{"id":39217,"date":"2018-06-05T11:43:03","date_gmt":"2018-06-05T11:43:03","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=39217"},"modified":"2018-06-05T11:43:03","modified_gmt":"2018-06-05T11:43:03","slug":"isabela-vasiliu-scraba-suspendat-in-neant","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2018\/06\/05\/isabela-vasiliu-scraba-suspendat-in-neant\/","title":{"rendered":"Isabela VASILIU-SCRABA, SUSPENDAT \u00ceN NEANT"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a>Mic\u0219orat-Eliade-gonflat-SecuCuli<\/strong><\/p>\n

Isabela Vasiliu-Scraba, Suspendat \u00een neantul unei noi \u201eforme de remarcare\u201d <\/strong><\/p>\n

(Radu Boroianu, 2015)<\/strong><\/p>\n

\u201eAv\u00e2nd presimtirea dezastrelor teritoriale din vara acestui an [1940] apocaliptic (1)<\/strong> m\u2019am \u00eencumetat s\u0103 afirm c\u0103 noi, Rom\u00e2nii, vom avea un viitor de natur\u0103 spiritual\u0103 cum n\u2019am avut niciodat\u0103\u201d. Spusa lui Blaga, -desprins\u0103 din Prelegerea inaugural\u0103<\/em> pe care a \u0163inut-o la Sibiu \u00een anul universitar 1940-1941 (la Universitatea din Cluj mutat\u0103 la Sibiu la vremea c\u00e2nd administra\u021bia ungureasc\u0103 masacra (2)<\/strong> rom\u00e2nii din jum\u0103tatea de Ardeal primit\u0103 de la Hitler -, s-a adeverit \u00eentocmai. E suficient s\u0103 ne g\u00e2ndim la creatorii interzi\u0219i \u00een \u021bar\u0103 \u0219i la rom\u00e2nitatea de dup\u0103 Cortina de fier, cu prestigioasele ei contribu\u021bii la cultura universal\u0103, la acele nume despre care decenii \u00eentregi rom\u00e2nii din \u0163ara subjugat\u0103 de sovietici n-au avut voie s\u0103 vorbeasc\u0103: Mircea Eliade, Nae Ionescu, Mircea Vulc\u0103nescu, Vasile B\u0103ncil\u0103, Vintil\u0103 Horia, Nicolae Herescu, Emil Cioran, Horia Stamatu, G. Usc\u0103tescu, Al. Cior\u0103nescu, G. Cior\u0103nescu, C-tin Am\u0103riutei, Al. Busuioceanu, St. Lupascu, Th. Cazaban, Bazil Munteanu, Eugen Lozovan, Dimitrie G\u0103zdaru, Sever Pop, Alexandru Randa, D. Ghermani, Grigore Nandris, E. Turdeanu, Petru Iroaie, Scarlat Lambrino, Zevedei Barbu, Stan M. Popescu, G. Racoveanu, Octavian Vuia, St. Teodorescu, Vasile Posteuc\u0103, Giorgio Caraga\u0163\u0103, Teodor Oncilescu, Eugen Coseriu, Ion Gutia, Mircea Popescu, Petre Ciureanu, Ghe. Bumbesti, Victor Buescu \u0219i mul\u021bi, multi al\u021bii.<\/p>\n

Dincoace de Cortina de fier, cultura rom\u00e2neasc\u0103, prin reprezentan\u021bii ei r\u0103ma\u0219i \u00een \u0163ara ciuntit\u0103, trebuia lichidat\u0103 dup\u0103 gratii: dr.Vasile Voiculescu, Mircea Vulc\u0103nescu, Paul Sterian, Dimitrie Cuclin, Mihail R\u0103dulescu, Barbu Sl\u0103tineanu, Emanoil Ciomac, Ion Caraion, Ovidiu Cotru\u0219, N. Balot\u0103, I. D. S\u00eerbu, Ovidiu Papadima, Vladimir Str\u0103inu, Dumitru Mur\u0103ra\u0219u, Horia Stanca, Edgar Papu, Alexandru Marcu, acad. Nichifor Crainic, P\u0103rintele Arsenie Boca, dr. Benedict Ghiu\u0219, C-tin Tomescu, profesor de istoria bisericii rom\u00e2ne\u0219ti la Facultatea de Teologie din Chi\u0219in\u0103u, Constantin Noica, Anton Dumitriu, N. Steinhardt, Dinu Pillat, Radu Gyr, P\u0103storel, Al. Paleologu, Teofil Sauciuc-S\u0103veanu, profesor de istorie la Universitatea din Cern\u0103u\u021bi, decan al Facult\u0103\u021bii de Litere \u0219i Filozofie din Bucuresti, acad. Florian Stef\u0103nescu-Goang\u0103, acad. I. Lupa\u0219, acad. Al. Lapedatu cu fiul s\u0103u Ion Lapedatu, director al B\u0103ncii Na\u021bionale, Mihail Manoilescu, guvernator al B\u0103ncii Na\u021bionale, acad. Silviu Dragomir, acad. Ioan Nistor, Marioara Golescu, acad. Stefan Mete\u0219, acad. R. Rossetti, acad. C-tin C. Giurescu, arestat pe 5\/6 mai 1950 \u00een grupul istoricilor \u00eenchi\u0219i la Sighet, acad. George Fotino, acad. Dumitru Caracostea, acad. Mircea Florian, acad. Ion Petrovici, Petre \u021au\u021bea, acad. Gheorghe Br\u0103tianu, etc.<\/p>\n

Marea crea\u021bie rom\u00e2neac\u0103 din perioada interbelic\u0103 a fost ani de-a r\u00e2ndul interzis\u0103, pus\u0103 pe foc, mutilat\u0103 \u00een imense depozite de c\u0103r\u021bi necatalogate, improprii pentru conservarea c\u0103r\u021bilor, sau trecut\u0103 la fonduri secrete (vezi Paul Caravia, Scrieri cenzurate. Rom\u00e2nia 1945-1989, Bucure\u0219ti, 2001). Abia din 1964, dup\u0103 dou\u0103 decenii de \u201eur\u0103 manifest\u0103 contra tot ce era valoare \u00een cultura noastr\u0103 a \u00eenceput s\u0103 ni se restituie cu linguri\u021ba ceea ce ni s-a smuls \u00een mod brutal\u201d (Marin Ni\u021bescu, Sub zodia proletcultismului<\/em>, Bucure\u0219ti, 1995, p.378). In locul valorilor validate de timp (precum Nicolae Dr\u0103ganu, Rom\u00e2nii \u00een veacurile IX-XIV pe baza toponimiei \u0219i onomasticii<\/em>, 1933, 700p., premiat\u0103 de Academia Rom\u00e2n\u0103 \u00eenainte de desfiin\u021barea ei) , mercenarii ocupantului sovietic au instituit domina\u0163ia non-valorii \u0219i selec\u0163ia invers\u0103, adic\u0103 promovarea unor lucr\u0103ri de valoare incert\u0103 care s\u0103 le \u00eenlocuiasc\u0103 pe cele autentic valoroase. Dar prima grij\u0103 a culturnicilor de dup\u0103 1945 a fost s\u0103 dea la topit volumul al V-lea dedicat culturii rom\u00e2ne\u0219ti din Enciclopedia Rom\u00e2niei<\/em>, enciclopedie r\u0103mas\u0103 in patru volume al c\u0103ror loc va fi (vreme de 45 de ani) numai la Fondurile secrete ale Bibliotecii Academiei R.S.R. condus\u0103 de G. Strempel \u0219i \u00eenainte \u0219i dup\u0103 1990. Acel \u0218trempel care dinainte de 1989 a avut grij\u0103 s\u0103 fac\u0103 \u201enev\u0103zute\u201d fi\u0219ele \u201eTezaurului Limbii Rom\u00e2ne\u201d la care G.D. Scraba trudise 17 ani, lucrare donat\u0103 de v\u0103duva scriitorului \u0219i p\u00e2n\u0103 prin 1985 \u00eenc\u0103 semnalat\u0103 \u00een fi\u0219ierul S\u0103lii de Manuscrise.<\/p>\n

Echival\u00e2nd comunismul cu Vadim Tudor \u0219i cu spectacolele Cenaclului Flac\u0103ra, impu\u0219carea lui Ceau\u0219escu a devenit bun\u0103 ocazie de remanifestare a \u201eurii proletcultiste\u201d din primii dou\u0103zeci de ani fa\u021b\u0103 de \u201etot ce e na\u021bional, \u00eencep\u00e2nd cu \u00eens\u0103\u0219i istoria na\u021bional\u0103. \u00cen locul scrierilor marilor istorici din perioada interbelic\u0103, opere \u201einterzise ca fiind reac\u021bionare\u201d (vezi Marin Ni\u021bescu, Sub zodia proletcultismului<\/em>, Bucure\u0219ti, 1995, p. 126) universitarii de azi impun studen\u021bilor citirea \u201eanilor treizeci\u201d tricota\u021bi de Z. Ornea, adic\u0103 o \u201eistorie falsificat\u0103, deformat\u0103 \u0219i insult\u0103toare\u201d (M. Ni\u021bescu, op. cit.). In Revista \u201e22\u201d a \u201econtraculturii rom\u00e2ne\u0219ti\u201d (cf. Serban C. Andronescu, A fost Culianu \u201ediscipolul\u201d lui Eliade?<\/em>) fostul comunist Lucian Boia (mediatizat cu insisten\u021b\u0103 \u00een Wikipedia confiscat\u0103 de o mafie care pozeaz\u0103 coper\u021bile c\u0103r\u021bilor sale destinate unui public lipsit de discern\u0103m\u00e2nt) \u00ee\u0219i legitima activitatea de falsificare a istoriei Rom\u00e2nilor printr-o ciudat\u0103 argumenta\u021bie: \u201eistoria care a fost este una, \u0219i istoria pe care o facem noi, sigur, pornind de la istoria care a fost, dar privind-o din perspectiva noastr\u0103, este alta\u201d (vezi. Lucian Boia, \u00een Revista \u201e22\u201d, Anul XII, Nr. 593, 10-16 iulie 2001).<\/p>\n

