{"id":38519,"date":"2018-05-04T16:53:54","date_gmt":"2018-05-04T16:53:54","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=38519"},"modified":"2018-05-04T16:53:54","modified_gmt":"2018-05-04T16:53:54","slug":"valentina-teclici-taina-scrisului-%e2%80%93-fascinantul-joc-al-cuvintelor","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2018\/05\/04\/valentina-teclici-taina-scrisului-%e2%80%93-fascinantul-joc-al-cuvintelor\/","title":{"rendered":"Valentina TECLICI: Taina scrisului \u2013 Fascinantul joc al cuvintelor"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a>Dac\u0103 exist\u0103 o \u201etain\u0103 a scrisului\u201d,\u00a0sigur este ascuns\u0103 \u00een celulele s\u00e2ngelui meu. C\u00e2nd scriu, uit de trecut, de viitor, m\u0103 deta\u015fez complet de tot ceea ce m\u0103-nconjoar\u0103. Sunt parc\u0103 \u00een trans\u0103, concentrat\u0103 pe ideile care vin ca un izvor din v\u00e2rful unui munte divin curg\u00e2nd sprinten \u00een valea sufletului meu, primenindu-l, \u00eenvigor\u00e2ndu-mi mintea, binecuv\u00e2nt\u00e2nd inspira\u0163ia.<\/p>\n

\n

C\u0103l\u0103torind \u00een timp, pe firul memoriei, pot m\u0103rturisi c\u0103 am simtit taina scrisului, ca un fascinant joc al cuvintelor, de c\u00e2nd eram copil, \u00eenainte de-a merge la \u015fcoal\u0103. G\u0103seam rime la orice cuv\u00e2nt c\u00e2t ai bate din palme \u015fi m\u0103 exprimam metaforic, ceea ce pe mama mea, Domnul s-o odihneasc\u0103, nu prea o \u00eenc\u00e2nta, fiindc\u0103 \u00eemi spunea c\u0103 \u201eb\u0103team c\u00e2mpii\u201d. \u00cen familie circulau ni\u015fte pove\u015fti c\u0103 unele rude din partea tat\u0103lui erau talentate la rime \u015fi puteau compune poezii pe loc, pornind de la orice cuv\u00e2nt. De fapt, tat\u0103l meu, care a fost \u00eenv\u0103\u0163\u0103tor c\u00e2nd eram mic\u0103, dar care \u015fi-a schimbat mai t\u00e2rziu profesia, intra \u00een jocul meu de-a rimele \u015fi-l sim\u0163eam \u00eentr-un fel complicele care m\u0103 \u00eencuraja s\u0103 continui s\u0103 m\u0103 joc \u00een acest fel.<\/p>\n

\n

\u00centr-un interviu acordat \u00een urm\u0103 cu vreo zece ani prietenei mele de-o viat\u0103, Vasilica Grigora\u015f, m\u0103rturiseam c\u0103 primele dou\u0103 poezii pe care le-am scris la \u00eenceputul clasei a doua, le-am l\u0103sat inten\u0163ionat \u00eentr-un caiet pe care l-a luat \u00eenv\u0103\u0163\u0103toarea mea, d-na Liuba Matei, acas\u0103, s\u0103 verifice o tem\u0103. \u00cenv\u0103\u0163\u0103toarea m-a \u00eentrebat a doua zi dac\u0103 am copiat poeziile dintr-o carte ori dac\u0103 m-a ajutat cineva \u015fi din \u00eentreb\u0103rile ei am \u00een\u0163eles c\u0103 poeziile mele aveau un oarecare merit, dac\u0103 ea nu putea crede c\u0103 mintea mea le concepuse. Probabil c\u0103 atunci c\u00e2nd am devenit con\u015ftient\u0103 c\u0103 poeziile mele aveau valoare, am intuit c\u0103 aveam talent la scris, o \u201etain\u0103\u201d care m\u0103 oprea din joaca cu ceilal\u0163i copii \u015fi m\u0103 \u00eendemna s\u0103 iau tocul \u00een m\u00e2n\u0103, s\u0103 \u00eenmoi peni\u0163a \u00een cearneala \u00eenspira\u0163iei \u015fi s\u0103 scriu.<\/p>\n

