{"id":39404,"date":"2018-06-13T21:36:26","date_gmt":"2018-06-13T21:36:26","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=39404"},"modified":"2018-06-13T22:26:48","modified_gmt":"2018-06-13T22:26:48","slug":"adrian-botez-abatele-si-%e2%80%9enalucirea%e2%80%9d-radacinilor-reale-ale-lumii-povestirea-nr-2","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2018\/06\/13\/adrian-botez-abatele-si-%e2%80%9enalucirea%e2%80%9d-radacinilor-reale-ale-lumii-povestirea-nr-2\/","title":{"rendered":"Adrian BOTEZ: Abatele \u0219i \u201en\u0103lucirea\u201d r\u0103d\u0103cinilor reale ale lumii"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a>…\u00cen aceea\u015fi lucrare tolerat\u0103 (de oameni \u015fi vremi), a abatelui Bernardo <\/strong>Gaizca Mendieta y Savayo\u00a0 y Alc\u00e0ntara<\/strong>: \u201e\u00cent\u00e2mpl\u0103ri ciudate, la r\u0103scrucea dintre lumi\u201d \u2013 <\/em><\/strong>putem citi \u015fi despre o curat\u0103 n\u0103lucire de noapte, a onestului \u015fi cu r\u00e2vn\u0103 slujitorului Lui Crist. Am \u015fov\u0103it mult, \u00een fa\u0163a biroului meu, dac\u0103 s\u0103 \u00eencredin\u0163ez tiparului aceast\u0103 povestire, cu totul fantastic\u0103, sau s-o las, pentru totdeauna, \u00eentunericului uit\u0103rii.<\/p>\n

P\u00e2n\u0103 la urm\u0103, mi-am zis: \u201eCei cu fantezie o vor lua fie drept\u00a0 ce este, fie drept ce le pare a fi : fie o Viziune Rar\u0103, fie o fantezie, frumos scris\u0103 \u015fi viu descris\u0103, din partea unui biet slujitor onest al Lui Crist, chinuit, pururi, de n\u0103luciri, care de care mai ciudate. Evident, c\u0103rturarii vor \u015fti s\u0103 discearn\u0103, \u00eens\u0103, \u00eentre n\u0103lucire \u015fi posibilele elemente reale…care vor fi fiind acelea…\u00een textul povestirii. Dar dreptul de a l\u0103sa o lucrare at\u00e2t de veche \u015fi de minu\u0163ios documentat\u0103 (c\u0103ci, orice s-ar zice, abatele era, \u00een primul r\u00e2nd, un c\u0103turar, un conquistador mai cur\u00e2nd \u00een terenurile SPIRITULUI, dec\u00e2t \u00een cele ale…Lumii Noi…) – a o l\u0103sa, zic, nedezv\u0103luit\u0103 omenirii, neoferit\u0103 C\u0103l\u0103toriei CUNOA\u015eTERII \u015fi Luminii CUNOA\u015eTERII – ar echivala, dup\u0103 mine, cu o crim\u0103 moral\u0103<\/em><\/strong>\u201d.<\/p>\n

\u015ei, decis, m-am apucat \u015fi-am tradus-o, \u00eentr-o limb\u0103 (c\u00e2t de c\u00e2t) modern\u0103…o ve\u0163i citi, \u015fi ve\u0163i judeca asta singuri…m\u0103 rog, e tare greu s\u0103 traduci din spaniola veacurilor uitate, medioevice, at\u00e2t de ad\u00e2nc \u00eenfundate \u00eentre umbrele tremur\u0103toare ale timpului, \u00eenc\u00e2t nici nu se mai v\u0103d, azi… Oricum, esen\u0163ialul textului de mai jos nu cred c\u0103 l-am denaturat prea mult.<\/p>\n

Ce-i mai r\u0103u, zic eu, este c\u0103…\u201dvia\u0163\u0103-i grea\u0163\u0103<\/em><\/strong>\u201d (cum \u00eemi zicea dezabuzatul meu tat\u0103…): c\u00e2nd am \u00eencercat s-o citesc, pe ascuns \u015fi separat, unor amici, ca s\u0103 testez\u00a0 \u201epia\u0163a \u00eencrederii<\/em><\/strong>\u201d \u2013 to\u0163i \u015fi fiecare pe r\u00e2nd m-au \u00eentrerupt, pe la jum\u0103tatea povestirii, cu hohote de r\u00e2s, grozav de arogante, ba chiar (vezi, Doamne!), ofuscat-ofensate… – …dar, \u00een primul r\u00e2nd, umilitor de grosolane, pentru \u015fi fa\u0163\u0103 de mine: \u201eCe, cum adic\u0103, ne iei de fraieri, de ne cite\u015fti, la ceasurile astea \u00eenaintate, de sear\u0103, a\u015fa pove\u015fti deplasate…poate vrei s\u0103 \u00eenlocuie\u015fti filmul \u201ehorror\u201d, care se d\u0103, \u00een fiece noapte, la televizor… – …crezi c\u0103 noi avem timp de pierdut?! Una e s\u0103 ne dezv\u0103luie\u015fti arcanele unui document serios…dar tu, \u00een loc de asta… Spune drept: bazaconiile astea sunt ale tale, sau…tot munca ta de arhivar (…coco\u015fat asupra scrierilor secrete ale abatelui \u0103luia spaniol, scr\u00e2ntit de singur\u0103tatea c\u0103lug\u0103riei!), le-a f\u0103tat?<\/em><\/strong>\u201d<\/p>\n

Drept s\u0103 zic, \u00een momentele acelea nu am avut r\u0103spuns. I-am poftit pe u\u015f\u0103 afar\u0103, rup\u00e2nd cu ei, pe via\u0163\u0103, ori\u015fice leg\u0103tur\u0103. Furia \u015fi umilin\u0163a m-au decis s\u0103 dau luminii tiparului, cu orice risc, aceast\u0103 stranie…\u201dn\u0103lucire<\/em><\/strong>\u201d a at\u00e2t de proasp\u0103t-naivului, \u00eencredin\u0163atului de adev\u0103rul oric\u0103ror semne \u015fi ar\u0103t\u0103ri…nobilul meu<\/strong> abate (cel pu\u0163in, DESCOPERIT<\/strong> de mine, \u00een arhivele lumii!), Bernardo <\/strong>Gaizca Mendieta y Savayo\u00a0 y Alc\u00e0ntara<\/strong> \u2013 cel care, prin jignirile amintite mai sus, a devenit parte din mine…:<\/p>\n

\u201e…Totdeauna, am considerat Italia, cea a Statelor-Cet\u0103\u0163i-de-Miracol, fiecare cu iscusin\u0163a, me\u015fte\u015fugul ori arta ei, precum \u015fi, fiecare,\u00a0 cu celebritatea ei, cu totul aparte, fa\u0163\u0103 de celelalte… \u2013 …ca pe r\u0103d\u0103cina intelectual\u0103, iluminatoare, a Europei. P\u00e2n\u0103 c\u00e2nd, \u00eentr-o sear\u0103 de iarn\u0103, st\u00e2nd, \u00een jil\u0163uri ad\u00e2nci, \u00een fa\u0163a focului dogoritor, din c\u0103minul unei camere, cu tavan ogival, din aba\u0163ia mea toledan\u0103, <\/em><\/strong>San Juan de los Reyes<\/em><\/strong> (…nu de mult, fusesem numit, aici, abate…deci, s\u0103 fi fost prin 1586-1587…deci, eram \u00een floarea v\u00e2rstei…aveam vreo 25-26 de ani…) \u2013 cu un frate, mult mai b\u0103tr\u00e2n dec\u00e2t mine, al ordinului meu umil, ordinul franciscan. <\/em><\/strong><\/p>\n

Fratele acesta nu era din vi\u0163\u0103 nobil\u0103, \u015fi nici m\u0103car spaniol. Italian, pe numele lui adev\u0103rat, Ambrosio Napoletano, era fiu de marchitan[1]<\/strong><\/a>. A nimerit la toledana mea m\u00e2n\u0103stire, <\/em><\/strong>San Juan de los Reyes, din \u00eent\u00e2mplare, dar \u015fi din ambi\u0163ia unui na\u015f de-al lui, cu r\u0103d\u0103cini spaniole \u015fi teribil de bogat (\u201cdon Cesare\u201d), care a avut ambi\u0163ia ca finul s\u0103u s\u0103-\u015fi duc\u0103 misiunea \u00een cel mai vestit a\u015fez\u0103m\u00e2nt franciscan, din lume. \u201cDon Cesare \u201c a intervenit (pe la 1557\u2026) chiar pe l\u00e2ng\u0103 regele Spaniei, Maiestatea Sa, Filip al II-lea[2]<\/strong><\/a> (un rege care, dup\u0103 c\u00e2te-mi ziceau p\u0103rin\u0163ii, era tare iubit, \u015fi nu din lingu\u015feal\u0103, ci pentru c\u0103 era extrem de iste\u0163, cult \u015fi elegant\u2026nu doar la \u00eembr\u0103c\u0103mintea trupului, ci \u015fi la\u2026\u201d\u00eembr\u0103c\u0103mintea interioar\u0103 a Spiritului\u201d!)\u2026\u015fi \u201cdon Ambrosio\u201d s-a prezentat, la San Juan de los Reyes, sub numele de \u201cdon Gomez Aragonese y Seballos\u201d. Noi, \u00eens\u0103, care-i \u015ftiam, \u00een privin\u0163a ob\u00e2r\u015fiei, tot trecutul (iar el nu ni-l ascundea defel, \u015fi nu se sim\u0163ea, nicio clip\u0103, \u00eenjosit de ob\u00e2r\u015fia sa umil\u0103\u2026ba, deseori, dimpotriv\u0103!), \u00eei ziceam tot \u201cfratele Ambrosio\u201d \u2013 iar el n-a f\u0103cut, niciodat\u0103, caz de \u00eenalta-i protec\u0163ie regal\u0103: dimpotriv\u0103, era harnic \u015fi smerit, iubitor s\u0103 sar\u0103-n ajutor oricui, oric\u00e2nd, \u00eenc\u00e2t l-au \u00eendr\u0103git (cel pu\u0163in, la venirea sa, la San Juan de los Reyes) mai to\u0163i fra\u0163ii franciscani spanioli, de la San Juan de los Reyes.<\/em><\/strong><\/p>\n

\u015ei-l mai \u00eendr\u0103geau majoritatea fra\u0163ilor franciscani, de la m\u00e2n\u0103stirea San Juan de los Reyes,<\/em><\/strong> \u015fi pentru multe altele…dar, \u00een principal, pentru c\u0103 nu era doar un mare \u015fi sever c\u0103rturar, nu era doar, cum se zice, \u201efoc de de\u015ftept \u015fi citit\u201d… \u2013 ci pentru c\u0103 era un adev\u0103rat \u00ceN\u0162ELEPT, de la care ori\u015ficine putea lua bun \u015fi folositor sfat – uneori, necesar precum apa \u00een de\u015fert! – …fie la ceas de zi, fie la oricare ceas din noapte…<\/em><\/strong><\/p>\n

Eu m\u0103 \u00eemprietenisem cu el, \u00eendeaproape, \u015fi ne apropiaser\u0103m sufletele, \u00een ciuda v\u00e2rstei mele crude, \u00eenc\u0103 \u2013 \u015fi \u00een ciuda staturii sale impozante, dat\u0103 de o \u00een\u0163elepciune aproape stihial\u0103, aproape nefiresc de ad\u00e2nc p\u0103trunz\u0103toare a tainelor omului \u015fi lumii: ne \u201epip\u0103iam\u201d, reciproc, Spiritele, \u015fi le g\u0103seam gata s\u0103 invadeze, cu \u00cenalta \u015fi Nestinsa\u00a0 lor Curiozitate \u2013 \u00eentreg cosmosul…!<\/em><\/strong><\/p>\n

…Dar nu chiar to\u0163i fra\u0163ii \u00eel pre\u0163uiau, acum, pentru aceast\u0103 rar\u0103 calitate a Spiritului…De la bun \u00eenceput, unii se deciseser\u0103 (…a\u015fa le c\u0103\u015funase lor, din senin, \u015fi chircitul lor suflet le \u201efixase\u201d f\u00e2nul c\u0103p\u0103\u0163\u00e2nei dintre umeri, numai pentru \u201eNU\u201d –\u00a0 despre orice ar fi fost vorba…!) s\u0103 se \u00eendoiasc\u0103 (…\u015fi ace\u015ftia din urm\u0103 deveniser\u0103, \u00eentre timp, destul, nefiresc de mul\u0163i!), de spusele sale, care prea miroseau, de departe, ziceau ei, a \u201epoezie dezaxat\u0103 \u015fi lunatic\u0103\u201d \u015fi a \u201efantazare nebun\u0103, sau, cel pu\u0163in, ciudat\u0103 \u015fi necuminte\u201d) \u2013 …\u015fi ace\u015ftia, de care v\u0103 spun (\u015fi cum \u00eencepusem a v\u0103 zice…), au \u00eenceput, uimitor, s\u0103 se \u201e\u00eenmul\u0163easc\u0103\u201d…\u015fi s\u0103-l ocoleasc\u0103, de multe ori chiar se f\u0103ceau c\u0103 nu-l v\u0103d. Deci, mai exista, chiar \u015fi la <\/em><\/strong>San Juan de los Reyes, tembelism destul\u2026<\/em><\/strong><\/p>\n

Eu nu doar c\u0103 m\u0103 apropiasem de fratele Ambrosio, dar cream, eu \u00eensumi, c\u00e2t mai dese prilejuri de \u00eent\u00e2lnire \u015fi de lung\u0103 povestire a lucrurilor celor mai ciudate, plantate de Dumnezeu, \u00een Crea\u0163ia Sa, unde nici cu spatele nu te-ai fi g\u00e2ndit \u015fi a\u015fteptat\u2026unde nici cu g\u00e2ndul nu g\u00e2ndeai\u2026<\/em><\/strong><\/em><\/strong><\/p>\n

…St\u0103team, am\u00e2ndoi (\u201esinguri am\u00e2ndoi\u201d… – …dou\u0103 singur\u0103t\u0103\u0163i de g\u00e2nduri, \u00eent\u00e2lnite, poate \u00eent\u00e2mpl\u0103tor,\u00a0 poate nu – pe lumea asta…), de mult st\u0103team, cum v\u0103 spuneam, \u00een fa\u0163a v\u0103p\u0103ilor focului din c\u0103min… – …deocamdat\u0103, ciudat de t\u0103cu\u0163i…<\/em><\/strong><\/p>\n

Acest \u201edon Ambrosio\u201d, sau \u201efratele Ambrosio\u201d (acum, ajuns un b\u0103tr\u00e2n, \u00eenc\u0103 verde, \u00eenalt, voinic \u015fi senin ca un zeu antic…de\u015fi avea mult peste 70 de ani… – …umblase mult, v\u0103zuse multe \u015fi de toate, \u015fi bune, \u015fi de tot rele, \u00een lunga-i via\u0163\u0103…!), m\u00e2ng\u00e2indu-\u015fi barba-i complet \u00eenc\u0103run\u0163it\u0103 (must\u0103\u0163ile \u015fi le r\u0103dea cu grij\u0103, dup\u0103 moda italian\u0103), cu m\u00e2inile-i mici \u015fi albe, de nobil bibliotecar al Ordinului \u2013 a \u00eentrerupt, dintr-odat\u0103, o t\u0103cere care amenin\u0163a s\u0103 se prelungeasc\u0103 nefiresc, \u00een \u201ec\u0103mara aba\u0163ial\u0103\u201d… – \u015fi mi-a spus (st\u00e2nd mult aplecat \u00eenainte, pe g\u00e2nduri care, se vede treaba, erau tare \u00eempov\u0103r\u0103toare, pentru venerabilul b\u0103tr\u00e2n – …oric\u00e2t de olimpian \u00eel \u015ftiam eu, \u00een restul zilelor…), privind fix v\u00e2lv\u0103t\u0103ile focului, neast\u00e2mp\u0103rate, juc\u0103u\u015fe… \u2013 …dar, totodat\u0103, fascinante, c\u0103ci parc\u0103, \u00een toiul Focului, se zb\u0103teau ni\u015fte fiin\u0163e arz\u0103toare (asem\u0103n\u0103toare salamandrelor!), dincolo de gr\u0103tarul-gratiile c\u0103minului… – …ar fi vrut, parc\u0103, s\u0103 ne zic\u0103 ceva…, \u201esalamandrele\u201d…dar z\u0103brelele gr\u0103tarului le-ar fi \u00eempiedicat fermecata-le gr\u0103ire:<\/em><\/strong><\/p>\n

-Vezi, frate Bernardo, p\u00e2n\u0103 acum vreo dou\u0103zeci \u015fi cinci-treizeci de ani (deci, p\u00e2n\u0103 prin anii ’50-’60 ai veacului nostru…), \u015fi eu credeam, ca tine, c\u0103 Italia, cu cet\u0103\u0163ile ei harnice, dar \u015fi \u00een ve\u015fnic\u0103 lupt\u0103 – ar fi Buricul Lumii, R\u0103d\u0103cina Cunoa\u015fterii Umane, Centrul Cosmic al artelor dumnezeie\u015fti…Dar, c\u00e2nd m-a trimis Comandantul Ordinului, cu o misiune secret\u0103, \u00een R\u0103s\u0103ritul Europei (eu ziceam, pe atunci, ignorantul de mine: \u201ela p\u0103g\u00e2ni\u201d…), am aflat, definitiv, c\u0103 nu-i deloc a\u015fa. Acolo, \u00een Buricul R\u0103s\u0103ritului, sunt ni\u015fte Mun\u0163i Fermeca\u0163i…le zice \u201eCarpa\u0163i\u201d…am aflat, de la \u201esfin\u0163ii b\u0103\u015ftina\u015fi\u201d (a\u015fa sunt numi\u0163i ei, \u00een \u015foapt\u0103, de c\u0103tre vecini, prieteni ori du\u015fmani, f\u0103r\u0103 osebire \u2013 pentru Credin\u0163a lor \u00eenfocat\u0103, \u00een Crist \u015fi \u00een toate cele cere\u015fti…ei cred \u00een Crist, de unii-i zic \u015fi Zalmoxis… – …cum cred \u00een Ap\u0103, Cer \u015fi P\u0103duri ori Mun\u0163i, \u00een toate cele ale Nemuririi, \u00cenvierii…!), c\u0103 numele\u00a0 Mun\u0163ilor vine de la numele Libert\u0103\u0163ii Eterne a acestui Neam, cu totul aparte: \u201ecarpi\u201d \u2013 sau, \u00een alt\u0103 form\u0103 local\u0103, ca traducere a vocabulei \u201ecarpi\u201d: \u201eDACII LIBERI\u201d…am aflat, cum ziceam, de la \u201esfin\u0163ii b\u0103\u015ftina\u015fi\u201d, c\u0103\u00a0 toat\u0103 viziunea noastr\u0103, a celor de aici (\u201eapuseni eretici\u201d, cum ne zic ei, nou\u0103… – …c\u0103ci preo\u0163ii lor le predic\u0103 superioritatea Bizan\u0163ului grecizat, a Ortodoxiei, asupra Romei Catolice, Rom\u0103 (zic ei) cu clare \u015fi regretabile porniri imperial-terestre…a\u015fa-zis \u201eprozelitiste\u201d – \u00een realitate, brutale \u015fi violente, trufa\u015f-luciferice, sub masca \u201er\u0103sp\u00e2ndirii Cuv\u00e2ntului Cristic\u201d (…poate c\u0103 preo\u0163ii lor, unii, nu gre\u015fesc prea mult, poate c\u0103 nu gre\u015fesc deloc, c\u00e2nd afirm\u0103 asta…nu-i, acum, vreme \u015fi ceas, pentru aceast\u0103 stufoas\u0103 dezbatere…)\u00a0 – …deci, VIZIUNEA NOASTR\u0102, ASUPRA ACESTOR OAMENI (m\u00e2ndri \u015fi senini, sfin\u0163i, \u00een Credin\u0163a lor veche \u015fi nestr\u0103mutat\u0103!), VIZIUNEA ASUPRA STR\u0102VECHIMII \u015eI \u00ceN\u0102L\u0162IMII SPIRITULUI LOR – TREBUIE SCHIMBAT\u0102 –\u00a0\u00a0 RADICAL. \u015ei c\u00e2t de repede posibil, spre binele tuturor! Papa de-acum (ca \u015fi Superiorii Ordinului nostru) \u00eenc\u0103 \u015fov\u0103ie, av\u00e2nd, pe bra\u0163e, raportul meu am\u0103nun\u0163it…dar eu v\u0103d, deja, \u00een fl\u0103c\u0103rile focului \u0103stuia, c\u0103 p\u00e2n\u0103 \u015fi papalitatea, \u00een viitor, va fi silit\u0103, nu doar s\u0103 accepte acest Adev\u0103r…dar s\u0103-l \u015fi spun\u0103, s\u0103-l m\u0103rturiseasc\u0103, \u00een modul cel mai curajos \u015fi onest, popoarelor P\u0103m\u00e2ntului, \u00ceN GURA MARE!<\/em><\/strong><\/p>\n

…Pentru o clip\u0103, fratele Ambrosio se uit\u0103 la mine, s\u0103 vad\u0103 ce impresie f\u0103cuser\u0103, asupra mea, aceste prime cuvinte ale sale. \u00cemi \u015ftia foarte bine mintea aplecat\u0103 c\u0103tre tot ce-i ciudat \u015fi apropiat (dac\u0103 nu chiar contopit) cu ar\u0103t\u0103rile aureolate ale Spiritului, \u015fi nu prea se temea c\u0103, \u00een seara aceea, \u00eent\u00e2rziat\u0103 \u00eenspre noapte, va duce lips\u0103 de auditoriu. \u015ei, chiar a\u015fa: ochii mei erau lipi\u0163i de buzele sale, f\u0103r\u0103 s\u0103 \u0163in cont c\u0103, p\u00e2n\u0103 atunci, nu m\u0103 privise, parc\u0103 nu mi-ar fi luat \u00een seam\u0103 prezen\u0163a…<\/em><\/strong><\/p>\n

-Acolo, \u00een R\u0103s\u0103ritul Evropei, e un cazan de popoare…cel pu\u0163in a\u015fa pare, la prima vedere…dar SINGURUL, DINTRE ELE (chiar prin compara\u0163ie cu, aparent, incomparabilii greci, acum c\u0103zu\u0163i, cu Spiritul, de tot…), cu o existen\u0163\u0103 imemorial\u0103 \u015fi cu Autoritate de Spirit Absolut\u0103 – este acest popor al \u201esfin\u0163ilor b\u0103\u015ftina\u015fi\u201d, care sunt acolo, dup\u0103 cum zic nu ei, ci vecinii lor \u2013 \u201e\u00ceNC\u0102 DE LA FACEREA LUMII\u201d! Sunt numi\u0163i \u201edaci\u201d, \u015fi pentru c\u0103 vocabula \u201edao\u201d \u00eenseamn\u0103 \u201eCalea Cea Dreapt\u0103-Crist\u201d, dar \u015fi pentru c\u0103 \u201edaoi\u201d este numele Lupului Fenrir (a\u015fa-i zic lui Crist-Zalmoxis, \u015fi acolo, \u00een Sud-Estul Evropei, dar \u015fi \u00een Nordul Evropei…ceea ce-mi spune mie c\u0103 \u015fi cei din Sud-Est, \u015fi cei din Nord, sunt Fra\u0163i…iat\u0103, \u201eGhermanos\u201d \u00eenseamn\u0103, pe l\u0103tinie, \u201efra\u0163i gemeni\u201d…\u015fi chiar un istoric al \u201ego\u0163ilor\u201d, adic\u0103 ghermanii cei vechi (…m\u0103 g\u00e2ndesc la Iordannes Gotul, fire\u015fte!), zice c\u0103 \u201ego\u0163ii erau condu\u015fi de DUCII DACI DIN SUD, mai \u00een\u0163elep\u0163i \u015fi mai iscusi\u0163i, \u00eentru toate, dar, mai cu seam\u0103, \u00eentru ale c\u00e2rmuirii, dec\u00e2t fra\u0163ii lor din Nord\u201d!). Aparent, \u201esfin\u0163ii b\u0103\u015ftina\u015fi\u201d sunt st\u0103p\u00e2ni\u0163i, acum, de neamul de\u015fertic, \u00eencrez\u0103tor doar \u00een puterea spadei (ei \u00eei zic \u201eiatagan\u201d…e o spad\u0103 \u00eencovoiat\u0103, precum semiluna…miturile lor afirm\u0103 c\u0103 dreptcredincio\u015fii lui Allah ar fi Copiii Lunii…deci, FII AI \u00ceNTUNERICULUI!) \u2013 adic\u0103, de DU\u015eMANII CRE\u015eTIN\u0102T\u0102\u0162II EVROPENE\u015eTI, SOLARE: turcii. \u00cen realitate, \u201esfin\u0163ii b\u0103\u015ftina\u015fi\u201d (de\u015fi nu sunt popor de r\u0103zboinici, ci unul de \u0163\u0103rani \u015fi de ciobani…care st\u0103ri echivaleaz\u0103, la ei, cu cea de \u201ehidalgos\u201d, la noi…dar st\u0103p\u00e2nii lor, considera\u0163i \u201eSfin\u0163i\u201d, \u00eenc\u0103 de pe p\u0103m\u00e2nt, se trag tocmai din ciobani…\u00cemp\u0103ra\u0163ii lor, \u00een mileniul nou, la Sud \u015fi la Nord de apa Istrului (Dun\u0103re i se mai zice, azi…), TOT st\u0103p\u00e2ni de turme, precum Crist, erau…deci, \u201ea fi cioban\u201d, \u00een lumea lor, echivaleaz\u0103 cu \u201epoten\u0163ialitatea sfin\u0163eniei\u201d, sau, cel pu\u0163in, cu o \u201e\u00eenalt\u0103 noble\u0163e\u201d!) au avut, p\u00e2n\u0103 nu demult, o miraculoas\u0103 libertate, c\u00e2\u015ftigat\u0103 de \u201eSfin\u0163ii lor Domni\u201d (ei le zic \u201evoievozi\u201d), at\u00e2t cu SPADA (pe care o m\u00e2nuiesc mai bine chiar dec\u00e2t Zeii R\u0103zboiului – …mai ales lupt\u0103torii profesioni\u015fti, nobilii – …zi\u015fi, la ei, \u201eboieri\u201d), c\u00e2t \u015fi cu P\u0102CI, \u00ceN\u0162ELEGERI \u015eI HRISOAVE, pline de DEMNITATE A SFINTEI LIBERT\u0102\u0162I (…care, cum \u015ftii at\u00e2t de bine, este al doilea dar al Lui Dumnezeu, c\u0103tre Adam cel din Paradis…dup\u0103 Sf\u00e2ntul DAR AL VIE\u0162II!).\u00a0 \u015ei ei, \u015fi turcii, fac tot ce pot s\u0103 nu \u00eencalce aceste \u00een\u0163elegeri. Sau, cel pu\u0163in, f\u0103ceau…<\/em><\/strong><\/p>\n

\u015ei b\u0103tr\u00e2nul meu frate \u00eentru Spirit t\u0103cu, iar\u0103\u015fi, singur cu povara g\u00e2ndurilor \u015fi amintirilor lui…<\/em><\/strong><\/p>\n

-Dar… \u2013 \u00eendr\u0103znii eu \u2013 frate Ambrosio, ce s-a \u00eent\u00e2mplat, \u00eentre timp…?<\/em><\/strong><\/p>\n

B\u0103tr\u00e2nul se ridic\u0103 din genunea g\u00e2ndurilor sale… – …\u015fi gr\u0103i, din nou:<\/em><\/strong><\/p>\n

-Vezi tu, ace\u015fti \u201esfin\u0163i b\u0103\u015ftina\u015fi\u201d nu se putea s\u0103 fie condu\u015fi de altcineva dec\u00e2t tot de SFIN\u0162I, cu autoritate ne\u015ftirbit\u0103, la fel de ne\u015ftirbit\u0103 ca \u015fi aureola r\u00e2vnei lor de a-\u015fi c\u0103l\u0103uzi \u015fi conduce Neamul. Turcii le zic celor dou\u0103 zone ale \u201esfin\u0163ilor b\u0103\u015ftina\u015fi\u201d (zone, ca rezultat al unor prigoane ale istoriei lor at\u00e2t de vechi…imemoriale…): Kara Bogdania (de fapt, se cheam\u0103, dup\u0103 legende str\u0103bune, Moldova…) \u015fi Kara Iflak (tot dup\u0103 mite, ea se nume\u015fte \u0162ara Rom\u00e2neasc\u0103, ori, dup\u0103 Mun\u0163ii ei c\u00e2t Pirineii no\u015ftri, sau Alpii Italiei… \u2013 …Muntenia). \u201eKara\u201d \u00eenseamn\u0103 \u201enegru\u201d…dar \u00een sensul altui nume al lor, acela de \u201eVLAHI-LAHI\u201d, adic\u0103, \u201eNEGRI, \u00ceNTRU MARILE MISTERE COSMICO-DIVINE\u201d. Dar Sfin\u0163ii lor Domni nu erau, p\u00e2n\u0103 acum mai pu\u0163in de jum\u0103tate de veac, sfin\u0163i doar cu numele:\u00a0\u00a0 Sfin\u0163ilor Domni din Moldova li se zicea, dup\u0103 un cuv\u00e2nt str\u0103vechi (str\u0103vechi, cum toate-s f\u0103r\u0103 de vreme, la acest popor, unit prin grai \u015fi lege, dac\u0103 nu \u015fi prin p\u0103m\u00e2nt…): \u201eMu\u015fatini\u201d, adic\u0103, am zice noi, \u00een limba noastr\u0103: \u201e\u00cengerii\u201d, \u201eCei Frumo\u015fi, la Trup \u015fi Spirit\u201d..ei zic Spiritului –\u00a0 \u201eDuh\u201d… Sfin\u0163ilor Domni din Muntenia li se zicea \u201eBasarabi\u201d, adic\u0103 \u201eFiii Soarelui\u201d (unii zic chiar: \u201eSt\u0103p\u00e2nii Soarelui\u201d!). \u00cenainte de \u201eSfin\u0163ii Domni\u201d, \u00een v\u00e2rful unui Munte Sf\u00e2nt \u015fi Nev\u0103zut, Kog-a-ION-ul[3]<\/strong><\/a>, se zice c\u0103 ar fi fost condu\u015fi de MAGI, care \u0163ineau leg\u0103tura, \u00een mod direct, cu Zalmoxis, Zeul lor Suprem…\u015fi dintre Magi erau ale\u015fi, drept conduc\u0103tori, pentru cei de la poalele Muntelui Sf\u00e2nt \u2013 \u201eREGII \u015eI F\u0102C\u0102TORII DE PODURI\u201d…<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0-\u201eF\u0103c\u0103tori de poduri\u201d? Ce fel de poduri? Ce, erau me\u015fteri drumari…podari…? \u2013 \u00eendr\u0103zneala n\u0103v\u0103lniciei mele tinere nu se dezmin\u0163ea, deloc…<\/em><\/strong><\/p>\n

-Da, \u201eF\u0103c\u0103tori de poduri\u201d! MARI PREO\u0162I \u2013 care pip\u0103ie urmele F\u0103ptuirii Celei Vechi, a Lui Dumnezeu, \u015fi refac PODURILE CELE STR\u0102VECHI, CARE S\u0102 LEGE, ACUM, DIN NOU, P\u0102M\u00c2NTUL P\u0102C\u0102TOS, DE CERUL CURAT \u015eI LUMINOS! Ce te miri a\u015fa? \u201eRex et pontifex\u201d, a\u015fa se numea rostul lor, al DOMNILOR NORODULUI DACO-VLAHIC, aici: CONDUC\u0102TORI SFIN\u0162I\u0162I, ai unui popor bl\u00e2nd \u015fi umplut de Focul Credin\u0163ei (nu m\u00e2ncau, \u00een genere, dec\u00e2t miere \u015fi fructe…nu ucideau ceea ce nu puteau reface…adic\u0103, VIA\u0162A…) \u015fi, \u00een acela\u015fi timp,\u00a0 MARI PREO\u0162I, care se rugau ca Dumnezeu s\u0103 priveasc\u0103 jertfa de sine a omului, \u015fi s\u0103 coas\u0103, iar, Cerul de P\u0103m\u00e2nt…aici a fost (\u015fi r\u0103m\u00e2ne, pe veci! \u2013 zic ei…) RAIUL…PARADISUL, cum \u00eel numim noi, apusenii apar\u0163in\u0103tori de Sf\u00e2nta Biseric\u0103 Romano-Catolic\u0103…!!! MAGUL CEL SF\u00c2NT nu se clintea din PISCUL KOG-A-ION-ULUI \u2013 pentru a nu strica echilibrul cosmosului dinafar\u0103, ca \u015fi dinl\u0103untrul poporului s\u0103u. Purta c\u0103ciuli\u0163a cu \u0163ugui \u00eentors, de \u201etarabostes\u201d (asta \u00eensemn\u00e2nd \u201enobil\u201d \u015fi C\u0103petenie Spiritual\u0103 \u015fi de Lupt\u0103) \u2013 …dar, spre deosebire de to\u0163i, Magul Muntelui Ascuns avea, \u00een jurul capului, o aureol\u0103 m\u0103rea\u0163\u0103 \u2013 …dar putea zbura prin v\u0103zduhuri \u015fi pe la toate ierarhiile cerului…\u015fi putea fi, \u00een acela\u015fi timp, \u00een ori\u015ficare loc din cosmos…precum Dumnezeu, sau precum se zice \u015fi de Sf\u00e2ntul Pitagora, ini\u0163iatul-\u201erob\u201d la Marea Piramid\u0103 Egip\u0163ian\u0103, dimpreun\u0103 cu Zalmoxis-Lupul Cosmic al M\u00e2ntuirii : p\u0103rea om, dar era, cu adev\u0103rat, \u00eentruchiparea \u201ede s\u0103rb\u0103toare\u201d, a Zeului lor Suprem, Zalmoxis…<\/em><\/strong><\/p>\n

-Ce frumos popor trebuie s\u0103 fie acesta, de care-mi gr\u0103ie\u015fti, cu at\u00e2ta \u015fart, dar \u015fi cu at\u00e2ta minunat\u0103 \u015ftiin\u0163\u0103… \u2013 murmurai eu, prins de acelea\u015fi g\u00e2nduri, probabil, ca \u015fi b\u0103tr\u00e2nul.<\/em><\/strong><\/p>\n

-Da, frumos…dar c\u00e2nd s-au dus, chema\u0163i de Crist, la ceruri, nici Mu\u015fatinii \u015fi nici Basarabii n-au avut urma\u015fi pe m\u0103sura Sfin\u0163eniei \u015fi Credin\u0163ei lor…\u015fi nici boierii lor (…nobilii, r\u0103zboinicii lor \u201ede meserie\u201d…) nu mai aveau, \u00eentr-\u00een\u015fii,\u00a0 Spiritul cel vechi…ci pe cel al z\u00e2zaniei, pe cel al l\u0103comiei…bicisnici\u0163i, ca la noi, ce mai! C\u00e2t au fost pe p\u0103m\u00e2nt Sfin\u0163ii lor Domni, b\u0103gaser\u0103 fric\u0103 de moarte, \u00een acest popor, despre care noi ziceam c\u0103-i f\u0103r\u0103 fric\u0103…invulnerabil…turcii! P\u00e2n\u0103 \u015fi azi, Sabia unuia dintre Sfin\u0163ii Domni, Stephanus Magnus, pe limba lor: \u015etefan cel Mare \u015fi Sf\u00e2nt, e p\u0103strat\u0103, de turci, cu groaz\u0103 \u015fi n\u0103d\u0103jduire de fire, la Istanbul: dac\u0103 ar \u201eface picioare\u201d Spada asta Sf\u00e2nt\u0103…p\u0103i, ar fi Catastrofa Suprem\u0103 a Lumii: turcii zic c\u0103 i-ar \u015fterge Allah, pe to\u0163i dreptcredincio\u015fii musulmani, de pe fa\u0163a P\u0103m\u00e2ntului…iar dac\u0103 femeile turcilor vor s\u0103-i sperie pe copiii lor, ce nu vor s\u0103 adoarm\u0103, ca s\u0103 se hodineasc\u0103 \u015fi ele, dup\u0103 toat\u0103 truda zilei – le zic doar at\u00e2t: \u201eDac\u0103 nu dormi, vine \u015etefan cel Mare!\u201d \u2013 \u015fi , \u00eendat\u0103, copiii \u015fi \u00eenchid, \u00eenfrico\u015fa\u0163i, ochii…<\/em><\/strong><\/p>\n

-Doamne, ce frumos…\u00eenfior\u0103tor de frumos… \u2013 \u015foptii eu, fermecat.<\/em><\/strong><\/p>\n

-Da, dar c\u00e2nd Domnii cei Sfin\u0163i fur\u0103 chema\u0163i la ceruri, de Bunul Crist, spre a veghea, de acolo, asupra Neamului lor, n-au mai stat lucrurile la fel de frumos…\u015fi turcii abia a\u015fteptau asta, ca \u015fi vecinii avstrieci, le\u015fi, unguri…de-au \u00eenceput s\u0103 se bage \u00eentre slab-credincio\u015fii, bicisnici\u0163ii boieri: ba-i \u00eent\u0103r\u00e2tau pe unii, asupra celorlal\u0163i, pentru Scaunul Domniei, ademenindu-i cu ame\u0163itoare promisiuni…ba-i asasinau, pe cei care nu r\u0103spundeau ispitei diavole\u015fti a puterii celei p\u0103m\u00e2nte\u015fti, nemeritate \u015fi, deci, nesfinte…ba-i sprijineau la scaunul Domniei pe grecii cei ho\u0163e\u015fti…Doar \u0163\u0103ranii \u015fi ciobanii \u015fi-au p\u0103strat, acum, for\u0163a miraculoas\u0103, titanic\u0103, a Credin\u0163ei…<\/em><\/strong><\/p>\n

-Ai fost pe la ace\u015ftia…ciobani \u015fi \u0163\u0103rani…i-ai v\u0103zut…ai vorbit cu ei…? \u2013 \u00eel \u00eentrebai eu, pe fratele Ambrosio, cu oarece sfio\u015fenie, dar \u00eempins, f\u0103r\u0103 de r\u0103gaz, de stihia Curiozit\u0103\u0163ii.<\/em><\/strong><\/p>\n

-Fost \u015fi vorbit…c\u0103, doar, \u201e\u0163\u0103ran\u201d vine de la latinescul \u201eterranus\u201d, st\u0103p\u00e2nul p\u0103m\u00e2ntului…iar \u201ecioban\u201d, care se mai zice \u015fi \u201ep\u0103curar\u201d,\u00a0 vine de la latinescul \u201epecorarius\u201d! Iat\u0103 c\u0103 noi \u015fi ace\u015fti \u201esfin\u0163i b\u0103\u015ftina\u015fi\u201d suntem fra\u0163i…dar nu se zice cum: fra\u0163i prin latini, str\u0103mo\u015fi comuni, ori s\u0103 fie fra\u0163i prin \u201ecarpii-dacii liberi\u201d? (…zi\u015fi \u015fi \u201etraci\u201d, adic\u0103, la fel ca la \u201eMu\u015fatini\u201d: \u00cengerii, Frumo\u015fii Cerului…av\u00e2nd de mam\u0103 pe zei\u0163a Afrodita, care st\u0103 sub semnul culorii Verzi, Culoarea Apei Primordiale…care, la acest popor de \u201esfin\u0163i b\u0103\u015ftina\u015fi\u201d, a devenit Sf\u00e2nta Parascheva: Sf\u00e2nta Parascheva tot sub culoarea Verde, a Apei Primordiale, \u015fade…\u015fi-i venerat\u0103 de ace\u015fti misterio\u015fi \u201esfin\u0163i\u201d…zi\u015fi \u015fi \u201dvlahi\u201d: vorba \u201elah\u201d \u00eenseamn\u0103, precum \u0163i-am spus, deja – \u201enegru-\u00eentunecat\u201d, precum cele mai ad\u00e2nci mistere ale Lui Dumnezeu…) , care-s \u015fi str\u0103mo\u015fii latinilor?! C\u0103ci, de la Troia (Cetatea Tracilor), Eneas-Tracul a ajuns, pe drum de-nconjor, \u00een Italia, de s-a b\u0103tut, acolo, cu b\u0103\u015ftina\u015fii latini, ai lui Turnus, \u201epe\u0163itor respins\u201d al Laviniei, fiica lui Latinus…care-l voia de ginere pe Eneas-Tracul…eeeh…poate s\u0103 fi fost latinii, poate s\u0103 fi fost etruscii: oricum, str\u0103nepo\u0163ii lui Eneas sunt doi gemeni, Romulus \u015fi Remus (ctitorii Romei…aflat\u0103, dintru \u00eenceput, sub semnul fratricidului, al crimei-jertfei umane), al\u0103pta\u0163i, zic mitele, de o…LUPOAIC\u0102 (…nu uita, LUPUL este, la daco-vlahi, Hieroglifa Suprem\u0103 a Lui ZALMOXIS…LUPUL FENRIR, M\u00e2ntuitorul-Purificatorul, cum este numai Crist!). Deci, eu zic (…mai ad\u0103ug\u00e2nd c\u0103 \u0163\u0103ranii lor au ve\u015fminte foarte asem\u0103n\u0103toare cu \u0163\u0103ranii Italiei…straie pe care-s desenate Cerurile-cu-Stele!) – c\u0103 logica lui Aristotel ar gr\u0103i, \u00een concluzie, precum c\u0103 latinii sunt un trib al dacilor-carpilor, alungat (de Magul Kogaionului, ori de p\u0103catele \u015fi vijeliile vremilor, spre Apusul de aici…de azi…Unii zic c\u0103 un \u00eemp\u0103rat iberic (dar cu \u00eensemnul numelui de TRAC: grupul de sonuri \u201eTR\u201d este semnul f\u0103r\u0103 gre\u015f, at\u00e2t pentru onomastic\u0103, dar \u015fi pentru toponimice… – …ca \u015fi la TRoia!), TRaian, ar fi organizat dou\u0103 expedi\u0163ii, s\u0103-i…cucereasc\u0103, se zice… Trebuie s\u0103 fi fost o opera\u0163iune alchimic\u0103, de \u00eentoarcere la origine a romanilor…pentru c\u0103, dup\u0103 a\u015fa-zisa \u201ecucerire traianic\u0103\u201d (doar vreo 14% din teritoriul Daciei a fost \u201evizitat\u201d de romani!), 33 de \u00eemp\u0103ra\u0163i, de pe Supremul Tron al Romei (dac\u0103-i num\u0103r\u0103m \u015fi pe TRaian!) au fost TRACI!!! Unde \u015fi c\u00e2nd s-a mai v\u0103zut: CEL CE CUCERE\u015eTE, S\u0102-\u015eI PUN\u0102 CONDUC\u0102TORI DINTRE CEI CUCERI\u0162I?! Iar cei ce nici nu i-au z\u0103rit, vreodat\u0103, pe romani (86%) – vorbesc aidoma cu cei…\u201dcuceri\u0163i\u201d…! Miracol lingvistic?!<\/em><\/strong><\/p>\n

-Dar…frate drag\u0103…dac\u0103 tot ai fost acolo…te implor, spune-mi dac\u0103 se confirm\u0103, pe p\u0103m\u00e2nt, mitele din cerurile g\u00e2ndului \u015fi imagina\u0163iei… \u2013 m\u0103 rugai eu, cr\u0103p\u00e2nd de curiozitate.<\/em><\/strong><\/p>\n