Mircea Eliade observase c\u0103 perioada de ocupa\u021bie comunist\u0103 a Rom\u00e2niei coincide cu \u201evremea steriliz\u0103rii spirituale prin distrugerea sistematic\u0103 a elitelor \u0219i ruperea leg\u0103turilor organice cu tradi\u021biile autentic na\u021bionale\u201d. Satrapii culturii, \u201eimproviza\u021bi \u00een diriguitorii ei\u201d (p.375) \u2013 cum scria M. Ni\u021bescu despre stalinistul Leonte R\u0103utu, \u2013tat\u0103l directoarei Colegiului Noua Europ\u0103 (New Europe College \u201eomologat\u201d de Ministerul Educa\u021biei c\u00e2nd Andrei Ple\u0219u era ministru de externe) -, n-au ostenit nici dup\u0103 abolirea comunismului s\u0103 pun\u0103 la zid valorile autentice, fapt demonstrat, f\u0103r\u0103 putin\u021b\u0103 de t\u0103gad\u0103, chiar prin perseveren\u0163a minimaliz\u0103rii lui Mircea Eliade cu fiecare nou\u0103 ocazie de a\u0219a-zis\u0103 \u201epromovare\u201d a \u201etalentului \u0219i inventivit\u0103\u021bii unora ce nu au fost \u00een\u021bele\u0219i \u00een epoc\u0103, fie au fost alunga\u021bi (din \u021bar\u0103 sau din memoria colectiv\u0103) pe nedrept\u201d (cf. Radu Boroianu, n. 1942, \u00een \u201eCuv\u00e2nt \u00eenainte\u201d, la albumul Mari rom\u00e2ni de pretutindeni\/ Outstanding Romanian Far and Wild<\/em>, Ed. Alexis, Bucure\u0219ti, 2015). In 1990 R. Boroianu a devenit ministru adjunct al lui Ple\u0219u, consemneaz\u0103 Vintil\u0103 Horia \u00een \u201ehaznaua sf\u00e2r\u0219itului de ciclu\u201d, ad\u0103ug\u00e2nd c\u0103 \u00eel cunoa\u0219te pe Boroianu \u201ede ani de zile\u201d de c\u00e2nd acesta circula dincolo de Cortina de fier \u0219i putea vorbi cu Vintil\u0103 Horia \u201ef\u0103r\u0103 ascunzi\u0219uri despre cele din \u021aar\u0103\u201d (V. Horia, Jurnal de sf\u00e2r\u0219it de ciclu<\/em>, Bucure\u0219ti, 2017, p. 617). Din aprile 2015 Radu Boroianu a fost numit pre\u0219edinte al Institutului\u00a0Cultural\u00a0Rom\u00e2n ce-i are ca vicepre\u0219edin\u021bi pe Nagy Mihaly Zoltan si L. S. Jicman. Ecoul discu\u021biilor cu Vintil\u0103 Horia se reg\u0103se\u0219te \u00een prezentarea binevoitoare a laureatului Premiului Goncourt \u00een albumul bilingv\u00a0: Mari rom\u00e2ni de pretutindeni\/ Outstanding Romanian Far and Wild<\/em> .<\/p>\n

Tendin\u0163a oficial\u0103 post-comunist\u0103 de a-l cobor\u00ee pe Mircea Eliade \u00een\u0103l\u0163\u00e2ndu-l \u00een locul acestuia pe Culianu (care se pare c\u0103 trimitea Securit\u0103\u021bii note despre Eliade, vezi Isabela Vasiliu-Scraba, Eliade \u0219i unul dintre turn\u0103torii s\u0103i anonimiza\u021bi<\/em>, \u00een rev. \u201eAcolada\u201d, Satu Mare, Anul XI, nr.1 (110) ianuarie 2017, p.17 ; https:\/\/www.cadranpolitic.ro\/eliade-si-unul-dintre-turnatorii-sai-anonimizati\/<\/a> ) s-a conturat de \u00eendat\u0103 ce \u201eoficialul\u201d Andrei Ple\u0219u a decretat la Televiziunea Rom\u00e2n\u0103 pe 5 octombrie 1991 c\u0103 Ioan P. Culianu ar fi fost \u201emai bun dec\u00e2t Mircea Eliade\u201d. Dar chiar \u0219i oficialii regimului comunist trecuser\u0103 cu vederea \u201efuga\u201d italienistului I.P. Culianu (care a fost doisprezece ani asistent de rom\u00e2n\u0103 la Groningen \u0219i un an profesor de italian\u0103 \u00een SUA fiind asasinat \u00eenainte de a fi angajat ca profesor asociat la Chicago, la Divinity School) \u00een condi\u021biile \u00een care scrierile celor r\u0103ma\u0219i f\u0103r\u0103 de voie \u00een occident erau scoase din circuitul public \u0219i trecute la fondurile secrete ale bibliotecilor publice. \u201eFugitului\u201d Culianu i s-au recenzat \u00een \u021bara comunist\u0103 lucr\u0103rile sus\u021binute \u00een Fran\u021ba pentru acea carier\u0103 universitar\u0103 \u00een domeniul istoriei religiilor de care nu avea s\u0103 aibe parte (vezi recenzia lui Adrian Marino tradus\u0103 \u00een englez\u0103 pentru rev. \u201eEthnologica\u201d). O conversa\u021bie dintre Culianu \u0219i Andrei Oi\u0219teanu (nepotul lui Leonte R\u0103utu) \u00eenregistrat\u0103 \u00een 1984 \u00een Olanda a ap\u0103rut \u00een \u201eRevista de istorie \u0219i teorie literar\u0103\u201d \u00een anul 1985. Tot revista Institutului de Istorie si Teorie Literar\u0103 \u201eGeorge C\u0103linescu\u201d \u00eei publica \u00een 1986 asistentului la catedra de romanistic\u0103 a lui Noomen un articol comentat doi ani mai t\u00e2rziu de Sorin Antohi \u00eentr-o revist\u0103 clujan\u0103.<\/p>\n

P\u0103rerea lui Ple\u0219u despre prietenul s\u0103u Culianu a fost mediatizat\u0103 ulterior si prin Suplimentul Litere, Arte si Idei al ziarului \u201eCotidianul\u201d (vezi L.A.I., Anul II, No. 19\/52 din 18 mai 1992, p.8) devenind apoi un fel de \u201eliter\u0103 de lege\u201d \u00een mediile universitare de nivel din ce \u00een ce mai sc\u0103zut, decanul Universit\u0103\u021bii \u201eA.I. Cuza\u201d de la Ia\u0219i ajung\u00e2nd s\u0103 inventeze \u0219i o \u201eparadigm\u0103 Eliade-Culianu de interpretare a mitului\u201d (N. Gavrilu\u021b\u0103) f\u0103r\u0103 a-\u0219i bate capul s\u0103 explice ce \u00een\u021belege el printr-o atare stru\u021bo-c\u0103mil\u0103 inexistent\u0103.<\/p>\n

Cea mai perseverent\u0103 manipulare post-decembrist\u0103 \u2013 bazat\u0103 pe escamotarea faptului c\u0103 numele lui Culianu a fost necunoscut p\u00e2n\u0103 la uciderea sa \u201eritual\u0103\u201d (vezi Isabela Vasiliu-Scraba, Era minciunilor legate de cariera lui I. P. Culianu \u0219i o nou\u0103 ipotez\u0103 privitoare la asasinatul politic de la Chicago<\/em>, \u00a0 \u00een revista tip\u0103rit\u0103 \u201eAcolada\u201d, Satu Mare, Anul V, nr. 11\/49, nov. 2011, p 19 \u0219i p. 26) -, se reg\u0103se\u0219te \u00een p\u0103rerea proprie a lui Moshe Idel, tr\u00e2mbi\u021bat\u0103 pe coperta a IV-a a Psihanodiei<\/em> (Polirom, Ia\u0219i, 2006), dup\u0103 care faimosul Mircea Eliade \u0219i necunoscutul Culianu ar fi fost, la egalitate,\u00a0\u201ecei doi mari istorici rom\u00e2ni ai religiilor\u201d. Nici la editarea \u00een 1993 a traducerii rom\u00e2ne\u0219ti a Dic\u021bionarului religiilor<\/em> nu s-a ratat ocazia manipul\u0103rii cititorilor prin gogo\u0219i umflate peste m\u0103sur\u0103\u00a0: Pe coperta a IV-a micului volum, editorul Culianu apare \u00eentr-o postur\u0103 pe care n-a avut-o niciodat\u0103, \u0219i anume aceea de \u201eautoritate de prim rang a lumii \u0219tiin\u021bifice\u201d<\/p>\n

Despre albumul bilingv din 2015, pre\u0219edintele I.C.R avertiza cititorul c\u0103 nu se afl\u0103 \u00een fa\u021ba \u201eunei lucr\u0103ri exhaustive dedicate acelor personalit\u0103\u021bi care \u0219i-au c\u00e2\u0219tigat onorurile creativit\u0103\u021bii lor deosebite \u00een afara frontierelor Rom\u00e2niei\u201d (R. Boroianu, Cuv\u00e2nt \u00eenainte). In albumul prefa\u021bat de fostul adjunct al ministrului culturii post-decembriste s-a optat pentru acea ordine a prezent\u0103rii care s\u0103 marcheze \u201eanul \u00een care [oamenii mari] s-au distins prin ceva\u201d. E vorba de un moment [s\u0103-i spunem \u00a0 \u201ekairotic\u201d] decupat din via\u021ba personalit\u0103\u021bii prezentate.<\/p>\n

De exemplu, prezentarea fostului ata\u0219at cultural Alexandru Busuioceanu \u00een dreptul anului 1945 semnaleaz\u0103 momentul c\u00e2nd scriitorul \u201es-a distins\u201d \u00eentre exila\u021bii rom\u00e2ni r\u0103ma\u0219i din 1945 \u00een Spania pentru c\u0103 atunci Busuioceanu \u201es-a stabilit la Madrid\u201d . La un alt \u201espaniol\u201d prin adop\u021bie (Alexandru Cior\u0103nescu), n-a fost ales nici anul 1943 c\u00e2nd \u00een Rom\u00e2nia era r\u0103sp\u0103tit cu \u201eMeritul Cultural\u201d, nici c\u00e2nd \u00een 1955 acela\u0219i erudit primea \u00een Brazilia distinc\u021bia \u201ePadre Anchieta\u201d, sau m\u0103car anul 1960 \u00een care Al. Cior\u0103nescu a primit dou\u0103 premii franceze (\u201ePalmes academiques\u201d si premiul \u201eGustave Brunat de L- Academie des Inscriptions de Paris), ori anul cu \u201eOrdre National de Merite\u201d (1980. Paris\u00a0; vezi Isabela Vasiliu-Scraba, Configura\u021bii noetice la Platon \u0219i la Eminescu<\/em>, Slobozia, 1998, ISBN 973-98981-0-6, pp.124-133, carte \u201ef\u0103cut\u0103 disp\u0103rut\u0103\u201d din cataloagele on-line ale Bibliotecii Na\u021bionale \u0219i ale Bibliotecii Centrale Universitare, ca toate celelalte c\u0103r\u021bi semnate de autoare).<\/p>\n