\n

\u00cen timpul adolescen\u0163ei, misterul scrisului meu a \u00eenceput s\u0103 fie sesizat de profesorii care m-au luat sub aripa lor, c\u0103l\u0103uzindu-m\u0103 \u00een arta scrisului cu dragoste, bl\u00e2nde\u0163e \u015fi profesionalism, devenind mentorii c\u0103rora le sunt recunosc\u0103toare \u015fi pe care-i elogiez ori de c\u00e2te ori am ocazia. Tudor Opri\u015f, care din p\u0103cate nu mai este printre noi, a fost una dintre figurile emblematice ale carierei mele de scriitor. Tudor mi-a devenit mentor \u00een primul meu an de liceu. Am fost mereu uimit\u0103 de puterea lui de crea\u0163ie, de ingeniozitatea \u015fi diversitatea crea\u0163iei sale. U\u015fa casei lui a fost mereu deschis\u0103 celor care aveau nevoie de \u00eencurajarea \u015fi \u00eendrumarea lui. M-am sim\u0163it binecuv\u00e2ntat\u0103 s\u0103 fiu unul dintre discipoli, prietena lui \u015fi a familiei lui, timp de 50 de ani.<\/p>\n

\n

Tudor este socotit primul istoriograf al revistelor \u015fcolare \u015fi al debutului \u015fcolar al scriitorilor rom\u00e2ni, pe o perioad\u0103 de aproape 200 de ani. Sunt onorat\u0103 c\u0103 am fost inclus\u0103 \u00een cartea lui \u201e500\u00a0 debuturi literare: Istoria debutului \u015fcolar al scriitorilor rom\u00e2ni: (1820-1980)\u201d, pe care am \u015fi editat-o \u00een 1991 c\u00e2nd lucram la Editura Porto Franco din Gala\u0163i.<\/p>\n

\n

Poetul \u015fi profesorul hu\u015fean, Ion Alexandru Anghelu\u015f care s-a stins din via\u0163\u0103 \u00een urm\u0103 cu 31 de ani, \u00eenfiin\u0163ase \u015fi conducea la Casa de Cultur\u0103 din Hu\u015fi un cenaclu literar cu \u015fedin\u0163e s\u0103pt\u0103m\u00e2nale, a avut de asemenea un rol \u00eensemnat \u00een afirmarea talentului meu literar, \u00een perioada adolescen\u0163ei. \u00cemi amintesc c\u0103 \u00een fiecare lun\u0103 erau \u00eent\u00e2lniri cu membri ai cenaclurilor din B\u00e2rlad \u015fi Vaslui; de asemenea, destul de frecvent erau \u00eenvita\u0163i poe\u0163i \u015fi scriitori consacra\u0163i din Ia\u015fi. Alt mentor, de asemenea plecat dintre noi, care \u015fi-a pus amprenta pe activitatea mea viitoare de redactor a fost Mihai C\u0103r\u0103u\u015fu, profesorul meu de limba rom\u00e2n\u0103 din liceu, care m-a inclus \u00een colectivul de redac\u0163ie al revistei N\u0103zuin\u0163e \u015fi care, timp de trei ani, mi-a dat cu \u00eencredere teancuri de crea\u0163ii ale altor colegi liceeni s\u0103 le citesc \u015fi s\u0103 selectez pentru revist\u0103. \u00cen acei ani adolescentini, asta \u00eensemna o mare responsabilitate pentru mine, ceea ce mi-a ascu\u0163it spiritul critic \u015fi de analiz\u0103 a textului scris.<\/p>\n

\n

\u00cen 1968, am debutat cu poezii \u00een revista Zorile a Liceului \u201eCuza Vod\u0103\u201d din Hu\u015fi, unde am \u00eenv\u0103\u0163at \u00een primul an de liceu. Tot \u00een perioada liceului am avut publicate poezii \u00een antologiile \u201eTreptele luminii\u201d (Ia\u015fi, 1970), \u201eConfesiuni\u201d (Vaslui, 1970), \u201eZboruri\u201d (Ia\u015fi, 1971), \u00een ziarele locale \u015fi \u00een revista Amfiteatru din Bucuresti, unul dintre redactori ei, fiind poeta Ana Blandiana.<\/p>\n

