{"id":39277,"date":"2018-06-07T12:24:31","date_gmt":"2018-06-07T12:24:31","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=39277"},"modified":"2018-06-07T12:24:31","modified_gmt":"2018-06-07T12:24:31","slug":"constantin-stancu-%e2%80%9ecazul-dacia%e2%80%a6%e2%80%9d-vol-al-ii-lea-pledoarie-de-adrian-botez","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2018\/06\/07\/constantin-stancu-%e2%80%9ecazul-dacia%e2%80%a6%e2%80%9d-vol-al-ii-lea-pledoarie-de-adrian-botez\/","title":{"rendered":"Constantin STANCU: \u201eCazul Dacia\u2026\u201d (vol. al II-lea), pledoarie de Adrian Botez"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a>Adrian Botez completeaz\u0103 dosarul s\u0103u despre Dacia<\/em>, un caz aparte \u00een istorie \u0219i \u00een via\u021ba rom\u00e2nilor. Un nume care a fr\u0103m\u00e2ntat min\u021bile oamenilor \u0219i care a pus probleme marilor puteri, \u00een vechime \u0219i acum. Cartea sa Cazul Dacia\u2026 (volumul al II-lea). Trei studii hermeneutice asupra Arheilor Sacri Zalmoxieni (CORBUL, BLAJINII, OUL)*<\/em>, reprezint\u0103 o pledoarie pentru corectitudinea \u00een istorie \u0219i pentru reconsiderarea r\u0103d\u0103cinilor noastre. Cine are trecut are \u0219i prezent, pe acestea se poate construi viitorul cu un scop bine stabilit. Autorul ar putea fi acuzat de sus\u021binerea unui curent, \u00een via\u021ba spiritual\u0103 a oamenilor, de reconsiderare a tezelor consolidate ale doctrinelor sociale. \u00ce\u0219i asum\u0103 riscul, dosarul s\u0103u se bazeaz\u0103 pe un studiu documentat, cu trimiteri ferme \u0219i cu argumente. Pasiunea scriitorului \u0219i subiectivitatea sa sunt \u00eentrecute de principiile ferme ale c\u0103rturarului. Cultura, baza documentar\u0103, viziunea pe care \u0219i-o asum\u0103, dau m\u0103sura unei monografii spirituale care poate convinge. Este cartea unui crez \u00een care s-a ini\u021biat.<\/p>\n

Pentru Adrian Botez, traco-dacii reprezint\u0103 un neam sacru, a tr\u0103it pe acest teritoriu \u00eentr-o formul\u0103 extins\u0103. Partea spiritual\u0103 a unui popor conteaz\u0103 enorm \u0219i asta \u00eel determin\u0103 pe autor s\u0103 fac\u0103 din expunerea sa o pledoarie pentru baza spiritual\u0103 a societ\u0103\u021bii de azi. Nimic nu s-a pierdut, nimic nu s-a c\u00e2\u0219tigat, totul revine \u00een istorie sub alte cuvinte. Aceast\u0103 baz\u0103 a fost m\u0103cinat\u0103 de interesele economice \u0219i de putere ale marilor imperii, \u00eencep\u00e2nd cu Imperiul Roman \u0219i, apoi, cu toate celelalte, care s-au rostogolit pe acest p\u0103m\u00e2nt. Cartea este un demers evident patriotic, pentru c\u0103 r\u0103d\u0103cinile rom\u00e2nilor probeaz\u0103 vechimea \u0219i esen\u021ba unui popor, \u00een fa\u021ba oglinzilor istoriei.<\/p>\n

Cit\u00e2nd surse de la Vatican, Adrian Botez, prelu\u00e2nd o idee vehiculat\u0103 \u00een spa\u021biul rom\u00e2nesc, consider\u0103 c\u0103 limba rom\u00e2n\u0103 este precursoarea limbii latine, o limb\u0103 practicat\u0103 \u00een fostul mare imperiu dominat de Roma.<\/p>\n

Apel\u00e2nd la surse serioase, recunoscute pe plan interna\u021bional, el sus\u021bine c\u0103 ge\u021bii au fost un popor \u00een\u021belept, c\u0103 au avut o concep\u021bie despre via\u021b\u0103 bazat\u0103 pe valori spirituale solide. \u00cenainta\u0219ii poporul rom\u00e2n au st\u0103p\u00e2nit un teritoriu vast, vatra civiliza\u021biei europene. Au fost b\u0103rba\u021bii care au constituit prima civiliza\u021bie \u00een istorie. M\u0103rturiile \u00een istorie vin de acum mai bine 12.000 ani, asta \u00een contradic\u021bie cu m\u0103rturiile stabilite de doctrina istoricilor care descriu societatea ca fiind consolidat\u0103 acum circa 5500 ani \u00eenainte de Hristos\u2026 Cu alte cuvinte, aveam o limb\u0103, valori spirituale, organizare social\u0103, r\u0103d\u0103cini \u00een vreme, iar Dacia a dat \u00eemp\u0103ra\u021bi curajo\u0219i Imperiului Roman, \u00een antichitate.<\/p>\n