-Un bob z\u0103bav\u0103…da…am fost \u015fi se confirm\u0103 tot. \u00ce\u0163i zic asta de la \u00eenceput, ca s\u0103 nu \u201ecr\u0103pi de curiozitate\u201d (…eu m\u0103 umilii \u00een mine, con\u015ftient c\u0103 b\u0103tr\u00e2nul \u00eemi ghicise g\u00e2ndurile…). Am fost \u00een c\u00e2mpiile lor, unde cur\u0103\u0163enia Spiritului, precum \u015fi Credin\u0163a, sunt mai \u015fov\u0103ielnice…\u015fi, apoi, am urcat, am tot urcat \u00een mun\u0163i, am \u00eentrebat, prin satele r\u0103sfirate pe creste…, am \u00eentrebat, \u00eent\u00e2i sfios, apoi, c\u00e2nd mi-am dat mai bine limba dup\u0103 limba lor \u015fi le-am c\u00e2\u015ftigat \u00eencrederea, mi-au descris \u015fi mi-au ar\u0103tat miracole \u2013 miracole care, altminteri, auzite, doar, de aici, din jil\u0163urile astea ale noastre, din fa\u0163a focului \u2013 par absolut incredibile! \u201eSfin\u0163ii b\u0103\u015ftina\u015fi\u201d sunt vizita\u0163i de zei \u015fi de Crist, de Sfin\u0163ii no\u015ftri cei mai iubi\u0163i…de Sf\u00e2ntul Apostol Petru, chelarul Paradisului \u015fi \u00eenso\u0163ilor Lui Crist, mai mult \u015fi mai des dec\u00e2t de oricare altul…<\/em><\/strong><\/p>\n

*<\/p>\n

…\u015ei b\u0103tr\u00e2nul frate \u00eentru Spirit, \u201efratele Ambrosio\u201d, a \u00eenceput s\u0103-mi zic\u0103 multe \u015fi deloc m\u0103runte…cum a v\u0103zut, cu ochii lui, cum, noaptea, oamenii zboar\u0103, zboar\u0103 prin v\u0103zduhuri, ca P\u0103s\u0103rile M\u0103iastre[4]<\/strong><\/a>…femeile se ajut\u0103, la zbor \u201ecu viteza m\u00e2niei\u201d, \u015fi de coada cociorvei[5]<\/strong><\/a>…cum, peste noapte, zei osteni\u0163i trag \u00een b\u0103t\u0103turile caselor lor, cer\u015find, cu smerenie, de la gospodari[6]<\/strong><\/a>, m\u0103car un a\u015fternut de dormit, dac\u0103 nu \u015fi o cin\u0103…iar diminea\u0163a, las\u0103, ca plat\u0103 (\u015fi r\u0103splat\u0103 a sufletului, generos \u015fi senin, al g\u0103zduitorilor!), \u201esfin\u0163ilor b\u0103\u015ftina\u015fi\u201d, daruri mai mult dec\u00e2t rege\u015fti ori \u00eemp\u0103r\u0103te\u015fti…de la olmazuri[7]<\/strong><\/a> enorme, cum nici \u00een pove\u015ftile arabe nu \u00eent\u00e2lne\u015fti, p\u00e2n\u0103 la \u00eenc\u0103l\u0163\u0103minte cu care s\u0103 p\u0103\u015fe\u015fti zece po\u015ftii \u00eentr-o singur\u0103 clipit\u0103…cum Crist transform\u0103, peste noapte, bordeia\u015ful scufundat al oric\u0103rui s\u0103rman p\u0103lma\u015f, \u00eentr-un castel, ori palat – acoperit cu aur \u015fi nestemate…iar o gr\u0103din\u0103 de doi pa\u015fi, a unui \u0163\u0103ran am\u0103r\u00e2t, o transform\u0103 \u00eentr-o p\u0103dure imens\u0103, cu trunchiuri \u015fi crengi de aur… – …\u015fi, pe crengi, cu\u00a0 p\u0103s\u0103ri c\u00e2nt\u0103toare (de le zic ei \u201em\u0103iastre\u201d!) \u2013 p\u0103s\u0103ri care au plisc de rubin \u015fi ochi de safire…cum vr\u0103jitorii \u015fi vr\u0103jitoarele v\u00e2sleau cu norii deodat\u0103 \u2013 iar c\u00e2nd binevoiau s\u0103 se pogoare pe p\u0103m\u00e2nt, sub ochii norodului adunat \u015fi sub cei ai fratelui Ambrosio, au f\u0103cut scurt\u0103 \u015fi dreapt\u0103 judecat\u0103, \u00een urma c\u0103reia au transformat omul ori femeia, \u00een oricare gadin\u0103 sau or\u0103tanie au hot\u0103r\u00e2t ei (VR\u0102JITORII-SOLOMONARII), ori vr\u0103jitoarele (cu chipuri \u015fi ar\u0103t\u0103ri de raze \u015fi de lumini orbitoare, chipuri de iele, ori de \u015ftime…!) – …dup\u0103 felul cum se purta \u015fi cum g\u00e2ndea, despre zei \u015fi despre Crist, acel om, ori acea femeie…<\/em><\/strong><\/p>\n

…Mai vorbir\u0103m \u015fi despre Cerbii Vr\u0103ji\u0163i (…aveau pielea acoperit\u0103 de nestemate fulger\u0103toare!), din bungetul p\u0103durilor, care purtau, \u00eentre coarnele lor, r\u0103muroase c\u00e2t p\u0103durea, LEAG\u0102NUL LUI F\u0102T-FRUMOS…<\/em><\/strong><\/p>\n

…Acest popor nu-i \u00eenv\u0103\u0163at s\u0103 trag\u0103 brazd\u0103 ne\u00eendurat\u0103, \u00eentre B\u0103tr\u00e2nii Zei ce-au fost, \u015fi Crist, Cel care este \u015fi va fi, p\u00e2n\u0103-n vecie, dar, mai cu seam\u0103, se va afla, pe Cel mai \u00cenalt Jil\u0163 de Jude Ceresc, printre norii t\u00e2rzii \u015fi s\u00e2ngerii, la Judecata din Urm\u0103…<\/em><\/strong><\/p>\n

…Singura Dreapt\u0103 \u015fi Luminoas\u0103!<\/em><\/strong><\/p>\n

*<\/p>\n

…-Dar pe B\u0103tr\u00e2nul Mag, cel din Piscul Muntelui Ascuns, l-ai v\u0103zut tu, frate Ambrosio? \u2013 m\u0103\u00a0\u00a0 repezii eu, cu ner\u0103bdare \u015fi bolnav\u0103 curiozitate.<\/em><\/strong><\/p>\n

-Nnnu… asta nu m-au ajutat puterile Spiritului…\u015fi p\u0103catele mele, fa\u0163\u0103 de Crist, au hot\u0103r\u00e2t c\u0103 nu merit s\u0103 v\u0103d Suprema Minune a Neamului Sf\u00e2nt…nnnu…\u2013 suspin\u0103 fratele Ambrosio, cu un \u015fuier, abia perceput, de am\u0103r\u0103ciune… b\u0103tr\u00e2nul \u015fi bunul meu meu frate Ambrosio. \u015ei se sim\u0163ea, \u00een acest \u201en\u201d prelungit, at\u00e2ta durere, at\u00e2ta ne\u00eemplinire \u2013 dar \u015fi at\u00e2ta dor, ascuns \u015fi \u00eenfocat, de viitoare, ori miraculoas\u0103 – \u00eemplinire…care s\u0103-i t\u0103m\u0103duiasc\u0103 sufletul \u015fi s\u0103-i fericeasc\u0103 \u015fi lumineze Spiritul\u00a0 lui, pururi treaz la minuni…<\/em><\/strong><\/p>\n

…Hot\u0103r\u00e2rea mea a fost luat\u0103, f\u0103r\u0103 nicio re\u0163inere, chiar \u00een acel\u00a0 moment.\u201dVoi vedea Magul!\u201d \u2013 \u00eemi strigai, \u00eemi poruncii, cu porunc\u0103 de ne\u00eentors, \u00eenl\u0103untrul meu.<\/em><\/strong><\/p>\n

…Totdeauna, ne\u00eemplinirea unor lucruri esen\u0163iale duce la Marea C\u0102L\u0102TORIE. Put\u00e2nd s\u0103 \u00eensemne ea \u015fi Moartea \u2013 nu are importan\u0163\u0103. \u00cemplinirea se poate face chiar prin Moarte…sau, cine \u015ftie, chiar dincolo de Moarte, ca r\u0103splat\u0103 dumnezeiasc\u0103 a \u00eenc\u0103p\u0103\u0163\u00e2n\u0103rii celei bune, \u00eentru Sf\u00e2nta C\u0102UTARE DIVIN\u0102.<\/em><\/strong><\/p>\n

…Dup\u0103 ce se sparser\u0103 ghe\u0163urile, pe ape – l\u0103sai, \u00een locul meu, la c\u00e2rmuirea m\u00e2n\u0103stirii, pe fratele Ambrosio. C\u00e2\u0163iva fra\u0163i scr\u00e2\u015fnir\u0103 din din\u0163i…, dar majoritatea r\u0103maser\u0103 senini, nep\u0103s\u0103tori, ne\u00eentreb\u0103tori…<\/em><\/strong><\/p>\n

*<\/p>\n

…Destul c\u0103, dup\u0103 o s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103, cu traista pe um\u0103r \u015fi c\u0103lare pe un m\u0103g\u0103ru\u015f, cam pr\u0103p\u0103dit,\u00a0 de Murcia, traversam Pirineii…apoi, str\u0103b\u0103team Francia, de la Vest la Est, ajung\u00e2nd, \u00een cele din urm\u0103, pe ruinele Sf\u00e2ntului Imperiu Romano-Gherman, \u00een Imperiul numit, acum, \u201eavstriac\u201d. Ajuns la Viena (nu voiam s\u0103 scap prilejul de a vedea vestitele muzee, catedralele pioase \u015fi \u0163an\u0163o\u015fe, totodat\u0103…precum \u015fi palatele, nu mai pu\u0163in celebre…), am urcat pe o corabie (\u201eTraumenlied\u201d – \u00eei zicea mult prea leg\u0103n\u0103torului vas…), str\u0103b\u0103t\u00e2nd, timp de aproape dou\u0103 s\u0103pt\u0103m\u00e2ni, ciudatele ape ale Istrului-Dun\u0103re \u2013 tare asem\u0103n\u0103toare, apele astea, cu firea omului: valuri line \u015fi albastre, precum un vis frumos – \u015fi, totodat\u0103, valuri negre, precum furtuna \u015fi g\u00e2ndurile \u015fi apuc\u0103turile criminale ale unui co\u015fmar…valuri \u015fu\u015fotind pove\u015fti \u015fi, acelea\u015fi valuri, profer\u00e2nd blesteme cumplite…oglindind \u015fi spumeg\u00e2nd…\u015fi, tot a\u015fa, p\u00e2n\u0103 la un loc dintre ni\u015fte Mun\u0163i – \u00eenal\u0163i \u015fi s\u00e2lhui…\u201dcare se b\u0103teau \u00een capete\u201d, \u00eemi ziceau \u201esfin\u0163ii b\u0103\u015ftina\u015fi\u201d…<\/em><\/strong><\/p>\n

Locului aceluia, pe unde se intra \u00een \u0162ara Basmului, a lui \u201eF\u0103t Frumos\u201d (…\u00eel numeau \u0163\u0103ranii vlahi, mai t\u00e2rziu, c\u00e2nd m\u0103 \u00eemprietenisem cu ei \u015fi le \u00eenv\u0103\u0163asem, aproape de perfec\u0163iune, limba!) \u2013 …locului aceluia, Por\u0163ilor Acelora \u201ede Fier\u201d, le ziceau b\u0103\u015ftina\u015fii \u00eentr-un fel uimitor…n-am \u00een\u0163eles, cu totul, nici azi, semnifica\u0163ia \u00eentreag\u0103 a numelui: \u201eLa Cazane\u201d…<\/em><\/strong><\/p>\n

…Iadul \u015fi Paradisul \u2013 UNA \u015eI ACEEA\u015eI…?!<\/em><\/strong><\/p>\n

*<\/p>\n

…Dup\u0103 cum v-a\u0163i dat seama, Por\u0163ile mi se deschiseser\u0103, miraculos, nu doar pentru ADEVERIREA BASMULUI (…psalmodiat \u00eentr-o noapte neagr\u0103, la \u00eentrecere cu bufni\u0163ele, de un b\u0103tr\u00e2n frate franciscan…) \u2013 ci \u015fi pentru Revelarea \u015fi T\u00e2lcuirea Contrastelor celor mai minunate, dar \u015fi a celor mai sumbre \u015fi \u00eentrist\u0103toare, pe vecie…<\/em><\/strong><\/p>\n

…Am cunoscut bine acest popor: … i-am b\u0103ut apa din ad\u00e2ncul viu al f\u00e2nt\u00e2nilor…: sim\u0163eam c\u0103 beau acea \u201eAp\u0103 Vie\u201d, din basme… – …i-am ascultat c\u00e2ntecele…at\u00e2t de expresive, at\u00e2t de fascinante, at\u00e2t \u00een triste\u0163e, c\u00e2t \u015fi \u00een veselie, \u00eenc\u00e2t mi-am dat seama c\u0103 acest popor le-a mo\u015ftenit de la ORFEU (\u201eregele Carpa\u0163ilor\u201d!), iar \u00een Paradis, c\u00e2nd e ostenit de at\u00e2ta Facere \u015fi Refacere a Lumii, Bunul Crist-Dumnezeu \u00eei pune pe \u00eengeri s\u0103-i c\u00e2nte aste Miracole ale SUNETULUI-\u00ceNTEMEIETOR-DE-LUME…\u201dPARASHABDA\u201d, cum spun vechile c\u0103r\u0163i sfinte ale inzilor…<\/em><\/strong><\/p>\n

Mai cu seam\u0103: I-AM VORBIT LIMBA, limba lor SF\u00c2NT\u0102! Nu exist\u0103 g\u00e2nd, p\u0103rere, n\u0103luc\u0103 sau vr\u0103jit\u0103 sim\u0163ire, pe care infinitele nuan\u0163e ale Sfintei lor Limbi s\u0103 nu le poat\u0103 exprima, at\u00e2t de rafinat \u015fi fidel, c\u0103 r\u0103m\u00e2i tr\u0103snit, dup\u0103 ce-ai gr\u0103it…Ce frumos verb: \u201ea GR\u0103i\u201d…aduce aminte de Regalitatea lor Originar\u0103, de fapt, de Menirea lor Sf\u00e2nt\u0103, de \u00centemeiere a Lumii \u015fi a Neamurilor: grupurile de consonane \u201eGR\u201d, respectiv \u201eCR\u201d \u00eel desemneaz\u0103 pe Sf\u00e2ntul Conduc\u0103tor: <\/em><\/strong>CR<\/em><\/strong>AIUL!!! …cel care purcede din Magul Muntelui Ascuns…!<\/em><\/strong><\/p>\n

…Mi-am amintit, atunci, de un episod la care n-am fost de fa\u0163\u0103, c\u0103l\u0103tor afl\u00e2ndu-m\u0103 eu \u00een Lumea Nou\u0103…America de Sud…Amazonul… \u2013 ci mi se povestise de \u201ec\u0103tanele\u201d vechi, b\u0103tr\u00e2ni conquistadori (care trecuser\u0103 prin Ap\u0103 \u015fi Foc!) – demni de \u00eencredere. Solda\u0163ii no\u015ftri r\u0103m\u0103seser\u0103 cu gura c\u0103scat\u0103, c\u00e2nd, din ad\u00e2ncurile insondabile ale Cosmosului Junglei, n\u0103v\u0103liser\u0103 asupra lor ni\u015fte…C\u0102L\u0102RE\u0162E! Care nu aveau pielea ro\u015fcat-maronie, a indigenilor, ci aveau pieli\u0163a alb\u0103, precum laptele…\u015fi ochi alba\u015ftri…Aveau s\u00e2nul st\u00e2ng retezat, ca s\u0103 poat\u0103 a s\u0103geta p\u00e2n\u0103 \u015fi \u0163\u00e2n\u0163arul, drept \u00een ochiul lui holbat…Atunci, mi-am dat seama c\u0103 erau urma\u015fele TRacilor, de care-mi vorbise fratele Ambrosio! <\/em><\/strong><\/p>\n

…Apoi, mai t\u00e2rziu, drume\u0163ind eu tare departe, prin Asia, am v\u0103zut, \u00een sudul Chinei, cum \u0163\u0103ranii se \u00eenchinau unor idoli (pe care-i ascundeau, repede, \u00een pivni\u0163e, la vederea mea…): erau un soi de moa\u015fte mult-lunguie\u0163e, cu ochi de sticl\u0103 albastr\u0103, cu beteal\u0103 aurie, pus\u0103 de \u00eenchin\u0103tori, \u00een locul unui p\u0103r ce se topise \u00een p\u0103m\u00e2nt \u015fi-n v\u00e2nturile vremii… <\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0…Sau, tot a\u015fa, \u00een \u0162ara Nippon: exist\u0103, acolo, \u00een arhipelegul acela, zilnic crunt cutremurat, cea mai mare insul\u0103, Hokkaido. Niponii nu te las\u0103 s-o vezi, s-o cutreieri…dar Crist mi-a dat ajutor, \u015fi-am p\u0103truns nep\u0103trunsul: pe insul\u0103 nu erau piticanii cu pielea galben\u0103 \u015fi ochi piezi\u015fi…ci adev\u0103ra\u0163i uria\u015fi, cu plete galben-ro\u015fcate, cu pieli\u0163a obrazului alb\u0103, precum z\u0103pada de pe muntele Fuji Yama…ochi alba\u015ftri, precum cicoarea…Erau tot TRaci…urma\u015fi ai TRacilor! Deci, R\u0102D\u0102CINA \u00ceNTEMEIETOARE, PRIN CARE S-AU CTITORIT POPOARELE P\u0102M\u00c2NTULUI \u2013 ACOLO, \u00ceN \u201eKARA BOGDANIA\u201d \u015eI-N \u201eKARA IFLAK\u201d, A FOST \u015eI R\u0102M\u00c2NE…<\/em><\/strong><\/p>\n

…Oamenii locului vorbesc despre \u0163ara lor c\u0103 nu se oprea (JUR-PREJUR, ROTOGOL!) – \u00een fa\u0163a niciunui ocean, fie el de ap\u0103, fie el de p\u0103m\u00e2nt \u015fi oameni: \u0162ara Lumii lor se numea DACIA, apoi, s-a accentuat caracterul de sacralitate al \u0163\u0103rii: DACO-V(A)LAHIA (\u015fi a\u015fa cred, \u015fi eu, v\u0103z\u0103torul de Miracole, c\u0103 se cuvine a i se spune, pentru a aten\u0163iona Neamurile P\u0103m\u00e2ntului, unde-i Locul Lor de Origine \u015fi, deci, de M\u00e2ntuire!) – iar menirea dacilor (daco-vlahilor) a fost (\u015fi r\u0103m\u00e2ne, p\u00e2n\u0103 \u00een VECIE!) s\u0103 lumineze Spiritul Popoarelor…\u015fi c\u0103 Menirea asta nu se va stinge niciodat\u0103, ci va arde secret, ca jarul sub spuz\u0103: \u015fi \u00eenainte de Sf\u00e2r\u015fitul Marelui Ciclu al Lumii, neamurile toate vor r\u0103m\u00e2ne f\u0103r\u0103 de lumina Credin\u0163ei…\u00eens\u0103 Neamul Sf\u00e2nt al DACO-VLAHILOR\u00a0 va r\u0103m\u00e2ne singurul care va p\u0103stra F\u0103clia Sfintei Credin\u0163e, \u015fi o va d\u0103rui, cu fr\u0103\u0163ie, \u015fi celor r\u0103ma\u015fi Orbi de Spirit…adic\u0103, tuturor celorlalte neamuri…pentru c\u0103 toate neamurile ar fi Copiii Neamului Sf\u00e2nt DACO-VLAH…<\/em><\/strong><\/p>\n

…Ei, nu le-am crezut eu chiar pe toate, gustoase \u015fi coapte…dar de pus pe g\u00e2nduri, cu smerenie m\u0103rturisesc paginii c\u0103r\u0163ii de fa\u0163\u0103… –\u00a0 …c\u0103 m-au pus.<\/em><\/strong><\/p>\n

…\u015ei am tot suit, s\u0103pt\u0103m\u00e2ni, luni…mai bine de doi ani… c\u0103tre Nordul acestei \u0163\u0103ri de miracole: da, la o cas\u0103 venise ORFEU, zeul cu lira, \u015fi d\u0103ruise leag\u0103n de\u00a0 sunet sf\u00e2nt (\u015fi de paradisiac\u0103 lini\u015ftire!) abia n\u0103scutului prunc…\u015fi la casa de al\u0103turi, Crist \u015fi cu Sf\u00e2ntul Petru c\u0103p\u0103taser\u0103 ospe\u0163ie cuviincioas\u0103 peste noapte \u2013 \u015fi, de atunci, gospodarii acelei case g\u0103seau, \u00een fiece diminea\u0163\u0103, \u00een scobitura pentru lan\u0163, de la colacul f\u00e2nt\u00e2nii \u2013 c\u00e2te o pung\u0103 cu bani de aur, ori c\u00e2te o nestemat\u0103, cu mult mai \u00eenfocat\u0103 dec\u00e2t ori\u015ficare zori…<\/em><\/strong><\/p>\n

…Acolo, \u00een Nord, erau Mun\u0163i falnici, at\u00e2t de \u00eenal\u0163i, \u00ceNC\u00c2T BAT LA SFINTELE POR\u0162I ALE CERULUI…Mun\u0163i seme\u0163i, c\u00e2t \u015fi locuitorii lor, de prin risipitele sate…Mun\u0163i ca ni\u015fte patriarhi biblici, acoperi\u0163i de p\u0103duri nesf\u00e2r\u015fite, ca de ni\u015fte b\u0103rbi colosale…p\u0103duri nesf\u00e2r\u015fite, c\u0103rora b\u0103\u015ftina\u015fii le zic \u201eCODRI\u201d…acolo, \u00een Nord, mi s-au spus vorbe sfinte, despre cel mai Sf\u00e2nt Voievod: SF\u00c2NTUL \u015eTEFAN, zis \u015fi \u201ecel Mare\u201d…<\/em><\/strong><\/p>\n

…Am tras, pentru c\u00e2teva zile, ori, poate, s\u0103pt\u0103m\u00e2ni (oamenii de aici nu-\u0163i socotesc vreo plat\u0103 ori limit\u0103 a g\u0103zduirii…precum negustorii lacomi, care am devenit noi, \u201eapusenii\u201d \u2013 ci se arat\u0103 at\u00e2t de bucuro\u015fi de oaspe\u0163i, \u015fi le stau dinante cu toate bucatele casei… de parc\u0103 fiece oaspe ar fi fiind \u00eensu\u015fi CRIST!) – …am tras, zic, la o gazd\u0103 cu mult\u0103 dare de m\u00e2n\u0103 \u015fi cu \u00eentins\u0103 gospod\u0103rie (mare st\u0103p\u00e2n de turme, dar \u015fi f\u0103r\u0103 hodin\u0103 \u015fi iscusit p\u0103durar…foarte avut, dar f\u0103r\u0103 vreo trufie, ori viclenie, \u00eentr-\u00eensul…) – …\u015fi, \u00een b\u0103t\u0103tura casei gazdei mele, de cum s-a dat zvon de venire a unui str\u0103in, s-au str\u00e2ns to\u0163i vecinii…numai b\u0103rba\u0163ii, fire\u015fte.. (cu plete p\u00e2n\u0103 pe umeri \u015fi cu b\u0103rbi \u015fi must\u0103\u0163i falnice!). \u2013 …\u015fi, pentru c\u0103 \u015ftiam, acuma, bine de tot, Sf\u00e2nta Limb\u0103 a acestui popor f\u0103r\u0103 de v\u00e2rst\u0103, am \u00eenceput s\u0103 \u00eentreb tot… –\u00a0 …tot-tot-tot ce m\u0103 ardea pe suflet \u015fi minte \u2013 tot ce m\u0103 ardea cu v\u0103p\u0103ile nestinse ale curiozit\u0103\u0163ii cuiva, care se treze\u015fte, peste noapte, drept \u00een toiul miracolelor. \u015ei oamenii nu se dovedir\u0103, \u00eenc\u0103 de la \u00eenceput,\u00a0 prea scumpi la vorb\u0103…dimpotriv\u0103.<\/em><\/strong><\/p>\n

…C\u00e2inele[8]<\/strong><\/a> de curte (un c\u00e2ine adus de la st\u00e2n\u0103, din Creierii Mun\u0163ilor! \u2013 alb cu negru la blan\u0103, flocos \u015fi cu un cap enorm, C\u00c2T TREI CAPETE…!) al gazdei mele tot ne d\u0103dea t\u00e2rcoale…parc\u0103 ascult\u00e2nd \u015fi el ce se tot povestea…\u015fi d\u0103dea din coada lui, lung\u0103 \u015fi p\u0103tat\u0103 cu negru…plin de mul\u0163umire, pas\u0103mite…<\/em><\/strong><\/p>\n

…Mi se r\u0103spundea, \u00eendeob\u015fte, cu multe am\u0103nunte \u015fi f\u0103r\u0103 nicio \u00eenfloritur\u0103 de prisos (mai ales c\u0103 g\u0103zdoiul \u00eei cinstea, pe to\u0163i cei veni\u0163i, acum, \u00een b\u0103t\u0103tura casei sale, cu un lichid de foc, care-\u0163i arde limba, cerul gurii \u015fi g\u00e2tlejul… \u2013 …ei \u00eei zic \u201erachiu\u201d, \u015fi-i tare bun \u00eempotriva frigului din Munte! \u2013 …acest rachiu e adus, pe \u201etablale\u201d lungi – …sau \u201et\u0103vi\u201d, dac\u0103 vre\u0163i a\u015fa… \u2013 de c\u0103tre muierile casei, femei \u015fi fecioare…dar cum \u015fi-au ispr\u0103vit ast\u0103 trebu\u015foar\u0103… \u201erachiereasc\u0103\u201d, dispar, toate, ca luate de hait[9]<\/strong><\/a>! \u2013 …\u015fi nu mai vin, dec\u00e2t dac\u0103 g\u0103zdoiul[10]<\/strong><\/a> d\u0103 strig\u0103t…\u015fi iar\u0103\u015fi se topesc, pe la c\u0103m\u0103rile \u015fi cuhniile[11]<\/strong><\/a> casei…p\u00e2n\u0103 la viitoare chem\u0103ri…!).<\/em><\/strong><\/p>\n

…Dar c\u00e2nd am pomenit \u015fi \u00eentrebat despre Magul Muntelui Ascuns al KOG-a-ION-ului, to\u0163i \u0163\u0103ranii \u015fi p\u0103storii, aduna\u0163i \u00een ograd\u0103[12]<\/strong><\/a> \u015fi care st\u0103tuser\u0103, p\u00e2n\u0103 atunci, cu pl\u0103cere, roat\u0103 \u00een jurul meu.. –\u00a0 …s-au uitat, deodat\u0103, unii la al\u0163ii, cu priviri ascu\u0163ite…apoi au dat din umerii lor, cei acoperi\u0163i cu sumane[13]<\/strong><\/a>…(dar \u015fi din f\u0103loasele lor must\u0103\u0163i…) – …apoi, cu mult\u0103 \u015fi nobil\u0103 bun\u0103 cuviin\u0163\u0103, au b\u0103lm\u0103jit cereri de iert\u0103ciune, \u015fi-au potrivit sumanele, mai bine, pe umeri, \u015fi, r\u00e2nd pe r\u00e2nd, lu\u00e2ndu-\u015fi \u201eziua bun\u0103\u201d, de la mine \u015fi de la gazda mea, s-au scurs pe por\u0163ile gospod\u0103riei…<\/em><\/strong><\/p>\n

…C\u00e2inele cel alb, cu capul enorm \u015fi cu coada, p\u00e2n\u0103 atunci, b\u00e2\u0163\u00e2indu-se bucuroas\u0103…s-a dep\u0103rtat, parc\u0103, \u015fi el,\u00a0 sup\u0103rat, ori cov\u00e2r\u015fit de mistere stranii… – …parc\u0103 \u00eembufnat, ori \u00eenc\u0103p\u0103\u0163\u00e2nat: B\u0102TUSEM LA POR\u0162ILE SACRULUI… – …iar acolo unde nu intr\u0103 ori\u015fice p\u0103duchios de venetic… <\/em><\/strong><\/p>\n

…Acum, se v\u00e2r\u00ee, t\u00e2r\u00e2\u015f, \u00een cu\u015fca (f\u0103cut\u0103 anume pentru el!), din st\u00e2nga ogr\u0103zii…<\/em><\/strong><\/p>\n

Ciudat\u0103 cu\u015fc\u0103: UN CUB (cu\u015fca propriu-zis\u0103, \u00een care se ad\u0103postea \u015fi dormea C\u00e2inele), peste care trona un acoperi\u015f, pas\u0103mite… – …dar care acoperi\u015f avea forma unei PIRAMIDE TRIUNGHIULARE (…de parc\u0103, prin v\u00e2rful piramidei, se f\u0103cea loc unui Misteriu de Vis…loc s\u0103 se scurg\u0103 Visele C\u00e2inelui… – …visele \u00een care-\u015fi \u00eent\u00e2lnea, regulat, Fratele-C\u00e2ine de Sus – LUPUL CERESC!).<\/em><\/strong><\/p>\n

*<\/p>\n

…M-am mirat \u015fi m-am m\u00e2hnit. M-or fi luat, pesemne, de scr\u00e2ntit la minte \u015fi mult prea \u00eencins, p\u00e2n\u0103 la scrumirea Spiritului…ori, poate, de iscoad\u0103…a cui, oare, \u015fi pentru cine?!<\/em><\/strong><\/p>\n

…Gazda mea, numit\u0103 Ion al FLOAREI, cu ging\u0103\u015fie m-a luat de dup\u0103 umeri \u015fi mi-a spus:<\/em><\/strong><\/p>\n

-P\u0103rinte drag\u0103, nu te sup\u0103ra pe ei, te rog eu tare frumos…<\/em><\/strong><\/p>\n

-Dar nu m-am sup\u0103rat pe nimeni… \u2013 f\u0103cui eu, tot bosumflat. …\u00cenv\u0103\u0163asem, de la ei, cum se d\u0103 din umeri, cu subtilitate, dar \u015fi cu \u00eenc\u0103p\u0103\u0163\u00e2nare de ne\u00eenfr\u00e2nt…\u015fi am dat, carevas\u0103zic\u0103, \u015fi eu, din umeri…<\/em><\/strong><\/p>\n

Gazda m-a l\u0103sat \u201es\u0103 fierb \u00een zeama-mi proprie\u201d, \u201eoleac\u0103\u201d (…\u201doleac\u0103\u201d…ce dulce sun\u0103, p\u00e2n\u0103 \u015fi cea mai cumplit\u0103 tortur\u0103 moral\u0103, ori a Spiritului, \u00een Sf\u00e2nta Limb\u0103 a acestui popor sf\u00e2nt!) \u2013 …apoi, iar\u0103\u015fi se aplec\u0103 spre mine – …dar, de data asta, vorba-i fu \u00eenso\u0163it\u0103 de priviri ciudate, aruncate jur-prejurul lui…deci, ce urma a-mi zice era de mare tain\u0103, iar eu trebuia s\u0103 m\u0103 socotesc legat, ca de-un jur\u0103m\u00e2nt, f\u0103cut \u00een biseric\u0103 \u015fi cu Biblia \u00eentre palme:<\/em><\/strong><\/p>\n

-…P\u0103rinte, ascult\u0103, te rog, \u015fi nu mai vorbi cu nimenea, p\u00e2n\u0103 m\u00e2ine, \u00een zori…<\/em><\/strong><\/p>\n

-Dar nu-s eu vorb\u0103re\u0163, n-ai nicio team\u0103, dinspre partea asta… \u2013 urmai eu a-mi p\u0103stra capul \u00eentre genunchi \u015fi rezerva sup\u0103r\u0103rii, \u00een glas…c\u0103ci inima, inima-mi prevestea ceva cu totul neobi\u015fnuit \u015fi minunat…inima \u00eencepuse a-mi bate, CA DE A\u015eTEPTAREA UNEI MARI VE\u015eTI \u00ceMP\u0102R\u0102TE\u015eTI!<\/em><\/strong><\/p>\n

-\u015etiu, p\u0103rinte, \u015fi, tocmai de aceea, am \u00eencredere \u00een sfin\u0163ia ta…Ascult\u0103 la ce spun eu, acum… – …dar s\u0103 \u0163ii capul tot \u00een jos, c\u00e2t vorbesc eu cu sfin\u0163ia ta…a\u015fa…a\u015fa cum l-ai \u0163inut \u015fi p\u00e2n\u0103 acuma, dup\u0103 plecarea megie\u015filor[14]<\/strong><\/a> mei…<\/em><\/strong><\/p>\n

M\u0103 conformai…iar gazda \u00eemi susur\u0103 la ureche, pe buze p\u0103str\u00e2nd un z\u00e2mbet, pe care \u015fi-l construise, \u00eenc\u0103 de la \u00eent\u00e2lni\u015ful cu ai lui:<\/em><\/strong><\/p>\n

-…La noapte e lun\u0103 plin\u0103…este S\u0103rb\u0103toarea S\u00e2nzienelor[15]<\/strong><\/a>…\u015fi noaptea-i scurt\u0103…e 24 al lui Cire\u015far[16]<\/strong><\/a>…dup\u0103 21, c\u00e2nd noaptea e cea mai scurt\u0103…\u00een noaptea asta, ANUME! – se deschid cerurile, \u015fi TOATE FIARELE \u015eI P\u0102S\u0102RILE GR\u0102IESC OMENE\u015eTE! – …se \u00eempac\u0103 Cerurile cu P\u0103m\u00e2ntul…\u015fi se deschid cerurile, ca la S\u0103rb\u0103toarea \u00cenvierii M\u00e2ntuitorului Lumii…\u00een noaptea asta…\u00een poieni, danseaz\u0103 ielele-z\u00e2nele[17]<\/strong><\/a>… se dezv\u0103luiesc comori, deasupra c\u0103rora danseaz\u0103 fl\u0103c\u0103ri…dar e \u015fi noaptea \u00een care, tot \u00een lumina alb\u0103 a poienilor, te po\u0163i \u00eent\u00e2lni cu duhuri ale str\u0103mo\u015filor…Du-te, p\u0103rinte, la noapte, \u00een poiana aceea \u00eenalt\u0103 (…pe care, de altfel, o ispite\u015fti sfin\u0163ia ta, zi de zi…), de deasupra casei mele…c\u0103-i cea mai mare \u015fi mai luminat\u0103 dintre toate poienele, de pe aicea…Poate se-ndur\u0103 Hristos, \u015fi vezi ceea ce vrei sfin\u0163ia ta s\u0103 vezi…Dar s\u0103 umbli cu pa\u015fi u\u015fori…\u015fi s\u0103 umbli ferit…c\u0103 vei \u00eent\u00e2lni, \u00een drum, pe la f\u00e2nt\u00e2ni \u015fi-n codru, \u015fi mul\u0163i oameni din sat, ori femei, ori fete…care se duc cu vr\u0103jile lor \u015fi se \u00eentorc cu vr\u0103jile codrilor…<\/em><\/strong><\/p>\n

*<\/p>\n

…\u015ei am mers, dup\u0103 zisa lui Ion al FLOAREI. Furi\u015fat, cu pa\u015fi de Lup…<\/em><\/strong><\/p>\n

N-aveam nevoie de felinar, drept c\u0103l\u0103uz\u0103, pentru c\u0103 luna lumina precum ziua \u2013 iar locurile le b\u0103tusem, zi de zi, tot mai a\u0163\u00e2\u0163at de curiozitate…<\/em><\/strong><\/p>\n

…Am ajuns \u00een poian\u0103. Tocmai \u00eencepuser\u0103, ni\u015fte f\u0103pturi de raze, s\u0103-\u015fi danseze fascinantul lor dans…Erau ielele…\u201df<\/em><\/strong>rumoasele, m\u00e2ndrele, d\u00e2nsele, <\/em><\/strong>\u0219<\/em><\/strong>oimanele, v\u00e2ntoasele<\/em><\/strong>\u201d …ca ni\u015fte \u00ceMP\u0102R\u0102TI\u0162E ale Cerului!<\/em><\/strong><\/p>\n

Am sim\u0163it c\u0103, afar\u0103 de \u00eemp\u0103r\u0103ti\u0163e, trebuie s\u0103 vin\u0103 \u015fi \u00ceMP\u0102RA\u0162II…\u015ei am a\u015fteptat, cu privirile furate de desenele miraculoase, pe care le f\u0103ceau, \u00een poian\u0103, razele dansatoare. Dar min\u0163ile nu cred c\u0103 mi le-au luat…ele, ielele, \u201e<\/em><\/strong>frumoasele, m\u00e2ndrele, d\u00e2nsele, <\/em><\/strong>\u0219<\/em><\/strong>oimanele, v\u00e2ntoasele<\/em><\/strong>\u201d…<\/em><\/strong><\/p>\n

…Deodat\u0103, pe c\u00e2nd m\u0103 \u00eentrebam dac\u0103 nu m-oi fi smintit, ori dac\u0103 nu visam, pe perina moale, a lui Ion al FLOAREI (purt\u00e2nd Numele FLORII, care este \u015fi NUMELE LUI CRIST-TRANDAFIRUL, FLOAREA-CU-O-MIE-DE-PETALE! \u2013 …prinsesem, \u00een secret, drag de el \u015fi \u00eencredere \u00een el, \u00een vorbele \u015fi cunoa\u015fterea lui intuitiv\u0103, \u201es\u0103lbatic\u0103\u201d, \u00een sufletul lui curat \u015fi cu instincte s\u0103n\u0103toase…) \u2013\u00a0\u00a0\u00a0 razele-\u015fi p\u0103lir\u0103 dansul lor hipnotic, \u015fi, treptat, se f\u0103cu o lini\u015fte… – …acea lini\u015fte teribil\u0103, care, de obicei, precede MARILE CATASTROFE, cutremur\u0103rile p\u0103m\u00e2ntului lumii, mai cu seam\u0103. <\/em><\/strong><\/p>\n

…Tres\u0103rii, f\u0103r\u0103 voie:<\/em><\/strong><\/p>\n

…Drept \u00een mijlocul poienii, \u00een toi de lumin\u0103 a lunii pline, se ivise (nici nu-i b\u0103gasem de seam\u0103 pa\u015fii lui grei, ap\u0103sa\u0163i, imperiali…) o fiar\u0103 uria\u015f\u0103, pe patru picioare, cu copite enorme. Cu coarne \u00eenalte (de atingeau luna \u015fi stelele cerului!) \u015fi curbate spre \u00eenapoi, cu o barb\u0103, lung\u0103 \u015fi surie, sub gu\u015f\u0103…\u015fi cu o respira\u0163ie ca de vifor, care, parc\u0103, st\u0103tea s\u0103 te \u00eenghe\u0163e, ca pe-o stan\u0103 de piatr\u0103, pentru c\u0103 ai \u00eendr\u0103znit s\u0103-i calci t\u0103r\u00e2murile ei, de FIAR\u0102 IMPERIAL\u0102. Scormonindu-mi Spiritul, ad\u00e2nc, \u015fi scotocind prin memorie, dup\u0103 hrisoave \u015fi terfeloage, de tot felul, pe care le citisem, p\u00e2n\u0103 atunci, c\u00e2ndva… – …dar aduc\u00e2ndu-mi aminte \u015fi de trecute discu\u0163ii cu fratele Ambrosio, am dedus c\u0103 ar fi vorba de fiara cea mai maiestuoas\u0103, mai puternic\u0103, mai autoritar\u0103 \u015fi mai misterioas\u0103, a acestor locuri: ZIMBRUL[18]<\/strong><\/a>. Dar zimbrii, mi se zisese, erau cu bl\u0103nile maroniu-ro\u015fcate…or, acesta avea pe el O PIELE ALB-FUMURIE…C\u00e2nd se hurduc\u0103ia, \u00een trap, nobila fiar\u0103, croit\u0103 dup\u0103 uria\u015fele f\u0103pturi ale \u00cenceputului \u2013 duduia \u015fi se cutremura p\u0103m\u00e2ntul, ca de o catastrof\u0103 divin\u0103, O CATASTROF\u0102 BINEF\u0102C\u0102TOARE…<\/em><\/strong><\/p>\n

Dar mai avea ceva imensul ZIMBRU: pe spinarea lui, c\u0103l\u0103rea un om uria\u015f, sau UN SPIRIT ENORM…cu barb\u0103 alb\u0103, cu chip \u00eencruntat \u015fi de o noble\u0163e f\u0103r\u0103 seam\u0103n…celest\u0103…: pe cap, purta ceva, ca O COROAN\u0102 \u00ceNALT\u0102, CA O AUREOL\u0102 DOLDORA DE FULGERE! – din care, c\u00e2nd \u015fi c\u00e2nd, str\u0103fulgerau aripile unor \u00eengeri-raze…dar nu raze ginga\u015fe, precum cele ale ielelor, nu \u00eengeri idilici! –\u00a0 ci adev\u0103rate TR\u0102SNETE PUSTIITOARE!<\/em><\/strong><\/p>\n

-Pe cine cau\u0163i, \u00een aceast\u0103 noapte sf\u00e2nt\u0103, a \u00eemp\u0103c\u0103rii dintre Cele Nou\u0103 Ceruri \u015fi P\u0103m\u00e2ntul \u0103sta, tot mai negru \u015fi mai \u00eengreuiat de p\u0103cate? \u2013 vu\u00ec-bubu\u00ec, ca o furtun\u0103 st\u00e2rnit\u0103 prin grotele Mun\u0163ilor, glasul ar\u0103t\u0103rii celei grozave…grozave, dar, cel pu\u0163in pentru mine, lini\u015ftitoare. Oare nu EU voisem s\u0103 \u00eent\u00e2lnesc, dup\u0103 \u00eemp\u0103r\u0103ti\u0163e, pe \u00cemp\u0103ratul…oare nu EU pornisem, p\u00e2n\u0103 la cap\u0103tul lumii, s\u0103-l v\u0103d\u00a0 pe MAGUL MUNTELUI ASCUNS…?!<\/em><\/strong><\/p>\n

C\u0103zui deci, cu smerenie cutremurat\u0103, \u00een genunchi, cu fruntea ating\u00e2nd p\u0103m\u00e2ntul…cum \u015fi cu pieptu-mi:<\/em><\/strong><\/p>\n

-Pream\u0103rite Mag… \u2013 \u00eencepui eu, \u015fov\u0103itor \u015fi cu un glas pe care nu mi-l recuno\u015fteam: stins, pierit, vl\u0103guit \u015fi tem\u0103tor…parc\u0103 intrasem, deja, \u00een p\u0103m\u00e2nt, nu doar c\u0103 \u00eengenuncheasem…<\/em><\/strong><\/p>\n

Spiritul \u00eenc\u0103l\u0103rat pe Zimbru m\u0103 \u00eentrerupse, printr-o nou\u0103 furtun\u0103, cu tunete grozave, a vocii sale, care f\u0103cea s\u0103 tac\u0103 totul, \u00een jur, \u015fi numai Mun\u0163ii \u015fi p\u0103durile s\u0103 vuiasc\u0103:<\/em><\/strong><\/p>\n

-Nu-s eu Magul ce-l cau\u0163i tu, popo! EL, MAGUL, ESTE P\u0102RINTELE NOSTRU, AL TUTUROR VOIEVOZILOR, MUCENICILOR \u015eI MARTIRILOR, PENTRU STR\u0102JUIREA NECURMAT\u0102 A ACESTOR T\u0102R\u00c2MURI SFINTE \u2013 \u015fi pentru Re-\u00cenvierea Zorilor NEAMULUI NEAMURILOR! Nu se arat\u0103 el, P\u0103rintele-Magul – oric\u0103rui venetic, \u015fi nici c\u00e2nd vrea un oarecare glota\u015f, din turma r\u0103znit\u0103, din b\u0103ltirea ml\u0103\u015ftinoas\u0103, a acestei at\u00e2t de ad\u00e2nc c\u0103zute lumi…<\/em><\/strong><\/p>\n

…Din \u00eenaltul cerului, se st\u00e2rni, \u00eens\u0103, o alt\u0103, o nou\u0103 furtun\u0103…mai cumplit de apropiat\u0103, \u00een puterea ei dezintegratoare-reintegratoare…: un glas \u015fuierat \u015fi, totu\u015fi, plin de toat\u0103 vigoarea t\u0103riilor…<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00cemi s\u0103ltai capul, spre cer, f\u0103r\u0103 s\u0103 vreau…de\u015fi genunchii \u00eemi erau tot lipi\u0163i de p\u0103m\u00e2nt…\u015fi auzii:<\/em><\/strong><\/p>\n

