{"id":39251,"date":"2018-06-07T07:08:37","date_gmt":"2018-06-07T07:08:37","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=39251"},"modified":"2018-06-07T07:08:37","modified_gmt":"2018-06-07T07:08:37","slug":"galina-martea-%e2%80%9eunire-in-cuget-si-n-simtiri%e2%80%9d-documentarul-istoriei-centenarul-unirii","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2018\/06\/07\/galina-martea-%e2%80%9eunire-in-cuget-si-n-simtiri%e2%80%9d-documentarul-istoriei-centenarul-unirii\/","title":{"rendered":"Galina MARTEA: \u201eUnire \u00een cuget \u0219i-n sim\u021biri\u201d, documentarul istoriei – Centenarul Unirii"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a>O lucrare monumental\u0103 ap\u0103rut\u0103 recent de sub tipar la Editura Anamarol din Bucure\u0219ti, coordonator \u0219i editor Rodica Elena Lupu, aceasta fiind o dedica\u021bie adev\u0103rat\u0103 \u00eentru cinstirea neamului rom\u00e2nesc \u2013 Centenarul Unirii. Este vorba de documentarul istoric \u201eUnire \u00een cuget \u0219i-n sim\u021biri\u201d, <\/em>cu subtitlul \u201eApulum-B\u0103lgrad-Alba Iulia \u2013 1 Decembrie 1918-1 Decembrie 2018 \u2013 <\/em>100<\/em>\u201d,<\/em> cu un cuprins de 296 pagini, prin intermediul c\u0103ruia ne re\u00eent\u00e2lnim cu renumi\u021bi istorici, academicieni \u0219i scriitori rom\u00e2ni clasici \u0219i contemporani: Ioan Aurel Pop (pre\u0219edintele Academiei Rom\u00e2ne), Ana Blandiana, Mihai Eminescu, Lucian Blaga, George Co\u0219buc, Octavian Goga, Vasile Alecsandri, Alexei Mateevici, \u0218tefan Octavian Iosif, Radu Brate\u0219, Vasile Militaru, Andrei Mure\u0219anu, Ioan S.Neni\u021bescu, Adrian P\u0103unescu, Marin Sorescu, Grigore Vieru, Dan Bodea, Ion Brad, Elena Armenescu, Cristian Petru B\u0103lan, Ion Dodu B\u0103lan, Florica Bud, Ionu\u021b Caragea, Carmen Aldea Vlad, Adrian Botez, Radu C\u00e2rneci, George Corbu, Evelyne Maria Croitoru, Nicolae Dabija, Rodica Elena Lupu, Galina Martea, Nicolae Drago\u0219, Sergiu G\u0103bureac, George Roca, Gheorghi\u021ba Durlan, Alexandra G\u0103lu\u0219c\u0103, Radu Gyr, Gabriela Hale, Ion Horea, Iustin Ilie\u0219iu, Niculina Merceanu, Isabela Bianca Neagu, Lucia Olaru Nenati, Octavian Paler, Maria Petrescu, Paula Romanescu, Alina-Maria St\u00e2rcea, Mariana Popa, Iuliana Paloda-Popescu, Marin Pung\u0103, Gabriela C\u0103lu\u021biu Sonnenberg, Marinela St\u0103nescu, Silvio Sticea, Maria Ileana T\u0103nase, Andrei Teodor St\u00e2rcea, Dona Tudor, George \u021a\u0103rnea.<\/p>\n

Cu o deschidere impun\u0103toare, \u00eenceputul acestei c\u0103r\u021bi \u00ee\u0219i face prezen\u021ba cu o prefa\u021b\u0103 c\u00e2t se poate de interesant\u0103, realizat\u0103 de distinsa, neobosita \u0219i talentata <\/strong>scriitoare Rodica Elena Lupu (poet\u0103 de o virtute aparte, prozatoare, jurnalist, editor, academician, Doctor Honoris Causa, etc), astfel, Domnia Sa relat\u00e2ndu-ne: \u201e<\/em>…Cuv\u00e2ntul entuziast \u015fi r\u0103spicat al celor 100 000 de oameni aduna\u0163i pe \u201eC\u00e2mpul lui Horia\u201d de la Alba Iulia, consfin\u0163ea \u015fi din punct de vedere politic o unitate de via\u0163\u0103, de limb\u0103 \u015fi de cultur\u0103, care d\u0103inuia de peste dou\u0103 mii de ani.<\/em><\/em><\/p>\n