Autorul se revolt\u0103 \u00eempotriva \u00eendoctrin\u0103rii copiilor, latinizarea istoriei este un aspect al victoriei celui care a cucerit f\u0103r\u0103 s\u0103 poat\u0103 distruge integral Dacia. Autorul merge mai departe, valorile precre\u0219tine, bazate pe mi\u0219carea spiritual\u0103 a lui Zalmoxis, au anticipat valorile cre\u0219tine \u00eentemeiate de Hristos.<\/p>\n

Cartea este o continuare, prin argumente, a mentalului intuitiv al unui neam str\u0103vechi, generator de neamuri. Hermeneutica aplicat\u0103, practicat\u0103 de Adrian Botez, are ca scop interpretarea textelor vechi, a altor m\u0103rturii, a artefactelor, \u00een stilul teologic-literar consacrat, pentru punerea \u00een valoare a lumii spirituale a Daciei. El pune \u00een eviden\u021b\u0103 semnele \u0219i simbolurile care au coagulat cultura dacilor, le interpreteaz\u0103 din mai multe puncte de vedere, pentru a demonstra c\u0103 suntem urma\u0219ii unui popor puternic, greu de urnit spiritual din istorie \u0219i compatibil cu valorile cre\u0219tine, care au modelat civiliza\u021bia Europei, \u00een ansamblu. Prin analiza celor trei arhei \u2013 corbul, blajinii, oul \u2013 se pune \u00een eviden\u021b\u0103 for\u021ba spiritual\u0103 a esen\u021bei fenomenelor \u00een istorie, puterea de a dinamiza triburi, popoare, na\u021biuni\u2026 Ace\u0219tia au fost pu\u0219i \u00een eviden\u021b\u0103 de greci, latini, francezi \u0219i au format baza explic\u0103rii devenirii unei societ\u0103\u021bi \u0219i a indivizilor, inclusiv, ca identitate consolidat\u0103 \u0219i recunoscut\u0103. Identitatea ne face s\u0103 fim ceea ce suntem \u0219i poten\u021bialul pe care \u00eel avem \u00een viitor. Arheii p\u0103streaz\u0103 sc\u00e2nteia divin\u0103 \u0219i rezist\u0103 \u00een istorie prin valoarea esen\u021bei.<\/p>\n

Analiz\u00e2nd cele trei metasimboluri, Adrian Botez constat\u0103 c\u0103 ARHEUL-CORB<\/strong> apare, \u00een vechime, sub o prezen\u021b\u0103 cople\u0219itoare, uneori pozitiv\u0103, alteori negativ\u0103, dar, evident, radiind istorie pur\u0103 \u0219i destin. Noe (conform Bibliei) s-a folosit de un corb pentru a verifica starea apelor care au distrus lumea veche, \u00eenaintea porumbelului. \u00cen toate mitologiile lumii apare corbul sub diferite aspecte: cobitor, afectat de metamorfoza spiritual\u0103 alb-negru, mistic-ermetic-ocult \u00een alchimie etc. Irlandezii \u0219i dacii, \u00eens\u0103, p\u0103streaz\u0103 simbolul corbului ca unui solar, \u201epas\u0103rea focului<\/em><\/strong>\u201d\u2026 Analiza lui Adrian Botez este destul de am\u0103nun\u021bit\u0103 \u0219i prive\u0219te mai multe zone ale lumii, de la India, la Germania. La Zalmoxis, simbolul este preluat de doi corbi, trecut \u0219i viitor, ca privire peste vremuri, cu rol sacru \u0219i sigiliu<\/strong>.<\/p>\n

Analiza BLAJINILOR<\/strong>, ca popor primordial, parte integrant\u0103 \u00een Genez\u0103, accepta\u021bi de cre\u0219tinism \u00een unele zone rom\u00e2ne\u0219ti, dau m\u0103sura unor caractere larg acceptate: bun\u0103tate, bl\u00e2nde\u021be, simplitate, credincio\u0219ie, \u00een\u021belepciune, r\u0103bdare\u2026 Ei leag\u0103 umanitatea de parte bun\u0103 care i-a fost dat\u0103 la crea\u021bie. Ei nu apar \u00een Vechiul Testament<\/em><\/strong>, dar sunt sus\u021binu\u021bi de etnografi, de folclori\u0219ti, de cei care sunt aten\u021bi la tradi\u021bie, vin din precre\u0219tinism \u0219i au fost tolera\u021bi. Evident, sunt surse precre\u0219tine care au fost preluate \u00een etnografie \u0219i, \u00eeng\u0103duite \u00een ortodoxie, ca s\u0103rb\u0103toare practicat\u0103 \u00een unele zone ale \u021b\u0103rii. Adrian Botez merge mai departe, consider\u0103 blajinii ca fiind zei dacici. Studiul reflect\u0103 opiniile Bisericii Cre\u0219tin-Ortodoxe Rom\u00e2ne, ale speciali\u0219tilor etnografi \u0219i etnologi, sus\u021binerile lui Eminescu prin opera sa, bazat\u0103 pe valorile tradi\u021bionale \u0219i pe c\u0103r\u021bile vechi, ale culturii universale. Autorul are concluziile sale, \u00een care creioneaz\u0103 o lume veche, cu valoare de simbol, una care leag\u0103 viul \u0219i neviul.<\/p>\n