-Las\u0103-l, Voievoade, las\u0103-l, \u015etefane, Sf\u00e2ntule…Fiule, el, s\u0103rmanul, e un suflet neprih\u0103nit, \u00eenc\u0103, de r\u0103ut\u0103\u0163ile \u015fi sl\u0103biciunile vinovate ale p\u0103m\u00e2ntului… – …\u015fi, \u00een Spiritul lui cre\u015fte, s\u0103n\u0103tos \u015fi v\u00e2njos, tocmai ceea ce-i scade Neamului nostru, \u00een vremile care trec peste el, acum, ca ni\u015fte ploi de noroi…NOROI de zic, neferici\u0163ii orbi\u0163i de p\u0103cate (…cei sl\u0103b\u0103nogi\u0163i la Spirit \u015fi cu ochi \u00eemp\u0103ienjeni\u0163i de lene \u015fi tic\u0103lo\u015fire…) –\u00a0 c\u0103-i AUR CURAT: curajul de a spune \u201eNU\u201d r\u0103ului, sl\u0103biciunilor \u015fi pustiirilor viclene, din Sine, \u00eempotriva Sinelui-Celui-Oglindit \u015fi a Sinei-Celei-Neoglindite…<\/em><\/strong><\/p>\n

M\u0103 uitai, \u00eenfiorat de n\u0103dejdi, cu ochii miji\u0163i: drept deasupra Zimbrului \u015fi a celui \u00eenc\u0103l\u0103rat pe Zimbrul alb-fumuriu, plutea, plutea neclintit\u0103, \u00een aer, cu aripile larg deschise…at\u00e2t de \u00eentinse-i erau aripile, \u00eenc\u00e2t luna se umbri, cum \u015fi soarele ar fi f\u0103cut-o, de-ar fi fost zi…plutea, nemi\u015fcat\u0103, \u00een ceruri, O ALT\u0102 FIAR\u0102 \u00ceMP\u0102R\u0102TEASC\u0102! – …dar, de data asta, FIAR\u0102 A V\u0102ZDUHURILOR… \u2013 …un VULTUR IMENS, PAS\u0102RE M\u0102IASTR\u0102! – c\u00e2t o sut\u0103 de stoluri \u00eentregi, de vulturi de r\u00e2nd…<\/em><\/strong><\/p>\n

Da…acum \u00eemi aminteam \u015fi de aceast\u0103 alt\u0103 fiar\u0103 sublim\u0103, imperial\u0103, a t\u0103r\u00e2murilor miraculoase ale poporului-ctitor sf\u00e2nt al Lumii \u015fi Neamurilor…FIAR\u0102 SUBLIM\u0102 A CERULUI, da, despre care-mi vorbise bunul frate Ambrosio: era PAJURA[19]<\/strong><\/a>!<\/em><\/strong><\/p>\n

…Ce-am t\u0103inuit (iar eu am t\u00e2lcuit, \u00een sinea mea, tot mai luminat\u0103, cu c\u00e2t se \u00eentuneca cerul, de Umbra PAJURII-MAG…c\u0103ci se apropia o nou\u0103 zi, chinuitor de s\u0103rac\u0103 \u00een mistere \u015fi miracol!), \u00een acea noapte scurt\u0103, cu Sf\u00e2ntul Voievod, despre Neamul S\u0103u Sf\u00e2nt – \u015fi, mai cu seam\u0103, ce prorociri a f\u0103cut MAGUL-PAJUR\u0102, din v\u0103zduhurile deschise luminii, c\u0103tre p\u0103m\u00e2ntul supus \u00eentunericului \u2013 despre Neamul s\u0103u Cel din Vecie – \u015fi, deci, despre R\u0102D\u0102CINILE REALE ALE LUMII! \u2013 …am fost legat s\u0103 tac. Deplin. \u015ei, pentru c\u0103 omul tot om r\u0103m\u00e2ne, ori\u015fic\u00e2t de bun slujitor \u015fi str\u0103juitor al Cerurilor ar fi \u015fi oric\u00e2t de sf\u00e2nt ar jura… –\u00a0 …limba mea, \u015fi de-a\u015f vrea, nu se poate mi\u015fca, spre a ridica (\u015fi pentru al\u0163ii…) v\u0103lurile, de peste misterele viitorului…viitor al Neamului-R\u0103d\u0103cin\u0103 REAL\u0102 a celorlalte neamuri, deci viitor al Lumii \u00centregi. Al Crea\u0163iei Dumnezeie\u015fti, pururi UNA, dar nev\u0103zut\u0103 de noi, pentru c\u0103 suntem cu lut \u015fi cu solzii p\u0103catelor noastre, peste ochi…ochii de zicem, trufa\u015fi (rodul firesc al prostiei!), c\u0103, de-i avem sub frunte, cu pleoapele, chipurile, deschise: \u201eVedem tot\u201d…!<\/em><\/strong><\/p>\n

…Cu infinit\u0103 smerenie, am ascultat, am t\u0103cut, am pl\u00e2ns…am n\u0103d\u0103jduit.<\/em><\/strong><\/p>\n

…M-am \u00eentors la Toledo, peste exact un an, de c\u00e2nd plecasem. Nimeni nu-mi sim\u0163ise lipsa…afar\u0103 de fratele Ambrosio, fire\u015fte! <\/em><\/strong><\/p>\n

Dar ce eram s\u0103-i spun, oare? – …c\u00e2nd limba mi-era legat\u0103, tocmai pentru a p\u0103stra, neatinse, v\u0103lurile, peste ceea ca va fi \u015fi despre cum, tot \u015fi toate, se vor petrece…?!<\/em><\/strong><\/p>\n

C\u00e2nd sim\u0163i c\u0103 ai nevoie de justific\u0103ri \u2013 \u00eenseamn\u0103, totdeauna, c\u0103 e\u015fti vinovat. Fie \u015fi VINOVAT DE CUNOA\u015eTERE. <\/em><\/strong><\/p>\n

…I-am spus doar at\u00e2t:<\/em><\/strong><\/p>\n

-Frate Ambrosio, toate c\u00e2te le-ai spus, despre DACO-VALAHIA, se confirm\u0103, cu v\u00e2rf \u015fi \u00eendesat…dar sunt \u015fi lucruri mai mari, mai ad\u00e2nc scufundate \u015fi mai \u00eenalte, mai iubite de Ceruri, dec\u00e2t cele gr\u0103ite, aici \u015fi atunci, acum un an, \u00eentre noi. \u00cens\u0103, tocmai asupra acestor miracole, limba mea este legat\u0103 a t\u0103cea, p\u00e2n\u0103 la Vederea de Apoi…<\/em><\/strong><\/p>\n

Ambrosio nici vorb\u0103 s\u0103 se supere, ci doar at\u00e2t \u00eentreb\u0103:<\/em><\/strong><\/p>\n

-Spune-mi doar, frate abate: s\u0103 mai tragem n\u0103dejde, oare…? Neamul Sf\u00e2nt \u2013 tot Sf\u00e2nt \u015fi cu Sf\u00e2nt\u0103 Menire va r\u0103m\u00e2ne, \u00een Crea\u0163ia Lui?<\/em><\/strong><\/p>\n

Am chibzuit \u00eendelung… – …\u015fi, \u00een cele din urm\u0103, i-am r\u0103spuns:<\/em><\/strong><\/p>\n

-Da.<\/em><\/strong><\/p>\n

…\u015ei el mult s-a bucurat, at\u00e2rnat de aceast\u0103 firav\u0103 monosilab\u0103 a mea(…monosilab\u0103 \u00een care era cel mai sub\u0163ire P\u0103m\u00e2ntul \u015fi de unde \u00eencepeau Cerurile Cele Noi…)…<\/em><\/strong>\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 <\/em><\/strong><\/p>\n

*<\/strong><\/p>\n

…\u015ei nu min\u0163eam defel, dac\u0103 ne g\u00e2ndim c\u0103 istoria nu-i dec\u00e2t un teatru nevolnic \u015fi nemernic… \u2013 …istoria e doar o zdrean\u0163\u0103 murdar\u0103 \u015fi gre\u0163oas\u0103, care, cu de la sine putere \u015fi prin lenea \u015fi lipsa noastr\u0103 de interes, de str\u0103danie, de Credin\u0163\u0103 \u015fi vlag\u0103 – nu este azv\u00e2rlit\u0103, c\u00e2t colo, ca o nimica-n\u0103lucire, de deasupra Oglinzii F\u00e2nt\u00e2nii Ve\u015fnice…F\u00e2nt\u00e2na cu Ap\u0103 Vie (…cu ap\u0103, adic\u0103, pe care s-o bem neoglindit\u0103 \u015fi neoglinditoare, doar – ci cu sete nestins\u0103 de Dumnezeu-Crist, ACUM, DEZV\u0102LUIT! – \u015fi-ntru noi P\u0102TRUNS FIIN\u0162\u0102TOR…\u00eentru dob\u00e2ndirea FIRESCULUI CHIP SUPREM: \u201eTinere\u0163e f\u0103r\u0103 B\u0103tr\u00e2ne\u0163e \u015fi Via\u0163\u0103 f\u0103r\u0103 de Moarte\u201d!).<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/em><\/strong><\/p>\n

*<\/strong><\/p>\n

…Fratele Ambrosio s-a stins, peste exact cinci ani, de la aceast\u0103 scurt\u0103 \u015fi nefireasc\u0103 \u201ediscu\u0163ie\u201d \u2013 cu un z\u00e2mbet de fericire, de extaz… – …pe buzele \u00eentredeschise: hot\u0103r\u00e2t c\u0103, \u00een ultima clip\u0103 de viere (\u00eentre cer \u015fi p\u0103m\u00e2nt! – dincolo de acest pustiu al lumii… –\u00a0 …Spiritului s\u0103u i s-a ar\u0103tat, \u015fi lui! – MAGUL MUNTELUI ASCUNS \u2013 Kog-a-ION-ul! <\/em><\/strong><\/p>\n

Ca glas, m\u0103car, dac\u0103 nu \u015fi cu chip\u201d.<\/em><\/strong><\/p>\n

***\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0<\/strong><\/p>\n

(<\/strong>din volumul al II-lea: \u201eNoile n\u0103luciri ale abatelui Bernardo<\/em>\u201d,\u00a0 <\/strong>de Adrian Botez – <\/strong>povestirea nr. 2)<\/p>\n

\n
\n

[1]<\/a> – MARCHIT\u00c1N,<\/strong> marchitani,<\/em> s. m. (\u00cenv.) Negustor (ambulant) de m\u0103run\u021bi\u0219uri din trecut. [Var.: marchid\u00e1n<\/strong> s. m.].<\/p>\n<\/div>\n

\n

[2]<\/a> – <\/strong>FILIP AL II-LEA<\/strong> (spaniol\u0103<\/a> Felipe II de Habsburgo<\/em>; portughez\u0103<\/a> Filipe II<\/em>; n. 21 mai<\/a> 1527<\/a> \u2013 d. 13 septembrie<\/a> 1598<\/a>) a fost rege al Spaniei<\/a>, \u00een perioada 1556<\/a> – 1598<\/a>, rege al Neapolelui<\/a> \u015fi al Siciliei, \u00een perioada 1554<\/a> – 1598<\/a>, rege al Angliei<\/a> \u015fi Irlandei (co-regent cu Maria I<\/a>), \u00een perioada 1554<\/a> – 1558<\/a>, rege al Portugaliei<\/a> \u015fi al Algarvelor (ca Filip I<\/strong>), \u00een perioada 1580<\/a> – 1598<\/a> \u015fi rege al Capitanatului general Chile<\/a> (Regatul Chile) \u00een perioada 1554<\/a> – 1556<\/a>. A fost prin\u0163 suveran al Celor \u015eaptesprezece Provincii<\/a>, din 1556 p\u00e2n\u0103 \u00een 1581, \u015fi a de\u0163inut numeroase titluri de duce<\/a> \u015fi conte<\/a>, pentru anumite teritorii.<\/p>\n

Cunoscut sub numele Filip cel Prudent<\/strong>, a domnit asupra unuia dintre cele mai mari imperii, care de\u0163inea teritorii pe toate continentele<\/a> cunoscute atunci de europeni.<\/p>\n

Filip s-a n\u0103scut la Valladolid<\/a>, fiind fiul lui Carol al V-lea, \u00cemp\u0103rat al Sf\u00e2ntului Imperiu Roman<\/a> \u015fi al so\u0163iei sale, Isabela a Portugaliei<\/a>. \u00cen timpul domniei sale, Spania a fost cea mai important\u0103 putere din Europa de Vest. Sub conducerea lui, Spania a ajuns la maximul de influen\u0163\u0103 \u015fi putere, a efectuat explor\u0103ri \u00een \u00eentreaga lume \u015fi a colonizat teritorii, pe toate continentele cunoscute.<\/p>\n

A fost descris de ambasadorul<\/a> vene\u0163ian<\/a> Paolo Fagolo, \u00een 1563, ca fiind \u201ede statur\u0103 mic\u0103, cu ochi de un albastru pal, cu buze proeminente \u015fi pielea roz, \u00eens\u0103 \u00eentreaga lui apari\u0163ie este foarte atractiv\u0103<\/em><\/strong>\u201d. Ambasadorul a mai spus: \u201eSe \u00eembrac\u0103 cu mult bun gust \u015fi tot ce face este plin de curtoazie \u015fi gra\u0163ie<\/em><\/strong>\u201d.<\/p>\n

Insulele Filipine<\/a> au fost numit\u0103 dup\u0103 el.<\/p>\n

 <\/p>\n<\/div>\n

\n

[3]<\/a> -[3] –Kog-a-ion\/\u201dCapul Lui ION\/ZALMOXIS<\/em>\u201d,<\/strong> munte sf\u00e2nt al ge\u021bilor, amintit de Strabon, identificat prezumtiv cu incinta sacr\u0103 din preajma cet\u0103\u021bii de la Gr\u0103di\u0219tea Muncelului. De fapt, ca Munte Sacru, NU ARE IDENTIFICARE MATERIAL-SPA\u0162IAL\u0102!<\/strong> \u2013 ci doar SPIRITUAL\u0102<\/strong>!!! (nota mea).<\/p>\n

 <\/p>\n<\/div>\n

\n

[4]<\/a> –PAS\u0102REA MAIASTR\u0102<\/strong> este o pas\u0103re simbolic\u0103, sau alegoric\u0103, din mitologia rom\u00e2nesc\u0103. Are rang regal \u015fi este ajutat\u0103 la nevoie \u015fi de celelalte p\u0103s\u0103ri. Pas\u0103rea M\u0103iastr\u0103 este o fiin\u0163\u0103 \/ entitate nep\u0103m\u00e2ntean\u0103, supranatural\u0103, de pe T\u0103r\u00e2mul Cel\u0103lalt. Este de o frumuse\u0163e deosebit\u0103, plin\u0103 de lumin\u0103, o lumin\u0103 celest\u0103 (PAS\u0102REA DE FOC – PH\u00d6NIX<\/strong>).<\/p>\n

R. Vulc\u0103nescu spune c\u0103 Pas\u0103rea M\u0103iastr\u0103 face parte dintr-un grup de fiin\u0163e avimorfe, al\u0103turi de PAJUR\u0102<\/strong> \u015fi PAS\u0102REA DE FOC<\/strong>. Sunt \u015fi variante \u00een care ea poart\u0103 numele ANDILANDI<\/strong> \u015fi este prezentat\u0103 ca fiind o fiic\u0103 de \u00eemp\u0103rat, transformat\u0103 \u00een pas\u0103re, din cauza unui blestem. \u00cen fauna mitologic\u0103 rom\u00e2neasc\u0103, Pas\u0103rea M\u0103iastr\u0103 este considerat\u0103 REGINA P\u0102S\u0102RILOR, MESAGERA Z\u00c2NELOR<\/strong>. Ca orice fiin\u0163\u0103 supranatural\u0103, \u00eenzestrat\u0103 cu puteri magice, este destul de scump\u0103 la vedere, frumuse\u0163ea ei unic\u0103 \u015fi lumina celest\u0103 pe care o r\u0103sp\u00e2nde\u015fte \u00eenc\u00e2nt\u00e2nd doar privirea celor cu adev\u0103rat privilegia\u0163i. Despre C\u00c2NTECUL EI, CARE NU R\u0102SUN\u0102 DEC\u00c2T \u00ceN SINGUR\u0102TATE, SE SPUNE C\u0102 AR \u00ceNTINERI ORICE ASCULT\u0102TOR<\/strong>. Pas\u0103rea M\u0103iastr\u0103, PAS\u0102RE JUSTI\u0162IAR\u0102<\/strong>, posed\u00e2nd o putere magic\u0103 inepuizabil\u0103, apar\u0163ine T\u0103r\u00e2mului Cel\u0103lalt, tr\u0103ind izolat \u015fi neexpun\u00e2ndu-\u015fi splendidul penaj multicolor, dec\u00e2t foarte rar.<\/p>\n<\/div>\n

\n

[5]<\/a> –COCI\u00d3RV\u0102,<\/strong> cociorve,<\/em> s. f. Lopat\u0103 mic\u0103 de lemn, \u00een form\u0103 de triunghi sau de semicerc, cu coad\u0103 lung\u0103, pentru scos jarul sau cenu\u0219a din cuptorul \u021b\u0103r\u0103nesc de copt p\u00e2ine. [Var.: coci\u00f3rb\u0103<\/strong> s. f.].<\/p>\n<\/div>\n

\n

[6]<\/a> –GOSPOD\u00c1R,<\/strong> gospodari,<\/em> s. m., adj. 1.<\/strong> S. m. Om care posed\u0103 o gospod\u0103rie. 2.<\/strong> S. m., adj. (Om) care dovede\u0219te pricepere, chibzuial\u0103 \u00een conducerea unei gospod\u0103rii sau a unor activit\u0103\u021bi publice. 3.<\/strong> S. m. (Reg.) So\u021b (\u00een raport cu so\u021bia sa). 4.<\/strong> S. m. (\u00cenv.) Domnitor.<\/p>\n<\/div>\n

\n

[7]<\/a> –OLM\u00c1Z,<\/strong> olmazuri,<\/em> s. n. (\u00cenv.) Diamant de culoare trandafirie.<\/p>\n<\/div>\n

\n

[8]<\/a> –C\u00c2INE<\/strong> \u2013 substitutul \u201edomestic<\/em><\/strong>\u201d al Lupului FENRIR\/ZALMOXIS<\/strong>.<\/p>\n<\/div>\n

\n

[9]<\/a> -HAIT<\/strong> \u2013 Puhoi de ap\u0103.<\/p>\n<\/div>\n

\n

[10]<\/a> –G\u0102ZDOI<\/strong> – Persoan\u0103 b\u0103rb\u0103teasc\u0103, om care g\u0103zduie\u015fte pe cineva.<\/p>\n<\/div>\n

\n

[11]<\/a>–C\u00daHNIE,<\/strong> cuhnii,<\/em> s. f. (Reg.) Buc\u0103t\u0103rie. \u2666 Buc\u0103t\u0103ria principal\u0103 a m\u0103n\u0103stirilor \u0219i cea de var\u0103 a gospod\u0103riilor \u021b\u0103r\u0103ne\u0219ti.<\/p>\n<\/div>\n

\n

[12]<\/a> –OGR\u00c1D\u0102 ogr\u0103zi<\/strong> f.<\/em> 1) Loc \u00eengr\u0103dit \u00een jurul unei case; curte. 2) \u00eenv.<\/em> \u00cengr\u0103ditur\u0103 f\u0103cut\u0103 din lemn, piatr\u0103 etc. \u00een jurul unui teren.<\/p>\n<\/div>\n

\n

[13]<\/a> –SUM\u00c1N,<\/strong> sumane,<\/em> s. n. 1.<\/strong> Hain\u0103 \u021b\u0103r\u0103neasc\u0103 lung\u0103 (p\u00e2n\u0103 la genunchi), f\u0103cut\u0103 din p\u0103nur\u0103, dimie, postav gros etc. (bogat ornamentat\u0103 cu g\u0103itane); \u021bundr\u0103, zeghe, dulam\u0103 (1<\/strong>). 2.<\/strong> \u021aes\u0103tur\u0103 groas\u0103 de l\u00e2n\u0103 lucrat\u0103 \u00een cas\u0103, din care se fac sumane (1<\/strong>); p\u0103nur\u0103, aba, dimie. [Pl. \u0219i: (2,<\/strong> m.) sumani.<\/em> \u2013 Var.: sucm\u00e1n<\/strong> s. n.].<\/p>\n<\/div>\n

\n

[14]<\/a> – <\/strong>MEGI\u00c9<\/strong>\u0218, -\u0102,<\/strong> megie<\/em>\u0219i, -e,<\/em> s. m. \u0219i f., adj. 1.<\/strong> S. m. \u0219i f. (\u00cen Evul Mediu, \u00een Moldova \u0219i \u00een \u021aara Rom\u00e2neasc\u0103) \u021a\u0103ran liber, st\u0103p\u00e2n de p\u0103m\u00e2nt. Aici, cu sensul de vecin<\/strong>.<\/p>\n<\/div>\n

\n

[15]<\/a> –S\u00c2NZIENELE sau DR\u0102GAICA, celebrate pe 24 iunie, reprezint\u0103 o s\u0103rb\u0103toare a iubirii \u015fi fertilit\u0103\u0163ii, legat\u0103 de o serie de ritualuri pentru s\u0103n\u0103tatea oamenilor \u015fi bel\u015fug \u00een gospod\u0103rie, dar \u015fi de practici ale fetelor, pentru a-\u015fi afla sortitul \u015fi momentul \u00een care se vor m\u0103rita. S\u0103rb\u0103toarea S\u00e2nzienelor este legat\u0103 de credin\u0163e, precum aceea c\u0103 jocul ielelor \u00eel va l\u0103sa mut, sau nebun, pe cel care \u00eei este martor, \u015fi practici precum folosirea florilor cu aceala\u015fi nume, pentru bun\u0103stare, dar \u015fi aflarea alesului. <\/strong><\/p>\n

S\u0103rb\u0103toarea S\u00e2nzienelor ar avea, la origine, un cult roman, pentru zei\u0163a Diana\/ARTEMI<\/strong>S (ARTEMIS-ZEI\u0162A LUNII \u201cFEMININE<\/em><\/strong>\u201d face CUPLU SACRO-COSMIC<\/strong> cu APOLLON-ZEUL SOARELUI\u00a0 \u201cMASCULIN<\/em>\u201d<\/strong>: DACII<\/strong> \u00eei numeau, [\u015fi a r\u0103mas legenda p\u00e2n\u0103 azi<\/strong>!!!]\u201dDALBII DE PRIBEGI<\/em><\/strong>\u201d, adic\u0103 \u201cGEMENII DEMIURGI<\/em><\/strong>\u201d, Cele Dou\u0103 Fe\u0163e ale Lui ZALMOXIS<\/strong>: Principiul Cosmic FEMININ \/ YIN<\/strong>, \u015fi Principiul Cosmic MASCULIN \/ YANG<\/strong>!!!)\u00a0 – numele de S\u00e2nziana, a\u015fa cum este cunoscut\u0103 s\u0103rb\u0103toarea autohton\u0103, \u00een special \u00een Ardeal, provenind din “Sancta Diana<\/em><\/strong>“, \u00een timp ce \u00een Muntenia \u015fi Oltenia se s\u0103rb\u0103tore\u015fte Dr\u0103gaica, dup\u0103 numele slav. Dup\u0103 unii speciali\u015fti, s\u0103rb\u0103toarea \u00ee\u015fi are originea \u00eentr-un cult geto-dacic, str\u0103vechi, al Soarelui, s\u00e2nzienele fiind, adesea, reprezentate, de traci, \u00eenl\u0103n\u0163uite \u00eentr-o hor\u0103..<\/p>\n

\u00cen tradi\u0163ia cre\u015ftin ortodox\u0103, 24 iunie este ziua na\u015fterii Sf\u00e2ntului Ioan Botez\u0103torul, adus pe lume la b\u0103tr\u00e2ne\u0163e de Elisabeta, eveniment ce preg\u0103te\u015fte minunea na\u015fterii M\u00e2ntuitorului, dintr-o fecioar\u0103.<\/p>\n

S\u0103rb\u0103toarea S\u00e2nzienelor este considerat\u0103 a fi \u015fi momentul cel mai bun, la mijlocul verii, pentru culegerea plantelor de leac, dar \u015fi de desc\u00e2ntec. Astfel, \u00een Noaptea de S\u00e2nziene, femeile merg s\u0103 culeag\u0103 flori \u015fi ierburi, care vor fi folosite contra bolilor \u015fi altor rele.<\/p>\n

Legendele spun c\u0103 s\u00e2nzienele, ni\u015fte fete foarte frumoase, care tr\u0103iesc prin p\u0103duri sau pe c\u00e2mpii, se prind \u00een hor\u0103 \u015fi dau puteri magice plantelor. Aceste z\u00e2ne bune, dac\u0103 sunt s\u0103rb\u0103torite cum se cuvine, fac culturile s\u0103 rodeasc\u0103, dau prunci s\u0103n\u0103to\u015fi femeilor c\u0103s\u0103torite, \u00eenmul\u0163esc p\u0103s\u0103rile \u015fi animalele \u015fi t\u0103m\u0103duiesc bolnavii. \u00cen schimb, dac\u0103 oamenii nu le s\u0103rb\u0103toresc cum se cuvine, ele se sup\u0103r\u0103 \u015fi devin asemenea z\u00e2nelor rele, cunoscute, \u00een popor, drept iele<\/strong> sau rusalii<\/strong>.<\/p>\n

Ielele sunt descrise ca ni\u015fte fecioare z\u0103natice, cu o mare putere de seduc\u0163ie \u015fi cu puteri magice. Se crede despre ele c\u0103 locuiesc \u00een v\u0103zduh, \u00een p\u0103duri sau \u00een pe\u015fteri, pe maluri de ape sau la r\u0103sp\u00e2ntii \u015fi apar, \u00een special, noaptea, la lumina lunii, rotindu-se \u00een hor\u0103, \u00een locuri retrase, dans\u00e2nd goale, cu p\u0103rul despletit \u015fi cu clopo\u0163ei la picioare, \u00een unele variante. Locul pe care au dansat r\u0103m\u00e2ne ars ca de foc \u015fi iarba nu mai cre\u015fte acolo. Se crede c\u0103 \u00een Noaptea de S\u00e2nziene, ielele se adun\u0103 \u015fi danseaz\u0103 \u00een p\u0103dure, iar cine le vede, r\u0103mane mut sau \u00eennebune\u015fte.<\/p>\n

(\u2026) Practicile legate de cunun\u0103, de aprinderea unei tor\u0163e de c\u0103tre fl\u0103c\u0103i, tor\u0163\u0103 numit\u0103 “f\u0103clia de S\u00e2nziene<\/em><\/strong>“, alte caracteristici specifice S\u00e2nzienelor, \u00eei \u00eendrept\u0103\u0163esc pe etnologi \u015fi folclori\u015fti s\u0103 considere aceast\u0103 s\u0103rb\u0103toare drept una a Soarelui (n. mea: ceea ce este, evident, o grav\u0103 eroare\u2026dar, paradoxal, nu dep\u0103rteaz\u0103 simbolistica tradi\u0163ional\u0103 de<\/strong>\u2026\u201dDALBII DE PRIBEGI<\/em>\u201d!!!<\/strong>).<\/p>\n

S\u0103rb\u0103toarea S\u00e2nzienelor se manifest\u0103 printr-o mul\u0163ime de ritualuri, menite s\u0103 asigure rodnicia lanurilor \u015fi fertilitatea. \u00cen timp ce femeile m\u0103ritate pot urma ritualuri, pentru a avea copii, fetelor le sunt rezervate alte obiceiuri, pentru aflarea sortitului, \u00een noaptea de S\u00e2nziene.<\/p>\n

La baza acestor ritualuri stau micile flori galbene, numite s\u00e2nziene, ce cresc \u00een poieni \u015fi care sunt culese de fete, \u00een muzica \u015fi chiuiturile fl\u0103c\u0103ilor, pentru a le \u00eempleti, apoi, \u00een forma de cerc, pentru fete \u015fi de cruce, pentru b\u0103ie\u0163i. Aceste cununi se pun \u00een cas\u0103, pe por\u0163i, la ferestre, pe \u015furi, pe stupi \u015fi chiar pe ogoare, \u00een credin\u0163a c\u0103 ele vor ocroti casa \u015fi gospod\u0103ria, vor aduce noroc, s\u0103n\u0103tate \u015fi bel\u015fug.<\/p>\n

Fetele \u00ee\u015fi arunc\u0103 aceste cununi pe un acoperi\u015f, cele care r\u0103m\u00e2n prinse, prevestind m\u0103riti\u015ful apropiat, sau peste vite: dac\u0103 nimere\u015fte una t\u00e2n\u0103r\u0103, fata se va c\u0103s\u0103tori cu un t\u00e2n\u0103r, iar dac\u0103 i se prinde cununa \u00eentr-una b\u0103tr\u00e2n\u0103, un om \u00een v\u00e2rst\u0103 \u00eei va fi alesul. Pentru a-\u015fi vedea sortitul, fetele dorm, \u00een noaptea de S\u00e2nziene, cu un buche\u0163el din aceste flori, sub pern\u0103. De asemenea, dac\u0103 le poart\u0103 \u00een p\u0103r sau la s\u00e2n, fetele, dar \u015fi femeile m\u0103ritate, vor fi mai atr\u0103g\u0103toare \u015fi mai dr\u0103g\u0103stoase.<\/p>\n

O supersti\u0163ie, care se refer\u0103 tot la dragoste, spune c\u0103 \u00eendr\u0103gosti\u0163ii care fac, \u00eempreun\u0103, baie, \u00een r\u00e2u sau \u00een mare, de S\u00e2nziene – se vor iubi toat\u0103 via\u0163a.<\/p>\n

\u00cen satul S\u0103ncel, din Alba, tradi\u0163ia presupune c\u0103, \u00een seara dinaintea Na\u015fterii Sf\u00e2ntului Ioan Botez\u0103torul, gospodarii s\u0103 \u00ee\u015fi \u00eempodobeasc\u0103 por\u0163ile cu o cruce din flori de s\u00e2nziene \u015fi un trandafir. \u00cen ziua de S\u00e2nziene, s\u0103tenii adun\u0103, de pe camp, flori \u015fi fac cununi, pentru fiecare membru al familiei, dar \u015fi pentru fiecare animal din gospod\u0103rie. Cununile membrilor familiei sunt aruncate, apoi, de un b\u0103rbat, pe acoperi\u015ful casei, acesta strig\u00e2nd \u015fi numele celui c\u0103ruia \u00eei apar\u0163ine cununa. B\u0103tr\u00e2nii satului povestesc c\u0103 fiecare cunun\u0103 trebuie s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 pe acoperi\u015f, pentru a-l ap\u0103ra de r\u0103u pe cel c\u0103ruia \u00eei este destinat\u0103, iar \u00een cazul \u00een care va c\u0103dea, respectivului membru al familiei \u00eei va merge r\u0103u tot anul. S\u0103tenii arunc\u0103, apoi, pe acoperi\u015furile grajdurilor, cununi\u0163ele f\u0103cute pentru animalele din gospod\u0103rie, tradi\u0163ia spun\u00e2nd c\u0103 \u015fi acestea vor fi ocrotite de r\u0103u.<\/p>\n

(\u2026) \u00cen Ardeal, se mai spune c\u0103, \u00een ziua de S\u00e2nziene, pot fi c\u0103utate comori vechi, \u00eengropate \u00een p\u0103m\u00e2nt, deoarece, \u00een noaptea dinainte, deasupra locului unde sunt ascunse, s-ar aprinde un foc.<\/p>\n<\/div>\n

\n

[16]<\/a> – <\/strong>CIRE<\/strong>\u0218\u00c1R,<\/strong> (2<\/strong>) cire<\/em>\u0219ari,<\/em> s. m. 1.<\/strong> (Pop.) Luna iunie.<\/p>\n<\/div>\n

\n

[17]<\/a> – <\/strong>I\u00c9LE<\/strong> s. f. pl. (Mai ales art.) Fiin\u021be imaginare, din mitologia popular\u0103 rom\u00e2neasc\u0103, \u00eenf\u0103\u021bi\u0219ate ca ni\u0219te fete frumoase, \u00eembr\u0103cate \u00een alb, ca-n lumina lunii \u2013 z\u00e2ne care apar numai noaptea, vr\u0103jind, prin c\u00e2ntecul \u0219i prin jocul lor, pe b\u0103rba\u021bi, asupra c\u0103rora au puteri nefaste (unii, dac\u0103 le v\u0103d, se smintesc, mu\u0163esc sau se damblagesc); frumoasele, m\u00e2ndrele, d\u00e2nsele, <\/strong>\u0219oimanele, v\u00e2ntoasele, dr\u0103gaicele<\/strong>.<\/p>\n<\/div>\n

\n

[18]<\/a> –ZIMBRUL\/BOUR<\/strong> – Animal din timpuri str\u0103vechi, bourul apare ca simbol al \u00eentemeierii Moldovei \u015fi ca element preluat \u015fi \u00een stema Principatelor Unite; reprezentarea BOURULUI CU STEA \u00ceN FRUNTE \u015eI A\u015eEZAT \u00ceNTRE SOARE \u015eI LUN\u0102<\/strong> sugereaz\u0103 sensuri legate de ARMONIA UNIVERSAL\u0102 \u015eI DE IMAGINEA GLOBAL\u0102 A LUMII<\/strong>. \u00cen mitul despre originea statului medieval Moldova, bourul, asemuit cu zimbrul, are rolul animalului v\u00eenat, dar \u015fi al animalului \u00eendrum\u0103tor<\/strong>. \u00cen momentele de criz\u0103 sau \u00een marile \u00eencerc\u0103ri ale istoriei, omul primitiv avea nevoie de un \u201eanimal-\u00eendrum\u00e2tor<\/em><\/strong>\u201d, pe care \u00eel angaja \u00eentr-o v\u00een\u0103toare ritualic\u0103, adic\u0103 \u00eentr-o ac\u0163iune de g\u0103sire a drumului cel bun. Cu acest sens, este posibil s\u0103 fi fost folosit \u015fi animalul men\u0163ionat \u00een legenda despre v\u00een\u0103toarea lui Drago\u015f. \u00cen legenda despre \u00eentemeierea Moldovei, a\u015fa cum o expune Grigore Ureche \u00een cronica sa, Drago\u015f pleac\u0103 \u00een Maramure\u015f, \u00een urm\u0103rirea unui bour, sau a unui zimbru – \u015fi ajunge \u00eentr-un loc din care nu mai pleac\u0103; \u00ee\u015fi \u00eentemeiaz\u0103 un stat \u015fi \u00eei spune Moldova. Legenda sugereaz\u0103 \u015fi func\u0163ia de jertf\u0103 sacramental\u0103 a bourului: orice sacrificiu de s\u00e2nge consfin\u0163e\u015fte ceva. <\/strong>Faptul c\u0103 efigia bourului apare, apoi, \u00een stema Moldovei, dovede\u015fte c\u0103 el simbolizeaz\u0103 un atribut al \u00eentemeierii, al c\u00ee\u015ftig\u0103rii identintit\u0103\u0163ii de neam<\/strong>; el este animalul cu stea \u00een frunte, \u00eensemnat, ales \u015fi destinat s\u0103 reprezinte o colectivitate, \u00eentocmai ca \u00een timpurile dacice, \u00een care se \u015ftie c\u0103 animalul era venerat.<\/strong><\/p>\n

Eminescu reia acest motiv mitic \u00een poemul \u201eMemento mori<\/em><\/strong>\u201d, \u00een care o\u015ftirea zeilor daci c\u0103l\u0103re\u015fte bouri care ajung cu \u201efruntea \u00een nori<\/em><\/strong>\u201d. \u00cen romanul \u201eFra\u0163ii Jderi<\/em><\/strong>\u201d de M. Sadoveanu, bourul sihastrului este alb \u015fi are func\u0163ii protectoare<\/strong>; este \u201eslujitorul schivnicului<\/em><\/strong>\u201d, face leg\u0103tura \u00eentre pe\u015ftera sihastrului \u015fi m\u0103n\u0103stire, c\u0103lug\u0103rii \u00eel \u00eempov\u0103reaz\u0103 cu daruri pentru omul cel sf\u00eent, iar apari\u0163iile lui regulate dau de veste lumii c\u0103 schivnicul nu s-a stins \u00eenc\u0103. \u00een timpul v\u00een\u0103torii voievodale, el trece ca o apari\u0163ie de vis, este \u201ev\u0103zut de to\u0163i v\u00een\u0103torii<\/em><\/strong>\u201d, pare cobor\u00eet dintr-o poveste de \u201emirare<\/em><\/strong>\u201d, este un mesager, dar \u015fi un semn benefic pentru voievodul care voia s\u0103 capete certitudinea c\u0103 r\u0103zboiul trebuie pornit<\/strong>. Astfel, zimbrul este simbolul emblematic atest\u00eend vechimea Moldovei \u015fi PERMANEN\u0162A V\u00ceRSTEI DE AUR, prelungite prin ne\u00eentrerupta persisten\u0163\u0103 a preistoriei, \u00een istorie\u2026<\/strong><\/p>\n<\/div>\n

\n

[19]<\/a> –PAJURA\/ACVILA (confundat\u0103, uneori, la nivel simbolico-tradi\u0163ional, cu VULTURUL…!)<\/strong>: Cu \u00eenf\u0103\u0163i\u015farea sa majestuoas\u0103, cu zborul \u00een\u0103l\u0163\u0103tor \u015fi vederea acut\u0103, PAJURA <\/strong>este un simbol universal \u015fi reprezint\u0103 ZEUL\u00a0 ATOTV\u0102Z\u0102TOR AL CERULUI<\/strong>. Reprezint\u0103, de asemenea, curaj, victorie \u015fi<\/strong>\u00a0putere, tunet \u015fi furtuni<\/strong>. Pentru vechii greci \u015fi romani, era PAJURA <\/strong>era purt\u0103toarea luminii pentru Zeus (Jupiter) \u015fi reprezenta victoriosul Imperiu Roman pe steagurile legiunii romane. \u00cen\u00a0 cre\u015ftinism, PAJURA<\/strong> simbolizeaz\u0103 omnipoten\u0163a lui Dumnezeu, credin\u0163a, ascensiunea lui Hristos \u015fi pe Sf. Ioan<\/strong>. PAJURA\/ ACVILA<\/strong> \u00eemp\u0103rt\u0103\u015fe\u015fte simbolismul p\u0103s\u0103rii PHOENIX<\/strong>, pentru c\u0103, \u00een legea cre\u015ftin\u0103, se re\u00eennoia pe sine la fiecare zece ani, zbur\u00e2nd \u00een soare \u015fi, apoi, \u00een mare, de trei ori. \u00cen felul acesta, devine un SIMBOL AL NA\u015eTERII DIN NOU <\/strong>\u015fi al botezului. Un \u015farpe, \u00een ciocul unei PAJURE<\/strong>, semnific\u0103 VICTORIA LUI HRISTOS ASUPRA SATANEI<\/strong>.<\/p>\n

Forma de stran\u0103 a PAJUREI<\/strong>, \u0163in\u00e2nd o Biblie<\/strong>, reprezint\u0103 inspira\u0163ia Scripturii \u015fi putere<\/strong>. De obicei, PAJURA <\/strong>este descris\u0103 ca o emblem\u0103 solar\u0103<\/strong>, b\u0103t\u00e2ndu-se cu \u015ferpii sau \u00een conflicte cu un taur sau cu leu, din care iese victorios, demonstr\u00e2nd TRIUMFUL SPIRITULUI ASUPRA PUTERII LUME\u015eTI<\/strong>. \u00cen tradi\u0163iile amerindienilor, aripile PAJUREI<\/strong> simbolizeaz\u0103 razele soarelui<\/strong>, purtate ca p\u0103l\u0103rii, ele reprezint\u0103 PAS\u0102REA-SUNETULUI PRIMORDIAL \u015fi Marele Spirit<\/strong>; PAJURA <\/strong>poate, de asemenea, semnifica ziua,<\/strong> \u015fi este MIJLOCITORUL \u00ceNTRE OAMENI \u015eI ZEI<\/strong>. Domnind ca un rege peste p\u0103s\u0103ri, PAJURA<\/strong> este EMBLEMA REGALIT\u0102\u0162II<\/strong>, o asociere dezvoltat\u0103 de statutul s\u0103u de cel mai popular simbol vestitor; simbolizeaz\u0103 imperii, ca Imperiul Roman \u015fi\u00a0pe cel al lui Napoleon. PAJURA CU DOU\u0102 CAPETE <\/strong>a Bizan\u0163ului venea din simbolismul hittit al zeilor gemeni ai puterii \u015fi ai tuturor \u015ftiin\u0163elor.<\/strong> Multe state au adoptat PAJURA<\/strong> ca embleme, steme – fiind simbol al patriotismului \u015fi suveranit\u0103\u0163ii<\/strong>, pentru unele dintre ele, incluz\u00e2nd aici Statele Unite, unde este simbolul na\u0163ional. Asociat cu cele \u015fapte p\u0103cate capitale \u015fi cu cele patru virtu\u0163i fundamentale,\u00a0 PAJURA are semnifica\u0163ii<\/strong>\u00a0bivalente, simboliz\u00e2nd<\/strong> M\u00c2NDRIE \u015fi DREPTATE<\/strong> \u2013 cf. www.scribd.ro<\/a>.<\/p>\n

\u201cAripile sale desf\u0103cute, comenteaz\u0103 Alexander, evoc\u0103 LINIA FR\u00c2NT\u0102 A FULGERULUI, sau BRA\u0162ELE CRUCII. Mesager al celei mai \u00eenalte DIVINIT\u0102\u0162I URANIENE \u015eI AL FOCULUI CERESC, SOARELE, pe care este singura care poate privi, f\u0103r\u0103 a-\u015fi arde ochii (\u2026) Dualitatea Vulturului \u015fi a \u015earpelui reprezint\u0103, universal, pe cea a Cerului \u015fi a P\u0103m\u00e2ntului, sau lupta dintre Demon \u015fi \u00cenger (\u2026). Pas\u0103rea-tutelar\u0103, ini\u0163iatorul \u015fi psihopompul, ce antreneaz\u0103 sufletul \u015famanului, printre spa\u0163iile nev\u0103zute (\u2026) Vulturul din st\u00e2nga, are \u015fi un aspect nocturn, malefic sau st\u00e2ng. Din pricina nem\u0103suratei sale exalt\u0103ri (\u2026) –\u00a0 Vulturul, ca \u015fi Leul, este un animal regal, care \u00eencarneaz\u0103 g\u00e2nduri \u00eenalte \u015fi a c\u0103rui semnifica\u0163ie este, totdeauna, pozitiv\u0103 . Simbolizeaz\u0103 perceperea rapid\u0103, patima ce consum\u0103 spiritual.\u00a0 Simbolizeaz\u0103, de asemenea, o voin\u0163\u0103 de putere ne\u00eenduplecat\u0103 \u015fi mistuitoare. HRISTOS \u015eI ANTIHRIST, \u00ceN ACELA\u015eI SIMBOL<\/em><\/strong>\u201d \u2013 cf. Jean Chevalier\/Alain Gheerbrant, Dic\u0163ionar de simboluri<\/strong>, Ed. Artemis, Bucure\u015fti, 1995., p. 475.<\/p>\n

N\u0102LUCIRILE ABATELUI BERNARDO<\/strong><\/p>\n

 <\/p>\n

\u00cen erudita sa lucrare \u201cLumea Nou\u0103 \u015fi Spiritul Cre\u015ftin<\/em><\/strong>\u201d, abatele spaniol Bernardo Gaizca Mendieta y Savayo\u00a0 y Alcantara (explorator, predicator cu n\u0103dejdi de convertire a \u201es\u0103lbaticilor<\/em><\/strong>\u201d incas, dar, \u00een primul r\u00e2nd,\u00a0 conquistador, \u00een numele Coroanei Spaniole) scria, pe la 1633 (o sut\u0103 de ani dup\u0103 arderea pe rug, de c\u0103tre Francisco Pizarro, a ultimului \u00eemp\u0103rat-Sapa Inca<\/em> Atahualpa), aceste stranii fraze, aproape blasfematoare (unicele cuvinte scrise, despre ceva care plute\u015fte \u00eentre real \u015fi irealitatea sacr\u0103 \u2013 \u201elas nicolettes<\/em><\/strong>\u201d):<\/p>\n