Dup\u0103 albumul bilingv, singurul an \u201ekairotic\u201d pentru Alexandru Cior\u0103nescu ar fi fost acela \u00een care a \u00eenceput profesoratul la Universitatea din Laguna (1948), al lui Stefan Lupascu odat\u0103 cu angajarea la C.N. R.S (1940), din biografia lui Celibidache re\u021bin\u00e2ndu-se tot anul 1945 (care de fapt a fost benefic pentru to\u021bi exila\u021bii, ceea ce \u00eenseamn\u0103 c\u0103 nu reprezint\u0103 nimic particular \u00een biografia unuia sau a altuia dintre cei \u201e\u00eenfrico\u0219a\u021bi de eventualitatea represiunilor comuniste\u201d, cum este trecut la exilatul Eliade. Acestuia, \u00een loc s\u0103-i fie eventual pozat\u0103 coperta volumului Myth and Symbol, Studies in Honor of Mircea Eliade<\/em> (1969, University of Chicago Press) \u00eei este mediatizat\u0103 (probabil \u00een batjocur\u0103) activitatea de editor<\/strong>. Si nici m\u0103car de editor unic, cum s-a \u00eent\u00e2mplat cu volumele ap\u0103rute \u00een Rom\u00e2nia interbelic\u0103 (Nae Ionescu, Roza V\u00e2nturilor<\/em>, 1936 \u0219i cele dou\u0103 volume de Scrieri.<\/em>..de B.P. Ha\u0219deu, 1937).<\/p>\n

Din cele dou\u0103 poze de c\u0103r\u021bi care s\u0103 ilustreze c\u00e2t de mare a fost Eliade, al\u0103turi de History of Religion\u00a0: Essays in Methodology<\/em> editat\u0103 \u00een colaborare \u00een 1959, este pozat\u0103 coperta volumului: M. Eliade, Cosmos and History. The Myth of Eternal Return<\/em> (ed. I-a 1955\u00a0; 1959), precum \u0219i o scrisoare din 1931. Prezentarea rezumativ\u0103 a istoriei religiilor sub forma unui mic dic\u021bionar ap\u0103rut la Paris \u00een 1990 (vezi Mircea Eliade, Dictionnaire des Religions,<\/em> Paris, Plon, 1990) este trecut\u0103 de autorii albumului \u00een contul editorului<\/strong> Culianu care a precizat op\u021biunea sa pentru \u201epunctul de vedere din <\/em><\/strong>Histoire des croyances et des idees religieuses\u201d <\/strong><\/em>, oper\u0103 eliadesc\u0103 premiat\u0103 cu Premiul Bordin al Academiei Franceze, informa\u021bie \u201eomis\u0103\u201d \u00een albumul de la editura bucure\u0219tean\u0103 \u201eAlexis\u201d (2015).<\/strong><\/p>\n

Tactica mic\u015for\u0103rii importan\u0163ei culturale a \u201ecelui mai renumit \u0219i mai apreciat istoric al religiilor din secolul XX\u201d s-a putut \u00eens\u0103 observa \u00een toate prezent\u0103rile lui Mircea Eliade f\u0103cute de fosta Editur\u0103 Politic\u0103. Aici s\u00eent f\u0103r\u0103 gre\u015f omise distinc\u0163iile academice primite de marele filosof al religiilor (3)<\/strong>, iar mai nou tinerilor cump\u0103r\u0103rori ai c\u0103r\u0163ilor lui Eliade nici nu li se mai arat\u0103 cine a fost autorul. Pe volumele publicate \u00een anul \u00eenfiin\u021b\u0103rii micului Institut de Istoria Religiilor (H.G. nr. 32\/09-01-2008) directorul editurii Humanitas, \u00een lipsa oric\u0103rei prezent\u0103ri biografice, \u00eei trece lui Mircea Eliade dou\u0103 liste. Una cu \u00a0 \u201copera \u015ftiin\u0163ific\u0103 \u015fi filosofic\u0103\u201d, alta cu \u201copera literar\u0103\u201d, f\u0103r\u0103 minima precizare c\u0103 \u00een ambele liste e vorba de o selectie de titluri (vezi M. Eliade, Intoarcerea din rai<\/em>, Humanitas, 2008; M.E., India. Biblioteca maharajahului. Santier<\/em>, 2008). \u00cen schimb, la bio-bibliografia lui Andrei Ple\u0219u, autor al c\u00e2torva culegeri de articole \u0219i eseuri (neie\u0219ite din r\u00e2nd), \u00a0 Editura (instalat\u0103 din 1990 \u00een sediul ziarului \u201eSc\u00e2nteia\u201d) trece negre\u0219it \u00eentreaga recolt\u0103 de onoruri \u015fi premii ob\u0163inute de acesta pe criterii politice, fie ca ministru al culturii, fie ca ministru de externe, fie ca rector la Colegiul Noua Europ\u0103 (vezi Isabela Vasiliu-Scraba, Cum l-a minimalizat<\/em> A. Ple\u0219u, un fals filosof al religiilor, pe Mircea Eliade<\/em> , \u00een rev. \u201eAcolada\u201d, Satu Mare, anul XII, nr. 3 (124) \u0219i nr.4 (125), 2018; on-line https:\/\/isabelavs2.wordpress.com\/mircea-eliade\/isabelavs-plesueliade10\/<\/a> ).<\/p>\n

In 1993 Editura Humanitas a publicat traducerea rom\u00e2neasc\u0103 a \u00a0 volumului M. Eliade, Dictionnaire des Religions<\/em> (Paris, Plon, 1990), ocazie cu care a trecut cu acela\u0219i corp de liter\u0103 numele lui Eliade \u0219i al compilatorului Culianu, \u00eengrijitorul micului dic\u021bionar publicat de Plon (vezi Dic\u021bionarul religiilor,<\/em> Ed. Humanitas, Bucure\u0219ti, 1993, traducere din francez\u0103 de Cezar Baltag, edi\u021bia a doua \u00a0 \u00een 1996, ulterior re- re -editat de Polirom). Cu ocazia punerii lui pe pia\u021ba rom\u00e2neasc\u0103, fosta Editur\u0103 \u201ePolitic\u0103\u201d a difuzat o serie de minciuni referitoare la parcursul academic al a\u0219a -zisului \u201ediscipol\u201d trecut pe coperta Dic\u021bionarului religiilor<\/em> \u00een acela\u0219i r\u00e2nd cu Mircea Eliade (1907-1986).<\/p>\n

Practica mediatiz\u0103rii de neadev\u0103ruri fusese, ca s\u0103 zicem a\u0219a, \u201eimplementat\u0103\u201d cu un an \u00eenainte de Editura Nemira, odat\u0103 cu prezentarea lui Ioan Petru Culianu de c\u0103tre cumnatul s\u0103u, Dan Petrescu. Nici enciclopedia Rom\u00e2nii \u00een \u0219tiin\u021ba \u0219i cultura occidental\u0103<\/em> scoas\u0103 \u00een 1992 la Davis de turn\u0103torul Ion Manea Manoliu (n.1925) care scria din SUA note informative despre Eliade (vezi Mircea Eliade \u00een arhiva Securit\u0103\u021bii<\/em>, Ed. Mica Valahie, Bucure\u0219ti, 2008, pp. 116-221) nu \u0219i-a f\u0103cut prea multe scupule cu falsit\u0103\u021bile biografice pe care le propaga. Incercarea, din ce \u00een ce mai vizibil\u0103 odat\u0103 cu trecerea anilor, de a-l tot umfla pe Culianu prin minciuni referitoare la cariera sa de istoric al religiilor spre a-l propune \u00een locul lui Mircea Eliade studen\u021bilor interesa\u021bi de istoria religiilor este sus\u021binut\u0103 prin desele retip\u0103riri ale unor manuscrise informe al\u0103turi de scrierile asistentului de la Groningen pentru cele dou\u0103 examene din Fran\u021ba (1980 \u0219i 1987). Absen\u021ba din cultura rom\u00e2neasc\u0103 a OPERELOR COMPLETE ale lui Mircea Eliade favorizeaz\u0103 \u0219i ea exager\u0103rile referitoare la valoarea c\u00e2torva lucr\u0103ri preg\u0103titoare pentru o carier\u0103 universitar\u0103 suprimat\u0103 \u00een 1991 printr-un asasinat r\u0103mas la fel de nepedepsit ca \u0219i \u00eempu\u0219carea la Toronto \u00een 1986 a eruditului Corneliu Dima-Dr\u0103gan (vezi Serban C. Andronescu, A fost I.P. Culianu \u201ediscipolul lui Eliade\u201d?<\/em> on line:https:\/\/www.scribd.com\/doc\/179318724\/%C5%9EerbanAndronescuCulianuFalsDiscip<\/a>\u00a0; vezi si\u00a0: https:\/\/arhiva-romanilor.blogspot.ro\/2017\/02\/isabela-vasiliu-scraba-eliade-si-unul.html<\/a> ).<\/p>\n

P\u00e2n\u0103 s\u0103 public eu ( \u00een rev. \u201eArge\u0219\u201d din Pite\u0219ti, iunie 2008, pp.24-25\u00a0\u0219i \u00een rev. \u201eOrigini\/ Romanian Roots\u201d nr. 6-7-8\/ 2008, pp. 113-118, scoas\u0103 de regretatul Gabriel St\u0103nescu) primele mele \u00eencerc\u0103ri de a ie\u0219i din n\u0103molul minciunilor despre cariera de istoric al religiilor a lui Culianu -, de nic\u0103ieri cititorul rom\u00e2n nu a putut afla c\u0103 \u00een Olanda I.P. Culianu a predat vreme de doisprezece ani limba rom\u00e2n\u0103 (\u201eav\u00e2nd 2-3 studen\u021bi\u201d, apud. Carmen Georgescu, e-mail din 30 martie 2015). Sorin Alexandrescu \u00eemi precizase printr-un e-mail c\u0103 \u201eIoan Petru Culianu a fost doar asistent pentru rom\u00e2n\u0103 a profesorului Noomen de romanistic\u0103. Preda adic\u0103 limba practic\u0103 \u0219i ceva literatur\u0103. Ini\u021bial am \u021binut eu acele ore \u00een combina\u021bie cu norma de la Amsterdam, apoi am r\u0103mas doar \u00een aceast\u0103 ultim\u0103 Universitate. L-am cunoscut foarte bine atunci pe Culianu. Era un t\u00e2n\u0103r modest \u0219i destul de lingu\u0219itor\u201d (Sorin Alexandrescu, 11 martie 2009).<\/p>\n

