{"id":38430,"date":"2018-05-01T11:29:40","date_gmt":"2018-05-01T11:29:40","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=38430"},"modified":"2018-05-01T11:29:40","modified_gmt":"2018-05-01T11:29:40","slug":"ioan-popoiu-taina-scrisului-%e2%80%93-de-ce-scriu","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2018\/05\/01\/ioan-popoiu-taina-scrisului-%e2%80%93-de-ce-scriu\/","title":{"rendered":"Ioan POPOIU: Taina scrisului \u2013 De ce scriu…"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a>\u201eC\u00e2nt\u0103, zei\u0163\u0103, m\u00e2nia ce -aprinse pe- Ahil Peleianul\u201d, <\/em>a\u015fa \u00eencepe Iliada, opera care st\u0103 (de 3000 de ani!) la temelia literaturii europene. (Acest \u00eenceput \u00eel impresiona pe Marin Preda, c\u00e2nd voia s\u0103 sublinieze adev\u0103rul vie\u0163ii, ca obiect al literaturii). Despre ce vorbe\u015fte Homer, \u00een Iliada, ce-l \u201emotiva\u201d s\u0103 scrie?! Oare de ce scria Homer?<\/p>\n

\n

Despre ce scrie, \u00een general, autorul (scriitorul)? \u201eSunt suflet \u00een sufletul neamului meu\/ \u015ei-i simt durerea \u015fi amarul\u201d<\/em>, se exprim\u0103 George Co\u015fbuc. Este vorba despre poet? Despre neamul din care face parte? Despre glorie? Ana Blandiana, \u00eentr-o poezie, \u201eRacine\u201d: \u201eM-a\u015fteapt\u0103 Fedra, Regele \u015fi Gloria!\u201d.<\/em> Ar mai trebui s\u0103 r\u0103spundem la o \u00eentrebare: oare ideea cititului este \u00eenso\u0163it\u0103 inevitabil de aceea a scrisului? \u00cemi amintesc bine titlul primei c\u0103r\u0163i citite, \u201eCei trei mu\u015fchetari\u201d, de Alexandre Dumas. C\u00e2nd \u00eencepe de fapt aventura con\u015ftiin\u0163ei, \u00een momentul lecturii (cititului) sau al scrisului?! S\u0103 \u00eendr\u0103znim s\u0103 definim, \u00een prealabil, scrisul ca un act de con\u015ftiin\u0163\u0103 al celui care face acest pas temerar!<\/p>\n

\n

Un critic definea cititul ca pe un act pasiv, \u00een timp ce scrisul era considerat unul activ, viril! Cu aceste enun\u0163uri ne apropiem pas cu pas de obiectul real al \u00eentreb\u0103rii: de ce scriu? Mai \u00eent\u00e2i, scriu din dragoste pentru c\u0103r\u0163i! Mi-am imaginat lumea ca pe o imens\u0103 bibliotec\u0103, toate peripe\u0163iile existen\u0163ei se desf\u0103\u015foar\u0103 pe culoarele nesf\u00e2r\u015fite ale acesteia, o via\u0163\u0103 derulat\u0103 \u00een interiorul unei biblioteci! Am visat o bibliotec\u0103 \u00eenc\u0103p\u0103toare, care s\u0103 fie deopotriv\u0103 sal\u0103 de lectur\u0103, gr\u0103din\u0103, spa\u0163iu de agrement \u015fi de visare. \u00centr-o nuvel\u0103 de Cehov, acesta imagineaz\u0103 un personaj care r\u0103m\u00e2ne \u00eenchis\u00a0 voluntar ani de zile, \u00eentr-o bibliotec\u0103 \u015fi, \u00een timpul acesta, citind, el m\u0103rturise\u015fte c\u0103 a f\u0103cut revolu\u0163ii, a tr\u0103it iubiri mistuitoare, a atins o \u00eenalt\u0103 cunoa\u015ftere, \u00eenc\u00e2t existen\u0163a \u00een sine \u00eel l\u0103sa nep\u0103s\u0103tor.<\/p>\n