Timp de secole, cele trei \u0163\u0103ri rom\u00e2ne\u015fti, Moldova, Muntenia, Transilvania, de\u015fi desp\u0103r\u0163ite politic, au cunoscut o dezvoltare \u00een multe privin\u0163e analog\u0103, iar leg\u0103turile dintre ele, economice, religioase, culturale, erau dintre cele mai str\u00e2nse, \u00eenc\u00e2t nimic nu le desp\u0103r\u0163ea, afar\u0103 de interesele puterilor dominante.<\/em><\/em><\/p>\n

Era inevitabil ca aceste interese s\u0103 cedeze o dat\u0103 \u015fi o dat\u0103 \u00een fa\u0163a luptei maselor \u015fi a conduc\u0103torilor lumina\u0163i.<\/em><\/em><\/p>\n

Prima biruin\u0163\u0103 pe calea unit\u0103\u0163ii na\u0163ionale se c\u00e2\u015ftig\u0103 la 24 ianuarie 1859, c\u00e2nd \u0162ara Rom\u00e2neasc\u0103 \u015fi Moldova devin Principatele Unite pentru ca doi ani mai t\u00e2rziu s\u0103 se numeasc\u0103 Rom\u00e2nia \u015fi \u00een 1877 s\u0103-\u015fi proclame independen\u0163a de stat.<\/em><\/em><\/p>\n

\u00cen aceste condi\u0163ii, devenea cu at\u00e2t mai nefireasc\u0103 \u015fi cu at\u00e2t mai odioas\u0103 men\u0163inerea unei \u00eensemnate p\u0103r\u0163i a poporului rom\u00e2n sub st\u0103p\u00e2nirea chezaro – cr\u0103iasc\u0103.<\/em><\/em><\/p>\n

Numeroase semne nu mai l\u0103sau nicio \u00eendoial\u0103 asupra faptului c\u0103, \u00een condi\u0163iile prielnice, rom\u00e2nii ardeleni, reprezent\u00e2nd majoritatea popula\u0163iei \u0163inuturilor intracarpatice, \u00ee\u015fi vor manifesta cu fermitate hot\u0103r\u00e2rea de a se uni cu fra\u0163ii lor de dincolo de mun\u0163i, realiz\u00e2nd pe veci unirea prefigurat\u0103 a lui Mihai Viteazul.<\/em><\/em><\/p>\n

Clipa Unirii a sosit la sf\u00e2r\u015fitul primului r\u0103zboi mondial.<\/em><\/em><\/p>\n

\u00cenvins\u0103 de contradic\u0163iile care o m\u0103cinau din interior \u015fi de loviturile din afar\u0103, monarhia austro-ungar\u0103 s-a destr\u0103mat, iar masele populare n-au \u00eent\u00e2rziat s\u0103-\u015fi spun\u0103 r\u0103spicat cuv\u00e2ntul. Venind din toate col\u0163urile \u0163inuturilor rom\u00e2ne\u015fti din l\u0103untrul arcului Carpa\u0163ilor, la Alba Iulia, s-a pecetluit pe \u201eC\u00e2mpul lui Horia\u201d, din preajma\u00a0Cet\u0103\u0163ii p\u0103timirii \u015fi a triumfului rom\u00e2nimii, actul solemn al voin\u0163ei nestr\u0103mutate \u015fi unanime a tuturora, care gl\u0103suia \u015fi a gl\u0103suit mereu peste veacuri:<\/em><\/p>\n

\u201eAdunarea Na\u0163ional\u0103 a tuturor rom\u00e2nilor din Transilvania, Banat \u015fi \u0162ara Rom\u00e2neasc\u0103, aduna\u0163i prin reprezentan\u0163ii lor \u00eendrept\u0103\u0163i\u0163i la Alba Iulia, \u00een ziua de 18 noiembrie stil vechi, 1 decembrie, stil nou, decreteaz\u0103 unirea acelor rom\u00e2ni \u015fi a tuturor teritoriilor locuite de d\u00e2n\u015fii \u00een Rom\u00e2nia…\u201d. Visul de veacuri s-a \u00eemplinit. Ideea cea milenar\u0103 a devenit o realitate.<\/em><\/em><\/p>\n

