{"id":38622,"date":"2018-05-07T14:12:44","date_gmt":"2018-05-07T14:12:44","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=38622"},"modified":"2018-05-07T14:12:44","modified_gmt":"2018-05-07T14:12:44","slug":"mihai-buznea-amprenta-papilara","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2018\/05\/07\/mihai-buznea-amprenta-papilara\/","title":{"rendered":"Mihai BUZNEA: Amprenta papilar\u0103"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a>Sunt tot mai numeroase semnele, \u015fi opiniile, conform c\u0103rora brandul de \u0163ar\u0103 al rom\u00e2nilor ar putea deveni amprenta papilar\u0103 de pe degetul gros\u00a0 al palmei m\u00e2inii drepte. Aceasta ar \u00eenlocui, cu succes evident, vestita frunz\u0103 a Blondei cu trecere pe la fostul locatar al palatului Cotroceni, paraf\u00e2nd astfel evolu\u0163ia noastr\u0103 spre autonegare.<\/p>\n

\n

Este indubitabil\u0103 re\u00eentoarcerea rom\u00e2nilor \u00een tenebrele ne\u015ftiin\u0163ei de carte, tot mai rapid\u0103 \u015fi din ce \u00een ce mai ad\u00e2nc\u0103. Men\u0163in\u00e2nd ritmul continuu amplificat de la revolu\u0163ia \u201edemocratic\u0103\u201d \u00eencoace, pe fondul experimentelor educa\u0163ionale f\u0103r\u0103 de sf\u00e2r\u015fit \u015fi lipsite de cap, dar \u015fi de coad\u0103, ne-am creat condi\u0163iile certe ca \u00een urm\u0103toarele c\u00e2teva decenii, nu prea multe totu\u015fi, s\u0103\u00a0 revenim la epoca ne\u015ftiin\u0163ei cvasiunanime \u015fi a gr\u0103m\u0103ticilor cu c\u0103limara la br\u00e2u \u015fi pana de g\u00e2sc\u0103 dup\u0103 ureche. Adic\u0103, \u00een vremurile \u00eenceputurilor cristaliz\u0103rii limbii, apari\u0163iei alfabetului \u015fi, odat\u0103 cu acesta, a scrisului. Eram mult \u00een urma celorlalte popoare ale continentului. Am recuperat greu, dar nu total, reu\u015find mai apoi s\u0103 pierdem mult prea u\u015for, vinovat de u\u015for, acumul\u0103rile pe plan educa\u0163ional, \u015fi asta \u00een condi\u0163iile \u00een care ofensiva \u015fcolii ia cu asalt na\u0163iile civilizate care v\u0103d \u00een aceasta \u015fansa afirm\u0103rii viitoare.<\/p>\n

\n

\u00cen acest proces cu adev\u0103rat condi\u0163ional, Rom\u00e2nia post-decembrist\u0103 reu\u015fe\u015fte s\u0103 se deta\u015feze printr-o opinie total separat\u0103, \u00een pofida inten\u0163iilor \u015fi programelor de a\u015fa-zise bune inten\u0163ii. Performan\u0163ele sale fiind lovite de nulitate, de antiperforman\u0163e demonstrate de bilan\u0163uri negative cu statut de normalitate. C\u00e2teva exemple ce\u00a0 poart\u0103 girul celor mai \u00eenalte competen\u0163e ale Uniunii Europene: \u0163ara noastr\u0103 ocup\u0103 primul loc la analfabetismul func\u0163ional. Ce \u00eenseamn\u0103 acest tip de analfabetism? Incapacitatea subiectului de a decela mesajul con\u0163inut de textul citit \u015fi, \u00een concsecin\u0163\u0103, de a \u015fi-l apropria \u00een folosul s\u0103u. Altfel spus, citire mecanic\u0103 \u015fi asimilare zero. Mai pe limba noastr\u0103: a te uita precum vi\u0163elul la poarta nou\u0103.<\/p>\n