\n

Apoi, scriu, pentru c\u0103, pur \u015fi simplu, vreau s\u0103 m\u0103 exprim, s\u0103 spun altora, doritori sau interesa\u0163i, care \u00eemi sunt g\u00e2ndurile \u015fi sentimentele despre semeni, despre tot ce m\u0103-nconjoar\u0103. Aceast\u0103 dorin\u0163\u0103 de exprimare nu este ceva programat sau premeditat, ci mai cur\u00e2nd un act spontan, subiectiv, ireprimabil! Scriu, pentru c\u0103 a\u015fa simt c\u0103 trebuie s\u0103 fac! \u00cen \u201eJurnalul de la P\u0103ltini\u015f\u201d, la un moment dat, Liiceanu, pornind de la lecturi \u015fi c\u0103r\u0163i, \u00eel \u00eentreab\u0103 pe Noica: \u201eDe ce trebuie s\u0103 scriem c\u0103r\u0163i\u201d<\/em>? Acesta \u00eei d\u0103 un r\u0103spuns filosofic, cu o profund\u0103 motiva\u0163ie cultural\u0103 Noica vobe\u015fte despre \u201eDumnezeul culturii\u201d! Pornind de-aici, s-ar putea r\u0103spunde c\u0103, citind c\u0103r\u0163i, suntem \u00eendemna\u0163i s\u0103 scriem noi \u00een\u015fine c\u0103r\u0163i! Vrem s\u0103 avem vocea noastr\u0103 proprie \u00een materie de c\u0103r\u0163i \u015fi cultur\u0103. De ce scriu totu\u015fi?! Poate pentru a m\u0103 cunoa\u015fte mai bine, pentru a \u015fti cine sunt, pentru a m\u0103 descifra (despuia) mai complet! S\u0103 spunem, poate este preten\u0163ioas\u0103 aceast\u0103 formulare, pentru a ajun-ge la sinele ascuns (\u201ead\u00e2ncul persoanei\u201d, cum se spune \u00een teologie), la partea tainic\u0103 a fiin\u0163ei, pentru a accede la dimensiunea metafizic\u0103 a existen\u0163ei. \u00cen cele din urm\u0103, proced\u00e2nd prin eliminare (s\u0103 ne amintim de acel \u201eneti, neti\u201d al filozofiei indiene), putem formula r\u0103spunsul la \u00eentrebarea: de ce scriu?<\/p>\n

\n

S\u0103 ne \u00eentoarcem, acum, la \u00eenceputul articolului, la primele versuri ale Iliadei: \u201eC\u00e2nt\u0103, zei\u0163\u0103, m\u00e2nia ce -aprinse pe- Ahil Peleianul\/ Patima crud\u0103 ce-aheilor mii de amaruri aduse\u201d.<\/em> Abia acum, dup\u0103 evocarea \u00eenceputului poemului homeric, putem r\u0103spunde pe larg, r\u0103spicat, la \u00eentrebarea: de ce scriu? Scriu, pentru a \u00eenf\u0103\u0163i\u015fa adev\u0103rul vie\u0163ii, realitatea a\u015fa cum este ea, de la \u00eenceputul lumii, dulce-amar\u0103, cu r\u00e2su-pl\u00e2nsu ei, cu tot ceea ce are ea fascinant \u015fi imprevizibil. Scriu, pentru ca via\u0163a uman\u0103, a\u015fa cum este, s\u0103 fie zugr\u0103vit\u0103 veridic, cu toate fa\u0163etele ei, pentru ca elanul de nest\u0103vilit al existen\u0163ei s\u0103 poat\u0103 fi redat cu tot adev\u0103rul \u015fi dramatismul s\u0103u.<\/p>\n

\n

Scriu, pentru ca via\u0163a s\u0103 se exprime! Scriitorul nu poate fi dec\u00e2t de partea vie\u0163ii (existen\u0163ei), nu a celei sublime, ideale, ci a vie\u0163ii \u00eenf\u0103\u0163i\u015fate \u00een toat\u0103 nuditatea \u015fi cruzimea ei, cu tot jocul ei de culori. Scriitorul nu poate opta pentru fragmente, pentru felii de existen\u0163\u0103, ci pentru via\u0163\u0103 ca \u00eentreg, nealterat\u0103, nefalsificat\u0103. Pentru via\u0163a adev\u0103rat\u0103, cu lupte \u015fi pasiuni, aventuri \u015fi primejdii.<\/p>\n