M\u0103re\u0163ul act, cu putere de lege \u015fi plebiscit, de la Alba Iulia, f\u0103r\u0103 seam\u0103n \u00een analele istoriei, este democratic prin form\u0103 \u015fi fond.<\/em><\/em><\/p>\n

Ziua de 1 Decembrie a devenit Ziua Na\u0163ional\u0103 a Rom\u00e2niei …\u201d <\/em>(Fragment din prefa\u021ba c\u0103r\u021bii, Rodica Elena Lupu).<\/p>\n

\u00cen continuare, cu un capitol de \u00eenceput, Ioan Aurel Pop (Pre\u0219edintele Academiei Rom\u00e2ne, prof.univ., dr., renumit istoric, publicist, scriitor), vine \u00een paginile acestuli volum cu un <\/strong>mesaj concret <\/strong>despre Unirea Transilvaniei cu Rom\u00e2nia \u0219i anume: despre \u201eIstoria Transilvaniei\u201d, \u00een acest context afirm\u00e2nd \u201e\u2026 Prin urmare, <\/em>Transilvania este parte integrant\u0103 a Rom\u00e2niei, iar acesta este un dat care nu mai suport\u0103 discu\u021bii\u201d<\/em>. Aceea\u0219i idee este prezent\u0103 printr-un alt comunicat semnificativ despre \u201eIstoria Transilvaniei, cuv\u00e2nt preliminar\u201d, aici Domnia Sa concretiz\u00e2nd: \u201e<\/em>Istoria aceasta este o propunere de tratare a trecutului transilvan, din perspectiva tuturor comunit\u0103\u0163ilor etnice \u015fi confesionale care au alc\u0103tuit Transilva-nia. Este \u015fi o pledoarie de conservare \u2013 at\u00e2t c\u00e2t se mai poate \u2013 spirituale dintr-o regiune fascinant\u0103, azi parte a Rom\u00e2niei \u015fi a unei lumi globalizate \u015fi gr\u0103bite, atente mai mult la aparen\u0163e dec\u00e2t la esen\u0163e. Aceast\u0103 istorie \u00eendeamn\u0103 la cunoa\u015ftere \u00een locul ignoran\u0163ei, la pre\u0163uire \u00een locul urii sau indiferen\u0163ei \u015fi mai ales la convie\u0163uire egal\u0103 \u00een locul confrunt\u0103rii \u015fi discrimin\u0103rii, \u00eentr-o lume \u00een care to\u0163i trebuie s\u0103 avem un loc demn\u201d<\/em>. Afirma\u021bii extraordinare despre spa\u021biul rom\u00e2nesc, care, la r\u00e2ndul lor, sunt m\u0103rturii autentice, cu suport documentar-istoric realizat \u00een timp.<\/p>\n