Despre simbolul OULUI<\/strong>, acesta este considerat unul pascal fundamental, legat de ciclicitatea vie\u021bii, trimi\u021b\u00e2nd la ro\u021bile de foc care se rostogoleau peste dealuri, dup\u0103 tradi\u021bii, cu bel\u0219ug \u0219i noroc, o revitalizare a lumii. Oul se lega de geneza lumii, de for\u021ba divin\u0103, de puterea de re\u00eennoire a lumii.<\/p>\n

Cartea este o pledoarie pentru vechimea poporului rom\u00e2n, pentru simbolurile care au sus\u021binut arcadele istoriei. Adrian Botez face numeroase trimiteri la studii \u0219i c\u0103r\u021bi importante, despre mitologia noastr\u0103, \u0219i demonstreaz\u0103 leg\u0103turile precre\u0219tine ale rom\u00e2nilor, cu valorile cre\u0219tine, care stau la baza civiliza\u021biei, a\u0219a cum o cunoa\u0219tem. Din punct de vedere \u00eengust, trimiterile sale pot fi considerate idolatrie. Din alt punct de vedere, accept\u00e2nd tradi\u021bia, ele se \u00eenscriu \u00een patrimoniul cultural al lumii, pentru c\u0103 nu ne putem nega trecutul. Pentru rom\u00e2ni, trecutul a fost semnificativ \u0219i se \u00eencadreaz\u0103 perfect \u00een marile civiliza\u021bii ale lumii.<\/p>\n

Adrian Botez pune pasiune \u0219i, prin stilul s\u0103u, caut\u0103 s\u0103 conving\u0103 cititorul c\u0103 tr\u0103im \u00eentr-o zon\u0103 mitic\u0103, leag\u0103n a lumii.<\/p>\n

Privit dinamic, Cazul Dacia<\/em> reprezint\u0103 modul \u00een care Dumnezeu a modelat lumea, subliniind faptul c\u0103 revela\u021bia este treptat\u0103, pe m\u0103sur\u0103 ce omul a putut s\u0103 \u00een\u021beleag\u0103 lumea, pe sine \u0219i Creatorul.<\/p>\n

Adrian Botez noteaz\u0103: \u201eDintre cei 12 apostoli, Sf\u00e2ntul Apostol Andrei a avut, de departe, misiunea cea mai u<\/em><\/strong>\u0219<\/em><\/strong>oar\u0103, \u00een ce prive<\/em><\/strong>\u0219<\/em><\/strong>te \u00eencre<\/em><\/strong>\u0219<\/em><\/strong>tinarea geto-dacilor, din Dobrogea: geto-dacii erau singurul popor din Europa care credea, cu des\u0103v\u00e2r<\/em><\/strong>\u0219<\/em><\/strong>ire, \u00een nemurirea sufletului \u2013 <\/em><\/strong>\u0219<\/em><\/strong>i <\/em><\/strong>\u0219<\/em><\/strong>tia de \u00ceNVIERE!!! (aveau modelul Zalmoxis \u2013 cel r\u0103stignit\/\u00eenviat\/ \u00een\u0103l<\/em><\/strong>\u021b<\/em><\/strong>at, dup\u0103 trei ani de scufundare sub p\u0103m\u00e2nt<\/em><\/strong>\u2026)\u201d (p. 79).<\/p>\n

Dac\u0103 g\u00e2ndim c\u0103, \u00een vremuri de criz\u0103 spiritual\u0103 \u0219i secet\u0103, eroul Ilie (cel care s-a opus idolatriei, cu pre\u021bul vie\u021bii, \u0219i considerat sf\u00e2nt), men\u021bionat \u00een Biblie, a fost hr\u0103nit de corbi, la p\u00e2r\u00e2ul Cherit, \u00een\u021belegem c\u0103, \u00een istorie, exist\u0103 numeroase coresponden\u021be, care nu sunt deloc \u00eent\u00e2mpl\u0103toare\u2026<\/p>\n

\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014<\/p>\n

Constantin Stancu<\/strong><\/p>\n

Mai 2018<\/strong><\/p>\n

*Adrian Botez, Cazul Dacia\u2026 (volumul al II-lea). Trei studii hermeneutice asupra Arheilor Sacri Zalmoxieni (CORBUL, BLAJINII, OUL)*<\/em>, eseu, 107 pagini, Rm. S\u0103rat:\u00a0 Editura Rafet, 2018<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Adrian Botez completeaz\u0103 dosarul s\u0103u despre Dacia, un caz aparte \u00een istorie \u0219i \u00een via\u021ba rom\u00e2nilor. Un nume care a [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-39277","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/39277","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=39277"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/39277\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":39280,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/39277\/revisions\/39280"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=39277"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=39277"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=39277"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}