\n

Doresc din toata inima s\u0103 o men\u0163ionez pe Passionaria Stoicescu, redactorul de carte al primelor mele c\u0103r\u0163i de versuri pentru copii \u201eDe la noi din gradini\u0163\u0103\u201d, carte care a ob\u0163inut \u00een 1987, un premiu na\u0163ional \u015fi \u201eMama mea e cea mai bun\u0103\u201d pe care le-am publicat la Editura Ion Creang\u0103 \u00een 1986, respectiv 1988. Am avut \u00eentotdeauna o ad\u00e2nc\u0103 admira\u0163ie pentru talentul, usurin\u0163a de-a lucra cu autorii, cu mine inclusiv, generozitatea cu care \u00ee\u015fi \u00eemp\u0103r\u0163ea ideile, sfaturile \u015fi timpul lucr\u00e2nd cu fiecare pe text \u015fi \u00eembun\u0103t\u0103\u0163ind calitatea scriiturii. M\u0103 consider binecuv\u00e2ntat\u0103 s\u0103 fiu prietena acestei profunde poete, scriitoare \u015fi traducatoare, care a publicat p\u00e2n\u0103 \u00een prezent peste 60 de c\u0103r\u0163i. \u00cemi amintesc c\u0103 ne aflam la m\u0103n\u0103stirea Coco\u015f din jude\u0163ul Tulcea, cred c\u0103 \u00een 1987, \u015fi discut\u00e2nd \u00eentr-o sear\u0103 despre familie, i-am spus c\u0103 aveam un frate care a emigrat c\u00e2nd era student \u015fi locuia \u00een Fran\u0163a. \u00cemi aduc aminte reac\u0163ia ei, \u00eengrijorarea din ochi \u015fi din voce, c\u00e2nd mi-a spus: \u201eS\u0103 nu spui asta niciodat\u0103 lui Viniciu Gafi\u0163a <\/em>(care era atunci redactorul editurii), c\u0103 nu mai vezi nici o carte publicat\u0103\u201d.<\/em> Apoi mi-a relatat povestea lui Mircea S\u00e2ntimbreanu (pe care am avut onoarea s\u0103-l cunosc mai t\u00e2rziu, personal) care era amenin\u0163at s\u0103-\u015fi piard\u0103 pozi\u0163ia de director al Editurii Albatros, deoarece so\u0163ia \u015fi fiica lui plecaser\u0103 \u00eentr-o vizit\u0103 \u00een str\u0103in\u0103tate \u015fi tot am\u00e2nau s\u0103 se \u00eentoarc\u0103 \u00een Rom\u00e2nia.<\/p>\n

\n

M-am considerat norocoas\u0103 c\u0103 n-am fost guraliv\u0103 \u015fi n-am divulgat \u00een vizitele f\u0103cute la Editura Ion Creang\u0103 sau \u00een discu\u0163iile cu al\u0163i scriitori \u201esecrete de familie\u201d, care nu erau pe placul celor care trebuiau s\u0103 urmeze indica\u0163iile unicului partid la putere din \u201eepoca de aur\u201d. A\u015fa c\u0103, de\u015fi am avut un frate \u201dtr\u0103d\u0103tor de \u0163ar\u0103\u201d am reu\u015fit s\u0103 \u201etri\u015fez\u201d \u015fi s\u0103 public \u00eenainte de revolu\u0163ie dou\u0103 c\u0103r\u0163i pentru copii \u015fi s\u0103 am povestiri \u015fi piese de teatru publicate \u00een c\u00e2teva antologii.<\/p>\n