Cu un loc aparte, \u00een aceast\u0103 lucrare colectiv\u0103 sau, mai bine zis, \u00een aceast\u0103 antologie istoric\u0103 sunt prezen\u021bi marii scriitori rom\u00e2ni clasici (Mihai Eminescu, Lucian Blaga, George Co\u0219buc, Octavian Goga, Vasile Alecsandri, Alexei Mateevici, \u0218tefan Octavian Iosif, Radu Brate\u0219, Vasile Militaru, Andrei Mure\u0219anu, Ioan S.Neni\u021bescu) \u00a0care, cu to\u021bii, au scris \u0219i au venerat prin lucr\u0103ri literare tradi\u021biile, istoria, via\u021ba rom\u00e2nilor \u0219i, nu \u00een ultimul timp, sentimentul de dragoste fa\u021b\u0103 de p\u0103m\u00e2ntul natal-rom\u00e2nesc \u0219i fa\u021b\u0103 de \u00eentreaga na\u021biune rom\u00e2n\u0103. Printre paginile respective ne re\u00eent\u00e2lnim cu opera literar\u0103 a poetului, dramaturgului, folcloristului, omului politic, ministru \u0219i diplomat, Vasile Alecsandri care, la r\u00e2ndul lui, a onorat cu mult\u0103 demnitate \u00eentreg neamul rom\u00e2nesc prin poemul HORA UNIRII, astfel exclam\u00e2nd: \u201eHai s\u0103 d\u0103m m\u00e2n\u0103 cu m\u00e2n\u0103\/ Cei cu inim\u0103 rom\u00e2n\u0103,\/ S\u0103-nv\u00e2rtim hora fr\u0103\u0163iei\/ Pe p\u0103m\u00e2ntul Rom\u00e2niei!…\u201d<\/em>, respectiv, cu aceea\u0219i noble\u021be, prin poemul OD\u0102 OSTA\u015eILOR ROM\u00c2NI: \u201e<\/em>Juni osta\u015fi ai \u0163\u0103rii mele, \u00eensemna\u0163i cu stea \u00een frunte!\/ <\/em>Dragii mei vultani de c\u00e2mpuri, dragii mei \u015foimani de munte!\/ Am c\u00e2ntat \u00een tinere\u0163e str\u0103mo\u015feasc\u0103 vitejie,\/ Vitejie f\u0103r\u0103 seam\u0103n pe-acel timp de grea urgie\/ Ce la vechiul nostru nume au adaos un renume\/ Dus pe Dun\u0103rea \u00een Marea \u015fi din Marea dus \u00een lume!…\u201d.<\/em> Cu o m\u00e2ndrie deosebit\u0103, recitim \u00een aceast\u0103 lucrare \u0219i versurile distinsului scriitor, poet, jurnalist, \u00a0Mihai Eminescu, dedicate \u021b\u0103rii rom\u00e2ne\u0219ti: \u201eCe-\u0163i doresc eu \u0163ie, dulce Rom\u00e2nie,\/ \u0162ara mea de glorii, \u0163ara mea de dor?\/ Bra\u0163ele nervoase, arma de t\u0103rie,\/ La trecutu-\u0163i mare, mare viitor!\/ Fiarb\u0103 vinu-n cupe, spumege pocalul,\/ Dac\u0103 fiii-\u0163i m\u00e2ndri aste le nutresc;\/ C\u0103ci r\u0103m\u00e2ne st\u00e2nca, de\u015fi moare valul,\/ Dulce Rom\u00e2nie, asta \u0163i-o doresc\u201d<\/em> (CE-\u0162I DORESC EU \u0162IE DULCE ROM\u00c2NIE). Trec\u00e2nd la versurile lui Lucian Blaga <\/strong>ne reg\u0103sim prin sentimentul sacru fa\u021b\u0103 de cei dragi sufletelor noastre – p\u0103rin\u021bi, bunei, \u00a0str\u0103bunei: \u201e<\/em>Coboar\u0103-n lut p\u0103rin\u0163ii, r\u00e2nd pe r\u00e2nd,<\/em>\/<\/em> \u00cen timp ce-n noi mai cresc gr\u0103dinile.