\u201eExist\u0103, pe cursul superior al Amazonului, \u00een plin\u0103 jungl\u0103, un soi de plante incredibile, care plutesc la suprafa\u0163\u0103 doar \u00een zonele de maxim risc ale v\u00e2rtejurilor apei, ca ni\u015fte forma\u0163iuni-insule de lumin\u0103: de\u015fi aflate \u00een b\u0103taia soarelui \u015fi \u00een mijlocul apelor, ele nu se sinchisesc nici de lumina soarelui \u015fi nici de puterea apelor vijelioase \u015fi rotitoare, pentru c\u0103 ele par a avea o lumin\u0103 proprie, ca ni\u015fte snopi de fulgere (APARENT intermitente \u2013 de fapt, eu cred c\u0103 era doar senza\u0163ia ochilor mei obosi\u0163i!), care te fascineaz\u0103. Oric\u00e2t te-ai apropia de ele (dar este aproape imposibil s\u0103 te apropii, la mai pu\u0163in de cinci st\u00e2njeni, din pricina volburilor de ap\u0103, care, parc\u0103, le ap\u0103r\u0103 de ochii preacurio\u015filor!), nu vei putea s\u0103 distingi vreun contur clar, vreo diferen\u0163\u0103 clar\u0103, \u00eentre petale, sepale, stamine, dar nici \u00eentre o floare \u015fi alt\u0103 floare (par a fi adev\u0103rate \u00eentruchip\u0103ri ale aseicei Sfinte Treimi!):\u00a0 ele \u00ee\u0163i apar doar ca ni\u015fte pete de lumin\u0103 at\u00e2t de intens\u0103, \u00eenc\u00e2t aproape c\u0103 te orbesc. Mie mi-a fost imposibil s\u0103 stabilesc dac\u0103 sunt plante sau animale, dar, din pricina fixit\u0103\u0163ii luminii lor (chiar dac\u0103 avea aparen\u0163e de intermiten\u0163\u0103!), am decis s\u0103 le numesc <\/em><\/strong><<<\/em><\/strong>plante>>. Pentru c\u0103 eu cunosc limba s\u0103lbaticilor celor goi, care locuiesc pe malurile Amazonului, i-am \u00eentrebat despre aceste creaturi plutitoare \u015fi at\u00e2t de ciudate, ale Domnului. \u00cent\u00e2i, s-au uluit, pentru c\u0103, spuneau ei, nu ori\u015ficine poate vedea <<las nicolettes>>. Numai cei care sunt, spuneau ei: <<cu ochi de zei>>! Apoi, plini, deodat\u0103, de un respect deosebit,\u00a0 fa\u0163\u0103 de mine, au \u00eengenunchiat \u00een fa\u0163a mea. N-am mai reu\u015fit s\u0103 scot nimic \u00een plus, de la ei, despre aceste stranii ar\u0103t\u0103ri, numite, de mine, <<plante>>. Era evident c\u0103 nici nu \u015ftiau mai mult: erau, doar, cuprin\u015fi de o teroare sacr\u0103, la simpla evocare a numelui acestor n\u0103luciri acvatico-vegetale !<\/em><\/strong>\u201d.<\/p>\n

Niciodat\u0103, de la scrierea aceasta a abatelui Bernardo (\u015fi el, o personalitate cu totul bizar\u0103… \u2013 dar cu aproape supersti\u0163ioas\u0103 fric\u0103 de minciun\u0103!), nu s-a mai pomenit, \u00een vreo lucrare \u015ftiin\u0163ific\u0103, despre aceste ciud\u0103\u0163enii, pretinse <<flori-plante<\/em><\/strong>>>. Nimeni nu le-a mai v\u0103zut, nimeni n-a mai crezut \u00een existen\u0163a lor…\u015ei, totu\u015fi, ele, \u201elas nicolettes<\/em><\/strong>\u201d,\u00a0 exist\u0103, undeva, pe cursul superior al, cel pu\u0163in, Amazonului \u2013 dac\u0103 nu \u015fi \u00een alte zone de risc divin, ale eternit\u0103\u0163ii apelor lumilor!<\/p>\n

…Abatele Bernardo n-a min\u0163it niciodat\u0103. Du\u015fmanii lui cei mai \u00eenver\u015funa\u0163i \u00eel acuzau doar de frecvente n\u0103luciri.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0<\/strong><\/p>\n

***<\/p>\n

\u201cIL POLLAIOLO<\/em>\u201d \u2013 ELIBERATORUL ZBORURILOR<\/strong><\/p>\n

Abatele Bernardo Gaizca Mendieta y Savayo\u00a0 y Alc\u00e0ntara s-a n\u0103scut la Toledo <\/strong>(\u00een arab\u0103: Tulaytulah; \u00een iudeo-spaniol\u0103: Toldoth; \u00een mozarab\u0103: Tol\u00e9tho), capitala provinciei cu acela\u015fi nume \u015fi f\u0103c\u00e2nd parte din provincia autonom\u0103 Castilla-La Mancha<\/strong>. S-a n\u0103scut, probabil, pe la 1561, adic\u0103 atunci c\u00e2nd Felipe al II-lea a mutat capitala Spaniei, de la Toledo la Madrid.\u00a0 A locuit \u015fi copil\u0103rit nu departe de r\u00e2ul Tajo \u2013 primul palat, nu departe de Puente de Alc\u00e0ntara. De atunci, din 1561, \u015fi Toledo, \u015fi familia nobil\u0103, din care se tr\u0103gea abatele,\u00a0 precum \u015fi regii Spaniei – nu s-au mai oprit dintr-o melancolic\u0103 \u015fi deplin\u0103 dec\u0103dere.<\/p>\n

A fost f\u0103cut c\u0103lug\u0103r, din \u00eendemnul familiei,\u00a0 \u00eenc\u0103 de la 15 ani \u015fi, ajuns fiind\u00a0 la b\u0103tr\u00e2ne\u0163e, Sf\u00e2ntul Scaun a decis (ciudat\u0103 decizie, parc\u0103 luat\u0103 \u00een r\u0103sp\u0103r, fa\u0163\u0103 cu realitatea!) ca Bernardo s\u0103 fie abate al mirificei m\u00e2n\u0103stiri franciscane San Juan de los Reyes (m\u00e2n\u0103stire bogat\u0103 \u015fi lini\u015ftit\u0103; i-a avut drept ctitori pe legendarii regi catolici, Ferdinand al II-lea de Aragon \u015fi regina Isabella de Castilia \u015fi Leon). Nu se \u015ftie nimic precis despre moartea sa. Doar c\u0103, \u00eentr-o diminea\u0163\u0103 a anului 1639 (abatele Bernardo\u00a0 tr\u0103ise destul de mult \u015fi v\u0103zuse, cu priviri ascu\u0163ite \u015fi proaspete, minunat de mult \u015fi de multe, pentru acea vreme, \u00eenso\u0163ind, ca preot \u015fi cronicar, \u015fi dou\u0103 expedi\u0163ii pe Amazon, \u00een Lumea Nou\u0103), c\u00e2nd un c\u0103lug\u0103r minorit a deschis u\u015fa chiliei abatelui Bernardo, dup\u0103 ce b\u0103tuse \u00een ea zadarnic, a v\u0103zut a\u015fternutul neatins, pe severul pat de fier, iar delicata fereastr\u0103 a chiliei zb\u0103t\u00e2ndu-se deschis\u0103 din canaturi. Un porumbel, uguind de zor, f\u00e2lf\u00e2ia, aprig, din aripi, s\u0103-\u015fi \u0163in\u0103 echilibrul, pe minusculul ei pervaz.<\/p>\n

Se \u015ftie c\u0103 bunul abate Bernardo a c\u0103l\u0103torit mult. Urmare au fost dou\u0103 lucr\u0103ri, \u00eenchipuite ca jurnale de c\u0103l\u0103torie, dar cu arom\u0103 persistent\u0103 de cronici. Una dintre aceste dou\u0103 c\u0103r\u0163i este, \u00eens\u0103, mai cur\u00e2nd, o sum\u0103 de rapoarte c\u0103tre Sf\u00e2ntul Scaun de la Vatican \u2013 \u015fi este intitulat\u0103 (cu un curaj care \u0163ine, mai cur\u00e2nd, de excentricitate, dar \u015fi de un \u00eenceput de sfidare \u015fi revolt\u0103 eretic\u0103\u00a0 – nu de mirare, de altfel, \u00een r\u00e2ndul acestui soi c\u0103lug\u0103ri, care se trag din Duhul at\u00e2t de bl\u00e2ndului, dar \u015fi ve\u015fnic nelini\u015ftitului, de dreptate\u00a0 c\u0103ut\u0103tor \u2013 adev\u0103ratului Sf\u00e2nt Francisc!): \u201cMinuni care a\u015fteapt\u0103 beatificarea[1]<\/strong><\/a> \u015fi beatific\u0103ri care a\u015fteapt\u0103 canonizarea[2]<\/strong><\/a><\/em><\/strong>\u201d.<\/p>\n

Iat\u0103 ce scria abatele Bernardo, \u00een cartea pomenit\u0103 de noi \u00een urm\u0103 (\u015fi ap\u0103rut\u0103, probabil, \u00een ultimii ani de existen\u0163\u0103 p\u0103m\u00e2ntean\u0103 ai energicului abate-aventurier, erudit \u015fi scriitor), despre un lucru petrecut, c\u00e2ndva, la pu\u0163in\u0103 vreme de la urcarea, \u00een Sf\u00e2ntul Scaun, a Sf\u00e2ntului P\u0103rinte \u201cPapa Paulus Quintus, Episcopus Romanus<\/em><\/strong>\u201d (16 mai 1605\u201328 ianuarie 1621):<\/p>\n

\u201cEra, pe acea vreme, \u00een Floren\u0163a, un ho\u0163 vestit \u015fi foarte ciudat. Numele adev\u0103rat i s-a uitat, dar porecla i-a r\u0103mas: Il Pollaiolo<\/strong>\u00a0 – P\u0103s\u0103rarul<\/strong>. Dar nu pentru c\u0103 prindea p\u0103s\u0103ri, ci, dimpotriv\u0103, pentru c\u0103 le elibera din captivitate. \u015ei, pentru a putea s\u0103 le elibereze din toate coliviile ora\u015fului, \u00eenv\u0103\u0163ase, cu mult\u0103 iscusin\u0163\u0103, absolut toate trucurile sp\u0103rg\u0103torilor. Astfel, nu se afla palat, din Floren\u0163a (dar \u015fi din alte cet\u0103\u0163i italiene!), pe care\u00a0 Il Pollaiolo s\u0103 nu-l fi pr\u0103dat de colivii (ori\u015fic\u00e2te ar fi fost ele!), pentru a da drumul, \u00eenapoi spre v\u0103zduh, bietelor p\u0103s\u0103ri captive. Nu-\u015fi cru\u0163a, pentru aceast\u0103 nebunie bl\u00e2nd\u0103 a sa, nici eforturi, nici chiar bani (\u2026de unde va fi avut bani, acest s\u0103rac \u00eentre s\u0103raci, nu \u015ftiu a spune!) s\u0103-i mituiasc\u0103 pe unii paznici \u2013 \u015fi nu-i p\u0103sa de riscurile tot mai mari, care-l p\u00e2ndeau, din umbra palatelor bogate \u015fi teribil de trufa\u015fe, deci cu multe zbur\u0103toare \u00eentemni\u0163ate \u00een coliviile de aur.<\/em><\/p>\n

Dar Il Pollaiolo, ho\u0163ul cel mai curat din lume, \u015fi-a aflat destinul, destul de cur\u00e2nd. <\/em><\/p>\n

Chiar cu un an \u00eenainte de asasinarea so\u0163ului ei, regele Henric al IV-lea al Fran\u0163ei<\/em>[3]<\/strong><\/em><\/a> – Maria de Medici, fiica Marelui Duce de Toscana, Francesco de Medici, a venit, \u00een desf\u0103tat\u0103 preumblare, vara, dimpreun\u0103 cu so\u0163ul ei regal, \u00een palatul temu\u0163ilor Medici florentini. Dimpreun\u0103 cu sodom de bagaje princiare \u015fi regale, Maria de Medici adusese \u015fi vreo c\u00e2teva sute de colivii, cu p\u0103s\u0103ri dintre cele mai frumos c\u00e2nt\u0103toare \u015fi cu pene dintre cele mai pestri\u0163 colorate. Toate gloatele cet\u0103\u0163ii le admirau \u015fi se minunau, cu gurile \u015ftirbe c\u0103scate larg\u2026\u00centr-aceea\u015fi noapte a venirii reginei Fran\u0163ei, Il Pollaiolo s-a pus stra\u015fnic pe treab\u0103, astfel c\u0103, p\u00e2n\u0103 diminea\u0163a, n-a mai r\u0103mas nicio pas\u0103re \u00een coliviile reginei, iar \u00een zori, v\u0103zduhul Floren\u0163ei era luminat nu at\u00e2t de soare, c\u00e2t de penajele paradisiace ale sutelor de p\u0103s\u0103ri eliberate, dar, \u00eenc\u0103, n\u0103ucite de nea\u015fteptata libertate. <\/em><\/p>\n

A\u015fa c\u0103, pe la ceasul amiezii, Il Pollaiolo deja fusese \u015fi prins, \u015fi judecat – pentru c\u0103 to\u0163i florentinii \u015ftiau c\u0103 este singurul care putea s\u0103 i\u015fte o asemenea nebunie, \u00een m\u00e2ndra \u015fi at\u00e2t de bine-chibzuita cetate Firenze. <\/em><\/p>\n

Legat burduf, Il Pollaiolo \u00ee\u015fi a\u015ftepta c\u0103l\u0103ul (prea din prip\u0103 fiind, totu\u015fi, lucrurile acestei arest\u0103ri \u015fi condamn\u0103ri fulger\u0103toare! – pentru prima oar\u0103, \u00een istoria execu\u0163iilor, condamnatul urcase sc\u0103rile e\u015fafodului, \u00eenaintea uciga\u015fului oficial \u015fi legiuit al cet\u0103\u0163ii!), pe e\u015fafodul plasat \u00een fa\u0163a Palatului Uffizi, \u00een locul numit La Loggia dei Lanzi, al c\u0103rei fost acoperi\u015f, acum transformat \u00een teras\u0103, era necesar, pentru ca membrii s\u0103lbaticei \u015fi arogantei familii Medici s\u0103 nu scape, cumva, vreunul dintre evenimentele s\u00e2ngeroase, ori mincinoase, din Piazza della Signoria<\/em>[4]<\/strong><\/em><\/a>. C\u00e2nd a ap\u0103rut, cu masca lui cea ro\u015fie, c\u0103l\u0103ul, \u015fi a suit, cu pa\u015fi moi \u015fi len\u0163i, treptele e\u015fafodului \u2013 gloatele adunate \u00een fa\u0163a e\u015fafodului, \u00een mod ciudat, nu au \u00eenceput s\u0103 urle de bucurie, ci l-au \u00eent\u00e2mpinat, pe sinistrul g\u00e2de, cu o ciudat\u0103 \u015fi ap\u0103s\u0103toare t\u0103cere. <\/em><\/p>\n

C\u0103l\u0103ul, dup\u0103 r\u00e2nduiala cea veche, \u015fi-a \u00eencercat, \u00eent\u00e2i, cu luare-aminte, t\u0103i\u015ful securii pentru decapitare \u015fi, cu ochi cercet\u0103tori, a privit, apoi, spre Loggia, de unde regina Maria trebuia s\u0103 dea semnul mor\u0163ii, \u00een urma c\u0103ruia t\u0103i\u015ful securii s-ar fi pr\u0103bu\u015fit peste gola\u015ful grumaz al neajutoratului cel condamnat la pieire, de c\u0103tre legea oamenilor. Nu se considerase necesar s\u0103 se mai citeasc\u0103, \u00een public, actul cu acuza\u0163iile aduse, de c\u0103tre cetatea Floren\u0163ei, lui Il Pollaiolo, c\u00e2t\u0103 vreme, \u00een v\u0103zduhurile de cobalt, pluteau\u00a0 (\u00eenc\u0103 r\u0103sp\u00e2ndite-risipite parc\u0103 de v\u00e2nturi, tem\u0103toare una de alta!), la vederea oric\u0103rui eventual nefericit c\u00e2rtitor, sutele de m\u0103rturii, vii \u015fi \u00eempenate, luminat-colorate, precum \u00eengerii – m\u0103rturii ale crimei de lezmajestate, f\u0103ptuite de P\u0103s\u0103rarul cel f\u0103r\u0103 de nicio m\u0103sur\u0103 ori ru\u015fine. <\/em><\/p>\n

Dar ele, zbur\u0103toarele v\u0103zduhului, deveniser\u0103, acum, mii \u015fi zeci, sute de mii \u2013 c\u0103ci li se al\u0103turaser\u0103 fostelor prizoniere, princiare \u015fi regale –\u00a0 nenum\u0103ratele alte p\u0103s\u0103ri, cele salvate, din aurit\u0103 \u00eentemni\u0163are, de-a lungul anilor, de c\u0103tre bizarul ho\u0163, Il Pollaiolo\u2026!<\/em><\/p>\n

Semnul de moarte fu dat, de m\u00e2na gra\u0163ioasei regine, \u015fi t\u0103i\u015ful \u00eencepu s\u0103 v\u00e2j\u00e2ie spre g\u00e2tul alb al P\u0103s\u0103rarului. Deodat\u0103, din v\u0103zduhuri s-au pr\u0103v\u0103lit, precum tr\u0103snetul, mii \u015fi mii de pliscuri de p\u0103s\u0103ri. Era n\u0103pustit, astfel, peste lumea amu\u0163it\u0103, un vuiet asurzitor, ca de tunet. \u00cen Piazza della Signoria s-a f\u0103cut, \u00eentr-o clipit\u0103, \u00eentuneric bezn\u0103. Pliscurile v\u00e2j\u00e2ind, \u00een c\u0103derea zbur\u0103toarelor, mii \u015fi sute de mii, str\u0103luceau \u015fi furnicau, precum ni\u015fte\u00a0 fulgere mici – aprig-mi\u015fun\u0103toare \u015fi amenin\u0163\u0103tor-f\u00e2lf\u00e2itoare. Mici, dar grozav de rapid roz\u0103toare de o\u0163el, pentru c\u0103, chiar \u015fi \u00een umbra nocturn\u0103 din Piazza della Signoria, se vedea cum t\u0103i\u015ful securii c\u0103l\u0103ului, care, o clip\u0103 mai \u00eenainte, str\u0103lucea uciga\u015f, cu firul de moarte \u00eendreptat, nemilos, spre g\u00e2tul de pe butuc –\u00a0 sc\u0103dea-sc\u0103dea, acum, incredibil de repede, se mic\u015fora-\u00eempu\u0163ina t\u0103i\u015ful securii c\u0103l\u0103ului, se tot mic\u015fora, tot mai neputincios, m\u00e2ncat, electric, de pliscurile de o\u0163el ale p\u0103s\u0103rilor\u2026 Ciuguleau o\u0163elul, toate deodat\u0103, teribil de sistematic \u015fi repede, ca o ropotire de grindin\u0103 celest-pedepsitoare\u2026 – \u2026p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd, tot dintr-odat\u0103, zbur\u0103toarele s-au n\u0103pustit, \u00eenapoi, \u00eenspre ceruri, ca aspirate titanic \u015fi inspirate serafic, de o putere pe deasupra de fire.\u00a0 \u00ce\u015fi \u00een\u0163eleseser\u0103 libertatea –\u00a0 \u015fi-\u015fi marcaser\u0103, printr-un gest sublim, \u00een\u0163elegerea libert\u0103\u0163ii. Da, dintr-odat\u0103, cerul de deasupra cet\u0103\u0163ii s-a limpezit, p\u0103s\u0103rile nu s-au mai v\u0103zut. Norul care \u00eentunecase cetatea disp\u0103ruse. Li se auzeau sutelor de mii de zbur\u0103toare doar c\u00e2ntecele dep\u0103rtate, c\u00e2ntece de triumf, de ciudat\u0103, nemaiauzit\u0103, asurzitoare bucurie… <\/em><\/p>\n

\u015ei, \u00een lumina izbucnit\u0103, iar\u0103\u015fi, ca o explozie cereasc\u0103, peste cetate – au v\u0103zut, to\u0163i cei de fa\u0163\u0103, c\u0103 mascatul g\u00e2de (tremur\u00e2nd din toate m\u0103dularele, de spaim\u0103 \u015fi ru\u015fine!) nu mai \u0163inea, ridicat ridicol, \u00een m\u00e2ini –\u00a0 dec\u00e2t un b\u0103\u0163 dezgolit! Era coada fostei securi asasine. \u015ei, \u00een acel ceas \u015fi \u00een acele multe-\u00eenmul\u0163ite minute, peste pia\u0163\u0103 \u015fi peste acoperi\u015furile palatelor, s-a pr\u0103bu\u015fit o nou\u0103 stihie: glasul mul\u0163imilor adunate, \u00een Piazza della Signoria, care cereau, cu amenin\u0163are \u00een voci (voci tot mai apropiate, ca tonalitate, de zborul feroce al p\u0103s\u0103rilor, cele eliber\u00e2ndu-\u015fi Eliberatorul!) – cereau, impetuos, precum apele diluviului dumnezeiesc, via\u0163\u0103 \u015fi iertare, pentru Il Pollaiolo, Curatul Eliberator al Zborurilor Cere\u015fti\u2026<\/em><\/p>\n

Regina a \u00eenghi\u0163it \u00een sec \u015fi, speriat\u0103, s-a \u00eendurat\u2026 <\/em><\/p>\n

Nimeni, de atunci, n-a mai \u00eendr\u0103znit s\u0103 vorbeasc\u0103 despre aceast\u0103 minune, din cetatea Floren\u0163ei. Acum, \u00eens\u0103, dup\u0103 at\u00e2ta vreme trecut\u0103, vin eu, <\/em>abatele Bernardo Gaizca Mendieta y Savayo\u00a0 y Alcantara, <\/em>ca martor ocular al celor petrecute, \u00een cetatea Firenze, pe 24 ale lui iulie, anno Domini 1609 – \u015fi cer, cu \u00eenfr\u00e2nt\u0103 smerenie, cercetarea, de c\u0103tre Sf\u00e2ntul Scaun, a <<cazului Il Pollaiolo<\/strong>>>, ca<\/em>z <\/em>al unui om demn de smerit\u0103 minunare, pe care-l propun spre \u00eendrept\u0103\u0163it\u0103 beatificare\u201d<\/em>.<\/p>\n

\u2026Nici atunci c\u00e2nd a ap\u0103rut cartea abatelui Bernardo, dar nici p\u00e2n\u0103 \u00een zilele noastre, nu s-a mai vorbit despre \u201ccazul Il Pollaiolo<\/em><\/strong>\u201d.\u00a0 O t\u0103cere de moarte a fost poruncit\u0103, de la nivelul Sf\u00e2ntului Scaun. Cartea despre care facem aici vorbire, iscat\u0103 dintr-alte n\u0103luciri ale abatelui Bernardo, a fost confiscat\u0103 de Vatican.<\/p>\n

\u2026La noi pe mas\u0103 a ajuns, dintr-o \u00eent\u00e2mplare m\u00e2hnit\u0103 \u015fi superb\u0103, deopotriv\u0103 (\u00een mod aproape miraculos!), un exemplar al acestei lucr\u0103ri n\u0103p\u0103stuite. Dar nu putem dezv\u0103lui am\u0103nunte, pentru c\u0103 st\u0103p\u00e2nul \u015fi aduc\u0103torul c\u0103r\u0163ii celei prigonite, a abatelui Bernardo (exemplar p\u0103strat printr-o nou\u0103 minune, asem\u0103n\u0103toare, oarecum, celei din cetatea Firenze, din anno Domini<\/em><\/strong> 1609!), acest om de mare curaj \u015fi bun\u0103tate \u00eenc\u0103 supravie\u0163uie\u015fte. Poate, c\u00e2nd st\u0103p\u00e2nul \u015fi aduc\u0103torul c\u0103r\u0163ii celei prigonite va pleca, \u00een sf\u00e2r\u015fit, \u00eentru luminat\u0103 \u015fi \u00eenalt\u0103 binecuv\u00e2ntare, la Domnul, vom putea m\u0103rturisi mai multe, despre un \u00f2pus al minunilor c\u0103l\u0103toriei \u015fi al smeritelor r\u0103zvr\u0103tiri ale vie\u0163ii.<\/p>\n

***<\/p>\n

 <\/p>\n

\u00ceNT\u00c2LNIREA ABATELUI CU MOARTEA<\/strong><\/p>\n

Scrie abatele Bernardo Gaizca Mendieta y Savayo\u00a0 y Alc\u00e0ntara, \u00een ultima sa lucrare, prea pu\u0163in citit\u0103, deci destul de pu\u0163in prigonit\u0103 de Sf\u00e2ntul Scaun –\u00a0 \u201e\u00cent\u00e2mpl\u0103ri ciudate, la r\u0103scrucea dintre lumi<\/strong>\u201d:<\/p>\n

\u201eC\u0103l\u0103toream prin Italia \u2013 singur cu Dumnezeu \u015fi cu g\u00e2ndurile mele. Nu sufeream alai dup\u0103 mine, ca s\u0103 nu-mi tulbur rug\u0103ciunea \u015fi medita\u0163iile.<\/em><\/strong><\/p>\n

Poposisem, prim\u0103vara devreme, \u00eentr-un sat (v\u00e2rsta mea \u00eenaintat\u0103 nu-mi mai \u00eeng\u0103duie a-i \u0163ine minte numele, acum), din binecuv\u00e2ntata provincie Emilia-Romagna[5]<\/strong><\/a>, din nordul Italiei. La hanul unde tr\u0103sesem peste noapte, hangiul mi-a ar\u0103tat mare cinstire, c\u00e2nd a aflat cine sunt – dar, de\u00eendat\u0103 ce am cobor\u00e2t (din odaia de la primul cat, pe care mi-o d\u0103duse spre odihn\u0103), s\u0103-i cer a-mi face foc (pentru c\u0103 vremea, noaptea, pe aici, este nefiresc de rece, aproape \u00eenghe\u0163at\u0103) – am observat c\u0103 are ceva pe suflet. \u015ei chiar a\u015fa s-a dovedit a fi. \u00cendat\u0103 ce i-am spus ce doream, el s-a \u015fi aplecat spre mine, cu o \u015foapt\u0103 r\u0103gu\u015fit\u0103, \u015fi mi-a cerut \u00eeng\u0103duin\u0163\u0103 s\u0103-mi vorbeasc\u0103 despre ceva tainic. Am \u00eentrebat dac\u0103 acel lucru nu sufer\u0103, cumva, am\u00e2nare – \u015fi r\u0103spunsul s\u0103u, scurt, a fost c\u0103 nu.<\/em><\/strong><\/p>\n

Era vorba despre salvarea unui suflet, care se preg\u0103tea de marea c\u0103l\u0103torie. Hangiul, om de inim\u0103, se pare –\u00a0 g\u0103zduise, \u00een ziua care trecuse, pe un biet pribeag, extrem de istovit \u015fi cu aparen\u0163\u0103 de cer\u015fetor \u2013 iar acestuia, spre sear\u0103, i se f\u0103cuse tare r\u0103u. Tr\u0103gea s\u0103 moar\u0103 – \u015fi l-a implorat pe hangiu s\u0103-i aduc\u0103, \u00een c\u0103m\u0103ru\u0163a umil\u0103, unde fusese \u00eeng\u0103duit, un preot, s\u0103 se spovedeasc\u0103 \u015fi s\u0103 primeasc\u0103, de va fi aflat vrednic, \u015fi corpul Lui Crist. Am \u00eentrebat unde este omul\u00a0 – iar hangiul m-a \u015fi condus, degrab\u0103, cu un felinar, \u00eentr-o c\u0103m\u0103ru\u0163\u0103 nenorocit\u0103 \u015fi \u00eentunecoas\u0103, din spatele hanului. Mi-a l\u0103sat felinarul \u015fi mi-a spus c\u0103 el se duce s\u0103 fac\u0103 focul \u00een camera mea.<\/em><\/strong><\/p>\n

M-am apropiat de un pat, ascuns, parc\u0103, \u00eentr-un col\u0163 al od\u0103ii. Acolo z\u0103cea, acoperit cu o zdrean\u0163\u0103 nenorocit\u0103, un om –\u00a0 dup\u0103 toate semnele, \u00een v\u00e2rst\u0103, dar nu at\u00e2t de b\u0103tr\u00e2n, c\u00e2t, mai degrab\u0103, \u00eemb\u0103tr\u00e2nit de mizerie \u015fi de o istovire cumplit\u0103. M\u00e2inile i se lungiser\u0103, nefiresc de mult, ca ni\u015fte gheare iscoditoare, peste zdrean\u0163a cu care era acoperit, \u015fi degetele frem\u0103tau, din timp \u00een timp, de parc\u0103 ar fi c\u0103utat ceva, f\u0103r\u0103 de r\u0103gaz ori de lini\u015fte. C\u00e2nd mi-a deslu\u015fit chipul, \u00een clarobscurul din odaie, \u015fi sub lumina felinarului \u2013 \u015fi c\u00e2nd i-am spus \u015fi cine sunt, doi ochi enormi s-au luminat, \u00een desi\u015ful unei b\u0103rbi albe – at\u00e2t de lung\u0103, \u00eenc\u00e2t p\u0103rea fantastic\u0103, rev\u0103rsat\u0103 din pat, p\u00e2n\u0103 pe podele. Cu glas slab \u015fi tremur\u0103tor, m-a \u00eentrebat dac\u0103-i \u00eeng\u0103dui s\u0103-\u015fi spun\u0103 \u00eencerc\u0103rile \u015fi tic\u0103lo\u015fiile vie\u0163ii, a\u015fa cum \u015ftia el mai bine. I-am r\u0103spuns afirmativ, \u015fi m-am a\u015fezat pe marginea patului, preg\u0103tit, cu o palm\u0103 sprijinit\u0103 de b\u0103rbie, s\u0103-i ascult dest\u0103inuirile. <\/em><\/strong><\/p>\n

A \u00eenceput \u015fov\u0103ielnic, dar, pe m\u0103sur\u0103 ce povestea, ochii i se m\u0103reau \u015fi mai mult, dac\u0103 cineva \u00ee\u015fi poate \u00eenchipui a\u015fa ceva, despre ni\u015fte ochi aproape f\u0103r\u0103 de margini, cu pupile reverberate cosmic, precum lacurile severe \u015fi extatice din Alpi \u2013 iar vorba \u00eei devenea tot mai puternic\u0103 \u015fi mai ferm\u0103, dar nu lipsit\u0103 de intona\u0163iile stranii, ale bolnavilor de friguri.<\/em><\/strong><\/p>\n

Spre oarece mirare a mea, omul \u00eemi spuse c\u0103 era fiul cel mic al unui vestit conte, din Ferrara. Fratele lui mai mare, \u00eens\u0103, dup\u0103 ce tat\u0103l lor murise, \u00eel alungase din castelul p\u0103rintesc \u2013 \u015fi, de atunci, devenise o adev\u0103rat\u0103 minge a destinului. I se \u00eent\u00e2mplaser\u0103 at\u00e2t de multe, \u00eentr-o via\u0163\u0103 de aproape 60 de ani, \u00eenc\u00e2t nici el, m\u0103car, nu mai d\u0103dea importan\u0163\u0103 evenimentelor pestri\u0163e, \u0163esute de un destin \u00eenfl\u0103c\u0103rat\u00a0 – un destin \u00een plin delir imaginativ. Am convenit, \u00een sinea mea, c\u0103 timpul sc\u0103pat din h\u0103\u0163uri \u015fi supus fanteziilor sor\u0163ii nu reprezint\u0103 mare lucru, dac\u0103-l sco\u0163i din c\u00e2teva matrici fundamentale, cum ar fi na\u015fterea, iubirea, crima, ori propria-\u0163i moarte. <\/em><\/strong><\/p>\n

Iubise. Iubise mult \u015fi amestecat, cum orice t\u00e2n\u0103r s\u0103n\u0103tos \u015fi nelini\u015ftit. \u015ei ucisese, de c\u00e2teva ori, c\u00e2nd s\u00e2ngele aprins v\u0103dise v\u0103p\u0103i nea\u015fteptate \u015fi jocul cu\u0163itelor se \u00eente\u0163ise, prin cr\u00e2\u015fme, odat\u0103 cu fierberea s\u00e2ngelui. Dar dac\u0103 de crime se c\u0103ia (cel pu\u0163in a\u015fa mi-a dat senza\u0163ia vag\u0103), de iubirile cele multe nu-\u015fi mai amintea aproape deloc. A\u015fa c\u0103 \u015fi-a dat seama (zicea el): de fapt, fusese vorba mai cur\u00e2nd de vocea imperativ\u0103 a instinctului de conservare \u015fi de expresia nemul\u0163umirilor sale, dec\u00e2t de adev\u0103rate \u015fi \u00eenmul\u0163ite iubiri. De aceea, plictisit de povara nesuferit\u0103 a tot mai aglomeratelor \u015fi ilizibilelor evenimente ale vie\u0163ii sale \u015fi b\u00e2ntuit de g\u00e2ndul sinuciderii, s-a \u00eendreptat spre pustiet\u0103\u0163i, \u00eenspre apele \u00eenvolburate ale r\u00e2ului Po. Era ziua, dup\u0103-amiaz\u0103. De pe malul apei, \u00eens\u0103, \u015fi-a \u00eendreptat ochii c\u0103tre c\u00e2mpia, de un verde incredibil, lins\u0103 de undele r\u00e2ului. \u015ei, abia atunci, a luat aminte la ce se \u00eent\u00e2mpla, cu adev\u0103rat, \u00eenfara sa. Pe cer treceau nori, \u00een turme dese \u2013 iar umbrele lor se r\u0103sfr\u00e2ngeau pe p\u0103m\u00e2nt \u015fi peste ape, ca-ntr-un joc tainic al luminii \u015fi \u00eembezn\u0103rii. Deodat\u0103, aceast\u0103 migra\u0163ie aleatorie a norilor \u00eencet\u0103. Din fiecare umbr\u0103 p\u0103m\u00e2nteasc\u0103, a fiec\u0103rui nor t\u00e2r\u00e2t, h\u0103t, pe cer – t\u00e2n\u0103rul de atunci v\u0103zu cum se \u00eentrupeaz\u0103, aici, pe glia romagnol\u0103, c\u00e2te o lumin\u0103 intens\u0103, precum un fulger. Apoi, fiecare lumin\u0103 orbitoare de fulger se potolea \u015fi se modela, \u00eentr-un corp sc\u00e2nteietor de \u00eenger. Sute de \u00eengeri lumino\u015fi \u00eemp\u00e2nzeau, astfel, \u00een acel ceas mistic, p\u0103m\u00e2ntul paji\u015ftii care str\u0103juia apele r\u00e2ului Po. Dar, ciudat, de cum se conturau pe paji\u015fte, fiecare \u00een parte \u015fi to\u0163i \u00eengerii la un loc se aranjau ca ni\u015fte piese de \u015fah \u00eenfocate, cabalistic dispuse, pe o tabl\u0103 uria\u015f\u0103, verde-ntunecat\u0103.<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00cengerii, foarte cur\u00e2nd, se \u00eendreptar\u0103 unul spre cel\u0103lalt, radial, \u015fi, mai \u00eent\u00e2i, formar\u0103 o hor\u0103 de v\u0103p\u0103i. Apoi, \u00een ritmul \u015fi cu forma horei p\u0103strat\u0103, se \u00eendreptar\u0103 c\u0103tre copacii dumbr\u0103vii, care \u00eenconjura, extrem de r\u0103bd\u0103toare \u015fi \u00eeng\u0103duitoare, dindeparte, at\u00e2t apele r\u00e2ului, c\u00e2t \u015fi paji\u015ftea de un verde-smaraldin. \u015ei t\u00e2n\u0103rul \u00eei auzi pe \u00eengeri invoc\u00e2nd ceva sau pe cineva \u2013 el nu \u00een\u0163elesese bine, pentru c\u0103 vorbele \u00eengerilor erau mai cur\u00e2nd o dulce c\u00e2ntare, dec\u00e2t o clar\u0103 articulare de vorbe. Invoca\u0163ia angelic\u0103 \u00ee\u015fi f\u0103cu efectul, \u00eens\u0103, pentru c\u0103, de sub coaja celui mai \u00eenalt ulm al dumbr\u0103vii, ie\u015fi, \u00eent\u00e2i ca un abur molatic, apoi, tot mai bine \u015fi clar v\u0103dindu-i-se m\u0103dularele \u015fi chipul – o femeie cu pletele albe, rev\u0103rsate peste umeri \u015fi ajung\u00e2ndu-i p\u00e2n\u0103 la c\u0103lc\u00e2ie. Nu p\u0103rea s\u0103 fie foarte b\u0103tr\u00e2n\u0103, dar chipul ei \u00eempietrit era, parc\u0103, sculptat \u00een marmur\u0103. \u015ei, de\u015fi \u00eempietrirea chipului ei \u00eei st\u00e2rnea fiori t\u00e2n\u0103rului, totu\u015fi, \u00ee\u015fi revel\u0103 faptul c\u0103 tr\u0103s\u0103turile fe\u0163ei femeii erau de o frumuse\u0163e stranie, unic\u0103 \u00een lume. <\/em><\/strong><\/p>\n

T\u00e2n\u0103rul de atunci, chiar dac\u0103 nu \u00een\u0163elegea desc\u00e2ntecul\u00a0 \u00eengerilor, pricepu c\u0103 femeia cea cu p\u0103r alb \u015fi chip r\u0103pitor era moartea.<\/em><\/strong><\/p>\n

\u015ei, de cum pricepu acest lucru, se \u00eendr\u0103gosti de acea ar\u0103tare cumplit\u0103 \u015fi vr\u0103jit\u0103, a\u015fa cum nu-\u015fi \u00eenchipuise el, vreodat\u0103, c\u0103 ar fi fiind dragostea. Se zb\u0103teau, ca de o furtun\u0103 cumplit\u0103, corzile \u00eentinse a c\u00e2ntec mut ale sufletului s\u0103u – \u00eel dureau corzile sufletului, ca de o boal\u0103 f\u0103r\u0103 de leac \u015fi-i p\u0103rea, totul, at\u00e2t de sufocant important, \u00eenc\u00e2t strunele inimii mai s\u0103 i se rup\u0103, \u00eentr-un ultim acord, tragic \u015fi maiestuos!<\/em><\/strong><\/p>\n

…Moartea cea fermec\u0103toare dansa, cu o frenezie barbar\u0103, de mult\u0103 vreme, de secole, parc\u0103, \u00een mijlocul horei \u00eengerilor-fl\u0103c\u0103rui, \u015fi, abia \u00eentr-un t\u00e2rziu, se p\u0103ru c\u0103-l observ\u0103, \u015fi ea, la r\u00e2ndul ei, pe \u00eendr\u0103gostitul t\u00e2n\u0103r. C\u00e2nd b\u0103g\u0103 de seam\u0103 t\u00e2n\u0103rul c\u0103 a fost luat \u00een seam\u0103, moartea \u00eei f\u0103cu un semn tainic, un semn care \u00eensemna s\u0103 se azv\u00e2rle, \u015fi el, \u00een v\u0103p\u0103ile horei, f\u0103r\u0103 nicio am\u00e2nare ori urm\u0103 de cugetare. Dar, \u00een aceea\u015fi clip\u0103 \u00een care t\u00e2n\u0103rul se av\u00e2nt\u0103 spre miezul de hor\u0103, to\u0163i \u00eengerii de lumin\u0103 se f\u0103cur\u0103, din nou, lumini violente de fl\u0103c\u0103ri \u015fi fulgere, iar deasupra lor \u015fi a lumii, moartea deveni o flac\u0103r\u0103 at\u00e2t de \u00eenalt\u0103 \u015fi izbucnit-p\u0103tima\u015f\u0103, \u00eenc\u00e2t paji\u015fte, dumbrab\u0103 \u015fi ape \u2013 explodar\u0103, toate,\u00a0 \u00eentr-un incendiu cosmic, grandios la culme –\u00a0 la culme cumplit!<\/em><\/strong><\/p>\n

Prima mi\u015fcare a t\u00e2n\u0103rului a fost s-o ia la s\u0103n\u0103toasa, unde i-or vedea ochii, ca s\u0103 nu fie p\u00e2rjolit de limbile de foc ale\u00a0 incendiului iscat\u00a0 – dar, dintr-odat\u0103, se opri: \u00een mijlocul fl\u0103c\u0103rilor nimic nu ardea, ci se lumina \u015fi-\u015fi \u00een\u0103l\u0163a v\u0103paia, ame\u0163itor, \u00eenspre ceruri! V\u0103zu, cu ochii lui, zeci \u015fi sute de cerbi \u015fi de ciute, zeci de lei, tigri, mii de fiare \u015fi de lighioane, dans\u00e2ndu-\u015fi umbre de lumin\u0103 tot mai \u00eenalte \u015fi mai gra\u0163ioase…La fel de zvelt baletau \u015fi copacii, parc\u0103 \u00eenvia\u0163i, precum \u015ferpii de foc, ai dumbr\u0103vii de ulmi. Era un adev\u0103rat balet al focului, \u00eentins peste \u00eentreg p\u0103m\u00e2ntul \u015fi suit cu totul \u00een ceruri\u00a0 \u2013 dar fl\u0103c\u0103rile baletului nu ardeau, ci luminau, p\u0103m\u00e2nt \u015fi cer, deopotriv\u0103, cu fl\u0103c\u0103ri gra\u0163ioase \u015fi aproape reci – pietrificat\u0103 lumin\u0103, de at\u00e2ta \u00eenalt\u0103 maiestate.<\/em><\/strong><\/p>\n

Dansatoarea prim\u0103 \u015fi cea mai extatic\u0103 \u015fi frenetic\u0103 era moartea, fire\u015fte! Alb\u0103, fascinant de alb\u0103, p\u0103rea a fi un uria\u015f inorog \u00een fl\u0103c\u0103ri. \u00cen fruntea ei, \u00een fruntea miraculosului inorog, chiar deasupra cornului celui alb, tot mai acu\u0163it \u015fi, parc\u0103, tot mai f\u0103r\u0103 de sf\u00e2r\u015fit (crescut \u015fi m\u0103rit-\u00eempins, agresiv, \u00een spa\u0163ii, cu fiece clip\u0103!)\u00a0 – fulgera, de-\u0163i lua ochii, un smarald uria\u015f, de dimensiuni cum nici cea mai incredibil\u0103 nestemat\u0103 a Golcondei[6]<\/strong><\/a> nu ar fi putut visa, m\u0103car, s\u0103 aib\u0103 ori s\u0103 ajung\u0103 a dezv\u0103lui!<\/em><\/strong><\/p>\n

T\u00e2n\u0103rul se azv\u00e2rli, cu trup \u015fi suflet, ca-ntr-o adev\u0103rat\u0103 explozie a fiin\u0163ei lui, la pieptul iubitei celei imposibil de frumoase, cu plete-albe-de-fl\u0103c\u0103ri, lumin\u00e2nd oceanele universului tot. \u015ei iubita sa funerar\u0103 \u00eel s\u0103rut\u0103 at\u00e2t de p\u0103tima\u015f \u015fi de ad\u00e2nc \u00een suflet, at\u00e2t de afund \u00eei sorbi sufletul, ca-ntr-o ritmic\u0103 t\u0103l\u0103zuire uria\u015f\u0103 – \u00eenc\u00e2t pe cer se ar\u0103tar\u0103, dintr-odat\u0103, to\u0163i a\u015ftrii v\u0103zduhului \u015fi Empireului[7]<\/strong><\/a>, deodat\u0103 \u2013 \u015fi a\u015ftrii v\u0103zduhului \u015fi Empireului prinser\u0103 s\u0103 se roteasc\u0103, \u00een mareele fluide ale acestui s\u0103rut f\u0103r\u0103 de cap\u0103t, p\u00e2n\u0103 ce bietul t\u00e2n\u0103r \u00ee\u015fi pierdu cuno\u015ftin\u0163a…<\/em><\/strong><\/p>\n