\u00cen anul mor\u021bii lui Mircea Eliade, Culianu a avut an sabatic iar apoi trei ani de zile a luat ajutor de \u0219omaj (apud. Carmen Georgescu). In SUA, primul an (1988-1989) a predat italiana (vezi scrisoarea lui Culianu din 11 aprilie 1988 \u00een care \u00eei scrie lui Lorenzo Renzi c\u0103 a folosit manualul s\u0103u de italian\u0103 cu studen\u021bii s\u0103i, \u00een vol. Studii de istorie a filozofiei rom\u00e2ne\u0219ti<\/em>, VIII, Ed. Academiei, Bucure\u0219ti, 2012, p. 354). Asasinarea l-a lipsit de angajarea propriu-zis\u0103 la Divinity School unde \u00eencepuse a preda ca profesor asociat (vezi Isabela Vasiliu-Scraba, Propulsarea lui Culianu prin minciuni<\/em>, pe h\u00e2rtie \u00een rev. \u201eAcolada\u201d, Satu Mare, anul XI, nr. 9\/ 118, sept. 2017, p.10). C\u00e2nd Culianu \u00een sf\u00e2r\u0219it ajunsese (dup\u0103 un an de predare a limbii italiene) s\u0103 alc\u0103tuiasc\u0103 \u00een America un Curriculum vitae (noiembrie 1990) pentru viitoarea sa angajare ca profesor asociat de istoria religiilor la Divinity School, se pare c\u0103 prelegerile nu i-au prea fost apreciate de corpul profesoral.<\/p>\n

Ted Anton \u00eei spusese fostei so\u021bii a lui Culianu c\u0103 \u00a0 \u201ela Chicago Ioan Petru Culianu era considerat din ce \u00een ce mai jenant de c\u0103tre restul profesorilor si c\u0103 studentii erau sf\u0103tui\u021bi s\u0103 nu cumva s\u0103 aibe cursurile lui pe curriculum, dac\u0103 vor o slujb\u0103 serioas\u0103.\u201d (Carmen Georgescu, e-mail din 30 martie 2015). Cele relatate de Ted Anton pot explica nedumerirea decanului de la Chicago c\u00e2nd a sesizat interesul deplasat (pentru Culianu) al celor sosi\u021bi din Rom\u00e2nia s\u0103-l \u00eenregistreze vorbind de Culianu \u0219i nu despre Mircea Eliade care f\u0103cuse gloria acelei universit\u0103\u021bi americane. \u00cen filmul confec\u021bionat de televiziunea rom\u00e2n\u0103 spre a-l propulsa pe Culianu se aude limpede p\u0103rerea decanului dup\u0103 care \u201eCulianu nu exist\u0103 f\u0103r\u0103 Eliade\u201d. De unde s\u0103 stie decanul american c\u0103 \u00eencercarea de \u00ablichidare\u00bb a lui Mircea Eliade prin \u00abatacuri la comand\u0103\u00bb cu argumente preluate din Dosarul \u00abEliade\u00bb (1972), contraf\u0103cut \u00een Israel spre blocarea candidaturii sale la Premiul Nobel, este contrabalansat\u0103 \u00een Rom\u00e2nia cripto-comunist\u0103 de gonflarea \u0219i mediatizarea lui I.P. Culianu pe toate c\u0103ile imaginabile?<\/p>\n

Pe pagina a doua a Dic\u021bionarului religiilor<\/em> (1993) fosta Editur\u0103 Politic\u0103 marcheaz\u0103 momentul \u201emartie 1986\u201d ca \u00eenceput al carierei lui Culianu de imaginar profesor \u201eplin\u201d pred\u00e2nd la Divinity School pe post de urma\u0219 al lui Eliade (p.2) . Sistematic (cam prea sistematic spre a nu p\u0103rea \u00eenadins!) s-a propagat neadev\u0103rul dup\u0103 care I. P. Culianu din 1986 ar fi urmat lui Mircea Eliade la catedr\u0103.<\/p>\n

Albumul din 2015 (Mari rom\u00e2ni de pretutindeni\/ Outstanding Romanian Far and Wild<\/em> ) \u00eel insereaz\u0103 pe Culianu chiar \u00een dreptul acestui an, 1986 c\u00e2nd de fapt doctorandul Culianu a conferen\u021biat atunci doar ca profesor oaspete. In prim\u0103vara lui 1986, Eliade i-a aranjat lui Culianu s\u0103 \u0163in\u0103 dou\u0103 conferin\u0163e la Universitatea din Chicago. Dar s-a \u00eent\u00e2mplat s\u0103 moar\u0103, a\u015fa c\u0103 doar din lumea celor drep\u0163i s\u0103-\u015fi mai fi putut el auzi protejatul cum compara vr\u0103jitoarele din Evul mediu ajunse la ananghie cu evreii prigoni\u0163i de rasi\u015ftii din vremea lui Hitler. Expunerea lui Culianu, la \u00eenceput dezl\u00e2nat\u0103 prin abordarea cam lungit\u0103 a unor probleme de metodologie, \u0163intea spre \u00abdemitizarea\u00bb opiniei curente c\u0103 Inchizi\u0163ia ar fi fost cea care a ars pe rug vr\u0103jitoarele (conferin\u0163a \u00abVr\u0103jitoarele la ananghie\u00a0\u00bb a fost inclus\u0103 \u00een vol. I.P. Culianu, Eros \u015fi magie \u00een Rena\u015ftere<\/em>, Ed. Nemira, Bucure\u0219ti, 1999, pp 364-386). Solid ancorat \u00een prejudec\u0103\u0163ile materialiste ale lumii \u00eenchin\u0103toare la zeul-ban, conferen\u021biarul a spus c\u0103 existen\u0163a vr\u0103jitoarelor e probat\u0103 de faptul c\u0103 exist\u0103 persoane care cred c\u0103 pot vr\u0103ji: dac\u0103 ele \u00ee\u015fi \u00eenchipuie ca exist\u0103, atunci chiar exist\u0103. Cu asftel de subiecte, spre ghinionul s\u0103u, asistentul de rom\u00e2n\u0103 de la Groningen a avut odat\u0103 ne\u0219ansa s\u0103 fie \u00een public (la Chambery) dou\u0103 vr\u0103jitoare adev\u0103rate, care i-au spus f\u0103r\u0103 menajamente c\u0103 vorbe\u015fte de lucruri pe care nu le \u015ftie.<\/p>\n

La Chicago, dup\u0103 moartea profesorului Mircea Eliade (din aprilie 1986, \u201egr\u0103bit\u0103\u201d probabil de incendierea arhivei sale pe 17 decembrie 1985), nu Culianu a urmat la catedra ce purta deja numele acestuia. La acea dat\u0103 el nu trecuse doctoratul de Stat. Cum am men\u021bionat mai sus, Culianu a fost \u00eent\u00e2i profesor de italian\u0103 \u00een 1988 la Amherst College, M.A \u0219i abia mai t\u00e2rziu a predat istoria religiilor la Chicago, \u00een martie 1991 ob\u021bin\u00e2nd green cardul. In iulie 1991 ar fi urmat s\u0103 \u201eprimeasc\u0103 cet\u0103\u021benia, condi\u021bie pentru oficializarea pozi\u021biei sale definitive la Catedra de istoria cre\u0219tinismului\u201d (Tereza Culianu, \u00een \u201eObs. Cult.\u201d Nr. 87 din 23 oct. 2001).<\/p>\n

C\u0103ut\u00e2nd pe internet dup\u0103 \u201eCulianu\u201d, am remarcat c\u0103 el apare co-autor \u201ewith Mircea Eliade and Hillary S. Wiesner\u00a0la Dictionnaire des Religions<\/em>, Paris, Plon, 1990. Se pare \u00eens\u0103 c\u0103 el a fost obligat a-i promite so\u021biei lui Mircea Eliade c\u0103 numele iubitei sale Hillary nu va fi trecut pe coperta volumului (vezi Studii de istorie a filozofiei rom\u00e2ne\u0219ti<\/em>, vol. VIII, 2012), so\u021bie nevoit\u0103 totu\u0219i s\u0103 accepte (\u00eenc\u0103 din 1987) \u00eemp\u0103r\u021birea pe din trei a drepturilor de autor (1\/3 Eliade, 1\/3 Culianu si 1\/3 H. Wiesner, vezi scrisoarea lui Culianu \u00een vol. Studii de istorie a filozofiei rom\u00e2ne\u0219ti<\/em>, VIII, Ed. Academiei, Bucure\u0219ti, 2012, pp. 350-351).<\/p>\n

Odat\u0103 cu traducerea rom\u00e2neasc\u0103 a micului dic\u021bionar au fost prezenta\u021bi doar doi dintre cei trei \u201eautori\u201d.<\/strong> Pe coperta volumului rom\u00e2nesc \u0219i apoi pe toate traducerile \u00een vreo 16 limbi pl\u0103tite din bugetul Rom\u00e2niei, autorul Mircea Eliade apare trecut cu acela\u0219i corp de liter\u0103 cu \u201eautorul\u201d Culianu. Obscurei absolvente H. S. Wiesner nu i s-a putut descoperi nici \u00een \u0219apte ani (p\u00e2n\u0103 \u00een 1996, anul celei de-a doua edi\u021bii de la Humanitas) vreo carte proprie \u00een domeniul istoriei religiilor, cu toate c\u0103, prin galanteria deplasat\u0103 a lui Culianu, \u201eEliade devine coautorul logodnicei discipolului cooptat\u0103 de acesta din urm\u0103\u201d (St. Stoenescu \u00een rev. \u201eOrigini\/ Romanian Roots\u201d, Eliade dup\u0103 Eliade<\/em>, vol. XIII, no. 6-7-8\/ 132-133-134, June- July \u2013 August, 2008, Norcross, Georgia, SUA, p. 67).<\/p>\n

In volumul francez av\u00e2ndu-l drept autor pe MIRCEA ELIADE (Dictionnaire des Religions<\/em>, Paris, Plon, 1990) numele lui Culianu apare trecut cu litere de dou\u0103 ori mai m\u0103runte. Dar falsul discipol Culianu n-a ezitat s\u0103 foloseasc\u0103 numele lui Eliade (ca autor) al micului dic\u021bionar spre a face (indirect) reclam\u0103 unor autori pe care probabil Eliade nu i-ar fi men\u021bionat. To\u021bi cunoscu\u021bii lui Culianu sunt trecu\u021bi de acesta la bibliografie ca \u0219i cum ar fi fost cita\u021bi de Mircea Eliade \u00een persoan\u0103, de\u0219i acesta \u00eei sugerase a nu folosi dec\u00e2t opera eliadesc\u0103 drept surs\u0103 bibliografic\u0103 pentru a face sub form\u0103 de dic\u021bionar un compendiu al viziunii eliade\u0219ti asupra istoriei religiilor. <\/strong>Aceast\u0103 \u00a0 dorin\u021b\u0103 neluat\u0103 \u00een seam\u0103 de Culianu mai transpare azi doar din titlul primei edi\u021bii americane a dic\u021bionarului ap\u0103rut c\u00e2nd \u00eenc\u0103 mai tr\u0103ia so\u021bia lui Mircea Eliade: The Eliade Guide to World Religions<\/em> (Harper, San Francisco, \u00een 1991).<\/p>\n