<\/em>\/<\/em> Ei vor s\u0103 fie r\u0103d\u0103cinile,<\/em>\/<\/em> prin cari ne prelungim pe sub p\u0103m\u00e2nt<\/em>\u201d<\/em> (P\u0102RIN\u0162II). Este prezent \u00een lucrare \u0219i Octavian Goga, fiind considerat \u00ee<\/em>nt<\/em>\u00e2<\/em>iul mare poet al genera<\/em>\u021b<\/em>iei Unirii de la 1918<\/em>. Pe c\u00e2nd Alexei Mateevici, <\/strong>\u00een istoria literaturii rom\u00e2ne a r\u0103mas ca un mare poet basarabean prin realizarea poeziei Limba noastr\u0103,<\/em> care, \u00een timp, a dob\u00e2ndit o adev\u0103rat\u0103 valoare de simbol: \u201e<\/em>Limba noastr\u0103-i o comoar\u0103\/ \u00cen ad\u00e2ncuri \u00eenfundat\u0103\/ Un \u015firag de piatr\u0103 rar\u0103\/ Pe mo\u015fie rev\u0103rsat\u0103<\/em>\u201d<\/em> (LIMBA NOASTR\u0102). \u00cens\u0103 Ioan S.Neni\u021bescu este autorul versurilor cunoscutului c\u00e2ntec patriotic \u201ePui de lei<\/em>\u201d, muzica fiind compus\u0103 de Ionel G.Br\u0103tianu, precum \u0219i al poeziei \u201e\u021aara mea\u201d,<\/em> adus\u0103 \u00een con\u0219tiin\u021ba publicului rom\u00e2n postbelic \u0219i contemporan prin intermediul c\u00e2nt\u0103re\u021bului Tudor Gheorghe: \u201eEroi au fost, eroi sunt \u00eenc\u0103\/ \u015ei-or fi \u00een neamul rom\u00e2nesc!\/ C\u0103ci rup\u0163i sunt ca din tare st\u00e2nc\u0103\/ Rom\u00e2nii ori \u015fi unde cresc\u201d<\/em> (PUI DE LEI). Iar George Co\u0219buc, cu mult\u0103 demnitate pentru \u021b\u0103r\u00e2na natal\u0103, scrie: \u201ePatria ne-a fost p\u0103m\u00e2ntul\/ Unde ne-au tr\u0103it str\u0103mo\u015fii,\u201d<\/em> (PATRIA ROM\u00c2N\u0102). La fel, Radu Brate\u0219 \u00ee\u0219i exprim\u0103 st\u0103rile suflete\u0219ti prin aspira\u021bia de re\u00eentregire a neamului rom\u00e2nesc, cu Basarabia, bucata de p\u0103m\u00e2nt rupt\u0103 de la patria-mam\u0103 Rom\u00e2nia: \u201e<\/em>L\u00e2ng\u0103 apa Prutului,\/ Cale nu-i, c\u0103rare nu-i,\/ Numai mla\u015ftin\u0103 \u015fi stuf,\/ Numai trud\u0103 \u015fi n\u0103duf.\/ V\u00e2nturi vin din r\u0103s\u0103rit\/ S\u0103 d\u0103r\u00e2me ce-am cl\u0103dit.\/ Vin ar\u015fi\u0163e \u015fi furtuni\/ Peste anii no\u015ftri buni\u201d <\/em>(L\u00c2NG\u0102 APA PRUTULUI).<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0 Dintr-un context \u00een altul revenim pe parcurs la scriitorii rom\u00e2ni contemporani care, cu acela\u0219i har scriitoricesc, au prosl\u0103vit \u0219i prosl\u0103vesc \u021binuturile natale, limba rom\u00e2n\u0103, victoriile \u0219i obiceiurile prin intermediul c\u0103rora exist\u0103 poporul rom\u00e2n. Astfel, Adrian P\u0103unescu prin versurile sale red\u0103 sentimentul de \u00eencredere deplin\u0103 pentru re\u00eentregirea \u021b\u0103rii rom\u00e2ne\u0219ti, vibr\u00e2nd real prin sunetul de clopot care ar putea\u00a0 aduce pacea \u0219i bucuria unui neam \u00eentr-un viitor apropiat: \u201eDin om \u00een om se-aude un clopot departe,\/ De dincolo de via\u0163\u0103, de dincolo de moarte,\/ \u00cel duc pe umeri Mo\u0163ii din Apuseni \u00eencoace,\/ Miroase-a v\u00e2rf de munte \u0219i a \u0219tergar de pace,\/ Un clopot care poart\u0103 un semn divin \u00een sine,\/ C\u0103 \u0219tie s\u0103 vorbeasc\u0103 \u0219i \u0219tie s\u0103 suspine,\/ Un clopot ce arat\u0103 \u015fi mor\u0163ii, dar \u015fi mirii,\/ C\u0103-i clopotul n\u0103dejdii \u015fi al re\u00eentregirii,\u201d <\/em>(CLOPOTUL RE\u00ceNTREGIRII). Iar Grigore Vieru prin poemul Scrisoare din Basarabia<\/em> depl\u00e2nge vremurile negre din trecut \u0219i, \u00een acela\u0219i timp, \u00ee\u0219i deschide sufletul fra\u021bilor de peste Prut, spun\u00e2ndu-le c\u00e2t de mult \u00eei iube\u0219te, nec\u0103t\u00e2nd la faptul c\u0103 vorbe\u0219te o limb\u0103 rom\u00e2n\u0103 deformat\u0103: \u201eCu vorba-mi str\u00e2mb\u0103 \u015fi pripit\u0103\/ Eu \u015ftiu c\u0103 te-am r\u0103nit, spun\u00e2nd\/ C\u0103 mi-ai luat \u015fi grai, \u015fi pit\u0103,\/ \u015ei-ai n\u0103v\u0103lit pe-al meu pam\u00e2nt.