\n

Scriu, pentru ceea ce ne farmec\u0103 \u015fi ceea ce ne provoac\u0103 repulsie, pentru ceea ce este neprev\u0103zut. Scriitorul nu face alegere, \u00eenf\u0103\u0163i\u015feaz\u0103 palate str\u0103lucite, ospe\u0163e, turniruri cavalere\u015fti, dar \u015fi simple \u00eentreceri, cu prin\u0163i, nobili, dar \u015fi p\u0103stori, precum observ\u0103m \u00een fabuloasa \u015fi somptuoasa lume shakesperian\u0103. Scriu despre aceast\u0103 via\u0163\u0103, care ne subjug\u0103 \u015fi ne farmec\u0103, care ne cucere\u015fte cu neprev\u0103zutul ei, cu oamenii ei, a\u015fa cum sunt, buni sau r\u0103i, anima\u0163i de pasiuni sau de patimi, \u00eenclina\u0163i spre virtu\u0163i sau spre vicii, dar oameni adev\u0103ra\u0163i, reali. Cel ce scrie trebuie s\u0103 ia ap\u0103rarea oamenilor, a\u015fa cum i-a pl\u0103smuit Dumnezeu, s\u0103 nu fac\u0103 diferen\u0163e. Prin ceea ce scrie, orice autor compune o nou\u0103 \u201eComedie uman\u0103\u201d, \u00eenf\u0103\u0163i\u015f\u00e2nd alte \u015fi alte fa\u0163ete ale aceleia\u015fi existen\u0163e inepuizabile!<\/p>\n

\n

Despre ce scriem, c\u00e2nd trebuie s\u0103 scriem?! Ernesto Sabato, \u00een \u201eAbbadon exterminatorul\u201d, \u00ee\u015fi punea \u015fi aceste probleme \u015fi \u00eencerca s\u0103 formuleze un r\u0103spuns. Marele romancier sublinia c\u0103 scriitorul nu trebuie s\u0103 redea doar realitatea evident\u0103, aflat\u0103 sub ochii no\u015ftri, ci \u015fi pe aceea presupus\u0103 sau numai b\u0103nuit\u0103, suger\u00e2nd astfel c\u0103 realitatea e mult mai cuprinz\u0103toare, prin compara\u0163ie cu cea cuantificabil\u0103. Autorul argentinian insista \u015fi asupra faptului c\u0103 scriitorul trebuie s\u0103 se a\u015feze la masa de scris atunci c\u00e2nd presiunea l\u0103untric\u0103 este uria\u015f\u0103, c\u00e2nd are sentimentul acut c\u0103, dac\u0103 nu scrie, \u00ee\u015fi va pierde min\u0163ile! El vroia \u00een acest fel s\u0103 accentueze c\u0103 scrisul nu este un act hazardat, simpl\u0103 inspira\u0163ie, ci poten\u0163area maxim\u0103 a con\u015ftiin\u0163ei, a \u00eentregii persoane! S\u0103 ad\u0103ug\u0103m c\u0103 Dostoievski a scris ultimul s\u0103u roman, \u201eFra\u0163ii Karamazov\u201d, \u00een stare de \u00eencordare extrem\u0103, pun\u00e2ndu-\u015fi via\u0163a \u00een primejdie: din cauza supraefortului depus, \u0163esuturile i-au explodat, ceea ce i-a provocat moartea! Scriitorul, acela pentru care scrisul este act con\u015ftientizat, premeditat \u015fi \u00eendelung elaborat, transform\u0103 scrisul \u00eentr-un pariu cu destinul, \u00eentr-o lupt\u0103 cu \u00eengerul, \u00ee\u015fi asum\u0103 mari riscuri \u015fi pericole (s\u0103 ne g\u00e2ndim numai la \u201eexperimentul pe viu\u201d f\u0103cut de Rimbaud asupra propriei poersoane, pentru a accede la o nou\u0103 viziune asupra existen\u0163ei). Dar, la fel de bine, este posibil ca la \u00eentrebarea, de ce scriem, s\u0103 nu putem r\u0103spunde niciodat\u0103, s\u0103 r\u00e2m\u00e2n\u0103 o tain\u0103!<\/p>\n

—————————-<\/strong><\/p>\n

Ioan POPOIU<\/strong><\/p>\n

C\u00e2mpulung Moldovenesc<\/strong><\/p>\n

aprilie 2018<\/strong><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u201eC\u00e2nt\u0103, zei\u0163\u0103, m\u00e2nia ce -aprinse pe- Ahil Peleianul\u201d, a\u015fa \u00eencepe Iliada, opera care st\u0103 (de 3000 de ani!) la temelia [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-38430","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/38430","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=38430"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/38430\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":38433,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/38430\/revisions\/38433"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=38430"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=38430"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=38430"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}