\n

Fenomenul este unul cu efecte majore, el fiind prezent la aproape jum\u0103tate dintre cei care se consider\u0103 \u015ftiutori de carte, posesori ai unor diplome de absolven\u0163i ai \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntului primar, gimnazial, profesional, liceal \u015fi, din p\u0103cate, chiar superior! \u00cense\u015fi statisticile na\u0163ionale relev\u0103 acest adev\u0103r trist, inexplicabil, de ne\u00een\u0163eles \u015fi nici de acceptat. Peste 6 la sut\u0103 dintre copii, echivalentul a mai mult de 150 000 de poten\u0163iali \u015fcolari, nu \u015ftiu carte, iar al\u0163i 40 000 nu au mers nici m\u0103car o singur\u0103 zi la \u015fcoal\u0103. La ultimul recens\u0103m\u00e2nt al popula\u0163iei, aproape un sfert de milion de concitadini s-au declarat ne\u015ftiutori de carte. Cifre sensibil egale, dac\u0103 nu chiar superioare celor cu care intram \u00een socialism \u00een urm\u0103 cu trei sferturi de secol. S\u0103 nu ne mai mire, a\u015fadar, deloc scenele derulate la ghi\u015feele institu\u0163iilor publice, av\u00e2nd ca protagoni\u015fti oameni \u00een toat\u0103 firea, dar \u015fi tineri imberbi, \u00een care\u00a0 trebuind\u00a0 s\u0103-\u015fi pun\u0103 semn\u0103tura olograf\u0103 pe un document oficial \u2013 un certificat de mo\u015ftenitor, o v\u00e2nzare cu transfer de proprietate, sau un alt act doveditor de stare civil\u0103 \u015f.a. apeleaz\u0103 la formula de amprent\u0103 papilar\u0103. Aceea de \u201ca pune de\u015ftul\u201d.Adic\u0103, \u00een total\u0103 necuno\u015ftin\u0163\u0103 de con\u0163inut, singuira garan\u0163ie a autenticit\u0103\u0163ii fiind buna credin\u0163\u0103 \u00een corectitudinea func\u0163ionarului din spatele ghi\u015feului. Dar ale c\u0103rui garan\u0163ii morale nu se confirm\u0103 \u00eentotdeauna.<\/p>\n

\n

\u201eNimic nu cost\u0103 mai mult dec\u00e2t ne\u015ftiin\u0163a!\u201d, ne aten\u0163iona academicianul Grigore Moisil. Realit\u0103\u0163ile prezentului rom\u00e2nesc confirm\u0103 din plin acest postulat. Propor\u0163iile de mas\u0103 ale abandonului \u015fcolar, calitatea \u00eendoielnic\u0103 a procesului instructiv-educativ din toate etajele \u015fcolii, mediocritatea demonstrat\u0103 (sigur, cu excep\u0163iile de rigoare, pu\u0163ine \u00een compara\u0163ie cu contraperforman\u0163ele), asociat\u0103 competen\u0163elor profesionale sc\u0103zute ori inexistente se reg\u0103sesc \u00een majoritatea ac\u0163iunilor, confirm\u00e2nd de fiecare dat\u0103 efectele de bumerang ale amprentei papilare. Consecin\u0163ele sunt complexe, cu efecte pe termen lung, definitive, \u015fi, \u00een foarte multe cazuri, imprevizibile. \u015ei acceptate tacit, aproape f\u0103r\u0103 niciun fel de reac\u0163ie, de cam toat\u0103 lumea cu responsabilit\u0103\u0163i, sau f\u0103r\u0103, de la vl\u0103dic\u0103 p\u00e2n\u0103 la opinc\u0103. Atitudini ce par s\u0103 nu \u00eengrijoreze. Doar se constat\u0103. Educa\u0163ia, spun guvernan\u0163ii de toate culorile ce s-au perindat la putere, a fost \u015fi a r\u0103mas prioritatea num\u0103rul unu. Fiecare ministru a \u0163inut s\u0103-\u015fi promoveze propriile viziuni, \u00eentruchipate \u00een c\u00e2te o lege, privind formarea \u015fcolar\u0103. Ce a rezultat, se vede. O boal\u0103 cronic\u0103, lipsit\u0103 de diagnostice exacte, implicit de tratamente forte adecvate, dar am\u0103git\u0103 cu solu\u0163ii paleative. \u015ei-ajungem astfel \u015fi la cuvintele profetice ale lui Mihai Eminescu, rostite \u00eentr-un r\u0103stimp ce are suficiente similitudini cu vremurile de azi: \u201c\u015ecoala va fi \u015fcoal\u0103 c\u00e2nd omul va fi om \u015fi statul va fi stat\u201d. P\u00e2n\u0103 atunci, a\u015f completa, vom r\u0103m\u00e2ne sub semnul amprentei papilare. Al ne\u015ftiin\u0163ei de carte.<\/p>\n

\n

Cauzele? Le \u015ftim prea bine: subfinan\u0163area sistemului prin aloc\u0103ri bugetare parcimonioase (apropo de subiect: proasp\u0103t alesul pre\u015fedinte al Fran\u0163ei, Emmanuel Macron, a \u0163inut s\u0103-\u015fi asigure cona\u0163ionalii, \u00een discursul s\u0103u de c\u00e2\u015ftig\u0103tor, c\u0103 Educa\u0163ia va beneficia de aloc\u0103ri generoase de la buget; unde, \u00een Fran\u0163a, campioan\u0103 la acest capitol!); ambiguitatea reglement\u0103rilor legislative \u00een domeniu, curricula \u015fcolar\u0103 inadecvat\u0103, lipsit\u0103 de viziune, de realism \u015fi coeren\u0163\u0103. \u00cen aceea\u015fi ordine (nefireasc\u0103) de idei: s\u0103r\u0103cia cras\u0103 a celei mai mari p\u0103r\u0163i a popula\u0163iei, preponderent a celei rurale, care limiteaz\u00ee\u0103 drastic accesul copiilor la instruirea \u015fcolar\u0103, salariile modeste ale cadrelor didactice, care influen\u0163eaz\u0103 negativ op\u0163iunile pentru o carier\u0103 didactic\u0103, dar \u015fi calitatea procesului educ\u0163ional, implicit performan\u0163ele acestuia.<\/p>\n