\/ \u00cen vremea putred\u0103 \u015fi goal\u0103\/ Pe mine, frate, cum s\u0103-\u0163i spun,\/ Pe mine m-au min\u0163it la \u015fcoal\u0103\/ C\u0103-mi e\u015fti du\u015fman, nu frate bun.\/ <\/em>Din Basarabia v\u0103 scriu,\/ Dulci fra\u0163i de dincolo de Prut.\/ V\u0103 scriu cum pot \u015fi prea t\u00e2rziu,\/ Mi-e dor de voi \u015fi v\u0103 s\u0103rut.\u201d<\/em> (SCRISOARE DIN BASARABIA). La r\u00e2ndul lui, Ion Dodu B\u0103lan ne vorbe\u0219te despre marea unire\/ adunarea na\u021bional\u0103 de la Alba Iulia, 1 decembrie 1918: \u201eLa Alba-Iulia-n Cetate\/ Cernea z\u0103pada pe p\u0103cate,\/ \u00cen negre secole-ngropate,\/ Pe umbre-n moarte, de\u015fteptate, \/ \u00cen ziua sf\u00e2nt\u0103 de dreptate,\/ Pe file de luciri de soare,\/ C\u00e2nd brav Mihai suia c\u0103lare,\/ Vis\u00e2nd o Rom\u00e2nie Mare,\/ Cerneau z\u0103pezile din zare.\u201d<\/em> (LA 1 DECEMBRIE 1918). Sub acela\u0219i ton scrie \u0219i George \u021a\u0103rnea: \u201e<\/em>\u00centregul desf\u0103cut \u00een trei\/ Prin v\u0103mi vremelnice de soart\u0103\/ \u00cel \u0163ine str\u00e2ns sub t\u00e2mpla ei,\/ La Alba-Iulia, o poart\u0103.\/ \u015ei dac\u0103 trupul s\u0103u de lemn\/ Ve\u015fminte-mp\u0103r\u0103te\u015fti nu are\/ P\u0103streaz\u0103-n carne primul semn\/ Din prima noastr\u0103 \u00eentrupare\u201d<\/em> (ALBA IULIA), dar \u0219i Dan Bodea care spune: \u201eLa Alba rom\u00e2nii s-adun\u0103\/ \u00centru gloria Cuv\u00e2ntului,\/ \u00centru t\u0103ria Verbului,\/ \u00centru neasfin\u0163irea veacului.\/ <\/em>La Alba rom\u00e2nii\/ Se urc\u0103-n icoane-f\u0103ptuire,\/ C\u0103ci aici r\u0103sare Mircea cel B\u0103tr\u00e2n\/ Sub cruce, la Rovine.\/ Gaci aici tr\u00e2mbi\u0163e de chemare face Mihai,\/ \u015ei sub spad\u0103 rom\u00e2nii,\/ De la Nistru la Tisa\/ Dau slav\u0103 St\u00e2ncii,\/ C\u0103ci t\u0103ria dezv\u0103luie iubirea.\u201d <\/em>(CANTICO). Pe c\u00e2nd, Ion Brad <\/strong>c\u00e2nt\u0103 \u00een versuri Ziua Na\u021bional\u0103 a Rom\u00e2niei: \u201eSingur, \u00een casa p\u0103rin\u0163ilor…<\/em>\/ <\/em>Jur-\u00eemprejur, numai icoane \u015fi umbre…<\/em>\/ <\/em>\u00cen fruntea lor \u2013 Brad Teodor, bunicul,<\/em>\/ <\/em>Soldatul chezaro-cr\u0103iesc abia \u00eentors,\u201d<\/em> (DE ZIUA NA\u0162IONAL\u0102). Ulterior, prin vibra\u021bii de bucurie, Adrian Botez <\/strong>descrie hora bucovinean\u0103 printr-o imagine clar\u0103 a prezentului: \u201eBucovineana Hor\u0103 pl\u00e2nge\/ departe e \u2013 \u015fi iar se str\u00e2nge\/ e c\u00e2ntec vechi \u2013 din regi uita\u0163i\/ odat’ cu gr\u00e2ul sem\u0103na\u0163i\u201d<\/em> (HORA BUCOVINEI). \u00cens\u0103 admirabila