terea mortalit\u0103\u021bii premature, la dezvoltarea procesului migratoriu \u00een afara \u021b\u0103rii, \u00een rezultat, reduc\u00e2nd considerabil num\u0103rul popula\u021biei \u0219i, \u00een acela\u0219i timp, fiind accelerat procesul de \u00eemb\u0103tr\u00e2nire al cet\u0103\u021benilor. Un factor destul de alarmant pentru Moldova este \u0219i mortalitatea infantil\u0103, cu 9,7 la o mie n\u0103scu\u021bi (media \u00een UE fiind \u00een 2016 de 3,6 la o mie n\u0103scu\u021bi); respectiv, \u00een clasamentul mondial cu locul 126 din 222 state prezente \u00een clasament, cu 13,6 la o mie n\u0103scu\u021bi \u00een 2012 \u00a0\u00a0\u00a0(http:\/\/ro.getamap.net\/ranking\/infant_mortality_rate\/2091.html<\/a>). Totodat\u0103, mortalitatea prematur\u0103 a cet\u0103\u021benilor moldoveni este de asemenea o realitate \u00eengrozitoare, cauza fiind bolile sistemului nervos, afec\u021biunile cardiace, tumorile, etc., \u0219i, nu \u00een ultimul r\u00e2nd, subnutri\u021bia organismului, acest factor dezvolt\u00e2nd boli specifice, apoi urm\u00e2nd decesul prematur. Aceasta \u00eenseamn\u0103 c\u0103 nivelul de trai \u00een Moldova este foarte sc\u0103zut (cel mai jos nivel de trai din Europa), iar statul moldovenesc pentru sistemul de s\u0103n\u0103tate aloc\u0103 doar cinci la sut\u0103 (estimat) din PIB, cheltuieli prev\u0103zute pentru anul 2018 (\u021b\u0103rile dezvoltate aloc\u00e2nd pentru sistemul de s\u0103n\u0103tate cel pu\u021bin 7% din PIB). Astfel, Moldova se plaseaz\u0103 printre ultimile locuri \u00een Europa la capitolul \u201eponderea cheltuielilor publice pentru sistemul de sanatate\u201d.<\/strong> \u00cen consecin\u021b\u0103, dac\u0103 rata natalit\u0103\u021bii pentru anul 2016 a fost de 10,5 n\u0103scu\u021bi-vii la 1000 de locuitori [nivelul natalit\u0103\u021bii \u00een localit\u0103\u021bile rurale (11,8%) este mai \u00eenalt dec\u00e2t \u00een localit\u0103\u021bile urbane (8,8%) cu 3 la sut\u0103, informeaz\u0103 Biroul Na\u021bional de Statistic\u0103 din Moldova] sau de 37,3 mii n\u0103scu\u021bi la num\u0103rul total al popula\u021biei (3551,9 mln), atunci corela\u021bia este numai \u00een favoarea procesului de \u00eemb\u0103tr\u00e2nire rapid\u0103. \u00cen a\u0219a mod, prin reducerea esen\u021bial\u0103 a num\u0103rului de copii cu v\u00e2rsta de p\u00e2n\u0103 la 15 ani, prin reducerea considerabil\u0103 a num\u0103rului de persoane apte de munc\u0103 cu v\u00e2rsta \u00eentre 15-60 ani apare destul de vizibil \u0219i fenomenul de \u00eemb\u0103tr\u00e2nire rapid\u0103 a popula\u021biei. Pe l\u00e2ng\u0103 cele men\u021bionate, procesul de \u00eemb\u0103tr\u00e2nire a popula\u021biei depinde \u00een mare m\u0103sur\u0103 de nivelul de cultur\u0103 \u0219i de trai foarte redus, acesta incluz\u00e2nd \u00een sine alimenta\u021bia necorespunz\u0103toare, asisten\u021b\u0103 sanitar\u0103 inexistent\u0103, sistemul sanitar de o calitate inferioar\u0103, sistemul politic foarte fragil \u0219i instabil, mediul social nes\u0103n\u0103tos ce este bazat mereu pe st\u0103ri de stres \u0219i tensiune neuropsihic\u0103, etc. \u00cens\u0103 totu\u0219i, procesul de \u00eemb\u0103tr\u00e2nire demografic\u0103 depinde cel mai mult de nivelul foarte sc\u0103zut al natalit\u0103\u021bii. Dac\u0103 \u00een unele \u021b\u0103ri nivelul de via\u021b\u0103 \u0219i de trai al omului devine tot mai bun \u00een timp, iar natalitatea este \u00eentr-o cantitate foarte mare, atunci \u00een societatea basarabean\u0103 toate acestea se \u00eenr\u0103ut\u0103\u021besc tot mai mult de la o zi la alta.<\/p>\n