Ca autor propriu-zis, din cele 45 de cuvinte de dic\u0163ionar pe care asistentul de rom\u00e2n\u0103 de la Groningen i le propusese \u00eentr-o scrisoare din 29 aug. 1980, Mircea Eliade nu i-a publicat \u00een Enciclopedia religiilor<\/em> lui I. P. Culianu dec\u00e2t \u0219apte fi\u015fe de dic\u0163ionar. Si acelea numai dup\u0103 ce au fost revizuite de un adev\u0103rat specialist, \u0219i anume indo-europenistul Cicerone Poghirc (Bendis, Dacian Riders, Geto-Dacian Religion, Sabazios, Thracian Religion, Tracian Rider <\/em>\u0219i Zalmoxis<\/em>). \u00cen \u021bara \u00een care uciga\u0219ii lui Culianu au r\u0103mas nepedepsi\u021bi, cele \u0219apte fi\u0219e au fost tip\u0103rite de Polirom \u00een colec\u0163ia \u2018Biblioteca Ioan Petru Culianu\u2019 sub titlul Cult, magie, erezii. Articole din enciclopedii ale religiilor<\/em>, bun prilej de confec\u021bionare a unui nou volum.<\/p>\n

Dac\u0103 la mijloc n-ar fi fost evidenta tendin\u021b\u0103 de manipulare \u00een direc\u021bia \u201egonfl\u0103rii\u201d lui Culianu, asemenea carte ar fi putut fi \u00eencadrat\u0103 de directorul Editurii Polirom \u00een colec\u021bia \u2018Biblioteca Cicerone Poghirc\u2019, fi\u0219ele de dic\u021bionar fiind publicate \u0219i sub semn\u0103tura lui Poghirc. Dubla semn\u0103tur\u0103 este un indiciu c\u0103 \u00een opinia lui Eliade (redactor \u0219ef al Enciclopediei religiilor<\/em> \u00een 16 volume, Macmillan, Londra, 1987, premiat\u0103 \u00een 1988), profesorul Cicerone Poghirc era mai \u00een tem\u0103 cu istoria religiilor dec\u00e2t asistentul de rom\u00e2n\u0103 de la Groningen. Fa\u021b\u0103 de savantul Cicerone Poghirc (1928 \u2013 2009), profesor emerit din 1980 la Ruhr-Univ. Bochum, (conferen\u021biind la universit\u0103\u021bile din Athena, Duesseldorf, Freiburg, Heidelberg, Paris, Roma, Tuebingen) t\u00e2n\u0103rul Culianu a fost \u00een realitate doar o promisiune retezat\u0103 \u00een mod brutal, \u00eenainte de a-\u0219i da m\u0103sura capacit\u0103\u021bilor cu care fusese \u00eenzestrat.<\/p>\n

In campania, s\u0103-i spunem \u201crom\u00e2neasc\u0103\u201d, de \u00eenlocuire a lui Mircea Eliade, acuzat f\u0103r\u0103 nici o baz\u0103 c\u0103, vezi Doamne, s-ar fi \u201ecompromis\u201d, cu Ioan Petru Culianu \u2013 pe care compromisurile politice l-au costat via\u0163a (v. Isabela Vasiliu-Scraba, Era minciunilor legate de cariera lui Culianu si o nou\u0103 ipotez\u0103 privitoare la asasinatul de la Chicago<\/em>, sau http:\/\/www.scribd.com\/doc\/153859486\/Era-minciunilor-legate-de-cariera-lui-I-P-Culianu-%C5%9Fi-o-nou%C4%83-ipotez%C4%83-a-lui-Ezio-Albrile-privitoare-la-asasinatul-politic-de-la-Chicago<\/a> ) \u0219i umilirea din momentul execut\u0103rii sale \u00een WC-ul universit\u0103\u021bii care urma s\u0103-l angajeze -, c\u00e2nd nu se afirm\u0103 direct minciuna gogonat\u0103 dup\u0103 care urma\u015ful lui Eliade ar fi fost Culianu, neadev\u0103rul este insinuat indirect, prin formul\u0103ri fanteziste \u00een care se invoc\u0103 \u201cimpresionanta carier\u0103 \u015ftiin\u0163ific\u0103 [a lui Culianu], de la Milano la Groningen, p\u00e2n\u0103 la catedra de profesor la Divinity School, \u00een preajma \u015fi sub aripa (\u2026) lui Mircea Eliade\u201d (vezi Leon Volovici, \u00een Revista \u201e22\u201d din 16 iulie 2007).<\/p>\n

Prin astfel de formul\u0103ri referitoare la o \u00eenchipuit\u0103 carier\u0103 universitar\u0103 \u00een domeniul istoriei religiilor se trece sub t\u0103cere c\u0103 la Milano bursierul Culianu era student, r\u0103m\u00e2n\u0103nd \u00een preajma lui Ugo Bianchi doar pu\u021bin\u0103 vreme dup\u0103 absolvire, c\u0103 \u00een Olanda el a predat 12 ani limba rom\u00e2n\u0103 \u0219i c\u0103 \u00een SUA \u00een 1988 a \u00eenceput prin a preda italiana \u0219i a sf\u00e2r\u0219it \u00eenainte de angajarea propriu-zis\u0103 la Chicago pe post de profesor asociat de istoria religiilor. Dar, mai ales, se neglijeaz\u0103 faptul c\u0103 nici unul din volumele de istoria religiilor scrise de Ioan P. Culianu nu a fost premiat de vreun for academic, nici din Italia lui Ugo Bianchi, nici \u00een America lui Hans Jonas, \u0219i nici din Fran\u021ba lui Daniel Dubuisson. De acest lucru nu a \u0163inut seam\u0103 fostul ministru Andrei Ple\u0219u care a botezat cu numele lui Culianu una din cele dou\u0103 s\u0103li (aceea aflat\u0103 mai la vedere) a micu\u021bului \u00abInstitut de istoria religiilor\u00bb \u00eenfiin\u021bat \u00een cadrul Sec\u021biei de istorie a Academiei \u00een 2008, a doua sal\u0103 primind numele marelui Eliade.<\/p>\n

In manipularea post-decembrist\u0103 s-a abandonat de mult dreapta m\u0103sur\u0103 a unui minim bun sim\u021b: pe coperta Dic\u0163ionarului religiilor<\/em> numele editorului Culianu apare al\u0103turi de numele lui Eliade ale c\u0103rui idei au fost reproduse \u00een majoritatea articolelor acestui dic\u021bionar (vezi I.P. Culianu, Not\u0103 bibliografic\u0103\u2026, \u00een Dic\u021bionarul religiilor<\/em>, Bucure\u0219ti, 1993, p. 14), iar la \u00a0 prezentarea lor s-au alocat spa\u0163ii perfect egale. Ceea ce a \u00eensemnat, fire\u015fte, ciuntirea operei marelui istoric al religiilor (membru a numeroase academii, pre\u021buit \u00een cele mai alese medii universitare occidentale care i-au decernat prestigioase premii) p\u00e2n\u0103 a r\u0103mas din ea mai pu\u0163in de un sfert.<\/p>\n

La Mircea Eliade, din 40 de volume \u0219tiin\u021bifice, se men\u021bioneaz\u0103 doar 11, \u00eenghesuind trei volume sub un singur titlu: Histoire des croyances <\/em> . Si nici a\u015fa opera \u0219tiin\u021bific\u0103 a celui despre care s-a spus ca a ini\u021biat \u00een domeniul istoriei religiilor \u201eera Mircea Eliade\u201d nu a putut fi adus\u0103 la o dimensiune comparabil\u0103 cu opera lui Culianu format\u0103 din 9 titluri (dintre care dou\u0103 romane) un titlu fiind chiar Dictionnaire des religions <\/em>(Paris, Plaon, 1990) care \u00een mod corect ar fi trebuit s\u0103 fie trecut la Eliade. Num\u0103rul scrierilor lui I.P. Culianu a fost artificial umflat prin enum\u0103rarea volumului Iter in silvis. Saggi scelti sulla gnosi e altri studi<\/em> (Messina, 1981) al\u0103turi de Experiences de l\u2019extase<\/em> (Payot, 1984) \u00een care apare \u00eenglobat, \u201edublat\u0103\u201d fiind \u00eens\u0103\u0219i lucrarea de \u00abtroisi\u00e8me cycle\u00bb (Experiences de l\u2019extase<\/em> ) o dat\u0103 trecut\u0103 \u00een francez\u0103 \u0219i a doua oar\u0103 \u00een englez\u0103.<\/p>\n

Bursa din prim\u0103vara anului 1975 pe care profesorul Mircea Eliade a ob\u021binut-o pentru studentul Culianu apare sub form\u0103 de \u201ecursuri post-doctorale\u201d, c\u00e2nd protejatul nu-\u0219i trecuse \u00eenc\u0103 licen\u021ba cu Bianchi. Pentru c\u0103 \u00een italian\u0103 licen\u0163a se spune \u00abdottorato\u00bb, la biografia lui Culianu st\u0103 scris c\u0103 la Universitatea Catolic\u0103 din Milano \u015fi-a luat \u00abdoctoratul\u00bb, spre a putea fi \u00eenghesuit\u0103 urm\u0103toarea minciun\u0103, anume c\u0103 \u00een 1980 Culianu a sus\u0163inut, vezi Doamne, un \u00abnou\u00bb doctorat la Sorbona cu acea lucrare despre experien\u0163ele extatice. A treia minciun\u0103 e chiar \u0219i mai gogonat\u0103 fiindc\u0103 \u00eel salt\u0103 pe cel care a fost zece ani asistent de rom\u00e2n\u0103 (1976-1986) \u00een postul de \u201eprofesor de romanistic\u0103\u201d, ad\u0103ug\u00e2nd din burt\u0103 un profesorat inexistent de istoria religiilor pe care Culianu l-ar fi desf\u0103\u0219urat la Groningen (vezi Dic\u021bionarul religiilor<\/em>, Bucure\u0219ti, 1993, p. 2). Doctoratul de stat din 1987 este trecut sub t\u0103cere, desi teza este enum\u0103rat\u0103: Les gnoses dualiste d<\/em>\u2019 Occudent<\/em> (Plon, Paris, 1990), fiind ultima sa scriere de istoria religiilor.<\/p>\n