poet\u0103 Rodica Elena Lupu ne vorbe\u0219te despre via\u021b\u0103, credin\u021b\u0103, omenie, durere uman\u0103, \u00eentr-un final, toate centr\u00e2ndu-se pe speran\u021b\u0103, fenomen care men\u021bine existen\u021ba omului \u00een univers, nemijlocit, pe p\u0103m\u00e2ntul natal: \u201eVia\u0163\u0103\/ din via\u0163\u0103,\/ vis\/ din visul omului,\/ \u0163\u0103nd\u0103ri\/ de credin\u0163\u0103 str\u0103mo\u015feasc\u0103,\/ omenie\/ din omenia rom\u00e2neasc\u0103,\/ durere\/ din durerea noastr\u0103 milenar\u0103,\/ speran\u0163\u0103\/ din speran\u0163\u0103\/ \u015fi lumin\u0103\/ din lumin\u0103,\u201d<\/em> (\u0162ARA MEA). Cu o durere, \u00a0sensibilitate \u0219i responsabilitate aparte pentru poporul rom\u00e2n din Basarabia, Nicolae Dabija, renumitul scriitor din Moldova \u0219i \u00eentreg \u021binutul rom\u00e2nesc, prin poezia de stil clasic <\/strong>prezint\u0103 tabloul cumplit al deport\u0103rilor, care \u00een anii 1941-1953 au dus sute de mii de rom\u00e2ni basarabeni \u0219i bucovineni \u00een Siberia \u0219i Kazahstan: \u201e\u00cen Taim\u00e2r, cu-o sanie cu reni\/ \u2013 colo p\u00e2n’ \u015fi vara viscole\u015fte\/ \u2013 dat-am de un sat de moldoveni\/ ce uitaser\u0103 \u2013 s\u0103racii! \u2013 rom\u00e2ne\u015fte\u201d<\/em> (CO\u015eMAR). Cu acela\u0219i sentiment de triste\u021be pentru propriul popor, Galina Martea reprezint\u0103 chipul Basarabiei printr-un ve\u0219m\u00e2nt al durerii tricolore: \u201ePrin haina \u00een culori ce ard triste\u0163ea,\/ de secole-\u0163i sacrifici existen\u0163a\/ \u0219i anii de copil, cu tinere\u0163ea,\/ parc\u0103 n-au fost, precum adolescen\u0163a.\u201d<\/em> (BASARABIA – HAIN\u0102 \u00ceN DURERE TRICOLOR\u0102). Continu\u00e2nd discursul literar despre \u021binutul rom\u00e2nesc, Florica Bud se prezint\u0103 cu un fragment de proz\u0103 ce are tangen\u021b\u0103 cu problemele cotidiane ale societ\u0103\u021bii rom\u00e2ne, \u00een mod aparte, despre conjunctura politic\u0103\/ social\u0103 existent\u0103 \u00een cadrul \u021b\u0103rii: \u201ePorni\u0163i s\u0103 r\u0103stoarne universul \u00eentr-o r\u00e2n\u0103, fie \u00een cea st\u00e2ng\u0103, fie \u00een cea dreapt\u0103 f\u0103r\u0103 s\u0103 se risipeasc\u0103 de prisos, membrii iubi\u0163i si neiubi\u0163i ai Parlamentului s-au grupat \u015fi regrupat, respect\u00e2nd cu sfin\u0163enie formula Combin\u0103ri de N luate c\u00e2te K<\/em>. Propun o mic\u0103 incursiune \u00een acest labirint modern care ne garanteaz\u0103 democra\u0163ia.\u201d (FECIOARELE DIN PARLAMENT). Trec\u00e2nd prin calea tr\u0103irilor sentimentale, Ionu\u021b Caragea \u00ee\u0219i exprim\u0103 versul liric astfel: \u201etr\u0103iesc durerea unei patrii\/ ca \u00eentr-un sacru leg\u0103m\u00eent;\/ printre ventricule \u015fi atrii\/ \u00eemi curge-acela\u015fi s\u00eenge sf\u00eent.\u201d<\/em> (O PATRIE \u015eI UN MORM\u00c2NT). Iar George Corbu vine cu un poem care elogiaz\u0103 fenomenul de apartenen\u021b\u0103: \u201eEu sunt Rom\u00e2n cum clipa este vreme\/ \u015ei nu-s dator cu tain\u0103 \u015fi cu trud\u0103\/ T\u0103r\u00e2mului ce-ar vrea s\u0103 m\u0103 includ\u0103,\/ Oricine-ar sta supunerea s\u0103-mi cheme.