Cu toate c\u0103 Moldova este un stat t\u00e2n\u0103r, 27 ani de existen\u021b\u0103, oricum \u00eemb\u0103tr\u00e2nirea rapid\u0103 a popula\u021biei este un proces real, fiind \u0219i un proces destul de negativ pentru sfera social\u0103 \u0219i economic\u0103 din cadrul \u021b\u0103rii. Ca urmare, prin accelerarea num\u0103rului de persoane cu v\u00e2rsta mai mare de 60 ani (v\u00e2rsta de pensionare a femeilor fiind de 57,6 ani, iar a b\u0103rba\u021bilor de 62,6 ani) \u00een raport cu volumul natalit\u0103\u021bii \u0219i num\u0103rul de persoane apte de munc\u0103, atunci \u00een acest caz intervin probleme serioase pentru serviciile sociale ale societ\u0103\u021bii, astfel influen\u021b\u00e2nd negativ cre\u0219terea economic\u0103, evolu\u021bia pozitiv\u0103 a indicatorilor macroeconomici, concentrarea de mijloace b\u0103ne\u0219ti \u00een bugetul statului prin impuneri fiscale, etc. C\u00e2t despre bugetul de pensii, pentru viitor acesta va fi o povar\u0103 enorm\u0103 pentru finan\u021bele bugetare publice. La acest capitol, conform FMI, propunerile pentru toate \u021b\u0103rile care se confrunt\u0103 cu asemenea probleme sunt de a majora v\u00e2rsta de pensionare sau de a reduce m\u0103rimea pensiei. \u00cen cazul Moldovei, prin reducerea pensiilor, credem, se va \u00eenr\u0103ut\u0103\u021bi \u0219i mai mult nivelul de trai al pensionarului, acesta fiind supus la o s\u0103r\u0103cie \u0219i mai accentuat\u0103, respectiv, la o \u00eemb\u0103tr\u00e2nire \u0219i mai rapid\u0103. Ca urmare, procesul de \u00eemb\u0103tr\u00e2nire a popula\u021biei urmeaz\u0103 a fi o problem\u0103 major\u0103 pentru societatea moldoveneasc\u0103, \u00eens\u0103, din principii umane, ar urma \u0219i ar trebui s\u0103 fie o responsabilitate enorm\u0103 pe umerii clasei de guvernare \u0219i politic\u0103 a \u021b\u0103rii, aceasta urm\u00e2nd s\u0103 pun\u0103 \u00een mi\u0219care pe criterii de calitate sistemul de s\u0103n\u0103tate \u0219i de asisten\u021b\u0103\/ocrotire social\u0103, s\u0103 revitalizeze c\u00e2t mai benefic nivelul de trai al popula\u021biei pentru ca \u00een cele din urm\u0103 s\u0103 fie stopat procesul de migra\u021biune \u00een afara \u021b\u0103rii, natalitatea s\u0103 fie mereu \u00een cre\u0219tere, iar mortalitatea infantil\u0103 \u0219i mortalitatea prematur\u0103 a cet\u0103\u021benilor s\u0103 fie redus\u0103 la cele mai inferioare limite.<\/p>\n

———————–<\/p>\n

Galina MARTEA<\/strong><\/p>\n

Olanda<\/strong><\/p>\n

1 mai, 2018<\/strong><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Procesul de \u00eemb\u0103tr\u00e2nire al omului este un fenomen normal al vie\u021bii umane, dar, contrar acestuia, \u00een procesul evolu\u021biei umane se [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-38426","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/38426","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=38426"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/38426\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":38429,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/38426\/revisions\/38429"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=38426"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=38426"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=38426"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}