Cartea englezeasc\u0103 ap\u0103rut\u0103 la Leiden \u00een 1983 cu titlul Psychanodia<\/em> (enumerat\u0103 de Moshe Idel al\u0103turi de Experien\u021be ale extazului<\/em>, de ca \u0219i cum ar fi alt\u0103 lucrare) reprezint\u0103 \u00a0 varianta englezeasc\u0103 a doctoratului de \u00abtroisi\u00e8me cycle\u00bb (Experien\u0163e ale extazului)<\/em> de care Eliade se mira pe 14 nov. 1980 c\u0103 Vermaseren \u021bine s\u0103 fie tradus\u0103 \u00een engleze\u0219te. Dar probabil I.P. Culianu \u021binea la acest lucru, \u0219i nu Vermaseren.<\/p>\n

Apogeul minciunilor r\u0103m\u00e2ne \u00eens\u0103 afirma\u021bia c\u0103 \u201edup\u0103 moartea lui Mircea Eliade\u201d i-ar fi urmat acestuia la catedr\u0103, la Universitatea din Chicago, la vremea c\u00e2nd Culianu \u00eenc\u0103 nici nu-si trecuse doctoratul de stat. Aceasta este de fapt marea gogoa\u0219\u0103 cu imens\u0103 priz\u0103 la public<\/strong>, reluat\u0103 \u0219i repetat\u0103 cu orice prilej mai bine de dou\u0103 decenii, cu prec\u0103dere \u00een mediul universitar. Avans\u00e2nd ideea c\u0103 Ioan Petru Culianu (prin cele scrise pentru un examen sau altul \u015fi publicate cu sprijinul lui Eliade) l-ar fi dep\u0103\u015fit, vezi Doamne, pe \u201ecel mai mare istoric al religiilor din secolul XX\u201d, autor al unei impresionante opere \u015ftiin\u0163ifice premiate de cele mai selecte medii academice occidentale, un fost fizician f\u0103cea eroarea s\u0103 cread\u0103 c\u0103 ascensiunea sufletului \u015fi gnosticismul ar fi diferite una de alta, c\u00e2nd (dup\u0103 Mircea Eliade) ascensiunea sufletului reprezint\u0103 doctrina central\u0103 a gnozei.<\/p>\n

F\u0103r\u0103 a re\u021bine acest lucru pe care Eliade \u00eel scrisese \u00eentr-una din cele dou\u0103 scurte prefe\u0163e la c\u0103r\u0163ile lui Culianu din 1984, H. R. Patapievici subliniaz\u0103 c\u00e2t poate el de ap\u0103sat c\u0103 originalitatea celor scrise de Culianu despre ascensiunea la cer a sufletului si modul genial de a pune problema gnosticismului au reprezentat dou\u0103 contribu\u0163ii majore ale lui Ioan P. Culianu ca istoric al religiilor. Prin aceste \u201einovatoare\u201d dou\u0103 contribu\u0163ii el l-ar fi l\u0103sat cu mult \u00een urm\u0103 pe \u201cidolul lui din adolescen\u0163\u0103\u201d (Leon Volovici). Bucuros de o asemenea g\u0103selni\u021b\u0103, f\u0103r\u0103 alte argument\u0103ri, Patapievici scrie c\u0103 cele dou\u0103 contribu\u0163ii \u201egeniale\u201d ale lui Culianu, ar dep\u0103\u015fi cu mult demersul eliadesc.<\/p>\n

Fa\u021b\u0103 de asemenea p\u0103reri (manipulatoare prin obsesiva lor repetare), ivite din tot soiul de neputin\u021be, un simplu comentariu pe site-ul Amazon aduce lucrurile pe f\u0103ga\u0219ul normal, oferind indirect impresia unei lumi necople\u0219it\u0103 pe de-a-ntregul de minciun\u0103. Iat\u0103 ce scria \u201eAlex\u201d \u00een marginea edi\u021biei de buzunar a dic\u021bionarului (Mircea Eliade, Dictionnaire des religions,<\/em> Poche, 2000; 2003), unde apare trecut cu litere mari numele lui Mircea Eliade \u0219i cu litere mai m\u0103runte numele compilatorului care a \u00eengrijit volumul: \u201eMircea Eliade nous gratifie, comme \u00e0 son habitude d\u2019un chef d\u2019oeuvre de recherche, de comparaisons, d\u2019analyses qui permettent d\u2019entrer dans l\u2019intimit\u00e9 de nombreuses religions m\u00e9connues, ainsi que d\u2019avoir le regard on ne peut plus objectif d\u2019un expert en toutes religions sur les grandes religions du livre, avec lesquelles il est bien plus difficile de prendre du recul. Si certaines analyses sont parfois un peu courtes, ce dictionnaire est pour moi une mine d\u2019informations et un chef d\u2019oeuvre de pr\u00e9cision\u201d (17 iulie 2002).<\/p>\n

Doar \u00een spa\u021biul fostei terori poli\u021biene\u0219ti \u0219i ideologice comuniste, spa\u021biu al perseverentei manipul\u0103ri \u00eentru s\u0103ltarea lui Culianu deasupra lui Eliade, gogom\u0103nia lui Patapievici de a separa gnosticismul de ascensiunea sufletului pentru a le considera dou\u0103 \u201ccatene tematice\u201d diferite o g\u0103sim preluat\u0103 de E. Iricinschi \u00een postfa\u0163a scris\u0103 de el pentru volumul Experien\u0163e ale extazului<\/em> (Nemira, Bucure\u0219ti, 1998).<\/p>\n

Note\u00a0\u0219i considera\u021bii marginale:<\/p>\n

    \n
  1. vezi dr. Andrei Pandrea, 1940: Romania <\/em>sf\u00e2rtecat\u0103<\/em>, \u00een rev. \u201eCuv\u00e2ntul Rom\u00e2nesc\u201d (Canada), aprilie 1991, pg.13.<\/li>\n
  2. Din cauza terorii dezl\u0103n\u0163uite din primele zile ale lunii septembrie 1940 de guvernul maghiar de ocupa\u0163ie, 150 000 de rom\u00e2ni s-au refugiat din Transilvania de Nord. Mul\u0163i dintre cei r\u0103ma\u015fi au fost arunca\u0163i \u00een lag\u0103rele de la Satu Mare, Carei, T\u00e2rgul Mure\u015f, Marghita, Some\u015feni, Zal\u0103u, Priscop-Landany \u015fi \u00een \u00eenchisorile din Cluj, Oradea, Gherla, Sighet, Baia Mare, Sf. Gheorghe si din interiorul Ungariei (Seghedin, Debre\u0163in, Budapesta, Bekes-Csaba, etc). Masacrele, omorurile, schingiuirile cu scosul ochilor, zdrobitul membrelor, b\u0103tutul cuielor \u00een spinare, sp\u00e2nzurare cu capul \u00een jos p\u00een\u0103 la pierderea min\u0163ilor, \u00eenjungheri cu baioneta si aruncarea \u00een celule pentru o moarte mai lent\u0103, m\u0103cel\u0103rirea copiilor, femeilor si b\u0103tr\u00e2nilor, masacrele \u00een mas\u0103 cu focuri de mitralier\u0103 au totalizat 19 040 de atrocit\u0103\u0163i \u00een jude\u0163ele Bihor (3 598), Ciuc (538), Cluj (6 256), Maramure\u015f (284), Mure\u015f (2 534), N\u0103s\u0103ud (167), Odorhei (179), Satu Mare (1 216), S\u0103laj (1880), Some\u015f (1623), Trei Scaune (765), toate petrecute \u00eentre 1 sept. 1940 si 15 mai 1941 (v. Teroarea hortyst\u0103 din Nord-Vestul Rom\u00e2niei \u00eentre sept. 1940 \u015fi oct. 1944<\/em>, Ed. Politic\u0103, Bucure\u0219ti, 1985 si Almanahul Steaua<\/em>, Cluj-Napoca, 1985).<\/li>\n
  3. Editura Humanitas nu men\u021bioneaz\u0103 distinc\u021biile academice care i-au fost oferite lui Mircea Eliade: \u00abSewell L. Avery Distinguished Service Professor \u00bb (1964); Membru al \u00abAmerican Academy of Arts and Science\u00bb (11 mai 1966); Doctor Honoris Causa al Universit\u0103\u021bii din Yale (iunie 1966); \u00abChristian Culture Award Gold Medal for 1968\u00bb, Univ. Windsor (Canada); Doctor Honoris Causa la Universitatea Na\u021bional\u0103 din La Plata (Argentina), 1969 ; \u201cProfessor Extraordinario de la Escuela de Estudios Orientales, 1969 (Univ. San Salvador); Doctor Honoris Causa in Sacred Theology, Ripon College, 1969; Doctor Honoris Causa of Humane Letters, Loyola University (Chicago); Membru al Academiei Britanice (8 iulie 1970); Doctor Honoris Causa in Science of Religion, Boston College (iunie 1971); Doctor Honoris Causa of Law, La Satte College, Philadelphia (17 mai 1972); Doctor Honoris Causa of Humane Letters, Oberlin College (21 mai 1972); Membru al Academiei Austriece de Stiin\u021b\u0103, Viena (23 mai 1973); Doctor Honoris Causa of Letters, Univ. of Lancaster (16 aug. 1975); Membru coresp. al Academiei Regale Belgiene (sept 1975); Doctor Honoris Causa al Univ. Sorbone (Paris, 14 febr.1976); Membru al Acad. de Limb\u0103 si literatur\u0103 francez\u0103, Bruxelles (15 febr.1977); Membru al Academiei Regale Belgiene (18 febr. 1977); Premiat de Academia francez\u0103 pentru \u00ab Istoria credin\u021belor \u0219i ideilor religioase \u00bb, iunie 1977; Legiunea de onoare, Paris, 11 sept.1978, etc (vezi Isabela Vasiliu-Scraba, Mircea Eliade \u0219i bra\u021bul lung al Inchizi\u021biei comuniste<\/em>, dou\u0103 variante mai scurte au ap\u0103rut pe h\u00e2rtie \u00een rev. \u201eAcolada\u201d, Satu Mare, anul VIII, nr. 11 (84), noiembrie 2014, p.12 si p.22 \u0219i \u00een rev. \u201eTribuna\u201d, Cluj-Napoca, nr. 269\/2013, p.12; URL https:\/\/www.academia.edu\/33591941\/Isabela_Vasiliu-Scraba_Mircea_Eliade_%C8%99i_bra%C8%9Bul_lung_al_Inchizi%C8%9Biei_comuniste<\/a> .<\/li>\n<\/ol>\n

    Repere bibliografice:<\/strong><\/p>\n

    1-Isabela Vasiliu-Scraba, Martirii \u00eenchisorilor \u00een viziunea lui Mircea Eliade si a P\u0103rintelui Arsenie Boca<\/em>, pe h\u00e2rtie \u00a0 \u00een rev. \u201eTribuna\u201d (Cluj-Napoca), nr. 255\/2013, pp.9-10; https:\/\/isabelavs2.wordpress.com\/parintele-arsenie-boca\/noaptea-de-sanziene\/<\/a> ; sau, o variant\u0103 mai scurt\u0103, \u00een rev. \u201eNord literar\u201d, Baia Mare, nr. 2 (93), februarie 2011, http:\/\/www.nord-literar.ro\/index.php?option=com_content&task=view&id=998&Itemid=46<\/a> .<\/p>\n