\u201d<\/em> (APARTENEN\u0162\u0102). De asemenea, Cristian Petru B\u0103lan ofer\u0103 \u00een versuri o atitudine fireasc\u0103\/ uman\u0103 pentru \u021binutul natal, consider\u00e2nd c\u0103 cel mai drag loc \u00een acest univers este Rom\u00e2nia: \u201eMonument de mun\u0163i alba\u015ftri,\/ sf\u00e2nt podi\u015f sc\u0103ldat \u00een soare,\/ Leag\u0103n drag al rom\u00e2nimii,\/ Transilvanie str\u0103bun\u0103,\/ Iat\u0103-aud din \u00eentuneric\/ un vacarm de voci avare\/ Care cer s\u0103 fii iar smuls\u0103\/ din tulpina str\u0103rom\u00e2n\u0103…\u201d<\/em> (TRANSILVANIA-I ROM\u00c2NEASC\u0102!). \u0218i, nu \u00een ultimul r\u00e2nd, Alexandra G\u0103lu\u0219c\u0103 <\/strong>\u00ee\u0219i exprim\u0103 g\u00e2ndul poetic prin forma autentic\u0103 a iubirii de patrie: \u201eRom\u00e2nia, \u021bara mea frumoas\u0103\/ Binecuv\u00e2ntat\u0103 \u021bar\u0103 m\u0103noas\u0103,\/ Un rai de vi\u021b\u0103 str\u0103mo\u015feasc\u0103\/ Du\u015fmanii t\u0103i s\u0103 te ocoleasc\u0103!\u201d<\/em> (ROM\u00c2NIE, TE IUBESC!).<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0 Cu un con\u021binut distins, volumul \u201eUnire \u00een cuget \u0219i-n sim\u021biri\u201d, <\/em>cu subtitlul \u201eApulum-B\u0103lgrad-Alba Iulia \u2013 1 Decembrie 1918-1 Decembrie 2018 \u2013 <\/em>100<\/em>\u201d, se prezint\u0103 ca un adev\u0103rat documentar istoric prin intermediul c\u0103ruia scriitorul rom\u00e2n relateaz\u0103 discursul literar pentru a elucida ni\u0219te adev\u0103ruri care ne reprezint\u0103 at\u00e2t identitatea fiec\u0103ruia dintre noi, c\u00e2t \u0219i identitatea\/ personalitatea na\u021biunii rom\u00e2ne. Un lucru extraordinar de frumos \u0219i demn, acesta reprezent\u00e2nd \u00een esen\u021b\u0103 fondul de idei \u0219i caracteristici al scriitorului rom\u00e2n, totodat\u0103, acesta \u00eentruchip\u00e2nd con\u021binutul cet\u0103\u021beanului rom\u00e2n de pretutindeni \u0219i, nu \u00een ultimul timp, con\u021binutul societ\u0103\u021bii rom\u00e2ne.<\/p>\n

————————————-<\/p>\n

Galina MARTEA<\/strong><\/p>\n

Olanda<\/strong><\/p>\n

7 iunie, 2018<\/strong><\/p>\n

 <\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 <\/strong>
\n<\/strong><\/p>\n

 <\/p>\n

 <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

O lucrare monumental\u0103 ap\u0103rut\u0103 recent de sub tipar la Editura Anamarol din Bucure\u0219ti, coordonator \u0219i editor Rodica Elena Lupu, aceasta [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-39251","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/39251","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=39251"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/39251\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":39254,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/39251\/revisions\/39254"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=39251"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=39251"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=39251"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}