\n

E, deci, cazul s\u0103 ne \u00eentreb\u0103m, \u015fi nu doar la modul retoric: ce putem, ce ar trebui s\u0103 facem pentru a sc\u0103pa de amenin\u0163area tot mai violent\u0103 a amprentei papilare din practicile cotidiane? Plec\u00e2nd de la diagnosticul c\u00e2t se poate de exact pus de academicianul Solomon Marcus \u00eentr-unl din ultimele sale interviuri \u00eenainte de a ne p\u0103r\u0103si – Educa\u0163ia, un bolnav cu diagnostic controversat: \u201cProgramele actuale rateaz\u0103 cele mai spectaculoase evenimente din dezvoltarea \u015ftiin\u0163ei in ultimii o sut\u0103 de ani \u015fi, uneori, r\u0103nile deschise ale acestui bolnav sunt multiple \u015fi grave: avem programe peste care s-a asternut praful, chiar peste cele din secolul al XIX-lea, cum ar fi geometriile neeuclidiene. \u00cen acest fel, gradul de atractivitate al programelor scade considerabil, iar ponderea lor cultural\u0103 se mic\u015foreaza \u015fi ea. In schimb, cantit\u0103\u0163i mari de balast care ar trebui eliminat persist\u0103 \u015fi se transmit prin inertie de la o generatie la alta\u201d. De asemenea, manualele \u201c\u2026sunt\u00a0 ca vai de ele. M-am intrebat de c\u00e2nd a devenit epitetul\u00a0didactic\u00a0unul de ocar\u0103. Am g\u0103sit r\u0103spunsul: cam de la mijlocul secolului trecut.<\/p>\n

\n

Modul arid, uneori neinteligibil pentru v\u0103rsta c\u0103reia i se adreseaz\u0103, abunden\u0163a de cli\u015fee, expunerea monoton\u0103, ca \u015fi cum toate cele prezentate ar fi la fel de importante \u2013 sau de neimportante. Incapacitatea de a-l recompensa pe cititor cu o bucurie, o pl\u0103cere, pentru efortul care i se cere in urm\u0103rirea unor considera\u0163ii mai tehnice. Absen\u0163a unui echilibru intre intui\u0163ie \u015fi ra\u0163ionament, intre vizual \u015fi conceptual. C\u0103t de departe suntem (cu excep\u0163iile de rigoare) de manualul capabil s\u0103 devin\u0103 o carte de c\u0103p\u0103t\u00e2i, la care s\u0103 sim\u0163i nevoia s\u0103 te intorci atunci c\u00e2nd nu mai ai de sus\u0163inut niciun examen! Voi da un singur exemplu, pe care mi l-a furnizat o scen\u0103 (la un post de televiziune \u2013 n.n.): un t\u00e2n\u0103r care prezenta nout\u0103\u0163i in IT anun\u0163a c\u0103 s-a descoperit cel mai mare num\u0103r prim. Dar acel t\u00e2n\u0103r trecuse inevitabil prin manualul de gimnaziu din care putea afla c\u0103 nu exist\u0103 un cel mai mare num\u0103r prim, deoarece mul\u0163imea numerelor prime este infinit\u0103. \u015ei atunci? Explica\u0163ia este simpl\u0103:.manualele sunt burdu\u015fite cu tot felul de enun\u0163uri, f\u0103r\u0103 nicio ierarhizare dup\u0103 importan\u0163a lor, iar enun\u0163ul privind numerele prime, care a constituit o piatr\u0103 de hotar in istoria culturii, s-a pierdut intr-o gr\u0103mad\u0103 de alte enun\u0163uri, cele mai multe nesemnificative. Dac\u0103 profesorul nu a avut grij\u0103 s\u0103 suplineasc\u0103 aceast\u0103 deficien\u0163\u0103 a manualului, praf se alege din valoarea educa\u0163ional\u0103 a unui atare manual\u201d. Este fondul pe care fenomenul amprentei papilare prinde r\u0103d\u0103cini tot mai ad\u00e2nci.<\/p>\n

——————–<\/strong><\/p>\n

Mihai BUZNEA<\/strong><\/p>\n

Bac\u0103u, aprilie 2018<\/strong><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Sunt tot mai numeroase semnele, \u015fi opiniile, conform c\u0103rora brandul de \u0163ar\u0103 al rom\u00e2nilor ar putea deveni amprenta papilar\u0103 de [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-38622","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/38622","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=38622"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/38622\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":38625,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/38622\/revisions\/38625"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=38622"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=38622"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=38622"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}