    2-Isabela Vasiliu-Scraba, Cum l-a minimalizat A. Ple\u0219u, un fals filosof al religiilor, pe Mircea Eliade<\/em>, pe h\u00e2rtie \u00een rev. \u201eTribuna\u201d, Cluj-Napoca, anul XIII, 1-15ian., nr. 272\/2014, pp.15-16; https:\/\/www.scribd.com\/document\/191358853\/IsabelaVScrabaEliadePlesu<\/a> sau https:\/\/isabelavs2.wordpress.com\/mircea-eliade\/isabelavs-plesueliade10\/<\/a> .<\/p>\n

    3-Isabela Vasiliu-Scraba, Un al patrulea volum de Istoria credin\u021belor si ratatele colabor\u0103ri ale lui Eliade cu I.P. Culianu<\/em>, pe h\u00e2rtie \u00een rev. \u201eArge\u0219\u201d, Pite\u0219ti, Anul IX (XLIV), Nr.4 (322), aprilie 2009, p. 22, sau http:\/\/www.isabelavs.go.ro\/Articole\/Culianu_in_colab3.htm<\/a> .<\/p>\n

    4- Isabela Vasiliu-Scraba, Moartea spiritual\u0103 \u00een receptarea din \u021bar\u0103 \u0219i visul premonitoriu al lui Eliade<\/em>, pe h\u00e2rtie \u00een rev. \u201eArge\u0219\u201d, Pite\u0219ti, Anul VIII (XLIII), Nr.12 (318), dec. 2008, p. 36, https:\/\/fr.scribd.com\/doc\/234897986\/IsabelaVasiliuScrabaReceptareEliade<\/a> si \u00een \u201eRevista Rom\u00e2n\u0103\u201d, Ia\u0219i, nr. 55\/ 2009, pp 16- 17, http:\/\/astra.iasi.roedu.net\/pdf\/nr55p16-17.pdf<\/a> .<\/p>\n

    5-Isabela Vasiliu-Scraba, Mircea Eliade \u00eentr-o colaborare cu bucluc<\/em>, \u00een rev. \u201eJurnalul literar\u201d, Bucure\u0219ti, ian.- martie 2010; https:\/\/fr.scribd.com\/doc\/226206379\/IsabelaVasiliuScrabaEliadeCuliBeletristica<\/a>.<\/p>\n

    6-Isabela Vasiliu-Scraba, Mic\u0219orarea lui Eliade si gonflarea lui Culianu prin felurite tertipuri<\/em>, pe h\u00e2rtie \u00een rev. \u201eTribuna\u201d (Cluj-Napoca), nr. 266\/2013, pp. 7-8 si nr. 267\/ 2013, pp. 5-6, octombrie; on-line \u00een revista canadian\u0103: http:\/\/www.alternativaonline.ca\/IVS1312.html<\/a> ; sau https:\/\/fr.scribd.com\/doc\/179318328\/IsabelaVScrabaMicsorareEliadeGonflareCulianu<\/a> .<\/p>\n

    7-Isabela Vasiliu-Scraba, Noica despre arherul istoric \u00eentrupat de Mircea Eliade<\/em>, pe h\u00e2rtie \u00een rev. \u201eTribuna\u201d, Cluj-Napoca, nr. 253\/2013, pp. 4-6, sau http:\/\/www.isabelavs.go.ro\/Articole\/IsabelaVS-8Noica-Tabor.htm<\/a><\/p>\n

    8-Isabela Vasiliu-Scraba, Eliade \u0219i detractorii lui<\/em>, sau R\u0103fuiala oamenilor de r\u00e2nd cu omul superior<\/em>, fragmentar pe h\u00e2rtie \u00een rev. \u201eAcoalda\u201d, Satu Mare, nr.4, aprilie 2014, p.15; on-line \u00een revista american\u0103: http:\/\/www.clipa.com\/a7934-Isabela-Vasiliu-Scraba-Eliade-si-detractorii-lui-sau-Rafuiala-oamenilor-de-r226-nd-cu-omul-superior.aspx<\/a> ; sau, o variant\u0103 mai elaborat\u0103 din site-ul personal: https:\/\/isabelavs2.wordpress.com\/mircea-eliade\/isabelavs-eliadedetractori4\/<\/a> .<\/p>\n

    9- Isabela Vasiliu-Scraba, Ceva despre \u0218coala t\u0103irist\u0103 inaugurat\u0103 de Nae Ionescu<\/em>, pe h\u00eertie \u00een rev. \u201eTribuna\u201d (Cluj-Napoca), nr. 258\/2013, 1-15 iunie 2013, pp.4-5, sau https:\/\/isabelavs2.wordpress.com\/articole\/isabelavs-memorialistica2tribuna258\/<\/a> ; sau: https:\/\/www.academia.edu\/34577080\/Isabela_Vasiliu-Scraba_Ceva_despre_%C8%98coala_tr%C4%83irist%C4%83_inaugurat%C4%83_de_Nae_Ionescu<\/a> .<\/p>\n

    10-Isabela Vasiliu-Scraba, Wikipedia.ro confiscat\u0103 de o mafie cu interese ascunse<\/em>, pe h\u00e2rtie \u00een rev. \u201eVatra veche\u201d, Anul VI, nr.2 (62), febr. 2014, pp.46-50, http:\/\/isabelavs.go.ro\/Articole\/IsabelaVS-WIKIPEDIAro19.htm<\/a> , sau varianta intitulat\u0103 Wikipedia.ro citit\u0103 printre r\u00e2nduri<\/em>, http:\/\/blogideologic.wordpress.com\/2013\/06\/02\/isabela-vasiliu-scraba-wikipedia-ro-citita-printre-randuri\/<\/a><\/p>\n

    11-Isabela Vasiliu-Scraba, R\u0103bdarea \u00eengereasc\u0103 a lui Mircea Eliade cu Ioan Petru Culianu<\/em>, \u00een rev. \u201eOglinda literar\u0103\u201d, Foc\u0219ani, Anul VII, nr. 84, dec. 2008, p.3956, sau http:\/\/www.isabelavs.go.ro\/Articole\/rabdareaEliade8.htm \/<\/a><\/p>\n

    12-Isabela Vasiliu-Scraba, Mircea Eliade la 25 de ani de la moartea acestuia \u0219i la 30 de ani dup\u0103 moartea discipolului s\u0103u, Sergiu Al-George,<\/em> pe h\u00e2rtie \u00een rev. \u201eAcolada\u201d, Satu Mare, nr.10, octombrie 2011, p.6, 7, si 26, online la http:\/\/www.scribd.com\/doc\/167095578\/Isabela-Vasiliu-Scraba-In-%C5%A3ara-lui-Mircea-Eliade-la-25-de-ani-de-la-moartea-acestuia-%C5%9Fi-la-30-de-ani-dup%C4%83-moartea-discipolului-s%C4%83u-Sergiu-Al-Georg<\/a>e ; sau\u00a0\u00a0 http:\/\/isabelavs.go.ro\/Articole\/IsabelaVS-11Precizari-Wendy_despreCulianu.htm<\/a><\/p>\n

    13- Isabela Vasiliu-Scraba, Despre lipsa de individualizare a c\u0103l\u0103ilor, <\/em>sau Despre lipsa individualiz\u0103rii anchetatoarei din romanul eliadesc \u201ePe Strada M\u00e2ntuleasa\u201d<\/em>, pe h\u00e2rtie \u00een rev. \u201eTribuna\u201d, Cluj-Napoca, anul XII, 16-28febr., nr. 251\/2013, pp.20-21, sau http:\/\/fr.scribd.com\/doc\/172501135\/IsabelaVScrabaEliadeStrMantuleasa<\/a> .<\/p>\n

    14- Isabela Vasiliu-Scraba, Acad. M. Eliade \u0219i neo-iob\u0103gia ideologic\u0103 post-decembrist\u0103<\/em>; \u00een rev. \u201eAcolada\u201d, Satu Mare, nr.3 (100)\/2016, p.14 ; on line https:\/\/isabelavs2.wordpress.com\/mircea-eliade\/isabelavs-acadmieliade\/<\/a>; sau http:\/\/www.scribd.com\/doc\/200150811\/IsabelaVasiliuScrabaAcadEliade<\/a> .<\/p>\n

    15- Isabela Vasiliu-Scraba, Mircea Eliade despre neo-platonismul din arta lui Camilian Demetrescu<\/em>, pe h\u00e2rtie \u00een rev. \u201eTribuna\u201d, Cluj-Napoca, nr. 264\/2013, pp. 28-29, sau http:\/\/www.isabelavs.go.ro\/Articole\/IsabelaVS-Eliade10-Camilian.htm<\/a> sau online \u00een Revista \u201eAgero\u201d din Stuttgart, https:\/\/fr.scribd.com\/doc\/168929559\/IsabelaVasiliuScrabaEliadeCamilianDemetrescu .<\/a><\/p>\n

    16- Isabela Vasiliu-Scraba, Contextualiz\u0103ri. Elemente pentru o topologie a prezentului<\/em>, Slobozia, Ed. Star Tipp, 2002, ISBN 973-8134-24-2; http:\/\/www.worldcat.org\/search?q=Isabela+vasiliu-scraba&qt=owc_search<\/a> .<\/p>\n

    17- Isabela Vasiliu-Scraba, Eliade \u0219i unul dintre turn\u0103torii s\u0103i anonimiza\u021bi, <\/em>\u00een rev. \u201eAcolada\u201d, Satu Mare, Anul XI, nr.1 (110) ianuarie 2017, p.17, fragmente de articol ; https:\/\/isabelavs2.wordpress.com\/mircea-eliade\/secuculieliade\/<\/a> .<\/p>\n

    18- Isabela Vasiliu-Scraba, Himericul discipolat de la P\u0103ltini\u0219, pretext de fin\u0103 ironie din partea lui Noica<\/em>; pe h\u00e2rtie \u00een rev. \u201eAcolada\u201d, Satu Mare, nr.4 (67), 2013, pp.16- 17; https:\/\/www.cadranpolitic.ro\/scoala-paltinis-ii\/<\/a> ; fragmentar: https:\/\/blogideologic.wordpress.com\/2013\/04\/08\/isabela-vasiliu-scraba-himera-discipolatului-de-la-paltinis\/<\/a> .<\/p>\n