…Le\u015finat a stat nu se \u015ftie c\u00e2t\u0103 vreme. Vor fi trecut zile \u015fi nop\u0163i, poate veacuri multe. Nu \u015ftia, \u015fi nici nu era nimeni, \u00een acele pustiet\u0103\u0163i, care s\u0103-i spun\u0103 c\u00e2t \u015fi cum z\u0103cuse. S-a trezit din le\u015fin, \u015fi s-a t\u00e2r\u00e2t p\u00e2n\u0103 la apele r\u00e2ului Po, s\u0103 \u00eencerce a se r\u0103cori \u015fi a-\u015fi limpezi g\u00e2nd, dintre ce\u0163urile min\u0163ii vl\u0103guite.\u00a0 \u00cen oglinzile apei, \u00eens\u0103, nu se mai recunoscu: \u00eel privea, din tremurul undelor, un chip de mo\u015fneag, albit de vremuri vechi \u015fi sl\u0103bit de orice putere. O umbr\u0103 de lumin\u0103 alb\u0103, \u00eens\u0103, \u00eel \u00eenso\u0163ea \u015fi-l str\u0103b\u0103tea, tovar\u0103\u015f\u0103 \u2013 isc\u00e2ndu-se, astfel, \u00een fiin\u0163a lui, ca un balaur cu dou\u0103 capete, unul de leb\u0103d\u0103 \u015fi unul de \u015farpe\u00a0 – …umbra \u00eel \u00eencol\u0103cea, \u00eel str\u0103pungea \u015fi-l \u00eeng\u00e2na, \u00een oglinzile apei, de parc\u0103 acolo, \u00een oglinda miraculoas\u0103, ar fi fost \u00eent\u00e2lni\u0163i, de c\u0103tre puteri diavole\u015fti, doi copii, juc\u0103u\u015fi \u015fi cruzi, care se ascundeau unul dup\u0103 altul, unul prin altul, pentru o f\u0103ptuire cumplit de simpl\u0103 –\u00a0 legic\u0103, barbar\u0103, tainic\u0103 \u015fi uciga\u015f\u0103, precum sunt toate f\u0103ptuirile lumii…<\/em><\/strong><\/p>\n

…Nu \u015ftie cum a ajuns la han. Doar acum, c\u00e2nd eu \u00eemi\u00a0 aplecasem, cu totul nesperat,\u00a0 chipul peste zdren\u0163ele patului s\u0103u, \u00ee\u015fi d\u0103dea seama c\u0103 este, \u00eenc\u0103, pe aceast\u0103 lume, cu trupul…<\/em><\/strong>\u201d<\/p>\n

\u015ei ce urmeaz\u0103 scris, \u00een cartea abatelui, este at\u00e2t de uluitor \u015fi de straniu, \u00eenc\u00e2t nu \u00eendr\u0103znim a cita, ci doar ne str\u0103duim a sugera, totul (printr-o t\u0103lm\u0103cire voit aproximativ\u0103, din spaniola arhaic\u0103 a textului), prin cuvinte c\u00e2t mai palide \u015fi mai cuviincioase:<\/p>\n

\u00cen timp ce, tot mai scormonitor \u015fi mai a\u0163\u00e2\u0163at\u00a0 suna vocea\u00a0 b\u0103tr\u00e2nului dintre zdren\u0163ele patului, abatele z\u0103ri, \u00eens\u0103, ca prin cea\u0163\u0103, cum se i\u0163ea (iscat dintre c\u0103rnurile b\u0103tr\u00e2ne \u015fi fle\u015fc\u0103ite, f\u0103r\u0103 de vlag\u0103, ale celui din pat – iscat dintre straiele flenduroase ale str\u0103inului z\u0103c\u00e2nd \u00een pat) un fum fierbinte, arz\u0103tor de fierbinte, care se alungea, lunecos \u015fi criminal, spre pieptul \u015fi spre chipul omului bisericii \u2013 \u015fi fumul alc\u0103tuia, uluitor de repede \u015fi periculos (\u00een valuri \u015fi-n v\u00e2rtejuri n\u0103valnice, de foc, precum veninul de viper\u0103, prelins spre pieptul \u015fi spre chipul \u015fi ochii abatelui), \u00eentruchiparea unui alt trup de om, albicios \u015fi fosforescent \u2013 un trup ie\u015fit, cu sfruntare brutal\u0103, din primul, dar complet \u00eengem\u0103nat cu primul. Acest al doilea trup era iscat \u015fi ie\u015fit din corpul b\u0103tr\u00e2nului (\u201eisc\u00e2ndu-se, astfel, \u00een fiin\u0163a lui, ca un balaur cu dou\u0103 capete, unul de leb\u0103d\u0103 \u015fi unul de \u015farpe\u201d<\/em><\/strong>) \u015fi se desf\u0103\u015fura ame\u0163itor, precum se desf\u0103\u015foar\u0103 umbra din trup –\u00a0 …acest al doilea corp, iscat din primul, era un corp de femeie, \u00eens\u0103: cu s\u00e2ni imen\u015fi, ispititori, obsceni p\u00e2n\u0103 la teroare… \u2013 …un trup cu zv\u00e2rcoliri de patim\u0103 p\u00e2rjolitoare, de ar\u015fi\u0163\u0103 pustiitoare. Parc\u0103 din pieptul b\u0103tr\u00e2nului, cel cu dubl\u0103 \u00eentruchipare, de mo\u015fneag \u015fi de siren\u0103\u00a0 ispititoare, ie\u015feau, acum, nu vorbe\u00a0 – ci sunete pure \u2013 tot mai multe \u015fi mai asurzitoare sunete dogoritoare, desc\u00e2nt\u00e2nd-disparate, ba ciripitoare, ba parc\u0103 gem\u00e2nd-muginde, ame\u0163itoare \u015fi uciga\u015fe sunete… \u015ei erau sunete ale c\u00e2ntecului unei alte lumi, o lume de pojar inefabil –\u00a0 misterioase \u015fi fascinante sunete-v\u00e2lv\u0103t\u0103i, care \u00eencepur\u0103 s\u0103-l \u00eencol\u0103ceasc\u0103, pe bunul abate, cu \u015ferpuirile lor de sirene ce\u0163oase, \u00een\u0103lbite de \u00eenceputurile cele b\u0103tr\u00e2ne \u015fi scor\u0163o\u015fat-dogorite-ale lumii…Limbi de foc turbate, ro\u015fii \u015fi albe – \u00eeng\u00e2n\u0103ri ciudate, tot mai ascu\u0163it-\u015fuier\u0103toare, \u00eencepur\u0103 s\u0103 se \u00eenal\u0163e, \u00eencepur\u0103 s\u0103-i ling\u0103 fa\u0163a abatelui, cu tumorile \u015fi leprele t\u0103ciunoase ale unei boli febrile, de nelecuit \u015fi \u00eentru totul \u00eenrobitoare, prin fascina\u0163ie…<\/p>\n

Abatele abia avu vreme s\u0103 se smulg\u0103 pe u\u015f\u0103, cu ve\u015fmintele smucite \u00eentr-o dezordine indecent\u0103 \u015fi de co\u015fmar. \u00cen urma lui, se auzi hohotul triumf\u0103tor al mor\u0163ii…\u015ei iat\u0103 cum \u00ee\u015fi term\u00ecn\u0103 bunul abate ciudata \u015fi obsedanta lui povestire:<\/p>\n

\u201eLimbi de fl\u0103c\u0103ri \u00eemi interziser\u0103, deodat\u0103, calea spre u\u015fa hanului \u2013 dar, cu ultima disperare, m-am smuls lor \u015fi m-am azv\u00e2rlit \u00een uciga\u015fa bezn\u0103…Pe laturile straiului meu negru, fl\u0103c\u0103rile dogoritoare\u00a0 f\u00e2lf\u00e2iau av\u00e2ntate, parc\u0103-mi crescuser\u0103 aripi de aur. M-am azv\u00e2rlit, cu av\u00e2ntul dezn\u0103dejdii, de pe un d\u00e2mb de umbr\u0103 \u015fi de prundi\u015f, din coasta hanului, rostogolindu-m\u0103 amarnic de repede, p\u00e2n\u0103 ce am avut impresia c\u0103, \u00een rota\u0163ia mea, devenisem un uria\u015f fus \u00eenv\u00e2rtit nebune\u015fte, sf\u00e2r\u00e2ind de foc, fumeg\u00e2nd \u015fi lumin\u00e2nd lumea, p\u00e2n\u0103 \u00een z\u0103ri \u015fi dincolo de z\u0103ri, \u00een lumile \u00eengerilor v\u0103zduhului. Tot rostogolind, deodat\u0103 cu mine, roata de foc a straielor mele, am ajuns jos, \u00een iarba r\u0103coroas\u0103, de la poalele d\u00e2mbului. Am le\u015finat acolo, \u00een iarba \u00eenalt\u0103 –\u00a0 am sim\u0163it, \u00een n\u0103ri, miros gre\u0163os, de fum acrit \u015fi st\u0103tut… – …\u015fi nu mai \u015ftiu nimic din ce s-a petrecut, \u00een ceasurile urm\u0103toare, cu adev\u0103rat.<\/em><\/strong><\/p>\n

…Hanul a ars din temelii, se zice, timp de aproape o s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103 \u00eencheiat\u0103. Pe mine m-au aflat, la r\u0103scruce de drumuri, mai mult mort dec\u00e2t viu, ni\u015fte \u0163\u0103rani. C\u00e2nd, mai t\u00e2rziu, i-am \u00eentrebat \u00een ce fel \u015fi-n ce hal m-au aflat, s-au codit a-mi zice multe. Abia dup\u0103 vreun ceas de flec\u0103real\u0103 \u00eencordat\u0103 (din partea mea), despre cu totul alte lucruri dec\u00e2t ciudata \u015fi terifianta mea \u00eent\u00e2mplare\u00a0 – unul dintre ei, mult mai t\u00e2n\u0103r dec\u00e2t tovar\u0103\u015fii lui de drum \u015fi cu ochi imen\u015fi, s-a \u00eentors cu fa\u0163a spre mine, m-a privit drept \u00een crucea ochilor \u015fi mi-a spus, sacadat, ca-n delir, dar f\u0103c\u00e2ndu-mi, viclean \u015fi dulce, cu ochiul, precum ispititorul – c\u0103, \u00een chiar momentul care a precedat aflarea trupului meu, de c\u0103tre \u0163\u0103rani, la r\u0103scrucea de drumuri –\u00a0 prin cea\u0163a deas\u0103 a unei dumbr\u0103vi de pe coast\u0103, s-a v\u0103zut un inorog \u00een fl\u0103c\u0103ri, gata s\u0103 se topeasc\u0103 printre faldurile v\u0103zduhurilor invizibile. \u015ei-n fruntea inorogului, ardea, cu v\u0103p\u0103i reci \u015fi atotcotropitoare, un smarald uria\u015f…<\/em><\/strong><\/p>\n

\u0162\u0103ranii ceilal\u0163i s-au gr\u0103bit s\u0103-i astupe tinerelului gura, cu palma, \u015fi s\u0103-mi cear\u0103, umil, iert\u0103ciune (mai s\u0103 dea \u00een genunchi!), pentru vorbirea \u00een dodii a tovar\u0103\u015fului lor celui mai t\u00e2n\u0103r \u015fi mai smintit.<\/em><\/strong><\/p>\n

…De atunci, de la acea \u00eent\u00e2mplare cu mo\u015fneagul cel fantast \u015fi bizar, balaur cu dou\u0103 capete \u015fi cu dou\u0103 trupuri \u00eentr-unul, \u015fi de la vorbele cele pripite \u015fi enigmatice ale unui t\u00e2n\u0103r \u0163\u0103ran cu min\u0163ile tulburate \u2013 au trecut tare mul\u0163i ani. Dar, tot mai des, de la o vreme \u00eencoace, am impresia c\u0103 a\u015f putea, \u00een oricare ceas, s\u0103 m\u0103 transform \u00eentr-un abur alb \u015fi \u00eenv\u0103p\u0103iat de inorog, iar cutele frun\u0163ii mele se str\u00e2ng, cu durere perfid\u0103, tot mai des \u015fi tot mai dur \u015fi mai pietros-lunecos: deasupra ochilor, \u00een crucea frun\u0163ii, mi se \u00eenvolbureaz\u0103, tot mai des, o cea\u0163\u0103 de lumin\u0103 verzuie \u015fi rece, de parc-a\u015f avea, pe frunte, un uria\u015f smarald…<\/em><\/strong>\u201d.<\/p>\n

***<\/p>\n

\n
\n

[1]<\/a> – A beatifica<\/strong>: a trece o persoan\u0103 \u00een categoria ferici\u0163ilor<\/strong> bisericii romano-catolice, afla\u0163i pe o treapt\u0103 inferioar\u0103 sfin\u0163ilor.<\/p>\n<\/div>\n

\n

[2]<\/a> – A canoniza<\/strong>: a trece o persoan\u0103 decedat\u0103 \u00een r\u00e2ndul sfin\u0163ilor.<\/p>\n

 <\/p>\n<\/div>\n

\n

[3]<\/a> -Henric al IV-lea al Fran\u0163ei a fost asasinat \u00een 1610 (dup\u0103 \u00eencoronarea Mariei de Medici ca regin\u0103 a Fran\u021bei, \u00een timpul unei c\u0103l\u0103torii la Saint-Denis, este asasinat de Fran\u00e7ois Ravaillac).<\/p>\n<\/div>\n

\n

[4]<\/a> -Piazza della Signoria a fost creat\u0103 \u00een secolul al 13-lea \u015fi a devenit cea mai important\u0103 pia\u0163\u0103 din Floren\u0163a, datorit\u0103 faptului c\u0103 se afla \u00een apropiere de Palazzo Vecchio \u015fi Palatul Uffizi.<\/p>\n

Originile acestei pie\u0163e din Florenta pot fi g\u0103site \u00een secolul al 13-lea, c\u00e2nd zona respectiv\u0103 se g\u0103sea \u00een proprietatea familiei Uberti, cea mai puternic\u0103 familie din ora\u015f, la acea vreme. Familia Uberti sprijinea gruparea ghibelinilor (o fac\u0163iune pro-imperial\u0103), \u00een vreme ce opozan\u0163ii lor, familia Buondelmonti, \u00eei sprijineau pe guelfi (fac\u0163iunea pro-papal\u0103). Cele dou\u0103 p\u0103r\u0163i s-au luptat pentru control, timp de mai multe secole la r\u00e2nd,, p\u00e2na c\u00e2nd ghibelinii au avut \u00eent\u00e2ietate. \u00cen 1266, dup\u0103 \u00eenfr\u00e2ngerea armatei imperial, \u00een b\u0103t\u0103lia de la Benevento, guelfii i-au alungat pe membrii familiei Uberti \u015fi toate proprie\u0103\u0163tile lor au fost confiscate \u015fi distruse. Ca simbol al victoriei, r\u0103m\u0103\u015fi\u0163ele rezultate \u00een urma distrugerilor nu au fost cur\u0103\u0163ate pentru mai bine de un deceniu, dup\u0103 care locul a devenit a pia\u0163\u0103 public\u0103. At\u00e2t Palazzo Vecchio, c\u00e2t si Galeriile Uffizi, au fost construite tot pe fosta proprietate a familiei Uberti.<\/p>\n

Construc\u0163ia unui sediu al conducerii ora\u015fului a \u00eenceput la sf\u00e2r\u015fitul secolului al 13-lea. Terminat \u00een 1322, a fost ini\u0163ial cunoscut sub numele de Palazzo Popolo, dar mai t\u00e2rziu a fost rebotezat, cu numele de Palazzo Vecchio. Din secolul al 14-lea, politicienii florentini au \u00eenceput s\u0103 se adreseze poporului, din balcoanele de la Palazzo Vecchio, ceea ce a f\u0103cut ca cet\u0103\u0163enii Floren\u0163ei s\u0103 se adune \u00een pia\u0163\u0103, pentru evenimentele importante din via\u0163a politic\u0103 a ora\u015fului. Multe statui se pot g\u0103si \u00een Loggia dei Lanzi, o galerie \u00een aer liber ce dateaz\u0103 din secolul al 14-lea \u015fi ce a fost construit\u0103, ini\u0163ial, pentru a oferi protec\u0163ie \u00eempotriva intemperiilor vremii, \u00een timpul \u00eent\u00e2lnirilor \u015fi evenimentelor publice. \u00cen 1583, acoperi\u015ful de la Loggia a fost transformat \u00eentr-o teras\u0103, legat\u0103 de Palatul Uffizi, ceea ce permitea membrilor familiei Medici s\u0103 asiste la evenimentele \u015fi ceremoniile organizate \u00een Piazza della Signoria.<\/p>\n

 <\/p>\n<\/div>\n

\n

[5]<\/a> – Emilia-Romagna<\/strong> este o regiune din nordul Italiei. Are aproape o form\u0103 de triunghi dreptunghic, fiind limitat\u0103 de Marea Adriatic\u0103 la Est, r\u00e2ul Po la nord\u00a0 \u015fi de Apenini la sud. Emilia Romagna este una dintre cele mai bogate regiuni italiene \u015fi este, \u00een general, privit\u0103 \u015fi ca una dintre cele mai frumoase, pentru a tr\u0103i \u00een ea. Cel mai important ora\u015f este Bologna, un centru istoric, cultural \u015fi de distrac\u0163ie de importan\u0163\u0103 na\u0163ional\u0103. Alte ora\u015fe importante sunt Parma, Piacenza, Reggio nell’Emilia, Modena, Rimini, Ferrara, Forl\u00ec \u015fi Ravenna.<\/p>\n

 <\/p>\n<\/div>\n

\n

[6]<\/a> – <\/strong>GOLCONDA,<\/strong> vechi ora\u015f \u015fi fort\u0103rea\u0163\u0103 \u00een sudul\u00a0 Indiei Centrale (Andhra Pradesh), la c. 9 km de Hyder\u0101b\u0101d. Capital\u0103 (1512-1687) a vechiului regat condus de dinastia Kutb \u015eah, unul dintre cele cinci regate musulmane din Deccan. Cucerit de Aurangzeb (1687-1688) \u015fi anexat Imperiului Marilor Moguli. Celebru datorit\u0103 diamantelor ce se aflau \u00een regiune.<\/p>\n<\/div>\n

\n

[7]<\/a> – EMPIR\u00c9U<\/strong> s. n. 1.<\/strong> (\u00cen mitologia greco-roman\u0103) Partea cea mai de sus a bol\u0163ii cere\u015fti, unde \u00ee\u015fi aveau l\u0103ca\u015ful zeii; re\u015fedin\u0163a zeilor. 2.<\/strong> (\u00cen Evul Mediu; \u00een teologia cre\u015ftin\u0103) Al \u015eaptelea Cer, l\u0103ca\u015ful lui Dumnezeu \u015fi al sufletelor celor m\u00e2ntui\u0163i.<\/p>\n

\n<\/div>\n<\/div>\n

ABATELE, SCHIVNICUL \u015eI DIAVOLUL<\/strong><\/p>\n

\u00cen cartea sa \u201cMinuni care a\u015fteapt\u0103 beatificarea \u015fi beatific\u0103ri care a\u015fteapt\u0103 canonizarea<\/em><\/strong>\u201d, despre care, deja, am vorbit (carte scris\u0103 de-a lungul unei vie\u0163i \u00eentregi, de peregrin\u0103ri \u015fi observ\u0103ri ad\u00e2nci a firii umane, dar ap\u0103rut\u0103 abia prin 1638 sau 1639, se pare) \u2013 nobilul abate Bernardo Gaizca Mendieta y Savayo\u00a0 y Alc\u00e0ntara scria a\u015fa, \u00eentr-un r\u00e2nd (foarte aproape de finalul c\u0103r\u0163ii sale celei ponegrite, n\u0103p\u0103stuite \u015fi prigonite):<\/p>\n

\u201eDrume\u0163ul care se av\u00e2nt\u0103 prin mun\u0163ii Abruzzi[1]<\/strong><\/a>, risc\u0103 ori s\u0103 fie victim\u0103 a t\u00e2lharilor (cei mai mul\u0163i, ajun\u015fi <<ladrones>>, cum le zic localnicii, din pricina s\u0103r\u0103ciei, piaza cea rea, care roade necru\u0163\u0103toare, ca o cium\u0103, Italia de Mijloc \u015fi de Sud), sau victima n\u0103lucirilor mistice. M-am \u00eenchinat, \u015fi eu, cu luciditatea \u00eenfr\u00e2nt\u0103, la biserica marelui castel spaniol, din or\u0103\u015felul L’Aquila.<\/em><\/strong><\/em><\/strong><\/p>\n

Pe vremea papei Celestin al V-lea[2]<\/strong><\/a>, ora\u015ful L’Aquila[3]<\/strong><\/a> (fiind construit pe locul unui lac secat, de parc\u0103 oamenii ora\u015fului ar fi voit s\u0103 caute, cu ori\u015fice pre\u0163, sub glie, chiar \u015fi cu pre\u0163ul revela\u0163iei ultime, originile apelor de la-nceputurile lumii, spre a \u00een\u0163elege mai limpede cerul –\u00a0 a devenit unul dintre cele mai cutremurate p\u0103m\u00e2nturi ale Italiei!) a fost d\u0103ruit cu dou\u0103 lucruri de luat \u00een seam\u0103: \u00eent\u00e2i, cu o frumoas\u0103 \u015fi trist\u0103 biseric\u0103\u00a0 – apoi, cu o s\u0103rb\u0103toare paradoxal\u0103 – <<<\/em><\/strong>La Perdonanza Celestiniana>> \u2013 <<Iertarea Celestin\u0103>> (care trebuia s\u0103 \u00eensemne smerenie \u00eentru cur\u0103\u0163ia paradisiac\u0103, dar treze\u015fte, mai cur\u00e2nd, \u00een oameni, dezm\u0103\u0163ul). Mult\u0103 trufie \u015fi pomp\u0103 de\u015farte, nicio credin\u0163\u0103 care s\u0103 \u00eenal\u0163e ochii spre cerul de aici – un cer at\u00e2t de intens albastru, \u00eenc\u00e2t, f\u0103r\u0103 s\u0103 vrei, privindu-l numai, cazi \u00een genunchi, dac\u0103 nu e\u015fti \u00eempietrit.<\/em><\/strong><\/p>\n

Mun\u0163i exaspera\u0163i \u00eentru \u00eenalt, catifelele r\u00e2ului Aterno, nelini\u015ftile v\u0103lurite mistic ale m\u0103rii Adriatice \u2013 dar, mai cu seam\u0103, cer tragic. \u00cen rest, t\u00e2lhari s\u0103lbatici, \u00een\u0163epeni\u0163i \u00een cruzime (modul savant \u015fi, fire\u015fte, sofistic, de a rezolva problemele cerului de aici) – \u00a0\u015fi preo\u0163i<\/em><\/strong> \u015fi c\u0103lug\u0103ri<\/em><\/strong>, t\u0103l\u0103zui\u0163i de \u00eentreb\u0103ri f\u0103r\u0103 de r\u0103spuns, \u00eempotriva cerului, \u015fi de r\u0103spunsuri f\u0103r\u0103 de urm\u0103ri, \u00eentru dezv\u0103luirea afundurilor de cer \u015fi iluminatelor valuri de mare –\u00a0 am\u00e2ndou\u0103 cetele umane, deopotriv\u0103 hoin\u0103rind prin pustiul con\u015ftiin\u0163ei. <\/em><\/strong><\/p>\n

Am ales s\u0103 m\u0103 \u00eenfund, singur ca de obicei, \u00een mun\u0163i. Este singurul fel de a te \u00eempotrivi, eficient, sofismelor ipocrite \u015fi dezn\u0103d\u0103jduite ale lumii c\u0103zute. \u015ei de a continua s\u0103-\u0163i visezi, cu fiecare st\u00e2nc\u0103 urcat\u0103, n\u0103dejdea.<\/em><\/strong><\/p>\n

Se vestea, printre <<contadini>>, cum \u00ee\u015fi zic, pe aici, \u0163\u0103ranii, c\u0103, \u00eentr-o grot\u0103 a muntelui, s-ar afla paradisul de bezne al unui anahoret tare b\u0103tr\u00e2n. Era mai b\u0103tr\u00e2n (gr\u0103iau ei \u00een dodii) dec\u00e2t timpul. Nu ie\u015fise de acolo, din mun\u0163i \u015fi din pe\u015fter\u0103, niciodat\u0103, de c\u00e2nd se \u015ftiau ei \u015fi mo\u015fii lor, pe p\u0103m\u00e2nt – parc\u0103 de la na\u015fterea lumii \u00eencoace. \u015ei spuneau, pe la mesele cinei, c\u0103 sihastrul ar fi fost at\u00e2t de aproape de \u00eengeri, \u00eenc\u00e2t mul\u0163i \u00eel vedeau, \u00eenspre amurg, zbur\u00e2nd f\u0103r\u0103 de aripi, precum o cea\u0163\u0103 cu chip, prin luminile aerului m\u0103t\u0103sos. \u015ei, tocmai de aceea, de c\u00e2teva s\u0103pt\u0103m\u00e2ni era, din nou, bolnav de moarte \u015fi sc\u00e2rbit de lumea asta. Se spunea c\u0103 zace \u00een pe\u015ftera lui, \u00eenconjurat de arhangheli, de serafi \u015fi heruvi, \u015fi de duio\u015fia brutal\u0103 a mor\u0163ii.<\/em><\/strong><\/p>\n

Am suit mult, printre umbre de copaci \u015fi am ajuns acolo unde nu rezistau la lumin\u0103 dec\u00e2t jnepenii. C\u00e2t am umblat printre arbori, mereu mi se p\u0103rea c\u0103 sunt urm\u0103rit, furi\u015fat, de fiare umane r\u0103t\u0103cite, setoase de s\u00e2nge \u015fi de Dumnezeu, dar neajutorate, \u015fov\u0103ielnice. Am c\u0103lcat \u015fi urcat st\u00e2nci \u00eentunecate, ca de pe lun\u0103. \u015ei am ajuns \u00een dreptul intr\u0103rii unei grote. <\/em><\/strong><\/p>\n

Nu gre\u015fisem mult, \u00een p\u0103rerile \u015fi n\u0103lucirile sim\u0163urilor mele. \u00cenaintea mea ajunseser\u0103, la b\u0103tr\u00e2nul schivnic, patru drume\u0163i, care deja t\u0103iaser\u0103, cu umerii, \u00eentunericul de la intrarea pe\u015fterii \u2013 scufund\u00e2ndu-se, ca \u00een moarte, \u00een t\u0103cerile ad\u00e2ncului ei.<\/em><\/strong><\/p>\n

P\u0103\u015find, \u015fi eu, dincolo de iluzie, am intrat \u00een bezn\u0103. \u00cent\u00e2i nu vedeam nimic, \u015fi-mi tot fr\u0103m\u00e2ntam degetele transpirate \u015fi palmele supra\u00eenc\u0103lzite – apoi \u00eencepu s\u0103 joace, \u00een \u00eentuneric, lumina prepuielnic\u0103 a unui foc ad\u00e2nc, de fund al unui abis revelator. La lumina fl\u0103c\u0103rilor lui \u00eentreb\u0103toare, am z\u0103rit chipul pustnicului, care, cu adev\u0103rat, z\u0103cea, \u00eentins pe o coast\u0103, \u00een partea cealalt\u0103 a focului.<\/em><\/strong><\/p>\n

Era, dup\u0103 c\u00e2te puteam s\u0103-mi dau seama, un om \u00eenalt, dac\u0103 s-ar fi \u00eendurat s\u0103 se ridice \u00een picioare. Extrem de slab, cu o barb\u0103 alb\u0103 \u015fi nefiresc, incredibil de lung\u0103, \u00eenprejurul lui r\u0103sfirat\u0103, precum o b\u0103ltoac\u0103 alb\u0103, care lumina ori\u015fice bezn\u0103, f\u0103r\u0103 s\u0103 mai fie nevoie de jarurile lemnului ars. Presupun\u00e2nd c\u0103 n-ar fi luminat barba fantastic, de poveste – atunci ar fi fulgerat, \u00een mod sigur, ori\u015fice \u00eentuneric, cu ochii lui alba\u015ftri, enormi. At\u00e2t de larg deschi\u015fi, dilata\u0163i spre uimire m\u00e2hnit\u0103, de parc\u0103 a\u015fteptau, \u00een cuprinsul lor (sc\u0103p\u0103r\u00e2nd ferm \u015fi sever!), s\u0103 se verse, dinafar\u0103 \u00eentr-\u00een\u015fii (nu conta c\u00e2nd, ci \u00eenf\u0103ptuirea \u00een sine!), toate r\u0103zg\u00e2ndirile \u015fi am\u00e2n\u0103rile lumii, spre izb\u0103virea \u00eentru siguran\u0163\u0103.<\/em><\/strong><\/p>\n

Vizitatorii care ajunseser\u0103 la pustnic \u00eenaintea mea nu mai erau, acum, \u00eenv\u0103lui\u0163i \u00een mantii, ci-\u015fi desf\u0103cuser\u0103 chipurile, larg, des\u0103v\u00e2r\u015fit, spre cercetarea ochilor schivnicului. Erau patru. Trei st\u0103teau \u00eempreun\u0103, g\u0103vozdi\u0163i unu-ntr-altul, ca trei vite speriate de urletele tot mai apropiate ale lupului – iar al patrulea era singur, stingher. <\/em><\/strong><\/p>\n

Fire\u015fte, nu \u00eendr\u0103zniser\u0103 s\u0103 \u00eenainteze to\u0163i deodat\u0103, nici m\u0103car cei trei, care se vedea c\u0103 sunt lega\u0163i prin s\u00e2nge – ci-l l\u0103saser\u0103 pe cel dint\u00e2i dintre ei trei s\u0103 se t\u00e2rasc\u0103 \u00een genunchi, p\u00e2n\u0103 la marginea focului. De partea cealalt\u0103 a dansului luminii se aflau ochii cei imens deschi\u015fi ai cercet\u0103rii, sau ai unui vis adev\u0103rat, bolnav \u015fi \u00eenfrigurat. Drume\u0163ul mi\u015fcat spre limita luminii era, de fapt, o t\u00e2n\u0103r\u0103 fat\u0103.<\/em><\/strong><\/p>\n

-Preasfin\u0163ite, \u00eendur\u0103-te \u015fi binecuv\u00e2nteaz\u0103! \u2013 se auzi, din p\u0103m\u00e2nt, glasul ei melodios \u015fi sfios. Am venit, aici, tocmai din Friuli, cu un frate al meu, o\u015ftean de vaz\u0103, \u015fi cu sora noastr\u0103, \u00eentoars\u0103 din triste\u0163ea m\u00e2n\u0103stirii. Sunt fiica ducelui\u2026<\/em><\/strong><\/p>\n

-\u015etiu cine e\u015fti \u015fi sunte\u0163i to\u0163i. Te du acas\u0103 \u015fi m\u0103rit\u0103-te, cu grab\u0103. Cel h\u0103r\u0103zit \u0163ie te a\u015fteapt\u0103.<\/em><\/strong><\/p>\n

-Dar p\u0103rin\u0163ii mei nu-l vor\u2026c\u0103-i s\u0103rac \u015fi nu-i nobil\u2026<\/em><\/strong><\/p>\n

-Dac\u0103 vrei s\u0103 \u00eempline\u015fti dou\u0103 vie\u0163i, du-te chiar acum \u015fi f\u0103 ce trebuie, \u00een acest ceas. Nu pot p\u0103rin\u0163ii din lumea asta, de azi, s\u0103 schimbe crugurile stelelor, dar pot, \u00een schimb, clipa de fericire s-o dea otr\u0103vii. Faci cum \u00ee\u0163i zic \u2013 \u015fi va fi mai bine, cu o lumin\u0103, \u00een lume – \u2026\u015fi b\u0103tr\u00e2nul \u00ee\u015fi opri brusc gr\u0103irea, de parc\u0103 vorbele lui ar fi trecut, dintr-odat\u0103, \u00een alt loc \u015fi-n alt timp, ca dintr-o odaie \u00eentr-alta.<\/em><\/strong><\/p>\n

Nemaiauzind vorba schivnicului, fata se trase, tot \u00een genunchi (dar, parc\u0103, mai umilit\u0103 de cum venise\u2026), \u00eenafara b\u0103t\u0103ii fl\u0103c\u0103rilor. \u00cen felul acesta, l\u0103s\u0103 loc pasului trufa\u015f al fratelui ei, care nu \u00eengenunchease, ci mergea, ca spre o redut\u0103 deja cucerit\u0103 de solda\u0163ii lui.<\/em><\/strong><\/p>\n

-Eu, p\u0103rinte\u2026 – \u00ee\u015fi drese vocea, cu evident efort de \u00eendulcire fals\u0103, t\u00e2n\u0103rul.<\/em><\/strong><\/p>\n

-\u2026Ie\u015fi afar\u0103 din pe\u015fter\u0103, golane! \u2013 se auzi, deodat\u0103, \u00een mod cu totul nea\u015fteptat, glasul tun\u0103tor (c\u00e2t s\u0103 pr\u0103bu\u015feasc\u0103 pere\u0163ii grotei peste cei de fa\u0163\u0103!), al celui ce p\u0103rea c\u0103-\u015fi stinsese toate puterile, \u00een vorbele cele dinainte, gr\u0103ite pentru fata cea mare a ducelui. <\/em><\/strong>Aerul pe\u015fterii de bezne se desp\u0103r\u0163ea \u015fi se-nmul\u0163ea, \u00een triunghiuri tot mai ascu\u0163ite \u015fi, parc\u0103, tot mai luminos-arz\u0103toare, zb\u0103tute amarnic, precum faldurii unei m\u0103ri, \u015fi reverberate la infinit.<\/em><\/strong><\/p>\n

\u2026Se auzir\u0103 ni\u015fte lip\u0103ituri sfioase, scr\u00e2\u015fniri surde \u015fi m\u0103runte d\u0103r\u00e2m\u0103ri de pietri\u015f – iar cel trufa\u015f disp\u0103ru, precum o felin\u0103 mic\u0103 \u015fi jig\u0103rit\u0103, \u00een bezn\u0103 (\u00eentr-o parte ori alta a locului), cople\u015fit, ca de un ordin de general celest, de glasul schivnicului. G\u00e2ndeam c\u0103, afar\u0103, \u00ee\u015fi va reg\u0103si sora mai mare (a c\u0103rei mi\u015fcare spre ie\u015firea din pe\u015fter\u0103 n-o auzisem). Ori, poate c\u0103 nu.<\/em><\/strong><\/p>\n

\u2026Fata cea mic\u0103, r\u0103mas\u0103 singur\u0103, fa\u0163\u0103 \u00een fa\u0163\u0103, cu fl\u0103c\u0103rile trosnitoare ale focului, poate din pricina fricii, c\u0103zu, \u015fi ea, \u00een genunchi, t\u00e2r\u00e2ndu-se, dup\u0103 pilda sor\u0103-sii, p\u00e2n\u0103 la marginile suportabile ale luminii:<\/em><\/strong><\/p>\n

-Preasfinte, eu a\u015f vrea s\u0103 \u015ftiu dac\u0103 m\u0103 voi m\u0103rita cu fiul\u2026<\/em><\/strong><\/p>\n

Nu se auzi dec\u00e2t trosnetul \u00een\u0103bu\u015fit \u015fi continuu al focului. Fata \u00ee\u015fi f\u0103cu, iar\u0103\u015fi, curaj:<\/em><\/strong><\/p>\n

-\u2026Cu fiul contelui\u2026 – \u015fi vocea i se fr\u00e2nse, iar\u0103\u015fi.<\/em><\/strong><\/p>\n

Niciun r\u0103spuns, din partea de dincolo de foc. Nedumerit\u0103 \u015fi \u00eenfrico\u015fat\u0103, fata t\u0103cu fr\u00e2nt \u015fi se ghemui \u00een propria-i t\u0103cere.<\/em><\/strong><\/p>\n

\u2026A\u015fa se scurse aproape un sfert de ceas. Poate. Eu st\u0103team \u00een picioare, rezemat de o st\u00e2nc\u0103. \u00cen cele din urm\u0103, fr\u00e2ng\u00e2ndu-\u015fi m\u00e2inile \u015fi mu\u015fc\u00e2ndu-\u015fi buzele p\u00e2n\u0103 la s\u00e2nge, fata se ridic\u0103, umilit\u0103, \u015fi se \u00eentoarse s\u0103 plece. Atunci auzi, de dincolo de luminile focului:<\/em><\/strong><\/p>\n

-Str\u0103duie\u015fte-te \u015fi fii mai bun\u0103. Dar \u015ftiu c\u0103 e zadarnic\u0103 fie \u015fi \u00eencercarea, pentru cei slabi \u015fi f\u0103r\u0103 de vlaga hot\u0103r\u00e2rii\u2026 – \u2026\u015fi fata se \u00eentoarse \u015fi se pierdu, de tot, \u00een bezn\u0103. <\/em><\/strong><\/p>\n

Nu \u015ftiu, poate c\u0103 a aflat, \u00een cele din urm\u0103, intrarea pe\u015fterii.<\/em><\/strong><\/p>\n

\u2026Al patrulea hoinar venit \u015fi oprit aici, \u00een pe\u015fter\u0103, ie\u015fi de dincolo de umbra singur\u0103t\u0103\u0163ii sale. \u00cen genunchi, parc\u0103 vorbind cu sine, zise, cu triste\u0163e:<\/em><\/strong><\/p>\n

-Am venit s\u0103 v\u0103d dac\u0103 e adev\u0103rat c\u0103 vezi. Am venit s\u0103 \u00eentreb nu despre mine, ci despre lumea asta, preasfin\u0163ite. Dar v\u0103d c\u0103 tu vezi numai ceea ce to\u0163i v\u0103d, \u015fi te interesezi mai cur\u00e2nd de fleacuri, de zadarurile clipei, dec\u00e2t de ve\u015fnicie\u2026<\/em><\/strong><\/p>\n

– Pleac\u0103, Satan\u0103 \u2013 se auzi, blajin, glasul schivnicului. Nu e\u015fti venit prima dat\u0103, \u015fi nici pentru ultima. Dar \u00ee\u0163i repet, doar ca s\u0103 nu crezi, vreodat\u0103, \u00een izb\u00e2nda ta (deci, s\u0103 nu s\u00e2ngeri mai mult dec\u00e2t trebuie) \u2013 \u015fi, astfel, s\u0103 te g\u00e2nde\u015fti la \u00eenfr\u00e2ngerea ta \u015fi, poate, prin \u00eenfr\u00e2ngere, la m\u00e2ntuire: nu exist\u0103 vecie, ci exist\u0103 clipa. Nu exist\u0103 sfin\u0163i \u015fi nici ceruri, dac\u0103 nu exist\u0103 oameni. Iar tu nu vei birui, pentru c\u0103 prive\u015fti prea departe, ca s\u0103 po\u0163i vedea ceva. E\u015fti, diavole, prea savant, pentru a putea fi \u00een\u0163elept. De aceea pierzi mereu \u2013 de aceea se tot lunge\u015fte lumea asta ca orbire, de aceea via\u0163a este g\u00e2tuit\u0103 de melancoliile tale, cu care te m\u00e2ndre\u015fti, Satano, \u00een loc s\u0103 le vindeci\u2026iar \u00eenvierea \u00eent\u00e2rzie, cu fiecare am\u00e2nare, cu fiecare \u015fov\u0103ial\u0103, poleit\u0103 cu aureola van\u0103 a g\u00e2ndului\u2026<\/em><\/strong><\/p>\n

\u2026Eu n-am mai z\u0103bovit. Ce nu \u00een\u0163elesesem cu ochii \u015fi mintea, sim\u0163isem, cu lumina cea mare: inima.<\/em><\/strong><\/p>\n

Ie\u015fit din grot\u0103, umbl\u00e2nd \u015fi revenind \u00een lumea zadarului \u015fi larmei f\u0103r\u0103 de minte \u015fi folos, am auzit, dup\u0103 mul\u0163i ani, c\u0103 fata cea mare a ducelui din Friuli, m\u0103ritat\u0103 cu un me\u015fte\u015fugar din Pescara, era, de c\u0103tre oamenii s\u0103raci, cea mai iubit\u0103 \u015fi respectat\u0103 dintre femeile provinciei. Iar copiii ei cei trei o \u00eenso\u0163eau, din colib\u0103 \u00een colib\u0103, \u00eentru luminarea vie\u0163ilor oamenilor s\u0103rmani, fie \u015fi cu o sc\u00e2nteiere a focului celui mai \u00eenalt – focul milei lui Crist. Fratele ei fusese ucis, \u00eentr-o \u00eenc\u0103ierare pentru muieri, dintr-o tavern\u0103. Iar sora ei mai mic\u0103 se \u00eentorsese \u00een m\u00e2n\u0103stire, devenind, cu timpul, maica superioar\u0103 a m\u00e2n\u0103stirii cu pricina.<\/em><\/strong><\/p>\n

\u2026Nu l-am mai v\u0103zut, de atunci, pe schivnic, \u015fi nici nu i-am mai \u00eentrebat, pe oamenii Abruzzilor, despre el. C\u00e2nd m\u0103 \u00eentorc, uneori, \u00een Italia, rememor\u00e2nd locurile t\u00e2lcurilor vie\u0163ii mele – prefer s\u0103 privesc cerul de deasupra mun\u0163ilor, ori pe cel r\u0103sfr\u00e2nt \u015fi ad\u00e2ncit, fratern, \u00een apele r\u00e2ului Aterno, sau \u00een cele, \u00eenc\u0103 mai mistice, ale Adriaticii. Pretutindeni, \u00eens\u0103, aud pl\u00e2nsul diavolului.\u201d<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 <\/strong><\/p>\n

***<\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

ABATELE \u015eI IMAGINEA DIN OGLIND\u0102<\/strong><\/p>\n

Am citit, apoi am r\u0103sfoit, de mai multe ori, prin ungherele ei cele mai \u00eentunecate \u015fi enigmatice, una dintre c\u0103r\u0163ile abatelui Bernardo Gaizca Mendieta y Savayo\u00a0 y Alc\u00e0ntara –\u00a0 \u201e\u00cent\u00e2mpl\u0103ri ciudate, la r\u0103scrucea dintre lumi<\/strong>\u201d –\u00a0 considerat\u0103 a fi ultima sa lucrare, din aceast\u0103 via\u0163\u0103. \u015ei iat\u0103 ce am aflat scris, pe la mijlocul ei (tr\u0103iesc cu impresia, tot mai pronun\u0163at\u0103, de fiecare dat\u0103 c\u00e2nd re-deschid cartea, c\u0103 abatele, sau altcineva, la fel de exasperat \u015fi sc\u00e2rbit, a smuls, dintre coper\u0163i, mai multe file…exist\u0103, \u00een multe locuri din carte, motive de b\u0103nuial\u0103 c\u0103 pagini \u00eentregi au suportat nu doar efectul m\u00e2niilor exasperate, ci chiar stihia focului, c\u0103ci se v\u0103d, peste vaste p\u0103r\u0163i ale textului, umbre ad\u00e2nci, ca de pe\u015fter\u0103 afumat\u0103 \u2013 se simt, peste tot, \u00een lucrarea abatelui, ca-ntr-o sufocare, ad\u00e2ncite, p\u00e2n\u0103 la abis, lipsuri\u00a0 – \u015fi se simte, f\u0103r\u0103 nicio \u00eendoial\u0103, \u00een n\u0103ri, mirosul dulceag \u015fi resping\u0103tor al fumului, acrit de vreme):<\/p>\n

\u201e(…)Mi-am pierdut \u00eencrederea \u00een tot mai multe dintre n\u0103lucirile lumii acesteia. Sunt tot mai exasperat c\u0103 mi s-a dat greaua misiune, de c\u0103tre Creator, s\u0103 tr\u0103iesc, \u00een acest de\u015fert al ar\u0103t\u0103rilor vane.<\/em><\/strong><\/p>\n