\n

Dintre cele 16 c\u0103r\u0163i publicate p\u00e2n\u0103 \u00een prezent, 9 sunt de poezie \u015fi povestiri pentru copii, scrise \u00een limbile rom\u00e2n\u0103 \u015fi englez\u0103, una tradus\u0103 \u00een francez\u0103 \u015fi alta \u00een maor\u0103, M-am sim\u0163it binecuv\u00e2ntat\u0103 s\u0103 am u\u015furinta s\u0103 scriu c\u0103r\u0163i pentru copii. Am sim\u0163it c\u0103 \u00eentineream dup\u0103 fiecare carte scris\u0103, pentru c\u0103 \u00een procesul de crea\u0163ie imagina\u0163ia mea n-avea limite, m\u0103 copil\u0103ream, tr\u0103iam acut tot ceea ce scriam, m\u0103 sim\u0163eam \u00eemprosp\u0103tat\u0103 \u015fi invadat\u0103 de bucuria darurilor pe care le f\u0103ceam micilor cititori \u015fi educatorilor lor.<\/p>\n

\n

\u00centr-un interviu acordat \u00een august 2014, cineastului \u015fi jurnalistului Ben Todic\u0103, un neobosit ambasador al culturii rom\u00e2ne\u015fti, la \u00eentrebarea lui \u201eNeav\u00e2nd mul\u0163i bani ce face\u0163i pentru Rom\u00e2nia?\u201d <\/em>i-am r\u0103spuns \u201eEmit zilnic g\u00e2nduri pozitive \u015fi de recuno\u015ftin\u0163\u0103 \u015fi m\u0103 rog.\u201d<\/em> Cred c\u0103 Cineva, sus, mi-a ascultat rugile \u015fi mi-a dat ideea \u015fi energia s\u0103 finalizez \u00een 2016, antologia de poezie bilingv\u0103 \u201ePoetical Bridges \u2013 Poduri lirice\u201d, care a inclus 12 poe\u0163i de origine rom\u00e2n\u0103 \u015fi 12 poe\u0163i kiwi. Sunt profund recunosc\u0103toare scriitorului \u015fi omului de cultur\u0103 George Roca, un autentic \u015fi pasionat ambasador al culturii \u015fi spiritualit\u0103\u0163ii rom\u00e2ne\u015fti, pentru publicarea \u00eentregii antologii \u00een revista Confluen\u0163e, prietenilor mei Vasilica Grigora\u015f, Mariana Gurza, Ben Todic\u0103, scriitorului \u015etefan Doru D\u0103ncu\u015f pentru publicarea ei pe blogurile personale, celor care au prezentat volumul \u00een emisiuni radiofonice ori au scris cronici \u015fi prezent\u0103ri. A doua antologie cu acela\u015fi titlu se afl\u0103 \u00een lucru \u015fi, cu ajutorul Domnului \u015fi-al colaboratorilor, va vedea lumina tiparului \u00een c\u00e2teva luni.<\/p>\n

\n

Misterul scrisului. Fr\u0103m\u00e2ntare? Nelini\u015fte? Ambi\u0163ie? Orgoliu? Dorin\u0163a genuin\u0103 de-a l\u0103sa \u00een urma noastr\u0103 un nume, o urm\u0103, o amprent\u0103 pe care s-o descifreze copiii copiilor copiilor no\u015ftri? O umil\u0103 mo\u015ftenire arghezian\u0103 \u201eNu-\u0163i voi l\u0103sa drept bunuri, dup\u0103 moarte\/ Dec\u00e2t un nume adunat pe-o carte\u201d. Cred cu convingere c\u0103 taina scrisului, dezv\u0103luit\u0103 mie \u015fi altora de timpuriu, este parte din identitatea mea, un fascinant joc al cuvintelor \u015fi un act de d\u0103ruire necondi\u0163ionat\u0103 pentru Tine, M\u0103ria Ta, Cititorule!<\/p>\n

————————-<\/strong><\/p>\n

Valentina TECLICI<\/strong><\/p>\n

Napier, Noua Zeeland\u0103<\/strong><\/p>\n

29 aprilie 2018<\/strong><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Dac\u0103 exist\u0103 o \u201etain\u0103 a scrisului\u201d,\u00a0sigur este ascuns\u0103 \u00een celulele s\u00e2ngelui meu. C\u00e2nd scriu, uit de trecut, de viitor, m\u0103 [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-38519","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/38519","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=38519"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/38519\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":38522,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/38519\/revisions\/38522"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=38519"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=38519"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=38519"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}