    19- Isabela Vasiliu-Scraba, Himera \u201e\u0218colii de la P\u0103ltini\u0219\u201d, ironizat\u0103 de Noica<\/em>; pe h\u00e2rtie \u00een rev. Acolada, nr.2 (65), febr. 2013, p.16 si p.22; https:\/\/www.cadranpolitic.ro\/misterul-needitarii-operelor-complete-ale-filozofului-noica-2\/<\/a> ; sau on-line https:\/\/isabelavs2.wordpress.com\/constantin-noica\/himera1scoalapaltinis9\/<\/a> .<\/p>\n

    20- Isabela Vasiliu-Scraba, Pelerinaj la P\u0103ltini\u0219ul lui Noica<\/em> ; https:\/\/isabelavs2.wordpress.com\/constantin-noica\/pelerinaj-noica\/<\/a> .<\/p>\n

    21- Isabela Vasiliu-Scraba, Metafizica lui Nae Ionescu \u00een unica \u0219i dubla ei \u00eenf\u0103\u021bi\u0219are<\/em>, Slobozia, Ed. Star Tipp, 2000, ISBN 973-8134-06-4; https:\/\/philpapers.org\/rec\/VASMLN<\/a> ; a se vedea \u0219I http:\/\/www.worldcat.org\/title\/metafizica-lui-nae-ionescu-in-unica-si-in-dubla-ei-infatisare\/oclc\/48753439<\/a> .<\/p>\n

    22- Isabela Vasiliu-Scraba, \u201eOrice mare inteligen\u021b\u0103 basculeaz\u0103 \u00eentre filozofie \u0219i religie\u201d sau Nae Ionescu \u0219i Petre \u021au\u021bea<\/em>, pe h\u00e2rtie \u00een rev. \u201eTribuna\u201d, Cluj-Napoca, nr. 296\/2015, \u0219i nr. 304\/2015 ; on-line \u00een rev. \u201eClipa\u201d, California, SUA, dec. 2014 http:\/\/www.clipa.com\/a12740-ORICE-MARE-INTELIGENTA-BASCULEAZA-206-NTRE-RELIGIE-SI-FILOZOFIE-Petre-Tutea.aspx<\/a> ; sau https:\/\/isabelavs2.wordpress.com\/nae-ionescu\/isabelavs-tuteanae\/<\/a> .<\/p>\n

    23- Isabela Vasiliu-Scraba, \u00cen labirintul r\u0103sfr\u00e2ngerilor.Nae Ionescu prin discipolii s\u0103i : \u021au\u021bea, Cioran, Noica, Eliade, Mircea Vulc\u0103nescu \u0219i Vasile B\u0103ncil\u0103<\/em>, Slobozia, Ed. Star Tipp, 2000, ISBN 973-8134-05-6; https:\/\/philpapers.org\/archive\/VASILR.pdf<\/a>\u00a0\u00a0 .<\/p>\n

    24-Isabela Vasiliu-Scraba, Noica printre oamenii mici \u0219i mari ai culturii noastre la 25 de ani de la moarte<\/em>; pe h\u00e2rtie \u00een rev. \u201eAcolada\u201d, Satu Mare, Anul VI, nr. 2 (52), febr. 2012, p.19; http:\/\/www.totpal.ro\/isabela-vasiliu-scraba-noica-printre-oamenii-mici-si-mari-ai-culturii-noastre-la-25-de-ani-de-la-moarte\/<\/a> .<\/p>\n

    25- Isabela Vasiliu-Scraba, Filozofia lui Noica \u2013 \u00eentre fantasm\u0103 si luciditate<\/em>, Slobozia, 1992; https:\/\/philpapers.org\/rec\/VASFLC<\/a> .<\/p>\n

    26-Isabela Vasiliu-Scraba, Noica \u00een cifru \u201ehumanist\u201d<\/em>, pe h\u00e2rtie \u00een \u201eAcolada\u201d, Satu Mare, anul V, nr 4 (42), aprilie 2011, p.16; https:\/\/isabelavs2.wordpress.com\/isabelavasiliuscrabanoicahumanitas5\/<\/a>\u00a0\u00a0 .<\/p>\n

    27- Isabela Vasiliu-Scraba, Mircea Eliade \u00een diverse wikipedii<\/em>, pe h\u00e2rtie \u00een rev.\u201eTribuna\u201d, Cluj-Napoca, anul XII, nr.269\/ 2013, p.12 ; https:\/\/isabelavs2.wordpress.com\/mircea-eliade\/isabelavs-eliadewikipedii5\/<\/a> .<\/p>\n

    28- Isabela Vasiliu-Scraba, Mircea Eliade, Vintil\u0103 Horia \u0219i un istoric r\u0103pit prin Berlinul de est<\/em>, pe h\u00e2rtie<\/p>\n

    \u00een rev. \u201eTribuna\u201d, Cluj-Napoca, anul XV, nr.333\/ 2016, pp.19-20 \u0219i nr.334\/ 2016, p. 25; on-line https:\/\/isabelavs2.wordpress.com\/isabelavs-auredecei\/<\/a> .<\/p>\n

    29- Isabela Vasiliu-Scraba, Suspecta moarte a lui Noica<\/em>, pe h\u00e2rtie \u00een rev. \u201ePlumb\u201d, Bac\u0103u, Anul V, nr.34,ianuarie 2010, p.4; http:\/\/isabelavs.go.ro\/Articole\/NoicaSfarsit4.htm<\/a> .<\/p>\n

    30- Isabela Vasiliu-Scraba, O carte premiat\u0103 sub \u0219ocul \u201esperieturii cu termeni grece\u0219ti\u201d<\/em>: Virgil Ciomo\u0219, Timp \u0219i eternitate, Bucure\u0219ti, 2000, pe h\u00e2rtie \u00een rev.\u201eTribuna\u201d, Cluj-Napoca, anul XIII, nr.295\/ 2014, pp.19-20; \u00een rev. \u201eClipa\u201d, SUA, dec. 2014 ; http:\/\/www.clipa.com\/print_a12738-O-carte-premiata-sub-socul-sperieturii-cu-termeni-grecesti%E2%80%9D.aspx<\/a> .<\/p>\n

    31- Isabela Vasiliu-Scraba, Filozoful Noica, un marginalizat al culturii comuniste \u0219i postcomuniste<\/em>, \u00een \u201eTribuna\u201d, Cluj-Napoca, nr.282\/2014, pp.23-25\u00a0; https:\/\/isabelavs2.wordpress.com\/constantin-noica\/isabelavs-noicalistaneagra8\/<\/a>.<\/p>\n

    32- Isabela Vasiliu-Scraba, Dialoguri cu Eliade \u00eentrerupte printr-o colaborare ratat\u0103 de Culianu<\/em>, \u00een \u201ePoesis\u201d, Satu Mare, Anul XXI, Nr. 228-229-230, ianuarie-martie, 2010, pp.74-78; https:\/\/www.scribd.com\/document\/188003307\/IsabelaVScrabaEliadeCuliBeletristica<\/a> .<\/p>\n

    33-Isabela Vasiliu-Scraba, Modelul Antim \u0219i modelul P\u0103ltini\u0219<\/em>, \u00een rev. \u201eClipa\u201d, SUA, Anul XXV, iunie 2015; http:\/\/www.clipa.com\/a13398-Modelul-Antim.aspx<\/a>\u00a0\u00a0 .<\/p>\n

    34- Isabela Vasiliu-Scraba, Nae Ionescu despre superbia animi\u201d<\/em>, pe h\u00e2rtie \u00een \u201eAcolada\u201d, Satu Mare, anul X, nr 6 (103), iunie 2016, p. 10; https:\/\/isabelavs2.wordpress.com\/nae-ionescu\/isabelavs-creatiune\/<\/a> .<\/p>\n

    35- Isabela Vasiliu-Scraba, Platon la doi fo\u0219ti discipoli ai Profesorului Nae Ionescu: Mircea Vulc\u0103nescu \u0219I Mircea Eliade<\/em>, pe h\u00e2rtie \u00een \u201eTribuna\u201d, Cluj-Napoca, anul XV, nr.342\/ 2016, p.10 \u0219i p.31; https:\/\/isabelavs2.wordpress.com\/vulceliadeplaton\/<\/a> .<\/p>\n

    36- Isabela Vasiliu-Scraba, Rom\u00e2nismul lui Mircea Eliade \u0219i teroarea istoriei<\/em>, pe h\u00e2rtie \u00een \u201eAcolada\u201d, Satu Mare, anul X, nr 10 (107), octombrie 2016, p.13; https:\/\/isabelavs2.wordpress.com\/mircea-eliade\/romanismeliade\/<\/a> .<\/p>\n

    37- Isabela Vasiliu-Scraba, False dispute cu ideile lui Mircea Eliade \u0219i cu Nae Ionescu<\/em>, pe h\u00e2rtie \u00een \u201eAcolada\u201d, Satu Mare, anul XI, nr 6 (115), iunie 2017 ; https:\/\/isabelavs2.wordpress.com\/isabelavs-polemicaeliadenae\/<\/a> .<\/p>\n

    Autoare: ISABELA VASILIU-SCRABA, vezi fi\u0219a scriitoarei \u00eenainte de vandalizarea ei de c\u0103tre birocratul Mycomp care \u00eendep\u0103rteaz\u0103 din wikipedia informa\u021biile despre studiile ei post-universitare si din titlurile c\u0103r\u021bilor pe care scriitoarea le-a publicat \u00een post-comunism: https:\/\/isabelavs2.files.wordpress.com\/2014\/12\/fisa-din-wikipedia-ro.pdf<\/a> .<\/p>\n

    Chiar \u0219i vandalizat\u0103, fi\u0219a Isabelei Vasiliu-Scraba din WIKIPEDIA.ro este deseori cenzurat\u0103 (adic\u0103 inten\u021bionat ocolit\u0103) de c\u00e2teva motoare de c\u0103utare.<\/p>\n

    \u00a0<\/strong><\/p>\n

    Cuvinte cheie<\/strong>: Mircea Eliade, filozofie, cultur\u0103, istorie literar\u0103, totalitarism comunist, deten\u021bie politic\u0103; Securitate, manipulare, Wikipedia.ro confiscat\u0103, Isabela Vasiliu-Scraba.<\/p>\n

    Sursa:https: https:\/\/isabelavs2.wordpress.com\/micsorat-eliade-gonflat-secuculi\/<\/a><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

    Mic\u0219orat-Eliade-gonflat-SecuCuli Isabela Vasiliu-Scraba, Suspendat \u00een neantul unei noi \u201eforme de remarcare\u201d (Radu Boroianu, 2015) \u201eAv\u00e2nd presimtirea dezastrelor teritoriale din vara [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-39217","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/39217","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=39217"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/39217\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":39219,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/39217\/revisions\/39219"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=39217"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=39217"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=39217"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}