…\u00centr-o diminea\u0163\u0103 toledan\u0103 (n-am la \u015ftiin\u0163\u0103 care anume diminea\u0163\u0103, \u015fi din care sens al \u00e0celor ceasornicului, diminea\u0163\u0103!), pe c\u00e2nd p\u0103rea (\u00een amintirile mele de chilie) c\u0103 \u0163ineam \u00een m\u00e2n\u0103 (cu vaga inten\u0163ie de a o folosi, c\u00e2ndva, la un eventual \u015fi foarte incert viitor b\u0103rbierit) o oglind\u0103 rotund\u0103, precum o lentil\u0103 de lup\u0103 \u2013 subit, luciul oglinzii mi-a explodat \u00een obraz \u015fi \u00een ochi – \u00een milioane de cioburi orbitoare, precum fa\u0163a unui lac imens, agresat de o cosmic\u0103 furtun\u0103, cu totul aberant\u0103, n\u0103praznic\u0103 \u2013 \u015fi, dintr-odat\u0103, m-am trezit c\u0103 stau, undeva, afar\u0103 din chilia mea \u2013 rostogolit (printr-o lovitur\u0103 cumplit\u0103, de nu \u015ftiu unde venit\u0103), \u00eentr-o iarb\u0103 s\u0103rac\u0103, n\u0103ucit \u015fi privind, de jos \u00een sus, un foc din apropierile fr\u0103\u0163e\u015fti ale beznei.<\/em><\/strong><\/p>\n

M-am ridicat, gem\u00e2nd, din incertele urme de iarb\u0103 \u2013 \u015fi, din pricina \u00eentunericului \u00eenver\u015funat, mi-am spus c\u0103 sunt \u00een toiul unei p\u0103duri. O p\u0103dure de m\u0103slini \u00eenal\u0163i \u015fi b\u0103tr\u00e2ni, g\u00e2ndeam eu \u2013 dar, tot a\u015fa de bine, \u015fi mult mai firesc, dat\u0103 fiind \u00eembeznarea, putea s\u0103 fie de brazi. Ori vreo p\u0103dure, \u00eenver\u015funat\u0103 de \u00eendoieli, a unghiurilor chiliei mele…<\/em><\/strong><\/p>\n

Z\u0103rii, dincolo de foc, chipul unui b\u0103rbat g\u00e2nditor, z\u0103brelit de fl\u0103c\u0103ri \u015fi umbre. P\u0103rea destul de t\u00e2n\u0103r, dar nu din cale-afar\u0103. C\u00e2nd m-am apropiat de foc, cu o sete, tainic\u0103 \u015fi irepresibil\u0103, de lumin\u0103, ca un fluture mare \u015fi negru, am sim\u0163it fiori inten\u015fi. Cu c\u00e2t \u00eenaintam c\u0103tre flac\u0103r\u0103, cu at\u00e2t \u00eemi d\u0103deam seama c\u0103, \u00een loc de c\u0103ldura v\u0103p\u0103ii, focul era doar o lumin\u0103, tot mai persuasiv\u0103, din care se r\u0103sp\u00e2ndea, spre \u00eentunericuri, o boare pl\u0103cut\u0103 \u015fi r\u0103coritoare, ca de \u00eenserare pe malurile r\u00e2ului Tajo. Dar, nu \u015ftiu de ce, mintea mea m\u0103 tot contrazicea, \u015fi \u00eemi spunea c\u0103, de fapt, sunt undeva, \u00een Grecia, sau \u00een Iudeea…Aveam senza\u0163ia stranie c\u0103 sim\u0163urile mele nu s-au descojit, de tot \u2013 ci doar \u00eencepeau a se lep\u0103da de lutul meu. \u015ei c\u0103, dac\u0103 luturilor mele celor grosolane le vor c\u0103dea solzii sim\u0163urilor mele, voi putea fi martorul unor minuni, precum o na\u015ftere mistic\u0103.<\/em><\/strong><\/p>\n

B\u0103rbatul din spatele focului ridic\u0103 fruntea \u015fi m\u0103 cercet\u0103, cu ochii s\u0103i negri, bl\u00e2nzi \u015fi frumo\u015fi\u00a0 – dar,\u00a0 totu\u015fi,\u00a0 nelini\u015fti\u0163i \u015fi \u00eendurera\u0163i \u2013 apoi m\u0103 salut\u0103:<\/em><\/strong><\/p>\n

-Ai ajuns c\u00e2nd nu te-am chemat. Fii binevenit!<\/em><\/strong><\/p>\n

Eram nedumerit de lipsa de logic\u0103, aparent\u0103, a spuselor sale. El m\u0103 lini\u015fti:<\/em><\/strong><\/p>\n

-Nu pune at\u00e2ta pre\u0163 pe sunetul \u00een\u015fel\u0103tor al cuvintelor de acum. Ele nu mai sunt ce au fost. Eu \u00eei chem \u015fi le chem, pe to\u0163i \u015fi pe toate, de la-nceputul lumii \u2013 dar ei, ori ele, nu vin, dec\u00e2t \u00eent\u00e2mpl\u0103tor, spre mine, \u015fi numai atunci c\u00e2nd li se n\u0103zare ceva, cum \u0163i s-a n\u0103z\u0103rit \u0163ie, acum, c\u0103 vei afla sprijin de lucrare, \u00eentr-un luciu de oglind\u0103.\u00a0\u00a0 <\/em><\/strong><\/p>\n

Nedumerit, l-am \u00eentrebat:\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 <\/em><\/strong><\/p>\n

-Dar cine e\u015fti tu, de vorbe\u015fti, at\u00e2t de u\u015furatic, despre-nceputul lumii? \u015ei de ce ar trebui s\u0103 vin\u0103, cineva, c\u00e2ndva, c\u0103tre tine?<\/em><\/strong><\/p>\n

B\u0103rbatul sur\u00e2se, cu infinit\u0103 bl\u00e2nde\u0163e, ca de copil care este \u00eentrerupt, o clip\u0103, din mijlocul jocului s\u0103u fascinant:<\/em><\/strong><\/p>\n

-Pentru c\u0103 eu i-am creat, pe to\u0163i, deci \u015fi pe tine. <\/em><\/strong><\/p>\n

Eram tot mai buim\u0103cit de sensul tot mai r\u0103sucit al vorbelor. Adic\u0103 cine era acesta \u2013 cumva…<\/em><\/strong><\/p>\n

-Da, Dumnezeu. De ce \u0163i-e fric\u0103 s\u0103 pronun\u0163i Adev\u0103rul? Eu v-am creat, pe voi to\u0163i, dumnezei. Voi nu sunte\u0163i turm\u0103, cum, din lene \u015fi cu viclenie secret\u0103 v\u0103 tot place s\u0103 fi\u0163i numi\u0163i. Voi sunte\u0163i razele mele. Am crezut chiar c\u0103 sunte\u0163i sc\u0103parea \u015fi n\u0103d\u0103jduirea mea…<\/em><\/strong><\/p>\n

-Cine, noi? \u2013 am g\u00e2f\u00e2it eu (…\u015ftiam c\u0103, dac\u0103 m-a\u015f concentra \u015fi a\u015f vorbi dinadins \u015fi cu multe cuvinte, a\u015f vorbi \u00eentr-aiurea!), sim\u0163ind c\u0103 m\u0103 sufoc.<\/em><\/strong><\/p>\n

-Oameni \u015fi pietre, molu\u015fte \u015fi oameni, oameni \u015fi plante…insecte \u015fi oameni. To\u0163i. Toate. Eu \u00eensumi, adic\u0103… \u2013 am auzit glasul str\u0103inului de dincolo de foc – glas sacadat ca de trecerea, ritmic\u0103, a unor valuri de fluviu, peste sunetele vocii lui. <\/em><\/strong><\/p>\n

-…Tu e\u015fti Dumnezeu? \u2013 am horc\u0103it eu.<\/em><\/strong><\/p>\n

-De ce \u00ee\u0163i vine at\u00e2t de greu s\u0103 crezi? Ce este imposibil, din tot ce am creat eu? Ce este ilogic, din tot ce am cuv\u00e2ntat eu? Eu m-am n\u0103scut (m-am n\u0103scut, adic\u0103 am fost \u00eempins de mizeria voastr\u0103 oarb\u0103, \u00eentru grosol\u0103nia c\u0103rnii, m-am n\u0103scut, adic\u0103 am devenit reperabil de c\u0103tre ochii vo\u015ftri cei at\u00e2t de slabi, de c\u0103tre vederile voastre, totdeauna b\u00e2z\u00e2ind agasate \u015fi uluitor de neatente, la nimic de seam\u0103) \u2013 m-am n\u0103scut, zic, \u00eentr-o grot\u0103. \u015ei acolo, \u00eentre beznele grotei, am \u00eent\u00e2lnit, \u00eentru \u00eemp\u0103carea din urm\u0103, regnurile, r\u0103d\u0103cinile lumii. Da, am crezut, mai mult dec\u00e2t \u00een ori\u015fice \u2013 \u00een pace. A\u015fa am crezut, cu pace \u015fi lin\u0103 lumin\u0103 de \u00eengeri,\u00a0 \u015fi atunci c\u00e2nd am sp\u0103lat picioarele cele ad\u00e2nc r\u0103d\u0103cinoase-ale apostolilor mei, celor at\u00e2t de fermec\u0103tor, cuceritor de n\u0103t\u00e2ngi, \u015fi de cura\u0163i \u015fi de sinceri, \u00een a lor nesp\u0103lare, \u015fi at\u00e2t de scufunda\u0163i \u00een lucide lacuri de-eresuri \u015fi-n existen\u0163ele cele f\u0103r\u0103 de an ale lumii…A\u015fa am crezut, c\u0103 nu va mai fi nevoie de credin\u0163\u0103, dac\u0103 este pace…<\/em><\/strong><\/p>\n

-Nu se poate! Tu e\u015fti diavolul! \u2013 am strigat eu, \u00een sf\u00e2r\u015fit (eliberat de un co\u015fmar, mi se p\u0103rea!), luminat de un g\u00e2nd care izbucnise la suprafa\u0163a min\u0163ii mele, ca un vulcan noroios, \u00een plin\u0103 erup\u0163ie.<\/em><\/strong><\/p>\n

B\u0103rbatul sur\u00e2se iar, cu o dulce melancolie, parc\u0103, \u00een voce:<\/em><\/strong><\/p>\n

-C\u00e2t de repede v\u0103 lep\u0103da\u0163i voi de toate darurile mele…c\u00e2t de lene\u015f\u0103 vi s-a f\u0103cut cugetarea! C\u00e2t de repede sc\u0103pa\u0163i, \u015fi cu ce cuv\u00e2nt universal valabil, \u00eentru \u00een\u015felare, ca o cheie de ho\u0163i, care desface toate broa\u015ftele u\u015filor secrete – dincolo de care u\u015fi domnesc doar banalul, plictisul \u015fi zadarul! \u2013 …c\u00e2t de conven\u0163ional \u015fi uciga\u015f cuv\u00e2nta\u0163i, \u015fi c\u00e2t de onorabil\u0103 v\u0103 devine la\u015fitatea criminal\u0103, atunci c\u00e2nd v\u0103 cuprinde torpoarea voastr\u0103 at\u00e2t de profund uman\u0103, sulfuroas\u0103 \u015fi puturoas\u0103, atunci c\u00e2nd refuza\u0163i efortul unui g\u00e2nd luminat \u015fi \u00een\u0163elept, lini\u015ftit \u015fi \u00een\u0163elept…<\/em><\/strong><\/p>\n

-Dar…<\/em><\/strong><\/p>\n

-…De parc\u0103 diavolul \u015fi cu mine nu suntem una. De parc\u0103 Arhanghelul Luminii n-ar fi smuls din \u00eens\u0103\u015fi fiin\u0163area mea cea mai ad\u00e2nc\u0103 \u2013 dar pururi \u00eentors \u015fi p\u0103rinte\u015fte-ocrotit! De parc\u0103 lumina s-ar fi putut face singur\u0103…De parc\u0103 chiar e nevoie s\u0103 dai vina pe altul, c\u00e2nd tu singur ai avut dragoste de moarte, c\u00e2nd tu singur te-ai ucis, ucig\u00e2nd…Ucig\u00e2nd, \u00een primul r\u00e2nd, de bun\u0103 seam\u0103, \u00eencrederea…<\/em><\/strong><\/p>\n

\u015ei, deodat\u0103, b\u0103rbatul se ridic\u0103, de dincolo de fl\u0103c\u0103ri (\u0163\u00e2\u015fni, mai degrab\u0103, \u015fi se umfl\u0103 imens, \u00eentru umbr\u0103 \u015fi boltire, precum un teribil munte, smucit ame\u0163itor din p\u0103m\u00e2nturi ) –\u00a0 \u015fi-\u015fi suflec\u0103 m\u00e2necile straiului alb, de lumin\u0103. \u00ce\u015fi ridic\u0103 palmele, spre \u00een\u0103l\u0163imea beznelor – \u015fi eu z\u0103rii, acolo, \u00een palme, sfintele stigmate \u00eens\u00e2ngerate, ale lui Crist. S\u00e2ngele, arz\u00e2nd ro\u015fu \u00een lumina cea r\u0103coroas\u0103, g\u00e2lg\u00e2ia \u015fi \u015fopotea, din r\u0103nile proaspete, scurg\u00e2ndu-se, ca o str\u0103veche r\u0103\u015fin\u0103, trezit\u0103 din agonie, scurg\u00e2ndu-se cu o furie exasperat\u0103, din r\u0103nile rupte iar \u015fi deschise, \u015fi picur\u00e2nd \u015fi sf\u00e2r\u00e2ind, \u00een focul cel ve\u015fnic:<\/em><\/strong><\/p>\n

– Pururi m\u0103 huli\u0163i \u015fi m\u0103 r\u0103stigni\u0163i! \u2013 bubui vocea lui, schimbat\u0103 acum \u00eentr-o h\u0103uire cosmic\u0103, de constela\u0163ii ad\u00e2nci. Eu v-am n\u0103scut fra\u0163i \u015fi dumnezei, iar voi v\u0103 nimici\u0163i \u015fi v\u0103 \u00eenghi\u0163i\u0163i \u00eentre voi, cu l\u0103comie \u015fi cu o cruzime oarb\u0103 \u015fi pustiitoare, pe care uitasem, deja, c\u0103 tot eu v-am creat-o…!\u00a0 Oameni pe oameni v\u0103 zv\u00e2rcoli\u0163i \u00een s\u00e2nge \u015fi undui\u0163i \u00een s\u00e2nge \u2013 \u00een s\u00e2nge v\u0103 na\u015fte\u0163i \u015fi \u00eentru s\u00e2nge ucide\u0163i – v\u0103 \u00eenghi\u0163i\u0163i, unii pe al\u0163ii, preschimbat, dar copil\u0103re\u015fte u\u015for de recunoscut \u00een crim\u0103: fiare pe fiare, oameni pe fiare, oameni ca fiare…\u00eenjunghia\u0163i \u015fi m\u00e2nca\u0163i, altar a toate fiindu-v\u0103 doar sf\u00e2ntul p\u00e2ntece – pretinz\u00e2nd c\u0103 v\u0103 \u00eemp\u0103rt\u0103\u015fi\u0163i din mine, c\u00e2nd, de fapt, eu am strigat, acolo sus, de pe Muntele de Noapte al Odihnei Ultime, c\u0103 EU vreau a fire ultima jertf\u0103 \u00eens\u00e2ngerat\u0103… \u2013 iar dincolo de mine doar p\u00e2inea din veci se va mai alc\u0103tui, ca omenire \u015fi dumnezeire, deodat’, \u00een jertfire-a luminii celei f\u0103r\u0103 de curgere-ntru s\u00e2nge! – …\u015fi, to\u0163i, to\u0163i, chiar voi to\u0163i \u00eengenunchia\u0163i, smerit, numai ca s\u0103 ucide\u0163i, numai ca s\u0103 m\u0103cel\u0103ri\u0163i, jalnic, iarba\u00a0 – \u015fi s\u0103-mi sf\u0103r\u00e2ma\u0163i, odios, Cristalul! Eu cui s\u0103 m\u0103 pl\u00e2ng? Eu nu am cui s\u0103 m\u0103 pl\u00e2ng, c\u0103ci numai pentru voi am creat \u015fi p\u0103strat leacul pl\u00e2nsului \u2013 iar eu n-am p\u0103strat nimic, pentru mine, din acest leac de pace, \u015fi de lini\u015ftire, \u015fi de dulce-mbeznat\u0103 ne-amintire! Cel mai sf\u00e2nt leac, pl\u00e2nsul…<\/em><\/strong><\/p>\n

\u015ei suspina \u00eensp\u0103im\u00e2nt\u0103tor, f\u0103r\u0103 lacrimi,\u00a0 deodat\u0103 cu aberante constela\u0163ii nev\u0103zute, parc\u0103 –\u00a0 smulg\u00e2ndu-se beznelor, parc\u0103 zguduind temeliile beznei, cu m\u00e2inile acelea aprinse de incredibile dureri, m\u00e2ini \u015fi palme \u015firoind de hot\u0103r\u00e2rea exasperat\u0103 a s\u00e2ngelui r\u0103zvr\u0103tit c\u0103tre bezne, \u00eempotrivit \u015fi beznei, precum \u00eempotrivit \u015fi cerului b\u0103nuit a fi spre lumin\u0103:<\/em><\/strong><\/p>\n

-Criminali ipocri\u0163i…nu credeam s\u0103 arate at\u00e2t de cumplit chipul meu…! S\u00e2ngele meu este at\u00e2t de hot\u0103r\u00e2t \u2013 dar eternitatea mea arat\u0103 at\u00e2t de cumplit \u015fov\u0103ielnic\u0103! De aceea a ie\u015fit, totul, at\u00e2t de prost, a ie\u015fit tocmai pe dos dec\u00e2t am pl\u0103nuit \u00eendelung, \u00een \u00eendelungile mele exasper\u0103ri de singur\u0103tate cosmic\u0103… Mila \u015fi iubirea mea nesf\u00e2r\u015fit\u0103 au vrut s\u0103 v\u0103 calmeze, s\u0103 v\u0103 m\u00e2ng\u00e2ie de incredibila durere de a exista, unduind, parc\u0103 ve\u015fnic, prefaceri \u015fi preschimb\u0103ri \u015fi transfigur\u0103ri, f\u0103r\u0103 de voia voastr\u0103! Cine s\u0103 v\u0103 \u00een\u0163eleag\u0103 durerea fiin\u0163\u0103rii f\u0103r\u0103 de voie, mai bine dec\u00e2t mine, blestematul de mine?! O, c\u00e2t de mult v-am dorit, c\u00e2t de cu luare-aminte v-am chibzuit, s\u0103-mi fi\u0163i tovar\u0103\u015fi, cu care s\u0103 \u00eembl\u00e2nzesc \u015fi am\u0103gesc beznele singur\u0103t\u0103\u0163ii \u2013 \u015fi c\u00e2t de mult r\u0103u am izbutit s\u0103 dezl\u0103n\u0163uiesc, prin prostia mea, de a v\u0103 d\u0103rui, sub blestem, libertatea! \u2013 libertatea de a distruge, de a v\u0103 sinucide \u015fi de a m\u0103 ucide, libertatea de a m\u0103 sufoca \u015fi a v\u0103 sugruma sub batjocur\u0103 \u015fi tic\u0103lo\u015fie, sub infinita voastr\u0103 aplecare spre cr\u00e2ncen \u015fi crim\u0103! Nu mi-am dat seama…nu mi-am cunoscut, n-am avut oglind\u0103 supus\u0103 mie, ca s\u0103 m\u0103 cunosc, iar voi a\u0163i devenit, din prostia mea cosmic\u0103, cele mai str\u00e2mbe \u015fi de nelecuit oglindiri ale mele…<\/em><\/strong><\/p>\n

\u015ei, cu o ultim\u0103 zv\u00e2rcolire agonic\u0103:<\/em><\/strong><\/p>\n

-O, ce artist ratat, ce art\u0103 de\u015fart\u0103 am r\u0103s\u0103rit, dintr-un desfr\u00e2u de iubire! C\u00e2t de str\u00e2mb\u0103 oglind\u0103 mi-am f\u0103urit…<\/em><\/strong><\/p>\n

…Un bubuit de tunet se st\u00e2rni, din senin, \u015fi orb\u00eci, dintr-odat\u0103.<\/em><\/strong><\/p>\n

…Apoi parc\u0103 m-am trezit, tot dintr-odat\u0103 – \u015fi am constatat, placid, c\u0103,\u00a0 f\u0103r\u0103 s\u0103-mi fi dat seama, m\u0103 rostogolisem, dintre s\u00e2nger\u0103rile beznelor (exasperate de s\u00e2ngele at\u00e2t de dramatic, dumnezeie\u015fte de nechibzuit risipit!), \u00eenapoi, prin oglind\u0103 mea spart\u0103, f\u0103cut\u0103 \u0163\u0103nd\u0103ri, \u00een odaia chiliei. Auzeam, st\u00e2nd chircit de o febr\u0103 ciudat\u0103, printre cioburi, st\u00e2nd jos, pe podea, strivit de n\u0103uceala celor pe care, se pare, le v\u0103zusem \u015fi auzisem (la focul din p\u0103durea greceasc\u0103, ori, poate, iudaic\u0103…):<\/em><\/strong><\/p>\n

-S\u0103 moar\u0103 c\u0103lug\u0103rul cel eretic! Moarte abatelui! Moarte…moarte…moarte…moarte!<\/em><\/strong><\/p>\n

…Dup\u0103 c\u00e2teva s\u0103pt\u0103m\u00e2ni doar am putut fi scos, f\u0103r\u0103 primejduirea vie\u0163ii, de c\u0103tre fidelii mei monahi, din spital \u2013 \u015fi adus, din nou, spre at\u00e2t de pref\u0103cutele limpezimi ale lumii. Atmosfera din ora\u015ful furtunii credin\u0163ei, iar\u0103\u015fi, se luminase, ca-ntotdeauna – se zicea. <\/em><\/strong><\/p>\n

Se pare c\u0103, \u00een timp ce c\u0103l\u0103torisem (cum \u2013 nu \u015ftiu!), \u00een Grecia sau \u00een Iudeea \u2013 de fapt, zguduit de febrele unei cumplite boli inexplicabile, eu predicasem, cu mintea r\u0103t\u0103cit\u0103, din altarul ame\u0163itoarei catedrale toledane, lucruri at\u00e2t de tulburi \u015fi nemaiauzite \u015fi cu totul ne\u00eeng\u0103duite, \u00eenc\u00e2t cuvintele mele obscure r\u0103zvr\u0103tiser\u0103, \u00eenspre secreta \u015fi necontenita pl\u0103cere a crimei, mul\u0163imile cele at\u00e2t de pr\u0103foase, ale dumnezeie\u015ftii turme cenu\u015fii…<\/em><\/strong><\/p>\n

…De atunci, sc\u0103pat ca prin minune, de crima comun\u0103 – paradoxurile nu m-au mai chemat spre ispita curiozit\u0103\u0163ii.<\/em><\/strong><\/p>\n

…De atunci, m\u0103 rog singur \u015fi \u00een t\u0103cerea bol\u0163ilor – oriunde aflu boltire. Fiin\u0163a meu nu are boltire, dar spiritul meu \u2013 da. Am spus, atunci, \u00eensp\u0103im\u00e2ntat de cutremurele de deasupra puterilor mele: <\/em><\/strong><\/p>\n

<<\u015etiu c\u0103 Dumnezeu este fratele meu, dar acum \u00eenv\u0103\u0163 \u015fi chiar \u015ftiu s\u0103 tac asupra cuvintelor fr\u0103\u0163e\u015fti, gemene. Primejdia contrariului, s\u0103rit din oglind\u0103 \u00een oglindire, \u015fi invers (ca-ntr-un joc prostesc, \u00eenl\u0103n\u0163uit de legi stupide, nefire\u015fti \u015fi de motiva\u0163ii \u015fi pretexte alienate \u015fi trufa\u015fe \u2013 un joc de prunci, dar pr\u0103v\u0103lit peste noi to\u0163i, cei tr\u0103ind cu \u015fi \u00eentru solemnit\u0103\u0163i mature \u015fi cosmice) \u2013 aceast\u0103 fioroas\u0103 \u015fi atotputernic\u0103 \u015fi de pretutindeni spre pretutindeni primejdie \u015ftiu c\u0103 nu va mai disp\u0103rea, din carnea \u015fi straiele mele, \u015fi nici din sufletul meu – nici \u00eentr-o lume>>. <\/em><\/strong><\/p>\n

…Din necump\u0103tare de iubire mi se trage, totul – se-n\u0163elege.<\/em><\/strong><\/p>\n

*<\/p>\n

…Au trecut de la aceast\u0103 at\u00e2t de \u015fov\u0103ielnic\u0103 \u00eent\u00e2mplare, cu mare osteneal\u0103 \u015fi cu grea ru\u015finare-amintit\u0103, mul\u0163i ani \u2013 poate peste zece, a\u015fa cum se \u015fi cuvine. <\/em><\/strong><\/p>\n

Sim\u0163eam, p\u00e2n\u0103 la a \u015fti, c\u0103 nu mai este, \u00een lume, loc de frumuse\u0163e, de art\u0103 expiatoare \u015fi de r\u0103suflare lin\u0103-a luminii, din inima \u015fi din pl\u0103m\u00e2nii mei cei sufoca\u0163i de-amintire –\u00a0 dac\u0103 nu se preface lumea mea \u00eentr-un fulger, \u00eentr-o limb\u0103 unic\u0103, ie\u015fit\u0103 dintre toate dualit\u0103\u0163ile preschimb\u0103rii \u015fi transfigur\u0103rii \u2013 limb\u0103 pe care numai spiritul meu o \u00een\u0163elege. Trebuia s\u0103 aflu locul unde fierbe aerul, vestind c\u0103 toat\u0103 \u00eenc\u0103 suflarea \u015fi toat\u0103 nesuflarea lumii au un centru. Unul singur, singurul sigur – pentru a ne putea c\u0103\u0163\u0103ra, pe el, pe ramurile \u00eendesate \u015fi pe l\u0103starii stufo\u015fi ai centrului lumii – credin\u0163a \u015fi\u00a0 dorul infinit \u015fi inexplicabil de limpezire ultim\u0103, de lumin\u0103 f\u0103r\u0103 de g\u00e2nd ori strigare.<\/em><\/strong><\/p>\n

Nu era dorin\u0163a, precoce n\u0103scut\u0103, de moarte \u2013 nu \u2013 ci infinit \u015fi de nespus mai mult dec\u00e2t at\u00e2ta. Adic\u0103, era Adev\u0103rul. Unic \u015fi de necomentat. \u00cen primul r\u00e2nd \u2013 f\u0103r\u0103 dram\u0103.<\/em><\/strong><\/p>\n

Certitudinea. St\u00e2lpul Lumii. \u00cenafara oric\u0103rui teatru, \u00eenafara oric\u0103rei oglinzi ori oglindiri inversate.<\/em><\/strong><\/p>\n

M-am \u00eembarcat, \u00eentr-o noapte (pe corabia unui palermitan, venit, cu credin\u0163\u0103 uimit\u0103,-n Toledo \u2013 \u015fi plecat din portul Cadix, din Andaluzia), spre \u0163\u0103rmii Iudeii. Am ajuns, pe jos, \u00een zdren\u0163e, cu o sete de nestins \u00een p\u00e2ntecele-mi schilav, la Ierusalim. C\u0103milarii tr\u0103geau de zdren\u0163ele mele, \u00een toate p\u0103r\u0163ile, intuind, negustore\u015fte, c\u0103 sub zdren\u0163ele mele se poate afla \u015fi altceva dec\u00e2t o simpl\u0103 f\u00e2lf\u00e2ire-a v\u0103zduhului. Era \u015fi acesta un mod de credin\u0163\u0103 \u2013 dar eu m-am dep\u0103rtat, iute \u015fi f\u0103r\u0103 nicio vorb\u0103, de el.\u00a0 Am trecut peste z\u0103d\u0103rniciile popoarelor \u015fi istoriei. Am ajuns sub umbra unui munte sumbru. Acuma, t\u0103cut. <\/em><\/strong><\/p>\n

Acolo, \u00een v\u00e2rf, neclintite, st\u0103teau crucile. Toate trei. Mereu \u2013 trei. <\/em><\/strong><\/p>\n

Nu de mult t\u0103cuse Dismas, din m\u0103rturisire. Hestas amor\u0163ise, resemnat \u00een bezn\u0103 \u015fi-n tulbure. Iar Crist cel din mijlocul lumii tocmai \u00eei d\u0103duse lui Dismas r\u0103spunsul \u2013 cu n\u0103d\u0103jduire de auzire spre Hestas, din bezne. Cerurile fierbeau deasupra crucii din mijloc. Copacul Lumii frem\u0103ta din frunze ad\u00e2nca \u015fi necru\u0163\u0103toarea furtun\u0103. P\u0103m\u00e2ntul \u015fi cerul, uimite \u015fi ostenite de lipsa de moarte, se preg\u0103teau de noua \u015fi indicibila nuntire. Sub beznele norilor, se prilejeau s\u0103rb\u0103toarea luminii \u015fi sufocarea tuturor paradoxurilor, a tuturor c\u0103r\u0163ilor (dar \u015fi a exploziei de \u00eenmul\u0163iri infernale, precum \u00eenchipuirile \u015fi, groaznic, zv\u00e2rcolirile formelor lui Proteus – a filelor pove\u015ftii!). Da, se clocea, acolo, moartea, prin autosufocare, a tuturor c\u0103r\u0163ilor, ascunse-n minciun\u0103,-ale lumii. <\/em><\/strong><\/p>\n

M-am uitat \u00een ochii lui \u00eenchi\u015fi. Prin pleoapele lor, ale ochilor lui a\u0163inti\u0163i dincolo de moarte,\u00a0 m-am uitat. \u015ei n-am mai v\u0103zut, \u00een ochii alba\u015ftri ai celui de pe crucea din mijloc, nicio dram\u0103, \u015fi n-am mai auzit, apoi, nicio gl\u0103suire-afectat\u0103, niciun sofism f\u0103tat de prea \u00eentensa luminare a beznei, ea de ea \u00eensp\u0103imat\u0103. Ci am v\u0103zut doar Scara \u00cengerilor. Scara Luminii Vestirii-Afl\u0103rii. Am v\u0103zut-o cum se suie scara, dreapt\u0103 \u015fi sever\u0103, \u015fi cum apoi se-ngr\u0103m\u0103de\u015fte lumina, \u00eentr-una \u015fi tot mai compact\u0103, pe trunchiul Copacului Lumii, spre cuibul v\u0103p\u0103ii celei unice \u015fi f\u0103r\u0103 de \u015fov\u0103ial\u0103. Doar fulger. <\/em><\/strong><\/p>\n

El era fulgerul, iar nicidecum disperarea, nici pervers\u0103, osteneala\u00a0 – \u015fi nici uitarea. El este mijlocul lumii \u2013 \u015fi doar de la el este \u00eeng\u0103duit\u0103 credin\u0163a. Nu pacea \u015fi nici, vreodat\u0103,-mp\u0103carea. \u015ei \u00eeng\u0103duit\u0103 este \u015fi erezia uimirii c\u0103zute pe g\u00e2nduri, egal. \u015ei, violent\u0103 \u015fi pururi dinamic\u0103 – distrugerea. Dar nu sunt \u00eeng\u0103duite, la El, tic\u0103lo\u015fia –\u00a0 nu pidosnicia uciga\u015f\u0103-a sofismelor, deci nu predarea c\u0103tre perversele n\u0103luciri ale mor\u0163ii. Nu se \u00eeng\u0103duie cartea am\u00e2n\u0103toare-ntru file, cartea cu dou\u0103 fe\u0163e-ale filei – ci doar Slova cea nimicitoare-n necru\u0163area luminii. Unica Slov\u0103.<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00cens\u0103 Adev\u0103rul nu ucide crima. Toate crimele lenei \u015fi oboselilor noastre viclene\u00a0 – acum de-abia se-nfirip\u0103 \u015fi-urmeaz\u0103. <\/em><\/strong><\/p>\n

…Doar mi-a dat mie (El, Centrul) sprijin de n\u0103d\u0103jduire a vie\u0163ii adev\u0103rate. \u015ei miez al uit\u0103rii de-uitare. C\u00e2t chin, c\u00e2t nepotolit (de nimic \u015fi de nimeni!) chin este \u00een Tine, Dumnezeul uimirilor mele, care, precum c\u0103l\u0103ii cei mai r\u0103i, m\u0103 sf\u00e2\u015fie, m\u0103 \u00eempart c\u0103tre neuimirile semenilor mei \u2013 uita\u0163i, \u00een ast\u0103 lume, dumnezei…!<\/em><\/strong><\/p>\n

… Din necump\u0103tare de iubire mi se trage, totul – se-n\u0163elege. Dar de-acum, \u00een chilia \u015fi-n c\u0103r\u0163ile mele, nu mai \u00eeng\u0103dui, nicicum, vreo lucire de-oglind\u0103.<\/em><\/strong><\/p>\n

*<\/p>\n

…De acum \u00eencolo, buzele mele vor rosti tot mai pu\u0163ine cuvinte, f\u0103r\u0103 spasmele agonice ale vreunei imagini. Inima mea, singur\u0103, spre cer va n\u0103zui, poate oarb\u0103, poate vizionar\u0103. Centrul cercului arhimedic m\u0103 fascineaz\u0103 \u2013 \u015fi m\u0103 \u00eent\u0103re\u015fte, spre a nu mai fi eu \u2013 ci a fi desfiin\u0163at, cu totul, \u00eentru El.\u00a0 <\/em><\/strong><\/p>\n

…V\u0103d, pe strad\u0103, cum un s\u0103rman \u00eentre s\u0103rmani m\u0103tur\u0103 praful din uli\u0163i \u2013 \u015fi vin al\u0103turi de el, \u015fi-l ajut. Cu smerenie m\u0103-aplec \u015fi-i iau m\u0103turoiul dintre palme. \u015ei-i v\u0103d, atunci, r\u0103nile din palme, \u00eens\u00e2ngerate, \u015fi m\u0103 \u00eenchin c\u0103tre r\u0103nile cele-obsedante. \u015ei-i s\u0103rut palmele, \u015fi m\u0103-aplec, cu ultim\u0103 umilire, la picioarele lui. S\u0103rmanul \u00eentre s\u0103rmani m\u0103 scuip\u0103 \u015fi m\u0103 love\u015fte peste buze, cu sc\u00e2rb\u0103 \u2013 \u015fi-i mul\u0163umesc, sincer \u015fi u\u015for la suflet, cu buzele \u0163esute cu a\u0163e de s\u00e2nge…Este at\u00e2t de bine \u015fi de ad\u00e2nc r\u0103coritor, c\u00e2t un r\u0103gaz de respirare, \u00eentre dou\u0103 preschimb\u0103ri.<\/em><\/strong><\/p>\n

Da, \u015ftiu c\u0103 nu pot suporta dec\u00e2t tr\u0103in\u0163a birnic\u0103 spaimei \u015fi setei de oarb\u0103 vecie, cu totul incert\u0103 min\u0163ii de om – dar temeinicit\u0103 \u00eentru miezul de fierbinte, miezul cel cosmic m\u0103celar \u015fi sf\u00e2nt foc. Adev\u0103rata tr\u0103in\u0163\u0103. At\u00e2t de miloas\u0103, sf\u00e2nt \u00eendurat\u0103 moarte c\u0103tre via\u0163\u0103.<\/em><\/strong><\/p>\n

…M-au \u00eentrebat \u015fi m\u0103 tot \u00eentreab\u0103, din vreme \u00een vreme, umbre de oameni , pe str\u0103zile largi \u015fi de tot zgomotoase ale cet\u0103\u0163ii, de ce nu mai vreau s\u0103 hoin\u0103resc prin p\u0103duri. C\u0103 doar t\u0103cerea mea, spun ei, numai cu t\u0103cerea p\u0103durilor s-ar \u00een\u0163elege. Am sur\u00e2s \u015fi-am t\u0103cut. Sur\u00e2d \u015fi tac. Am privit \u015fi privesc, pe g\u00e2nduri (c\u00e2nd \u015fi dac\u0103 pot), c\u0103tre pisc<\/em><\/strong>.<\/p>\n

Spiritul \u00eemi mai \u00eeng\u0103duie trupul doar prin \u00eentov\u0103r\u0103\u015firea mea, din s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103 \u00een s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103, cu sf\u00e2nta ostie. Cu Sf\u00e2ntul Pisc. Gest de afec\u0163iune \u015fi uluire, fa\u0163\u0103 de El (…\u015fi fa\u0163\u0103 de mine, dar tot mai rar mi-amintesc…). <\/em><\/strong><\/p>\n

Nu-mi mai trebuie \u015fi nicicum nu-mi lipse\u015fte carnea fra\u0163ilor mei buni \u2013 carnea dobitocului, fiarei sau ierburilor \u2013 ci doar o admir \u015fi o meditez \u00eentru str\u0103luminare (av\u00e2nd drept icoan\u0103 – Cristalul!), cu luare-aminte, privind-o \u015fi v\u0103z\u00e2nd-o (z\u00e2mbind eu de a\u015fa sublim\u0103-ar\u0103tare!), \u00een nesf\u00e2r\u015fitele ei preschimb\u0103ri \u015fi prefaceri \u015fi transfigur\u0103ri, dictate celest de form\u0103, de loc \u015fi de ceas. Dar de carnea de dumnezeu al piscului, tot mai \u00eenfometat sunt \u015fi (se zice) ar\u0103t. <\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0… Din necump\u0103tare de iubire mi se trage, totul – se-n\u0163elege. Dar \u015fi de la oglinzi\u201d.<\/em><\/strong><\/p>\n

(<\/em><\/strong>din vol. I, N\u0103lucirile abatelui Bernardo, <\/em><\/strong>de Adrian Botez<\/strong>)<\/p>\n

***<\/p>\n


<\/p>\n
\n
\n

[1]<\/a> – <\/strong>Abruzzi<\/strong> sunt mun\u0163i \u00een centrul Italiei, \u00een lan\u0163ul Apeninilor. Altitudinea maxim\u0103 2 914 m (v\u00eerful Corno, \u00een masivul Gran Sasso d’Italia). S\u00eent constitui\u0163i din calcare \u015fi au numeroase forme carstice.<\/p>\n<\/div>\n

\n

[2]<\/a> – <\/strong>Papa Celestin al V-lea<\/strong>, pe numele laic Pietro Angelerio<\/strong> (n. 1215 \u2013 d. 19 mai 1296), a fost un pap\u0103 al Romei. Este notabil pentru faptul c\u0103 – f\u0103c\u00e2nd abstrac\u0163ie de papii din timpurile tulburi ale Schismei apusene – a fost ultimul suveran pontif, p\u00e2n\u0103 la Benedict al XVI-lea, care a renun\u0163at la func\u0163ia de conduc\u0103tor al Bisericii Catolice.<\/p>\n<\/div>\n

\n

[3]<\/a> – <\/strong>L’Aquila<\/strong> este capitala regiunii Abruzzo \u015fi al provinciei L’Aquila, din centrul Italiei, a\u015fezat \u00een valea larg\u0103 al r\u00eeului Aterno, \u00een mun\u0163ii Abruzzi.<\/p>\n

 <\/p>\n

3-ABATELE \u015eI SISIFII[1]<\/strong><\/a><\/strong><\/p>\n

…\u00cen tinere\u0163ele mele, am citit, \u00eentr-o bibliotec\u0103 particular\u0103, din Lima, c\u00e2te ceva despre urmele misteriosului \u015fi pu\u0163in cunoscutului, de c\u0103tre vulg, abate Bernardo <\/strong>Gaizca Mendieta y Savayo\u00a0 y Alc\u00e0ntara<\/strong>. Mai exact, am avut sub ochi o carte rar\u0103, a bunului abate \u00a0Bernardo (o lucrare fascinant\u0103, dar cu v\u0103dite tente eretice, extrem de periculoase, pentru acele timpuri tulburi…de fapt, pentru TOATE<\/strong> timpurile \u015fi pentru TOATE<\/strong> lumile: cartea se cheam\u0103 \u201eLumea Nou\u0103 \u015fi Spiritul Cre\u015ftin<\/em><\/strong>\u201d) \u2013 abate a c\u0103rui figur\u0103,\u00a0 la acea vreme (adic\u0103, pe la 1600…), era asimilat\u0103 conquistadorilor. C\u00e2nd, de fapt, abatele toledan, Bernardo, \u00a0a stat al\u0103turi de solda\u0163ii spanioli, doar pentru a consemna miracolele \u015fi crimele, v\u0103zute \u015fi pip\u0103ite de el, \u00een Lumea Nou\u0103. C\u0103rturar de seam\u0103, abatele \u00eel continu\u0103 \u015fi-l \u201eacompaniaz\u0103<\/em><\/strong>\u201d, dar \u00eel \u015fi \u201econcureaz\u0103<\/em><\/strong>\u201d, \u00een curiozitate, tragism \u015fi febrilitatea scrierilor sale \u2013 pe mult mai celebrul cronicar al Conquistei americane \u015fi a conquistadorilor spanioli \u2013 metisul Garcilaso de la Vega<\/strong>…<\/p>\n

Din aceast\u0103 lucrare afl\u0103m cum, dup\u0103 aventuri nenum\u0103rate \u015fi de neimaginat, \u00een Lumea Veche…p\u0103rin\u0163ii s\u0103i, pentru c\u0103 el \u00eemplinise 40 de ani (ca stare\u0163 al aba\u0163iei toledane San Juan de los Reyes<\/em><\/strong>\u00a0 – …era, deci, prin 1601…) \u2013 se g\u00e2ndir\u0103 s\u0103-l ajute, cumva, ca s\u0103 cunoasc\u0103 \u015fi Lumea Nou\u0103…America, a\u015fa cum \u00eei spuneau, de-o vreme, europenii \u2013 spanioli, portughezi, dar \u015fi englezi, francezi… Pentru c\u0103 franciscanii au, drept sf\u00e2nt vot \u015fi jur\u0103m\u00e2nt, s\u0103 nu pun\u0103 m\u00e2na pe bani<\/strong> \u2013 p\u0103rin\u0163ii s\u0103i, nobili \u015fi boga\u0163i,\u00a0 \u00eei cump\u0103rar\u0103 o caravel\u0103, cu tot cu echipaj \u2013 angaj\u00e2ndu-se ei s\u0103 suporte absolut toate cheltuielile lungilor sale noi c\u0103l\u0103torii…<\/p>\n

…Dar \u015fi abatele Bernardo era curios…se aflase, de ani mul\u0163i, c\u0103, pe p\u0103m\u00e2nt, afar\u0103 de Lumea Veche, este o Lume Nou\u0103…dincolo de apa cea care pare f\u0103r\u0103 de cap\u0103t…OCEANUL<\/strong>!<\/p>\n

Deci, abatele Bernardo accept\u0103, f\u0103r\u0103 multe discu\u0163ii, ajutorul dat de b\u0103tr\u00e2nii s\u0103i p\u0103rin\u0163i.<\/p>\n

\u00ce\u015fi sui pe caravel\u0103 \u015fi pe vestitul s\u0103u, de-acum, m\u0103g\u0103ru\u015f de Murcia \u2013 \u015ftiind c\u0103, ajuns la malul Oceanului \u015fi, apoi, urc\u00e2nd pe apele noroioase ale Amazonului, spre ceruri tulburi \u015fi \u00eenchise de copaci monstruo\u015fi, lega\u0163i \u00eentre ei prin \u015ferpii vegetali ai milioanelor de liane… – …va trebui s\u0103 coboare de pe nav\u0103 \u015fi s-o ia, cumva, pe jos…se va vedea, la fa\u0163a locului, cum \u00eei fuseser\u0103 decise via\u0163a \u015fi umbletul!<\/p>\n

\u015ei a\u015fa s-a \u015fi \u00eent\u00e2mplat. Dup\u0103 ce a biruit, cu caravela sa, Apa Apelor, OCEANUL <\/strong>\u2013 ajunse la gurile de c\u0103pc\u0103un nes\u0103tul ale Amazonului celui ve\u015fnic tulbure…urc\u0103, urc\u0103, pe ape, ca pe un Munte…dar apele \u00eencepur\u0103 s\u0103-i resping\u0103 nava, f\u0103c\u00e2ndu-l s\u0103 se cutremure, tot mai des, de pietri\u015furile \u015fi prundi\u015furile albiei nev\u0103zute. \u015ei, dincolo de Manaos, abatele, cu trei oameni din echipaj, \u00eencepur\u0103 a pluti pe b\u0103rci, precum Tata Noe, la Potop: \u00eentr-o barc\u0103 erau doi marinari, care p\u0103zeau buclucurile de C\u0103l\u0103torie ale abatelui \u2013 \u00een barca cealalt\u0103 erau abatele, un marinar \u015fi…\u201dm\u0103g\u0103ru\u015ful fermecat<\/em><\/strong>\u201d – …m\u00e2r\u0163oaga cea din Murcia!<\/p>\n

Apoi, cobor\u00e2r\u0103 \u015fi din b\u0103rci, \u015fi suir\u0103, suir\u0103, suir\u0103… – la nesf\u00e2r\u015fit, parc\u0103…! – …pe apele verde-\u00eentunecate ale junglei amazoniene…pe MUNTELE COPACILOR JUNGLEI<\/strong>…trecur\u0103 prin bezne ad\u00e2nci \u015fi slabe lumini…poposir\u0103 la triburi cu totul lunare…\u00eenfruntar\u0103 fiare \u015fi mon\u015ftri ai \u00eentunericului \u00eempletit din miliarde de liane… \u2013 …p\u00e2n\u0103 ajunser\u0103, trec\u00e2nd prin Columbia\u00a0 – \u00een capitala unui t\u0103r\u00e2m divin: Peru, locul unde poporul \u201eFiilor Soarelui<\/em><\/strong>\u201d, inca\u015fii, \u00ee\u015fi avuseser\u0103 capitala, Cuzco<\/strong>. Abatele Bernardo \u00eenva\u0163\u0103, degrab\u0103 \u015fi f\u0103r\u0103 osteneal\u0103,\u00a0 at\u00e2t portugheza, c\u00e2t \u015fi limba quechua (a b\u0103\u015ftina\u015filor \u00eenfr\u00e2n\u0163i)\u00a0 – \u015fi, \u00een sf\u00e2r\u015fit, ajunse \u015fi se stabili \u00een noua capitala spaniol\u0103, Lima[2]<\/a>.<\/p>\n

Dup\u0103 ce se minuneaz\u0103, \u00eendestul, de miracolele b\u0103\u015ftina\u015fe (Macchu Picchu<\/strong>, care, \u00een limba quecha, \u00eenseamn\u0103 V\u00e2rful Vechi<\/strong> – apoi, vechea capital\u0103 a inca\u015filor, Cuzco<\/strong>, desenele de la Nazca<\/strong>[3]<\/a> etc.) \u2013 nobilul abate \u00ee\u015fi \u00eendreapt\u0103 privirile spre trufa\u015fele \u00eentruchip\u0103ri religioase (contemporane cu prezen\u0163a lui \u00een Lumea Nou\u0103) \u2013 \u00eentruchip\u0103ri din piatr\u0103, ale conquistadorilor spanioli, cona\u0163ionalii s\u0103i: Catedrala romano-catolic\u0103<\/strong>[4]<\/a>, biserica Santo Domingo<\/strong>[5]<\/a>\u2026<\/p>\n

S-a oprit s\u0103 cear\u0103 g\u0103zduire fra\u0163ilor s\u0103i, franciscanii de la mica misiune a Sf\u00e2ntului Francisc, din Lima (\u2026abia \u00een 1674 s-a construit m\u0103rea\u0163a biseric\u0103 franciscan\u0103 \u2013 San Francisco<\/strong>\u2026)\u00a0 \u2013 \u015fi, dup\u0103 cum se a\u015ftepta, a fost primit cu ospitalitate, ba chiar cu bucurie, pentru c\u0103 venea din Lumea Veche, cu ve\u015fti relativ proaspete (evident, mult mai proaspete dec\u00e2t anul \u00een care tr\u0103iau, acum: 1601\u2026).<\/p>\n

Abatele misiunii franciscane, \u00eens\u0103, nu i se ar\u0103t\u0103, s\u0103-l \u00eent\u00e2mpine \u015fi s\u0103-l primeasc\u0103. Lucru ce-l \u00eentrist\u0103 foarte, pe abatele Bernardo<\/strong> Gaizca Mendieta y Savayo\u00a0 y Alc\u00e0ntara<\/strong>, c\u0103ci se g\u00e2ndi: abatele misiunii franciscane va fi fiind vreun cunoscut, din Lumea Veche, care nu-l sufer\u0103 nici m\u0103car la vedere…<\/p>\n

…Dar, cu timpul, lu\u00e2ndu-se cu drumurile Cunoa\u015fterii unei Lumi Noi<\/strong> \u015fi cu scrisul c\u0103r\u0163ii, despre ceea ce afla \u015fi cuno\u015ftea, prin \u00eentreb\u0103ri repetate, puse cu bl\u00e2nde\u0163e de sf\u00e2nt, zi dup\u0103 zi…(\u00een limba quecha<\/strong>, a b\u0103\u015ftina\u015filor, pe care se gr\u0103bise a \u015fi-o \u00eensu\u015fi, c\u00e2t mai degrab\u0103!) \u2013 …despre cum spaniolii au impus religia nou\u0103, cre\u015ftinismul romano-catolic, \u00een triburile \u201es\u0103lbatice<\/em><\/strong>\u201d…\u015fi cum L-au primit \u201es\u0103lbaticii<\/em><\/strong>\u201d, \u00een Spirit, pe Cristul M\u00e2ntuirii<\/strong>… – …i se mai domoli triste\u0163ea. Sau, m\u0103 rog, uit\u0103, mare parte din timpul muncii, de aceast\u0103 scormonitoare trite\u0163e – \u00een ad\u00e2nc, revoltat\u0103 \u015fi jignit\u0103, obidit\u0103…<\/p>\n

Dar nici nu \u00eendr\u0103zni s\u0103-i \u00eentrebe pe fra\u0163ii de la misiune de ce abatele lor \u00eel ur\u0103\u015fte de moarte…\u015fi nu se-arat\u0103…iar fra\u0163ii p\u0103strau (nu numai fa\u0163\u0103 de el, dar \u015fi \u00eentre ei!) o t\u0103cere cel pu\u0163in dubioas\u0103, \u00een ce-l prive\u015fte pe abatele lor, al misiunii franciscane, din Lima.<\/p>\n

\u2026\u00cen cartea sa, \u201eLumea Nou\u0103 \u015fi Spiritul Cre\u015ftin<\/em><\/strong>\u201d, abatele se opre\u015fte, pentru dou\u0103-trei pagini, spre a relata, pe scurt, ce i-au dest\u0103inuit fra\u0163ii franciscani (ar fi fost de preferat p\u0103rerile \u015fi m\u0103rturiile stare\u0163ului-superiorului, care, \u00een mod sigur, participase, direct, la multe fapte\u00a0 s\u00e2ngeroase \u015fi nou-\u00eentemeietoare \u2013 dar\u2026), despre victoria str\u00e2mb\u0103, dar miraculoas\u0103,\u00a0 a spaniolilor, condu\u015fi de un fiu de porcar[6]<\/a> – analfabetul, lacomul \u015fi sadicul Francisco Pizzaro<\/strong>. Victoria din \u00a017 noiembrie 1532, de la Cajamarca, \u00een care vicleanul tic\u0103los Francisco Pizzaro<\/strong> \u015fi acoli\u0163ii s\u0103i, au izb\u00e2ndit, s-ar fi datorat, \u00een primul r\u00e2nd, TUNULUI<\/strong> \u015fi, mai ales, CAILOR<\/strong> spanioli (spuneau fra\u0163ii\u2026), pentru c\u0103 b\u0103\u015ftina\u015fii, necunosc\u00e2nd ar\u0103t\u0103rile astea, \u201cCAII<\/em><\/strong>\u201d (\u2026CALUL<\/em><\/strong> – un MONSTRU IMENS<\/strong>, cu dou\u0103 picioare pe P\u0103m\u00e2nt \u015fi cu dou\u0103 picioare \u00een Cer, aduc\u00e2nd, cu el, TURBAREA DIVIN\u0102<\/strong>!), \u015fi nici \u201cTUNUL\u201d, <\/em><\/strong>ca produc\u0103tor de \u201cFULGERE-ZEIE\u015eTI-PE-P\u0102M\u00c2NT<\/em><\/strong>\u201d – au socotit, \u00een sinea lor, c\u0103 dau fa\u0163\u0103 cu solii m\u00e2niei \u015fi pedepsei zeilor, zei cumplit m\u00e2nia\u0163i, pesemne, de<\/strong> \u201cFiii Soarelui<\/em><\/strong>\u201d (\u2026din ce pricini, numai ei \u015ftiu!)\u2026\u015fi zeilor nu po\u0163i s\u0103 li te-mpotrive\u015fti (\u2026inca\u015fii nu aveau, \u00een mentalitatea lor, o zicere valah\u0103: \u201ca te lua de piept \u015fi cu Dumnezeu, ca s\u0103-\u0163i aperi dreptatea ta<\/em><\/strong>\u201d\u2026). E drept c\u0103, \u00een \u201clupta<\/em><\/strong>\u201d (de fapt, m\u0103celul, cu r\u0103d\u0103cini religios-punitive, \u00een cazul \u201c\u00eenfr\u00e2ngerii<\/em><\/strong>\u201d inca\u015filor, de c\u0103tre Spaniolii Coroanei Regale!) \u2013 \u00een \u201clupta<\/em><\/strong>\u201d (scrie abatele\u2026) de la Cajamarca, erau doar 180 de solda\u0163i spanioli, un tun si 27 de CAI<\/strong>[7]<\/a> \u2013 dar spaima poate \u00eenfr\u00e2nge \u015fi mai mult dec\u00e2t un popor\u2026\u015fi mai mult de 7.000 de r\u0103zboinici (\u2026al\u0163ii zic despre 80.000\u2026), c\u00e2\u0163i avea Marele \u00cemp\u0103rat-Sapa Incas<\/em>–Atahualpa<\/strong>\u2026<\/p>\n

Ultimul \u00cemp\u0103rat Liber al Inca\u015filor-\u201cFiilor Soarelui<\/em><\/strong>\u201d, Sapa Inca-<\/em>Atahualpa<\/strong>, c\u00e2nd a \u00eenceput \u201elupta<\/em><\/strong>\u201d de la Cajamarca, era, \u00eenc\u0103, sub influen\u0163a aburilor euforici (…\u015fi bacchici<\/strong>, am ad\u0103uga noi…)\u00a0 ai b\u0103t\u0103liei victorios-fratricide, prin care \u00eel \u00eenfr\u00e2nsese pe Huazcar, fratele s\u0103u vitreg…a\u015fa c\u0103 numai de \u201estrategii speciale \u015fi noi<\/em><\/strong>\u201d, contra nepofti\u0163ilor \u015fi enigmaticilor \u201emusafiri<\/em><\/strong>\u201d spanioli nu-i ardea…\u015fi inca\u015fii fur\u0103 m\u0103cina\u0163i, \u201ep\u00e2n\u0103 la os<\/em><\/strong>\u201d…\u00eempr\u0103\u015ftia\u0163i, m\u0103cel\u0103ri\u0163i…\u00eentr-un mod co\u015fmaresc, incredibil…<\/p>\n

…Dar \u015fi variola<\/strong> \u00eei m\u0103cina \u015fi-i m\u0103cel\u0103rea, pe \u201eFiii Soarelui<\/em><\/strong>\u201d[8]<\/a>…<\/p>\n

Francisco Pizzaro<\/strong> a fost ajutat \u015fi de omul Bisericii, P\u0103rintele Valverde<\/strong>, pentru ca s\u0103-l nimiceasc\u0103 pe Sapa Inca<\/em>–Atahualpa<\/strong>[9]<\/a> (unica n\u0103dejde de \u201eprotec\u0163ie divin\u0103<\/em><\/strong>\u201d, a \u201eFiilor Soarelui<\/em><\/strong>\u201d…) – c\u00e2nd a atras aten\u0163ia tuturor, \u00een mod tenden\u0163ios, incitator la crim\u0103 \u015fi grosolan, asupra gestului lui Atahualpa<\/strong>, care aruncase Biblia<\/strong> pe jos…pur \u015fi simplu, pentru c\u0103 Sapa \u0103Inca-<\/em>Atahualpa<\/strong> nu v\u0103zuse, \u00een via\u0163a lui, vreo carte!<\/p>\n

…Fra\u0163ii i-au istorisit \u015fi gre\u0163oasa jefuire a aurului inca\u015filor, chipurile \u00een schimbul vie\u0163ii \u201e\u00eemp\u0103ratului lor<\/em><\/strong>\u201d…pe care l-au asasinat \u00een modul cel mai oribil \u015fi la\u015f…dar \u015fi despre batjocorirea celei mai tinere dintre so\u0163iile lui Atahualpa (n-avea, s\u0103rmana, dec\u00e2t 10 ani!), a lui Sapa Inca<\/em> (Cuxirimay Ocllo<\/strong>):\u00a0 \u015fi-o face \u201eamant\u0103<\/em><\/strong> catolic\u0103<\/em><\/strong>\u201d, la 5 ani dup\u0103 asasinarea so\u0163ului legiuit al acesteia[10]<\/a>…<\/p>\n

…Multe lucruri \u00eentunecate i-au povestit fra\u0163ii cei etern s\u0103raci, dar cumplit de revolta\u0163i, at\u00e2t de comportamentul conquistadorului Francisco Pizzaro<\/strong> (analfabetul devenit, \u00eentre timp, prin decret regal[11]<\/a>, \u201eMarchiz al Noii Castilii<\/em><\/strong>\u201d, \u201eguvernator al p\u0103m\u00e2nturilor descoperite<\/em><\/strong>\u201d, av\u00e2nd o rent\u0103 gras\u0103, \u201edreptul la cordonul de aur \u015fi mantia Ordinului Saint Jaques<\/em><\/strong>\u201d etc. etc etc..) – c\u00e2t \u015fi de acela al urma\u015filor s\u0103i, la conducerea imensului imperiu al inca\u015filor (se \u015ftie c\u0103 Francisco Pizzaro<\/strong> a fost asasinat de fiii lui Diego de Almagro<\/strong>[12]<\/a>, care fusese, la r\u00e2ndul lui, asasinat de Pizzaro<\/strong>, \u00een urma unei farse judiciare, prin care fusese acuzat de \u201e\u00eenalt\u0103 tr\u0103dare<\/em><\/strong>\u201d, f\u0103r\u0103 putin\u0163a de a se ap\u0103ra…Asasinarea pompoas\u0103 a lui Diego de Almagro<\/strong> a fost f\u0103cut\u0103 \u201e\u00een fa\u0163a concubinelor sale, \u00een fa\u0163a copilor s\u0103i \u015fi \u00een fa\u0163a partizanilor s\u0103i<\/em><\/strong>\u201d (Diego de Almagro venise, din Panama, cu 40.000 de osta\u015fi!)[13]<\/a>.<\/p>\n

…Dar (se \u00eentreba abatele Bernardo, la 1601, ca \u015fi noi, \u00een veacuri mult mai t\u00e2rzii…) cum ar fi ar\u0103tat, azi, totu\u015fi, f\u0103r\u0103 de CARTE<\/strong> \u015fi f\u0103r\u0103 de MON\u015eTRI <\/strong>\u00a0\u2013 Lumea NOU\u0102<\/strong>?!<\/p>\n

…\u015ei cum s-ar fi \u201einfiltrat<\/em><\/strong>\u201d, acolo, totu\u015fi, \u201espiritul cre\u015ftin<\/em><\/strong>\u201d?! – …impus sau…revelat<\/strong>?! \u2013 …care \u201espirit cre\u015ftin<\/em><\/strong>\u201d, paradoxal, este mult mai apropiat de R\u0102STIGNIT<\/strong>, \u00een Lumea Nou\u0103, dec\u00e2t \u00een…Lumea Veche!<\/p>\n

…Dar, \u00een definitiv, CARTEA<\/strong> \u015fi MON\u015eTRII<\/strong> reprezint\u0103 tocmai … normalitatea lumii, percep\u0163ia normalit\u0103\u0163ii lumii acesteia<\/strong>!<\/p>\n

…\u201eLas\u0103 acum, c\u0103 a\u015fa se cuvine nou\u0103, s\u0103 \u00eemplinim toat\u0103 dreptatea<\/em><\/strong> (Matei 3, 15). Ce s-a f\u0103cut, e bun f\u0103cut<\/em><\/strong>…\u201d.<\/p>\n

…Oare?<\/p>\n

*<\/p>\n

…A doua zi, \u00eens\u0103, abatele fu trezit, din somnul s\u0103u dulce, de ni\u015fte zgomote ciudate, nepl\u0103cute, trudnice\u00a0 \u015fi ritmice, \u00een succesiuni teribil de gr\u0103bite: \u201eH\u00e2rr\u015f\u015f\u015f\u015f… H\u00e2rr\u015f\u015f\u015f\u015f… H\u00e2rr\u015f\u015f\u015f\u015f…\u201d.<\/em><\/strong> Cineva muncea, cu o repeziciune parc\u0103 absurd\u0103, f\u0103r\u0103 nicio noim\u0103.<\/p>\n

Totu\u015fi, era Sf\u00e2nta Duminic\u0103! Abatele se repezi, numai \u00een c\u0103ma\u015fa-i de noapte, la fereastra chiliei sale (fereastr\u0103 care d\u0103dea spre strad\u0103) \u015fi v\u0103zu, scufundat, cu tot cu h\u00e2rle\u0163, un om, \u00eentr-o groap\u0103 (larg\u0103…de vreo patru ori c\u00e2t mijlocul s\u0103p\u0103torului!)\u00a0 –\u00a0 …c\u00e2nd se s\u0103lta din groap\u0103, s\u0103 se mai odihneasc\u0103, abatele Bernardo \u00eel vedea: un biet om, zdren\u0163\u0103ros, neb\u0103rbierit, cu ochii larg deschi\u015fi, cu iri\u015fii albicio\u015fi, cu pupilele larg dilatate, de lunatic, sau de om care a v\u0103zut ceva \u00eengrozitor, \u015fi mintea lui s-a fixat pe acea viziune co\u015fmaresc\u0103. Iat\u0103 ce poveste\u015fte \u00eensu\u015fi bunul c\u0103rturar \u015fi abate, Bernardo <\/strong>Gaizca Mendieta y Savayo\u00a0 y Alc\u00e0ntara<\/strong>:<\/p>\n

\u201eM\u0103 \u00eembr\u0103cai \u00een cea mai mare grab\u0103 \u2013 \u015fi m\u0103 repezii afar\u0103 din a\u015fez\u0103m\u00e2ntul franciscan (to\u0163i fra\u0163ii dormeau…era diminea\u0163\u0103, dar\u00a0 nu departe de aburii nop\u0163ii!), cu inten\u0163ia s\u0103-l mustru pe n\u0103ucul care lucra, de zor \u015fi cu neru\u015finare, \u00een Sf\u00e2nta Duminic\u0103. Trecui ulicioara…\u00eent\u00e2i privii: omul s\u0103pase o groap\u0103, \u00een dreptul por\u0163ii casei sale, cu o ad\u00e2ncime respectabil\u0103 \u2013 pe pu\u0163in un st\u00e2njen[14]<\/strong><\/a> jumate! Abia se mai vedea, par\u0163ial, c\u00e2nd \u015fi c\u00e2nd, din groap\u0103! Omul s\u0103pa repede-repede, de parc\u0103-l m\u00e2nau ni\u015fte demoni, din spate \u015fi de pe l\u0103turi…cur\u00e2nd, avea s\u0103 nu i se mai vad\u0103 (oric\u00e2t s-ar fi s\u0103ltat, \u00een munca lui de s\u0103pare!) nici cre\u015ftetul, din groapa aceea absurd\u0103, plasat\u0103 chiar \u00een fa\u0163a por\u0163ii lui!<\/em><\/p>\n

St\u00e2nd la buza gropii, cu rasa mea franciscan\u0103 \u00een v\u00e2nt \u015fi cu picioarele bine proptite – \u00eel luai, totu\u015fi (cum se \u015fi cuvine!), la rost, cu glas puternic \u015fi aspru:<\/em><\/p>\n

-Ce faci, omule? E Sf\u00e2nta Duminic\u0103, \u015fi tu lucrezi ca nebunul?<\/em><\/p>\n

Omul, \u00eent\u00e2i, nu se opri din s\u0103pat…abia dup\u0103 vreun minut binevoi s\u0103-\u015fi \u00eendrepte \u015falele. Slab, de\u015firat…:<\/em><\/p>\n

-Ce vrei, p\u0103rinte, de la mine?<\/em><\/p>\n

M\u0103 \u00eenfuriai:<\/em><\/p>\n

-Cum, tu m\u0103 \u00eentrebi pe mine \u201ece vreau<\/strong>\u201d? Nu \u0163i-e ru\u015fine? E Sf\u00e2nta Dumin…<\/em><\/p>\n

-\u015etiu, \u00eemi t\u0103ie vorba golanul cel zdren\u0163\u0103ros \u2013 altceva mai ai a-mi spune?<\/em><\/p>\n

Amu\u0163ii, c\u00e2teva secunde…\u00eenc\u00e2t b\u0103rbatul cel sl\u0103b\u0103nog \u00ee\u015fi mai strecur\u0103 a fraz\u0103 sacadat\u0103…cam ciudat\u0103, \u015fi rostit\u0103 cu o voce tare r\u0103gu\u015fit\u0103 \u015fi, parc\u0103, exasperat\u0103:<\/em><\/p>\n

-Ce, omul nu trebuie s\u0103 tr\u0103iasc\u0103, s\u0103 respire, \u00een Sf\u00e2nta Duminic\u0103? Nu-i tot zi…nu-i tot noapte…nu-i tot vreme?<\/em><\/p>\n

\u00cemi revenii:<\/em><\/p>\n

-M\u0103i omule, dar cine te \u00eempiedic\u0103 s\u0103 tr\u0103ie\u015fti, s\u0103 respiri? Eu te-am \u00eentrebat: \u201eDe ce sapi?<\/strong>\u201d…<\/em><\/p>\n

Aceea\u015fi voce, dogit\u0103 \u015fi exasperat\u0103, care, parc\u0103, deja venea din fundul p\u0103m\u00e2ntului…parc\u0103 g\u00e2tul i se-nfundase cu vat\u0103:<\/em><\/p>\n

-Dac\u0103 EA <\/strong>mi-a dat lege \u015fi porunc\u0103…<\/em><\/p>\n

Uimit, \u00eemi pusei m\u00e2inile \u00een br\u00e2u:<\/em><\/p>\n

-Care EA<\/strong>, m\u0103i omule…ori e\u015fti nebun?<\/em><\/p>\n

Tot dogit, cu glasul tot mai ad\u00e2nc, mai stins:<\/em><\/p>\n

–EA<\/strong>…Moartea…<\/em><\/p>\n

\u00cencremenit:<\/em><\/p>\n

-Ce-are a face Moartea, cu ce vorbim noi?<\/em><\/p>\n

\u00cen sf\u00e2r\u015fit, catadicsi a se \u00een\u0103l\u0163a, pe marginile gropii s\u0103pate…se a\u015fez\u0103, ostenit parc\u0103 de oribile \u015fi vechi spaime… – …multe, de multe ori \u00eencercate, c\u0103-l l\u0103sau, acum, rece:<\/em><\/p>\n

-Dac\u0103 nu-mi \u015ftii povestea, p\u0103rinte, de ce te bagi, cu anas\u00e2na, \u00een sufletul omului am\u0103r\u00e2t? Ceilal\u0163i fra\u0163i, ai sfin\u0163iei tale, \u015ftiu povestea mea, \u015fi m\u0103 las\u0103 \u00een bun\u0103 pace…<\/em><\/p>\n

Eram contrariat…\u00eemi d\u0103deam seama c\u0103 reac\u0163ia mea, de musafir, era cam dispropor\u0163ionat\u0103…cam deplasat\u0103:<\/em><\/p>\n

-Ai o poveste?<\/em><\/p>\n

-Da, fire\u015fte, altfel cum? \u2013 \u00eemi r\u0103spunse, cam pe nas, de oboseal\u0103, s\u0103p\u0103torul.<\/em><\/p>\n

-Ce poveste? Spune-mi-o \u015fi mie, care-s doar musafir pe-aici, dac\u0103 le-ai zis-o fra\u0163ilor mei!<\/em><\/p>\n

Omul t\u0103cu mult. Nu se hot\u0103ra…\u00eei era lehamite…fric\u0103…Apoi, \u00ee\u015fi lu\u0103 inima-n din\u0163i:<\/em><\/p>\n

-Vezi, p\u0103rinte, dincolo de gardul \u0103sta al meu? Ce vezi?<\/em><\/p>\n

\u00cemi lungii g\u00e2tul: nu prea aveai ce vedea…un pustiu imens…paragin\u0103…\u015fi-o cocioab\u0103, aproape intrat\u0103-n p\u0103m\u00e2nt \u2013 \u00een mijlocul pustiului \u0103luia:<\/em><\/p>\n

-Ce s\u0103 v\u0103d? Paragin\u0103, altceva, ce?<\/em><\/p>\n

-Ei, vezi c\u0103 nici tu n-ai ochii lumina\u0163i \u015fi crescu\u0163i, ca la sfin\u0163i? \u2013 jubil\u0103 s\u0103p\u0103torul.<\/em><\/p>\n

-Dar…da, nu-s sf\u00e2nt, sunt un biet p\u0103c\u0103tos…<\/em><\/p>\n

-Un biet p\u0103c\u0103tos care-\u015fi spore\u015fte p\u0103catele, lu\u00e2ndu-se ca boala, de omul…s\u0103n\u0103tos…s\u0103 nu ai parte dumitale, de s\u0103n\u0103tatea mea… \u2013 se o\u0163\u0103r\u00ee, dar tot obosit, zdren\u0163\u0103rosul.<\/em><\/p>\n

-\u015ei ce-ar trebui s\u0103 v\u0103d, \u015fi eu nu pot vedea…dac\u0103 tu-i fi fiind vreun sf\u00e2nt, necunoscut mie?!<\/em><\/p>\n

-Acolo, p\u0103rinte, nu-i nici paragin\u0103 \u015fi nici pustiu…<\/em><\/p>\n

-Dar ce-i… \u2013 \u00eencepui eu \u00eentrebare.<\/em><\/p>\n

–E PARADISUL!<\/strong><\/em><\/p>\n

Fire\u015fte c\u0103 omul era nebun de legat \u015fi numai bun de dus la bolni\u0163\u0103!<\/em><\/p>\n

-Da-da, nu te mira \u015fi nu-mi g\u00e2ndi r\u0103u f\u0103ptura \u015fi via\u0163a! \u2013 ridic\u0103 el\u00a0\u00a0 ochii-i de pe\u015fte, c\u0103tre mine. Fra\u0163ii dinl\u0103untru \u015ftiu: acolo st\u0103team eu… ie\u015feam din splendorile mele de palate, \u015fi st\u0103team, ca Dumnezeu, \u00een mijlocul unei GR\u0102DINI F\u0102R\u0102 DE CAP\u0102T<\/strong>, cu miresme amestecate \u015fi luminate, de fructe rare – care de care mai frumos c\u00e2nt\u0103toare de parfum: mango, caise, piersici, portocale \u015fi l\u0103m\u00e2i, struguri, cire\u015fe \u015fi vi\u015fini…acolo m\u0103 l\u0103f\u0103iam eu \u015fi m\u0103 l\u0103udam, ca prostul: \u201eSunt \u00een PARADIS! Cine mai e ca mine?! Sunt nemuritor, singurul nemuritor de pe p\u0103m\u00e2nt…\u015fi singur m-am \u00een\u0103l\u0163at, pe aripi de trandafiri \u015fi crini, cu tot cu p\u0103m\u00e2ntul MEU, numai al meu, \u00een PARADIS!\u201d<\/strong> C\u00e2t de nechibzuit eram…<\/em><\/p>\n

Se opri \u015fi oft\u0103. Apoi, cu vocea sl\u0103bit\u0103, urm\u0103:<\/em><\/p>\n

-Am uitat c\u0103, la fiece pas, la fiece col\u0163 de lucru, nev\u0103zut\u0103, st\u0103, la p\u00e2nd\u0103, Moartea…\u015ei Moartea se trezi \u015fi-mi f\u0103cu hat\u00e2rul s\u0103 mi se-arate, \u00een chip de femeie…\u00eenalt\u0103…uria\u015f\u0103…, cu plete curg\u00e2ndu-i p\u00e2n\u0103 la t\u0103lpi, plete cernite…dar frumoas\u0103…ne\u00eenchipuit de frumoas\u0103… \u2013 …\u015fi S\u0103p\u0103torul se \u00eentrerupse, \u00eenecat, extaziat…parc-o vedea \u00een fa\u0163a lui, \u015fi acum…<\/em><\/p>\n

-Ai v\u0103zut Moartea? \u2013 \u00eel\u00a0 \u00eentrebai eu, naiv \u015fi ne\u00eencrez\u0103tor.<\/em><\/p>\n

Omul m\u0103 privi, cu lehamite:<\/em><\/p>\n

-Da…ai s-o vezi \u015fi tu…dar eu am v\u0103zut-o ca pe o REGIN\u0102<\/strong>, pentru c\u0103 eu sem\u0103nam, la chip \u015fi suflet, cu Lucifer…\u00eempotrivitor (\u00eenver\u015funat \u015fi \u00eenc\u0103p\u0103\u0163\u00e2nat), fa\u0163\u0103 de tirania celest\u0103…<\/em><\/p>\n

Trec\u00e2nd, poate prea u\u015furatic, peste blasfemiile S\u0103p\u0103torului \u2013 m\u0103 gr\u0103bii s\u0103 aflu:<\/em><\/p>\n

-\u015ei \u0163i-a \u015fi vorbit…Moartea…? \u2013 \u00eentrebai, mai \u00een serios, mai \u00een glum\u0103.<\/em><\/p>\n

-Nu te mai hlizi, p\u0103rinte, f\u0103r\u0103 de noim\u0103…iar c\u00e2nd nu \u015ftii, ascult\u0103! Da, mi-a vorbit, \u00eentr-o diminea\u0163\u0103, pe c\u00e2nd m\u0103 l\u0103f\u0103iam, \u00een gr\u0103dina mea, ca sultanul, pe perne moi \u015fi colorate ca papagalii…dar \u00eemi vorbi cu un glas care m\u0103-nghe\u0163\u0103… –\u00a0 …f\u0103r\u0103 s\u0103-mi dea bine\u0163e:<\/em><\/p>\n

\u201e-\u0162i-am auzit lauda…c\u0103 te sim\u0163i \u00een Paradis, c\u0103 e\u015fti, deci, nemuritor…P\u0103i, hai s\u0103 te iau, ca s\u0103 nu cumva s\u0103-nnebune\u015fti de-a binelea, \u015fi s\u0103 te chinuie\u015fti amarnic, iar oamenii s\u0103 r\u00e2d\u0103, \u00een hohote, de un prost…\u201d<\/em><\/strong><\/p>\n

Atunci, abia \u2013 spuse S\u0103p\u0103torul \u2013 sim\u0163ii fiori reci pe spinare, de\u015fi diminea\u0163a era cald\u0103…Acolo, pe perne, \u00een toiul Gr\u0103dinii, s\u0103r\u00eci…apoi m\u0103 gr\u0103m\u0103dii, \u00een genunchi, la poalele rochiei lungi \u015fi albe, ca de mireas\u0103, a Mor\u0163ii:<\/em><\/p>\n

-\u201e-Iart\u0103-m\u0103…iart\u0103-mi nebunia…vreau s\u0103 tr\u0103iesc!\u201d<\/em><\/strong> \u2013 \u015fi, dup\u0103 mul\u0163i ani (m\u0103rturisi, cu voce joas\u0103 \u015fi ru\u015finat\u0103, S\u0103p\u0103torul), acum izbucnii \u00eentr-un pl\u00e2ns disperat, de copil neajutorat…<\/em><\/p>\n

Moartea m\u0103 privi…m\u0103 c\u00e2nt\u0103ri…\u015fi-mi vorbi, cu acela\u015fi glas, ce-mi \u00eenghe\u0163a m\u0103duva spin\u0103rii:<\/em><\/p>\n

\u201e-S\u0103 te las s\u0103 tr\u0103ie\u015fti…adic\u0103, s\u0103 te MAI las…un copil nebun, asta e\u015fti…\u015fi s\u0103 te las, \u00eenc\u0103, A\u015eA…asta \u015fi a\u015fa sunt to\u0163i oamenii, numai c\u0103 tu ai mo\u015ftenit bani mai mul\u0163i dec\u00e2t al\u0163ii, palate…\u015fi \u00eendr\u0103zne\u015fti s\u0103-\u0163i r\u00e2zi de toate…\u015fi de cer, \u015fi de p\u0103m\u00e2nt…\u015fi de oameni, \u015fi de Mine…Mireasa Lui Dumnezeu…bine, dar cum a\u015f putea s\u0103-\u0163i iert cuvintele, spuse de un nebun, e drept, dar un nebun dintr-o lume \u00een care bog\u0103\u0163ia, averea, tr\u00e2nd\u0103via \u2013 sunt unicele voastre valori?!\u201d<\/em><\/strong><\/p>\n

Moartea st\u0103tu pe g\u00e2nduri o clip\u0103…apoi, \u00eemi zise:<\/em><\/p>\n

\u201e-Bogat \u015fi puternic te-ai crezut…prin Mine, Dumnezeu \u00ee\u0163i ia totul…numai tu vei mai vedea Gr\u0103dina \u015fi Palatul, aici, pe P\u0103m\u00e2nt…\u015fi, fire\u015fte, cei sfin\u0163i, pe care-i numeri pe degetele de la o m\u00e2n\u0103, \u015fi tot \u00ee\u0163i mai r\u0103m\u00e2n degete nenum\u0103rate…Tr\u00e2ndav ai fost, de te credeai Dumnezeu…de parc\u0103 Dumnezeu n-ar munci, clip\u0103 de clip\u0103, \u00een ve\u015fnicie, pentru \u015flefuirea lumilor create…\u015fi la Proiectul viitoarelor lumi, ori al lumilor paralele… – …dar un naiv \u015fi prost ca tine, ce poate \u015fti?…dispre\u0163 \u015fi sc\u00e2rb\u0103 aveai de oamenii s\u0103rmani, care, cu mult\u0103 sudoare, s\u0103pau p\u0103m\u00e2ntul, pentru a-\u015fi dob\u00e2ndi p\u00e2inea, pentru copiii de-acas\u0103…ei bine, de azi \u00eencolo, vei deveni S\u0103p\u0103torul-Lui-Dumnezeu!\u201d<\/em><\/strong><\/p>\n

Eu m\u0103 umilii, mai tare:<\/em><\/p>\n

\u201e-\u015ei ce-am s\u0103 sap…\u201d \u2013 …\u015fi m\u0103 oprii, pentru c\u0103 nu \u015ftiam cum s\u0103 m\u0103 adresez Mor\u0163ii<\/strong>: Excelen\u0163a Voastr\u0103<\/strong>…nu mergea…Maiestatea Voastr\u0103<\/strong>…nici at\u00e2t…atunci, cum?<\/em><\/p>\n

Moartea-mi citi g\u00e2ndurile, pe loc \u015fi firesc:<\/em><\/p>\n

-\u201e-Tu nu mi te adresezi, dec\u00e2t cu nebunia \u00eentreb\u0103rilor \u015fi milogelilor tale caraghioase…at\u00e2t!<\/strong>\u201d<\/em><\/p>\n

M\u0103 pr\u0103bu\u015fii, de tot, \u00eentre perne, ziceam eu…de fapt, nu mai erau perne…erau ni\u015fte cr\u0103ci b\u0103tr\u00e2ne \u015fi rupte, care-mi sf\u00e2\u015fiar\u0103\u00a0 carnea trupului \u015fi obrajilor:<\/em><\/p>\n

-Ce s\u0103 sap…? Sap, sap…fac orice…m\u0103 schimb, oricum vrei…\u201d<\/em><\/p>\n

Dispre\u0163ul rece al Mor\u0163ii fermec\u0103toare m\u0103 umili:<\/em><\/p>\n

\u201e-Vei s\u0103pa, \u00eentr-una, de la r\u0103s\u0103ritul la apusul soarelui, acest p\u0103m\u00e2nt prost c\u00e2t \u015fi tine, c\u0103 te \u0163ine…o groap\u0103 de trei st\u00e2njeni, mai ad\u00e2nc\u0103 dec\u00e2t orice morm\u00e2nt…apoi, vei umple-o la loc…\u015fi tot a\u015fa, p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd asfin\u0163e\u015fte soarele…\u015fi nu oriunde vei s\u0103pa, ci chiar \u00een drum, dinaintea s\u0103la\u015fului t\u0103u…to\u0163i s\u0103 te vad\u0103, s\u0103 te cunoasc\u0103, s\u0103-\u0163i depl\u00e2ng\u0103, \u00eent\u00e2i, povestea ta, apoi…s\u0103 se \u00eengrozeasc\u0103, \u00een sinea lor…c\u0103, \u00eentr-o clipit\u0103, omul prost \u015fi f\u0103los poate pierde orice…\u00een primul r\u00e2nd, pe sine…va r\u0103m\u00e2ne, \u015fi din palatele tale, o cocioob\u0103, aproape \u00eengropat\u0103 \u00een p\u0103m\u00e2nt…paragin\u0103 \u015fi sterp\u0103ciune, din gr\u0103dina-\u0163i splendid\u0103… – …numai tu, nebune, vei putea s\u0103 vezi, sub aparen\u0163a, sub coaja lor s\u0103r\u0103c\u0103cioas\u0103, Palatele \u015fi Gr\u0103dina, dar nu te vei bucura de ele…c\u0103ci nimeni nu va vedea dec\u00e2t ce spun eu acum: COCIOABA, \u00een fa\u0163a PARAGINII \u015fi PUSTIIRII…!\u201d<\/em><\/strong><\/p>\n

\u015ei \u015fi disp\u0103ru. Numai din v\u0103zduhuri, i se auzi glasul de porunc\u0103:<\/em><\/p>\n

\u201e-Acum, pe loc, cau\u0163i h\u00e2rle\u0163, lopat\u0103…te apuci de treab\u0103…dac\u0103 te opre\u015fti mai mult de o jum\u0103tate de ceas, apoi \u0163i se va opri ceasul vie\u0163ii, pentru vecie. \u015ei nu uita, NU UITA, c\u0103 te vei numi, de azi \u015fi p\u00e2n\u0103-\u0163i sun\u0103, \u015fi \u0163ie, ceasul<\/em><\/strong> din urm\u0103<\/strong>… \u2013 S\u0102P\u0102TORUL-LUI-DUMNEZEU<\/strong>\u201d!!!<\/em><\/p>\n

…-\u015ei acum, d\u0103-te, p\u0103rinte, la o parte, c\u0103 a trecut jum\u0103tatea de ceas… \u2013 \u00eemi spuse, moroc\u0103nos, cu ochii \u00eenfunda\u0163i \u00een orbite, de at\u00e2ta amar de\u00a0 nesomn…(c\u0103ci, mereu, era \u00eengrijat c\u0103 nu se va trezi \u015fi scula, la vreme!) – …sleit \u00een Spirit \u015fi r\u0103stit \u00een vorb\u0103, S\u0103p\u0103torul-Lui Dumnezeu<\/strong>.<\/em><\/p>\n

…M\u0103\u00a0 d\u0103dui\u00a0 la o parte, degrab\u0103 \u2013 sim\u0163ind c\u0103 se na\u015fte \u015fi cre\u015fte, \u00een fiin\u0163a mea, mila \u015fi respectul pentru acest misterios, ocult S\u0103p\u0103tor-al-Lui-Dumnezeu<\/strong>.<\/em><\/p>\n

*<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 <\/em><\/p>\n

…\u00cen dup\u0103 amiaza acelei zile, n-am mai avut curaj s\u0103-l ispitesc, pentru eventuale ad\u0103us\u0103turi, la povestea lui, pe S\u0103p\u0103torul-Lui-Dumnezeu<\/strong>. Dar luai, din raftul bibliotecii a\u015fez\u0103m\u00e2ntului franciscan, o carte cu mitele cele b\u0103tr\u00e2ne ale vechilor greci…\u015fi m\u0103 apucai s\u0103 meditez la SISIF<\/strong>: S\u0103p\u0103torul-Lui-Dumnezeu<\/strong>, oare, va s\u0103pa \u015fi pe lumea cealalt\u0103?…pentru c\u0103, acolo, nu-s nici r\u0103s\u0103rit, nici asfin\u0163ire<\/strong>…ci ve\u015fnic\u0103 lumin\u0103…ori necurmat \u00eentuneric…nu-i r\u0103gaz rotitor, ci continuitate absolut\u0103…<\/em><\/p>\n

…Nu am curajul s\u0103 trec uli\u0163a, iar\u0103\u015fi, la S\u0103p\u0103torul-Lui-Dumnezeu<\/strong>…cu \u00eentrebare sfiit\u0103-n glas…pentru c\u0103 r\u0103spunsul lui, probabil, m-ar pr\u0103bu\u015fi…ori, cine \u015ftie, a\u015f st\u00e2rni, tocmai \u00een el, r\u0103spunsul, \u015fi l-a\u015f pr\u0103bu\u015fi…<\/em><\/p>\n

…\u00cens\u0103 fra\u0163ii mei, \u00eentru Sf\u00e2ntul Cel Mai Bl\u00e2nd, precum Crist, \u00eemi spuser\u0103 c\u0103, de fapt, Moartea \u00eel pedepsise greu, pe nechibzuitul cel de peste drum: Moartea \u00eei spusese s\u0103 \u00eencerce a tr\u0103i, aici, \u00een lumnea de sub lun\u0103 \u015fi soare, c\u00e2t mai \u00eendelung…pentru c\u0103, pe lumea cealalt\u0103, \u00eel a\u015fteapt\u0103 S\u0103patul-F\u0103r\u0103-de-Sf\u00e2r\u015fit<\/strong>…c\u0103ci numai el s\u0103p\u00e2nd, VOR PUTEA AP\u0102REA ALBIILE SCOBITE, ALE APELOR LUMII, \u015eI GROTELE DEZN\u0102D\u0102JDUITOARE ALE MUN\u0162ILOR LUMII…concavit\u0103\u0163ile corporalit\u0103\u0163ilor vii ale lumii (\u201eco\u015ful pieptului\u201d, abdomenul…) – …\u015fi, apoi, SE VOR UMPLE, IAR, \u00a0ALBIILE APELOR LUMII, \u015eI VOR CRE\u015eTE, \u015eI MAI \u00ceNAL\u0162I, \u015eI MAI AMENIN\u0162\u0102TORI, MUN\u0162II LUMII…organele din CONCAVIT\u0102\u0162I (la TOATE organismele de carne ale lumii!) se vor umfla, \u00een mod CONVEX, spre toate palpita\u0163iile miraculoase, secrete, ale VIE\u0162II!!! – …m\u0103 rog, toate golurile, din toate lumile, SE VOR UMPLE, DUP\u0102 DE\u015eERTARE<\/strong>…GOLURI<\/strong> pe care el, S\u0103p\u0103torul-Lui-Dumnezeu<\/strong>, c\u00e2nd se va sf\u00e2r\u015fi sf\u00e2rleaza unei lumi, le va astupa cu, din nou, PLINUL \u201ePALPITANT\u201d<\/strong>…\u015fi tot a\u015fa, f\u0103r\u0103 de niciun r\u0103gaz, \u00een ve\u015fnicie…<\/em><\/p>\n

…\u00cemi d\u0103dui seama de c\u00e2t respect ar trebui s\u0103 se bucure acest S\u0103p\u0103tor \u015fi Umplutor<\/strong> (al Lui Dumnezeu!)…c\u0103ci, prin p\u0103catul s\u0103u luciferic, el a c\u0103p\u0103tat, de la Dumnezeu, o existen\u0163\u0103 DIMPREUN\u0102-CU-DUMNEZEU<\/strong>…func\u0163ia demiurgic\u0103 DIMPREUN\u0102-CU-DUMNEZEU<\/strong>…ca \u015fi LUCIFER<\/strong>, de altfel.<\/em><\/p>\n

\u015ei \u00eencepui s\u0103 meditez, febril, \u015fi la \u201eporos<\/strong>\u201d (plinul lumii), \u015fi la \u201epenia<\/strong>\u201d (SCOBIREA-GOLUL LUMII<\/strong>)…c\u00e2t de \u00eenalt cin ceresc \u015fi ocult d\u0103ruie\u015fte Dumnezeu, pentru un p\u0103cat \u00eenc\u0103 \u015fi mai \u00eenalt dec\u00e2t P\u0102CATUL<\/strong>…\u00eenalt-diavolesc!<\/em><\/p>\n

Unde-i, \u00een ce anume, e ascuns Binele?…dar R\u0103ul…?!<\/em><\/p>\n

Cine s\u0103-\u0163i r\u0103spund\u0103? \u00cen niciun caz, Incon\u015ftientul Co-Demiurg – S\u0103p\u0103torul-Lui-Dumnezeu!<\/strong><\/em><\/p>\n

…\u015ei-mi zburar\u0103, gr\u0103mad\u0103, toate g\u00e2ndurile \u2013 dimpreun\u0103 cu SISIF<\/strong> \u2013 la LUCIFER<\/strong>: SISIF<\/strong> pare inutil, prin bolovanul lui, mereu rostogolit la vale, din drept de Pisc…dar cine \u015ftie c\u00e2te nuan\u0163e ale Crea\u0163iei nu iau fiin\u0163\u0103, sub rostogolul BOLOVANULUI \u2013 …\u00eentr-o parte \u015fi-n alta, dinspre Cer spre P\u0103m\u00e2nt \u015fi dinspre P\u0103m\u00e2nt, spre Cer…<\/strong>?<\/em><\/p>\n

…LUCIFER<\/strong>…f\u0103r\u0103 de el, ce-am \u015fti s\u0103 deosebim, \u00een lumea asta? NIMIC! – nu doar Lumina de \u00centuneric!<\/strong><\/em><\/p>\n

…Orbi? Da, orbi, f\u0103r\u0103 de r\u0103u fiind. S\u0102 FII<\/strong> \u00eentru \u201er\u0103ul<\/strong>\u201d cel F\u0102C\u0102TOR \u015eI \u00ceNFIIN\u0162\u0102TOR!<\/strong> C\u00e2nd vom con\u015ftientiza R\u0103ul, vom afla Motivele \u015fi Frumuse\u0163ea M\u0103re\u0163iei Dumnezeie\u015fti. NU DISPRE\u0162UI P\u0102C\u0102TOSUL…ROAG\u0102-TE PENTRU EL, CA FOLOS AL LUMII…roag\u0103-te pentru tine, pentru ca p\u0103catele tale s\u0103 le transfigureze Dumnezeu, miraculos (ca tot ce ESTE!) \u00een Podoabele Miracolului Ve\u015fnicei Crea\u0163iuni…<\/strong><\/em><\/p>\n

…Sunt un eretic, \u015ftiu. Dar fra\u0163ii mei, de la \u00eens\u00e2ngeratul ora\u015f Lima, \u00ee\u015fi \u00eencrunt\u0103 frun\u0163ile, \u00een acela\u015fi ritm cu g\u00e2ndurile \u015fi rugile mele, necurmat c\u0103ut\u0103toare de CRIST-DUMNEZEU<\/strong>…<\/em><\/p>\n

GR\u0102DINA<\/em><\/strong> exist\u0103…PALATUL GR\u0102DINII<\/strong> exist\u0103. Numai VEDEREA SPIRITULUI<\/strong> s-o ai.<\/em><\/p>\n

Ia-\u0163i SAPA<\/strong>, ori: Ia-\u0163i BOLOVANUL<\/strong>, Sisife<\/strong>! \u2013 c\u0103ci mult e\u015fti c\u0103utat, din privire \u015fi pornire, de CRIST-DUMNEZEU!<\/strong> \u201d.<\/em><\/p>\n

…\u015ei, din acel moment, am meditat, ad\u00e2nc \u015fi din cu totul alt unghi, despre \u201epenia<\/strong>\u201d-\u201em\u0103celul de la Cajamarca<\/strong>\u201d \u015fi \u00eenf\u0103ptuitorii lui \u2013 \u015fi \u201eporos<\/strong>\u201d…prin care, \u00een Lumea Veche, s-au st\u00e2rnit viscolele furtunii…schimb\u0103rii exasperate…\u00eentru preg\u0103tirea Amurgului Apocalipsei…Ragnar\u00f6kr…<\/strong><\/em><\/p>\n

La ce, oare, au folosit omului,\u00a0 g\u00e2ndurile filosofice, despre PLIN<\/strong> \u015fi despre GOL<\/strong>? Tot a\u015fa, te po\u0163i g\u00e2ndi: La ce au folosit Calvarul \u015fi R\u0103stignirea LUI…?!<\/strong><\/em><\/p>\n

E o Lege \u00een toate<\/em><\/strong>…\u015fi cam at\u00e2t. R\u0103spunsul, oric\u00e2t l-om c\u0103uta, aici \u015fi acum \u2013 nu-i AICI \u015fi nici ACUM<\/strong>\u201d.\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 <\/em><\/em><\/strong><\/p>\n

***<\/p>\n

\n
\n

[1]<\/a> –SISYPh<\/strong> m. 1.<\/strong> Mit.<\/em> rege din Corint, condamnat pentru crimele sale a rostogoli \u00een Infern un bolovan enorm pe v\u00e2rful unui munte, de unde rec\u0103dea mereu; 2.<\/strong> fig.<\/em> st\u00e2nca lui Sisyph,<\/strong> sarcin\u0103 grea ce reclam\u0103 opintiri continue.<\/p>\n<\/div>\n

\n

[2]<\/strong><\/strong><\/a>– LIMA<\/strong><\/strong>, cunoscut\u0103 <\/strong>\u0219<\/strong>i ca Ora<\/strong>\u0219<\/strong>ul Regilor, a fost fondat\u0103 de conchistadorul spaniol Francisco Pizarro, la 18 ianuarie 1535, <\/strong>cu denumirea Ciudad de los Reyes.<\/em> <\/strong>Capital\u0103 a viceregatului Per\u00fa (1544-1821), iar, din 1821, a Republicii Per\u00fa. A devenit, dup\u0103 cucerirea spaniol\u0103, una dintre bazele puterii spaniole din Peru.<\/strong><\/strong><\/p>\n<\/div>\n

\n

[3]<\/a>– \u00cen DE\u015eERTUL NAZCA<\/strong>, pe o suprafa\u0163\u0103 de 450 kmp, zace una dintre cele mai mari taine ale omenirii: desene gigantice pe sol, \u00eenf\u0103\u0163i\u015f\u00e2nd animale (p\u0103ienjeni, maimu\u0163e, lame, pe\u015fti…), plante, figuri geometrice \u015fi fiin\u0163e imaginare, care pot fi v\u0103zute bine numai de la mari \u00een\u0103l\u0163imi. Liniile au fost create \u00eentre ani 500 \u00ee. Hr. si 500 d. Hr., \u00een timpul unei civiliza\u0163ii mai vechi dec\u00e2t cea inca\u015f\u0103, Nazca<\/strong>, prin \u00eendep\u0103rtarea pietrelor care acopereau solul. Zeci de cercet\u0103tori s-au chinuit, zadarnic, s\u0103 afle, de-a lungul timpului, scopul figurinelor.<\/p>\n<\/div>\n

\n

[4]<\/a> – CATEDRALA ROMANO-CATOLIC\u0102<\/strong> (1572-1603), distrus\u0103 de cutremurul din 1746 \u0219i ref\u0103cut\u0103 ulterior (aici se afl\u0103 corpul mumificat al conchistadorului Francisco Pizarro.<\/p>\n<\/div>\n

\n

[5]<\/a> –BISERICA SANTO DOMINGO<\/strong> \u2013 construit\u0103 \u00een 1549.<\/p>\n<\/div>\n

\n

[6]<\/a> – FRANCISCO PIZZARO<\/strong> s-a n\u0103scut la Trujillo, Spania, \u015fi era fiul nelegitim al lui Gonzalo Pizzaro, un fost colonel de infanterie, lovit de s\u0103r\u0103cie \u015fi ajuns porcarul t\u00e2rgului. Mama sa, Francisca Gonzales, era o femeie din popor, de condi\u0163ie umil\u0103.<\/p>\n<\/div>\n

\n

[7]<\/a>– <\/strong>Conform cronicarului GARCILASO DE LA VEGA<\/strong>, inca\u015ful supreme, ar fi fost interesat, \u00een prima instan\u0163\u0103, de propunerile arogantului preot, dar incidentul s-a declan\u015fat c\u00e2nd a pus m\u00e2na pe Biblie<\/strong>. Deoarece Atahualpa nu v\u0103zuse, \u00een via\u0163a lui, o carte \u015fi, \u00een consecin\u0163\u0103, nu \u015ftia s\u0103 o deschid\u0103 \u015fi s\u0103 se uite \u00een ea, inca\u015ful a \u0163inut c\u00e2teva minute Biblia \u00een m\u00e2ini, dup\u0103 care, plictisit, a aruncat-o pe jos.<\/strong>\u015ei atunci, lucrurile s-au precipitat.<\/p>\n

\u00ce<\/strong>ntr-un acces de furie nebun\u0103, preotul Valverde a \u00eenceput s\u0103 urle:<\/strong> \u201eO, vede\u0163i voi, spanioli, acest porc arogant? Cum a aruncat cuv\u00e2ntul Domnului la pam\u00e2nt? V\u0103 absolv deci de orice p\u0103cat, t\u0103ia\u0163i-i pe pag\u00e2nii spurca\u0163i!<\/em>\u201d<\/strong><\/strong><\/p>\n

La semnalul dat de preot, spaniolii au \u00eenceput s\u0103 trag\u0103 cu archebuzele \u00een suita imperial\u0103 a inca\u015fului. Efectul a fost devastator, fiind amplificat de apari\u0163ia celor 62 de c\u0103l\u0103re\u0163i. Acesta a fost momentul de cotitur\u0103 al confrunt\u0103rii. \u00cen America de Sud \u015fi de Nord, \u00eenainte de venirea conchistadorilor, nu existau cai, civiliza\u0163iile precolumbiene nu cuno\u015fteau acest animal. A\u015fadar, cei 7.000 de inca\u015fi nu mai v\u0103zuser\u0103, \u00een viata lor, o asemenea f\u0103ptur\u0103. Au fugit \u00eengrozi\u0163i, socotind c\u0103 e vorba despre un animal al zeilor, prefer\u00e2nd s\u0103-\u015fi abandoneze \u00eemp\u0103ratul.<\/strong> Prima \u015farja a lui Pizzaro a vizat grupul compus din Atahualpa \u015fi comandan\u0163ii trupelor sale. Atahualpa a fost capturat incredibil de u\u015for, din mijlocul oamenilor s\u0103i, care erau, deopotriv\u0103, teroriza\u0163i \u015fi ului\u0163i, la vederea cailor. \u00cen timp ce oamenii s\u0103i erau cuprin\u015fi de frenezia m\u0103celului inca\u015filor, care nici m\u0103car nu \u00eendr\u0103zneau s\u0103-\u015fi ridice m\u00e2inile, Pizzaro l-a capturat pe Atahualpa, direct din lectica sa. De men\u0163ionat c\u0103 inca\u015ful era beat, iar c\u00e2\u0163iva spanioli au \u00eencercat s\u0103-l ucid\u0103, marele Inca fiind salvat, \u00een ultima clip\u0103, chiar de un gest al lui Pizzaro, care \u015fi-a \u00eentins m\u00e2na, pentru a opri, instantaneu, o lovitur\u0103 de sabie a unui compatriot. R\u0103nit la bra\u0163, dar cu inca\u015ful capturat, Pizzaro d\u0103duse lovitura vie\u0163ii lui.<\/p>\n<\/div>\n

\n

[8]<\/a> –Virusul VARILOLEI<\/strong>, venind cel mai probabil din Columbia<\/strong>, s-a \u00eempr\u0103\u015ftiat, \u00een numai c\u00e2teva luni, \u00een toate teritoriile ocupate de inca\u015fi. Milioane de oameni, printre care \u015fi majoritatea conduc\u0103torilor, au pierit, iar singurii doi b\u0103rba\u0163i care puteau prelua imperiul, \u00een acel moment, de criz\u0103, au inceput o lupt\u0103 fratricid\u0103,\u00a0 pentru putere: Sapa Inca<\/em>–Atahualpa <\/strong>\u015fi fratele s\u0103u vitreg, Huazcar<\/strong>\u2026<\/p>\n<\/div>\n

\n

[9]<\/a> – <\/strong>Cronicarul Garcilaso de la Vega afirm\u0103 \u015fi insist\u0103, cu bun\u0103 credin\u0163\u0103, c\u0103 inca\u015ful suprem ar fi fost interesat, \u00een mod real, \u00een prim\u0103 instan\u0163\u0103, de propunerile preotului Valverde – dar incidentul s-a declan\u015fat, c\u00e2nd a pus m\u00e2na pe <\/strong>Biblie<\/strong>. Cum am afirmat mai sus, Atahualpa nu v\u0103zuse, \u00een via\u0163a lui, o carte \u015fi, \u00een consecin\u0163\u0103, nu \u015ftia s\u0103 o deschid\u0103 \u015fi s\u0103 se uite \u00een ea\u2026 Atahualpa \u201c<\/strong>a \u0163inut, c\u00e2teva minute, Biblia \u00een m\u00e2ini, dup\u0103 care, plictisit, a aruncat-o pe jos<\/em><\/strong>\u201d.<\/strong> \u015ei, atunci, lucrurile s-au precipitat \u2013 \u201cajutate<\/em><\/strong>\u201d \u015fi de exclama\u0163ia furibundo-turbat\u0103, citat\u0103 mai sus: \u201eO, vede\u0163i voi, spanioli, acest porc arogant? Cum a aruncat cuv\u00e2ntul Domnului la p\u0103m\u00e2nt? V\u0103 absolv, deci, de orice p\u0103cat, t\u0103ia\u0163i-i pe p\u0103g\u00e2nii spurca\u0163i\u201d<\/em><\/strong>\u2026<\/strong> P\u0103cat c\u0103 Biserica Romano-Catolic\u0103 s-a rezumat, prin Sanctitatea Sa, Papa Ioan Paul al II-lea\/Karel Vojtyla<\/strong>, doar s\u0103 depl\u00e2ng\u0103 excesele Inchizi\u0163iei \u2013 \u015fi nu a decis o real\u0103, sever\u0103 \u015fi \u00eendelung\u0103 peniten\u0163\u0103 (\u2026\u00eenso\u0163it\u0103 de o form\u0103 sau alta de desp\u0103gubire, moral\u0103 \u015fi material\u0103<\/strong>, a supravie\u0163uitorilor-b\u0103\u015ftina\u015fi, din Americi \u2013 de Sud \u015fi Central\u0103, \u00een primul r\u00e2nd!), a \u00eentregii Biserici Romano-Catolice (\u015fi a B\u0103ncilor Sale\u2026!!!)\u2026din moment ce \u201cp\u0103rin\u0163ii m\u0103n\u00e2nc\u0103 agurid\u0103, iar copiilor li se vor strepezi din\u0163ii<\/em><\/strong>\u201d\u2026<\/p>\n<\/div>\n

\n

[10]<\/a> – Atahualpa \u015fi-a negociat libertatea cu Pizzaro, oferindu-i acestuia, \u00een schimbul eliber\u0103rii sale, o cantitate uria\u015f\u0103 de aur.<\/p>\n

Mare gre\u015feal\u0103 a f\u0103cut, pentru c\u0103, vom vedea mai departe, cum \u015fi-a \u0163inut promisiunea fiul porcarului.<\/p>\n

\u00cen schimbul libert\u0103\u0163ii sale, \u00eemp\u0103ratul inca\u015f s-a oferit s\u0103-i umple cu aur spaniolului o camer\u0103 cu lungimea de 6,7 metri, l\u0103\u0163imea de 5, 2 metri \u015fi \u00een\u0103l\u0163imea de 2, 4 metri.<\/strong><\/strong><\/p>\n

Inca\u015ful \u015fi-a tinut partea de promisiune, camera fiind umplut\u0103 cu aur, de c\u0103tre supu\u015fii s\u0103i, \u00een decursul a dou\u0103 luni.<\/p>\n

Cu toate acestea, lacomul spaniol nu se \u00eendura s\u0103-l elibereze, sper\u00e2nd, probabil, \u00een mai mult aur. Dup\u0103 c\u00e2teva luni de prizonierat, Pizzaro se temea de un eventual atac al inca\u015filor, afla\u0163i sub comanda c\u0103peteniei Ruminahui. \u00cen consecin\u0163\u0103, conchistadorul \u00eensceneaz\u0103 un proces de fa\u0163ad\u0103, \u00een care \u00eel acuz\u0103 pe inca\u015f de idolatrie, revolt\u0103 contra spaniolilor, precum \u015fi de uciderea propriului frate, Huazcar. Mizerabilul personaj \u00eel ameninta, \u00een continuare, pe inca\u015f, cu arderea pe rug, o moarte care-l \u00eengroze\u015fte pe Atahualpa, deoarece, conform credin\u0163elor inca\u015fe, sufletul nu ar putea trece la via\u0163a de apoi, dac\u0103 trupul este ars. \u00cen tragica mascarad\u0103 intervine preotul Valverde, care visa numai convertiri pe band\u0103. Prelatul catolic intervine, spun\u00e2ndu-i lui Atahualpa c\u0103, dac\u0103 se va boteza \u00een cultul romano-catolic, va fi strangulat si-si va salva astfel sufletul (!). \u00cencol\u0163it, Atahualpa decide s\u0103 se converteasc\u0103, primind numele de botez Juan Santos Atahualpa<\/strong>.<\/strong><\/p>\n

Pentru a-l potoli pe sadicul Pizzaro, preotul Valverde decide s\u0103 ard\u0103 pe rug doar ve\u015fmintele inca\u015fului. Imediat dup\u0103 botezul \u00een credin\u0163a catolic\u0103, Atahualpa este sugrumat cu o funie<\/strong>. Cea mai t\u00e2n\u0103r\u0103 dintre so\u0163iile lui Atahualpa, Cuxirimay Ocllo<\/strong>, \u00een v\u00e2rsta de doar 10 ani, fusese \u0163inut\u0103 \u00een prizonierat, al\u0103turi de inca\u015f. Pizzaro pusese, deja, ochii pe ea, astfel \u00eenc\u00e2t, dup\u0103 ce fata \u00eempline\u015fte 15 ani \u015fi este botezat\u0103 catolic\u0103, primind numele de Dona Angelina<\/strong>, fiul porcarului, aflat, acum, pe cai mari (la propriu \u015fi la figurat) \u015fi-o face amant\u0103 \u015fi are cu ea doi fii, boteza\u0163i Juan<\/strong> \u015fi Francisc<\/strong>o.<\/p>\n<\/div>\n

\n

[11]<\/a> -Regele CAROL QUINTUL<\/strong>…<\/p>\n<\/div>\n

\n

[12]<\/a> –DIEGO DE ALMAGRO<\/strong> \u2013 n\u0103scut \u00een 1479, \u00een localitatea Almagro; fiu al perechii de concubini Elvira Guttierez \u015fi Juan de Montenegro.\u00a0 La fel de analfabet \u015fi crud, ca \u015fi \u201econfratele<\/em><\/strong>\u201d s\u0103u \u00eentru crim\u0103 (\u015fi asasinul s\u0103u!), Francisco Pizzaro \u2013 dar ceva mai p\u0103gubos (\u00een str\u0103lucire!) dec\u00e2t acesta,…<\/p>\n<\/div>\n

\n

[13]<\/a> -Cf. DIEGO DE ALMAGRO<\/strong>, pe site-ul francez \u00a0www.amerique-latine.com<\/a>.<\/p>\n<\/div>\n

\n

[14]<\/a> –ST\u1ea4NJEN,<\/strong> st\u00e2njeni,<\/em> s. m. I.<\/strong> Unitate de m\u0103sur\u0103 pentru lungime, folosit\u0103 \u00eenaintea introducerii sistemului metric, care a variat, dup\u0103 epoc\u0103 \u0219i regiune, de la 1,96 m la 2,23 m; lungime sau cantitate de material corespunz\u0103toare acestei unit\u0103\u021bi de m\u0103sur\u0103.<\/p>\n

4-ABATELE \u015eI ALUNGAREA PRIN SEMNE<\/strong><\/p>\n

…Am v\u0103zut, \u00een povestirea anterioar\u0103 (din cartea abatelui Bernardo <\/strong>Gaizca Mendieta y Savayo\u00a0 y Alc\u00e0ntara<\/strong>: \u201eLumea Nou\u0103 \u015fi Spiritul Cre\u015ftin<\/em><\/strong>\u201d), c\u0103 abatele misiunii franciscane, din Lima, nu-l \u00eent\u00e2mpinase, nici primise, pe nobilul abate Bernardo <\/strong>Gaizca Mendieta y Savayo\u00a0 y Alc\u00e0ntara<\/strong>. Triste\u0163ea \u015fi revolta acestuia din urm\u0103 crescur\u0103, p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd, \u00eentr-o zi, se decise a-i face, el \u00eensu\u015fi, o vizit\u0103, abatelui misiunii – spre a l\u0103muri, clar \u015fi definitiv, situa\u0163ia – \u015fi a afla dac\u0103 e binevenit sau nu, la misiunea franciscan\u0103. Abatele Bernardo poveste\u015fte:<\/p>\n

\u201e…Chiliile c\u0103lug\u0103rilor simpli erau mici (3 m\/3m), \u00een\u015firuite pe dou\u0103 r\u00e2nduri: tocmai \u00een fundul cur\u0163ii, \u00een care erau plantate (\u015fi foarte bine \u00eengrijite) straturi de flori (\u00een special, trandafiri ro\u015fii), merg\u00e2nd pe o alee (lung\u0103 de vreo 300 de metri), format\u0103 din mici palmieri (care d\u0103deau o umbr\u0103 bogat\u0103 \u015fi s\u0103n\u0103toas\u0103, \u00eembietoare la somn sau la lecturi pl\u0103cute…) \u2013 se afla chilia, solemn\u0103 \u015fi cu dimensiuni apreciabile (cam 6m\/6m), a abatelui misiunii.<\/em><\/p>\n

Am str\u0103b\u0103tut\u00a0 aleea, m-am oprit s\u0103-mi trag sufletul \u2013 apoi urcai cele trei trepte de la intrare. <\/em><\/p>\n

Chilia era goal\u0103, niciun suflet de om nu m\u0103-nt\u00e2mpin\u0103: intr\u00e2nd (dup\u0103 ce b\u0103tusem la u\u015f\u0103, \u00een mod repetat), am v\u0103zut, \u00een primul r\u00e2nd, o bibliotec\u0103 gigantic\u0103, pentru acele vremuri (erau, \u00een rafturile ei, c\u00e2teva mii de volume in folio[1]<\/strong><\/a> \u015fi in quarto[2]<\/strong><\/a>, legate \u00een piele de vi\u0163el), un pat, o mas\u0103 cu lamp\u0103 de petrol \u2013 iar \u00een jurul mesei, patru jil\u0163uri ad\u00e2nci.<\/em><\/p>\n

Pe mas\u0103 erau c\u00e2teva zeci de foi, r\u0103v\u0103\u015fite, dar nu chiar at\u00e2t de r\u0103v\u0103\u015fite, \u00eenc\u00e2t s\u0103 nu se disting\u0103, pe mas\u0103, dou\u0103 teancuri de file (pe prima dintre filele teancului mai dep\u0103rtat de marginile mesei, erau scrise un nume \u015fi un titlu…sub fila cu titlul, era un teanc de h\u00e2rtii, destul de \u00eenalt, de file scrise<\/strong>; piezi\u015f fa\u0163\u0103 de primul teanc, dar intersect\u00e2ndu-l, \u00een partea de jos,\u00a0 era un al doilea teanc…: \u00een teancul\u00a0 al doilea, dintre cele vreo zece file, doar pe prima pagin\u0103 erau scrise\u00a0 r\u00e2nduri, multe \u015fi dese, pagina fiind acoperit\u0103, cu un scris nervos, aproape p\u00e2n\u0103 \u00een josul paginii…) – \u015fi un vas de aram\u0103, lat, \u00een care \u00eenc\u0103 fumega o<\/strong> PIP\u0102<\/strong> (dintr-un lemn nobil, masiv \u015fi rezistent –\u00a0 probabil mahon[3]<\/strong><\/a>, sau tec[4]<\/strong><\/a>).<\/em><\/p>\n

Ultimul cuv\u00e2nt, de pe acea prim\u0103 pagin\u0103 scris\u0103, din al doilea teanc, era \u201eInca<\/strong>\u201d (sau \u201eINGA<\/strong>\u201d…criptogram\u0103, \u00eencifr\u00e2nd, am aflat mai t\u00e2rziu, princiaritatea \u2013 IN<\/strong>…cas<\/strong>! –\u00a0 lui GA<\/strong>rcilaso!)\u2013 \u015fi cerneala neagr\u0103 era ud\u0103, de parc\u0103 acel cuv\u00e2nt, nobil \u015fi sacru, ar fi fost scris cu o clip\u0103, doar, \u00eenainte ca eu s\u0103 intru \u015fi\u00a0 s\u0103 cercetez h\u00e2rtiile de pe mas\u0103…<\/em><\/p>\n

File r\u0103v\u0103\u015fite, dintre care prima scris\u0103…o PIP\u0102[5]<\/strong><\/a><\/strong> fumeg\u00e2nd\u0103<\/strong>… Ce \u00eensemnau aceste semne? C\u0103, p\u00e2n\u0103 s\u0103 intru eu \u00een chilie, cineva scrisese…c\u0103, p\u00e2n\u0103 s\u0103 intru eu \u00een chilie, cineva fumase. Acel \u201ecineva<\/strong>\u201d \u00eenseamn\u0103, c\u0103 era nu departe, ba chiar \u00een camer\u0103, poate…dac\u0103 ar fi existat vreun loc, \u00een chilie, \u00een care omul respectiv s\u0103 se ascund\u0103! Dar, excluz\u00e2nd un perete dublu, cu ascunz\u0103toare\u00a0 secret\u0103, sau aberantul g\u00e2nd c\u0103 insul se metamorfozase \u00een carte, \u015fi st\u0103tea, bine-mersi, pe unul dintre rafturi… \u2013 …\u00een chilie nu era nimeni…<\/em><\/p>\n

Pe alee nu putuse s\u0103 ias\u0103, pentru c\u0103, pe alee, venisem eu, \u015fi l-a\u015f fi z\u0103rit, din departe…iar la chiliile simplilor c\u0103lug\u0103ri nu putea s\u0103 fi ajuns, pentru c\u0103, \u00eentre chilia aba\u0163ial\u0103 \u015fi chiliile simplilor c\u0103lug\u0103ri, erau mai bine de 100 de metri…timp arhisuficient, pentru ca eu s\u0103-l fi z\u0103rit, pe acel…\u201dcineva<\/strong>\u201d…mi\u015fc\u00e2ndu-se…<\/em><\/p>\n

M\u0103 sim\u0163eam ca un intrus…m\u0103 sim\u0163eam alungat din chilie: sim\u0163eam, aberant, c\u0103, de undeva, din nev\u0103zut, cineva \u00ee\u015fi r\u00e2dea de uimirile mele \u2013 \u015fi acest cineva abia a\u015ftepta, r\u0103ut\u0103cios, ca eu, musafirul nepoftit – s\u0103 plec, c\u00e2t mai degrab\u0103.<\/em><\/p>\n

\u00cen loc s\u0103 plec imediat, tr\u00e2ntind u\u015fa chiliei neospitaliere, m-am apropiat de mas\u0103 \u015fi \u00eemi \u00eentinsei, pu\u0163in, g\u00e2tul, ca s\u0103 v\u0103d numele scris, ca \u201emo\u0163<\/strong>\u201d al primului teanc de file (cerneala folosit\u0103 era una foarte groas\u0103, ca un fel de tu\u015f). Am r\u0103mas \u00eempietrit: pe acea prim\u0103 fil\u0103 era scris, cu litere mari : \u201e<\/em>INGA<\/em><\/strong> GARCILASO DE LA VEGA<\/strong>\u201d[6]<\/strong><\/a>… \u2013 iar titlul de sub nume era: <\/em>Comentarios Reales de los Incas<\/strong><\/em>[7]<\/strong><\/em><\/a>.<\/em><\/p>\n

\u2026M-am mai \u00eenv\u00e2rtit c\u00e2t m-am mai \u00eenv\u00e2rtit prin chilia aba\u0163ial\u0103 goal\u0103\u2026\u015fi, \u00een sf\u00e2r\u015fit, m-am hot\u0103r\u00e2t, am\u0103r\u00e2t, s\u0103 plec\u2026nici nu \u015ftiam \u00eencotro\u2026<\/em><\/p>\n

C\u00e2nd s\u0103 ies din chilie, m-am \u00eempiedicat de\u2026ceva\u2026\u015fi c\u0103zui, ca un sac cu cartofi, cu nasul \u00een pietri\u015ful aleii. M-am ridicat, cu chiu, cu vai \u2013 \u015fi m-am uitat, \u00een urm\u0103, s\u0103 v\u0103d de ce anume m\u0103 \u00eempiedicasem, pe treptele chiliei aba\u0163iale: era o MANTIE NEAGR\u0102<\/strong><\/em>[8]<\/strong><\/strong><\/a>\u2026\u00een faldurii c\u0103reia mi se \u00eencurcaser\u0103 picioarele.<\/em><\/p>\n

\u201eAaaa, deci se ascunde de mine…e pe-aici, pe-aproape…sub nasul meu…habar n-am unde se ascunde, dar \u00ee\u015fi bate joc de mine<\/em><\/strong>…asta-i precis…m\u0103 ia de naiv…m\u0103 crede mai prost dec\u00e2t sunt<\/em><\/strong>…\u201d \u2013 m-am sup\u0103rat, da, tare m-am m\u00e2hnit – sim\u0163indu-m\u0103 banal, caraghios \u015fi p\u0103r\u0103sit, parc\u0103, de o \u00eentreag\u0103 lume… <\/em><\/p>\n

\u015ei, atunci, dintr-un gest de revan\u015f\u0103 (care-mi contrazicea, oarecum, bun\u0103tatea franciscan-cristic\u0103), m-am \u00eentors \u015fi m-am repezit, din nou, \u00een\u0103untrul chiliei aba\u0163iale, am ajuns la mas\u0103, am \u015fov\u0103it o clip\u0103…apoi, f\u0103r\u0103 s\u0103 m\u0103 mai g\u00e2ndesc, am luat de pe mas\u0103 primul teanc, acela de h\u00e2rtii deja scrise, \u015fi mi l-am pus, provocator, sub bra\u0163, lu\u00e2nd-o \u00eenapoi, spre u\u015fa chiliei.<\/em><\/p>\n

\u201eS\u0103 v\u0103d dac\u0103, m\u0103car acum, va r\u0103spunde provoc\u0103rii mele<\/em><\/strong>…\u201d \u2013 am morm\u0103it,\u00a0 bietul de mine, cu\u00a0 nasul s\u00e2nger\u00e2nd abundent, de la c\u0103z\u0103tur\u0103, \u015fi cu tot chipul\u00a0 zdrelit…, sau mai<\/strong> peste tot, de pietri\u015ful aleii…c\u0103, de m-a\u015f fi uitat \u00eentr-o oglind\u0103, b\u0103nuiesc c\u0103 nu m-a\u015f mai fi recunoscut nici eu pe mine \u00eensumi…<\/em><\/p>\n

-Nu, CARTEA<\/strong>[9]<\/strong><\/a> o la\u015fi, deocamdat\u0103<\/strong>, acolo de unde ai luat-o…o vei folosi, mai t\u00e2rziu! \u2013 am auzit un glas poruncitor, venit parc\u0103 din v\u0103zduh…\u015fi, drept \u00een fa\u0163a mea, \u00een chilie, se materializ\u0103, parc\u0103 din neant, un om. T\u00e2n\u0103r. Chip cu tr\u0103s\u0103turi\u00a0 armonioase…niciun rid…ochi negri…pielea ar\u0103mie…<\/em><\/p>\n

-Sunt INCA Garcilaso de la Vega<\/strong>… \u2013 se prezent\u0103 (parc\u0103 \u00een treac\u0103t, parc\u0103 doar pentru a-\u015fi verifica, singur, identitatea…), cu g\u00e2ndurile duse \u00een (sau abia \u00eentoarse din…) alte lumi, aceast\u0103 fantom\u0103, materializat\u0103 din eter.<\/em><\/p>\n

Uluit, am t\u0103cut o clip\u0103, fr\u0103m\u00e2nt\u00e2ndu-mi amarnic buzele…apoi, prinsei glas…\u015fi glasul meu era revoltat \u015fi obidit:<\/em><\/p>\n

-Nu se poate! Tu ar\u0103\u0163i t\u00e2n\u0103r…de cel mult 25 de ani…dar ar trebui s\u0103 ai cel pu\u0163in 62 de ani!<\/em><\/p>\n

T\u00e2n\u0103rul \u201eINGA<\/strong>\u201d (cum se semnase pe prima pagin\u0103 a manuscrisului s\u0103u…\u015fi scrisese \u015fi-n interiorul C\u0102R\u0162II<\/strong>!) r\u00e2se, dar r\u00e2se crispat:<\/em><\/p>\n

-Da, am 62 de ani…ai dreptate…<\/em><\/p>\n

Nu \u015ftiam cum s\u0103-l \u00eentreb ce m\u0103 fr\u0103m\u00e2nta, \u00een aceast\u0103 brambureal\u0103 total\u0103…Deci, m-am dezl\u0103n\u0163uit, \u015fi eu, tot haotic:<\/em><\/p>\n

-Dar tu e\u015fti, acum, la Cordoba…\u015fi cum po\u0163i s\u0103 ai 62 de ani …\u015fi s\u0103 ar\u0103\u0163i de …25?<\/em><\/p>\n

T\u00e2n\u0103rul (despre care \u015ftiam c\u0103 fusese persecutat de Inchizi\u0163ie, pentru Adev\u0103rul consemnat \u00een cele dou\u0103 p\u0103r\u0163i ale istoriei sale, unic-autentice, despre inca\u015fi…mai-mai s\u0103-i fie arse c\u0103r\u0163ile, \u015fi\u00a0 autorul lor, pus deasupra c\u0103r\u0163ilor aprinse… – …<\/em>Comentarios Reales de los Incas<\/em><\/strong>\u2026 \u00a0– iar <\/em>partea a 2-a a \u201cComentariilor<\/em><\/strong>\u2026\u201d, Historia General del Peru<\/em><\/strong>, fiind confiscat\u0103, de Inchizi\u0163ie \u015fi Guvern – \u2026m\u00e2n\u0103-n m\u00e2n\u0103, fire\u015fte… – \u2026a fost publicat\u0103 postum, \u00een 1617<\/strong><\/em>\u2026<\/strong>) se a\u015fez\u0103 pe un scaun, \u00eencovoiat de g\u00e2nduri \u015fi amintiri, probabil deloc pl\u0103cute…\u015fi-mi f\u0103cu semn s\u0103 m\u0103 a\u015fez \u015fi eu, \u00eentr-unul dintre cele patru jil\u0163uri ad\u00e2nci, din jurul mesei:<\/em><\/p>\n

-Acum, abia, \u00ee\u0163i pot ura: \u201eBine ai venit!<\/strong>\u201d \u2013 gr\u0103i el, ceva mai c\u0103lduros \u015fi mai atent la realitatea din jur. La semnele mele, care te alungau<\/strong>…de fapt, \u00ee\u0163i explicau ad\u00e2ncimea misterelor omului, lumii, ale divinit\u0103\u0163ii… – …tu ai reac\u0163ionat cu mult\u0103 curiozitate, dar \u015fi cu m\u00e2ndrie r\u0103nit\u0103. E bine. Am s\u0103-\u0163i explic, \u00een dou\u0103 cuvinte, cum…mi s-a oferit…s\u0103-i zicem: \u201etinere\u0163ea ve\u015fnic\u0103<\/strong>\u201d… Eram, pe atunci, militar spaniol… eu, prin\u0163 de s\u00e2nge, INCAS<\/strong>, eram al\u0103turi de spanioli, \u00eempotriva indienilor Morisco<\/strong>, \u00eempotriva eroului Tupac Amaru<\/strong>…\u015fi asistam la m\u0103celul oamenilor unui sat de inca\u015fi…la incendierea tuturor caselor satului…Deodat\u0103, din mijlocul fl\u0103c\u0103rilor, ca o salamandr\u0103, a ie\u015fit un nobil INCAS<\/strong>, un frate de s\u00e2nge de-al meu, mult mai b\u0103tr\u00e2n…p\u0103r\u00e2nd a avea NU<\/strong> doar harul profe\u0163iei, ci \u015fi st\u0103p\u00e2nirea asupra tainelor fascinante, vr\u0103jite, ale lumii dinamic-\u00eemplinitoare (de aici…), ale lumii ACTIV-REACTIVE<\/strong>…st\u0103p\u00e2nire asupra cosmosului…deplin\u0103 st\u0103p\u00e2nire asupra legilor cosmice…Sold\u0103\u0163oii spanioli, cu hainele \u015fi fe\u0163ele \u00eempro\u015fcate de s\u00e2ngele nevinovat inca\u015f, pe care-l v\u0103rsaser\u0103, cu at\u00e2ta nechibzuin\u0163\u0103 \u015fi cruzime imbecil\u0103…s-au oprit, o clip\u0103, din \u00eenf\u0103ptuirea operei lor de m\u0103celari, c\u00e2t s\u0103 aud\u0103 blestemul vr\u0103jitorului, al \u00een\u0163eleptului INCAS<\/strong><\/em>: \u201eV\u0103 blestem, pe to\u0163i cei de fa\u0163\u0103, spaniolilor, s\u0103 muri\u0163i cum a\u0163i ucis:<\/em><\/strong> CUMPLIT \u015eI NEDREPT!<\/strong> Iar tu, tu…\u201d<\/strong><\/em> \u2013 \u015fi-\u015fi \u00eendrept\u0103 privirea de foc c\u0103tre mine…<\/em> \u201etu, prin\u0163 INCAS, care ai asistat la moarte nevinova\u0163ilor t\u0103i supu\u015fi, ai asistat, fiind al\u0103turi de uciga\u015fii bl\u00e2nzilor, nevinova\u0163ilor t\u0103i supu\u015fi…te blestem s\u0103 nu mori niciodat\u0103…s\u0103 pari mereu t\u00e2n\u0103r…s\u0103 fii, \u00een lumea asta, peste tot, oric\u00e2nd,<\/em><\/strong> CA S\u0102 VEZI CUM MOR NEVINOVA\u0162II, DE ORIUNDE \u015eI DE ORIC\u00c2ND, \u015eI S\u0102 TE SIM\u0162I VINOVAT DE MOARTEA FIEC\u0102RUI NEVINOVAT…!\u201d<\/strong><\/em> <\/strong>O salv\u0103 de archebuze spaniole, ale m\u0103celarilor ultimei zile…\u00eel ucise pe b\u0103tr\u00e2nul INCAS-Vr\u0103jitor<\/strong><\/em>…oare?! Nu \u015ftiu: dup\u0103 m\u0103cel, i-am c\u0103utat trupul: nic\u0103ieri nu l-am aflat. El cobor\u00e2se din Muntele Cerului, s\u0103 blesteme pe nedrep\u0163i \u015fi pe asupritorii uciga\u015fi \u015fi lacomi…apoi, se evaporase, din nou, \u00een v\u0103zduh…din nou suindu-se pe Muntele Cerului, de unde venise…Dup\u0103 aceea, m-am \u00eentors \u00een \u201eLumea Veche<\/strong>\u201d…la Cordoba…am scris, am f\u0103cut un copil…m-am c\u0103lug\u0103rit…oamenii vor zice c\u0103 am murit…c\u0103 voi muri (ce greu e, \u00een situa\u0163ia blestemului meu, cu timpurile verbale!), \u00een 1616…DAR EU NICI NU VOI MURI! – \u00a0NICI \u00ceN 1616, NICI ALT\u0102DAT\u0102<\/strong>… – …nici nu sunt, nici nu voi fi numai \u00een Cordoba, nici numai \u00een Lima…Iat\u0103-m\u0103, ca abate al misiunii franciscane din Lima…m-am \u00eentors, totu\u015fi, la ob\u00e2r\u015fii…dar r\u0103m\u00e2n ubicuu, \u015fi chipul meu e chipul lui Lucifer – dup\u0103 blestem!<\/strong><\/em><\/p>\n

…Un r\u00e2s cu amarnice sughi\u0163uri de pl\u00e2ns, disperate, pentru vecie disperate…r\u0103sun\u0103 \u00een chilia aba\u0163ial\u0103…capul aparentului t\u00e2n\u0103r, de 62 de ani, era pr\u0103bu\u015fit peste h\u00e2rtiile scrise, de pe mas\u0103… – …cu riscul de a dizolva, cu lacrimile lui, p\u00e2n\u0103 \u015fi ultimele m\u0103rturii ale fra\u0163ilor \u015fi mo\u015filor s\u0103i!<\/strong> – …de a dizolva istoria miraculoas\u0103 \u015fi cernit\u0103, despre nobilul \u015fi cumplit-n\u0103p\u0103stuitul popor al \u201eFiilor Soarelui<\/strong>\u201d…Nu-\u015fi pl\u00e2ngea blestemul, ci pe fra\u0163ii-oameni, \u00eentru n\u0103past\u0103 \u015fi victimizare absolut\u0103<\/em>.<\/p>\n

…Ascultasem tot, mut, \u015fi prin mintea mea se \u00eenghesuiau \u015fi se amestecau, \u00eens\u00e2ngerate \u015fi sinistru afumate, imaginile marii tragedii a neamului INCAS<\/strong>…a tuturor neamurilor asasinate, ale lumii \u2013 de c\u0103tre semenii lor, deveni\u0163i \u201elupi<\/strong>\u201d \u015fi \u201evulpi<\/strong>\u201d, dup\u0103 zisa \u201esecretarului florentin<\/strong>\u201d, Niccolo Machiavelli[10]<\/strong><\/a>…<\/em><\/p>\n

M\u0103 sim\u0163eam alungat, \u015fi eu, ca \u015fi \u201eINGA<\/strong>\u201d Garcilaso de la Vega<\/strong>, de semnele cumplite, ale unor vremuri cumplite, f\u0103urite de ni\u015fte mon\u015ftri cumpli\u0163i, care-\u015fi zic \u201eoameni<\/strong>\u201d: semnul Omului Primordial[11]<\/strong><\/a><\/strong> (care nu-\u015fi mai reg\u0103sea, \u00een aceast\u0103 lume, nici primordialitatea, nici m\u0103car primordiile arhetipale, nici s\u0103la\u015ful Sufletului… – …deci, nici Rug\u0103ciunea-Cuv\u00e2nt<\/strong>!) \u015fi semnul Ofrandei de Sine a C\u0103lug\u0103rului<\/strong>, m\u0103 alungau \u00eentru \u00eenchiderea C\u0103r\u0163ii Lumii \u2013 \u201eLIBRI MUNDI<\/strong>\u201d… <\/em><\/p>\n

S\u0103 doarm\u0103, \u00een Sinea Astral\u0103, semnele cele alungate… – …p\u00e2n\u0103 alunga\u0163i vor fi – \u015fi lumea asta, \u015fi oamenii ei!<\/strong> – …transforma\u0163i, cum se vede, cu ochiul liber, \u00een bestii setoase de s\u00e2nge, bestii dornice de aflarea Graalului, DAR<\/strong> NU PENTRU A SE SFIN\u0162\u00cc, CI PENTRU A-L SPARGE, CU PROSTIA LOR MILENAR\u0102<\/strong>! – …\u00eens\u0103 Potirul-Crist<\/strong> nu poate fi spart. <\/em><\/p>\n

Prostia din lume, \u00eens\u0103, da, va fi spart\u0103, cu tot cu lume!<\/em><\/strong><\/p>\n

…Mantia Neagr\u0103<\/strong> nu mai z\u0103cea, azv\u00e2rlit\u0103, pe treptele de-afar\u0103. Mantia Neagr\u0103<\/strong> at\u00e2rna, acum, \u00eentins\u0103 \u015fi grea, ca o hlamid\u0103 (…sau, ca o Cruce, cumplit ap\u0103s\u0103toare…) \u2013 PE UMERII MEI.<\/strong><\/em><\/p>\n

\u00cen m\u00e2na dreapt\u0103 \u0163ineam cele dou\u0103 volume ale C\u0102R\u0162II. Nu-n manuscris, ci TIP\u0102RIT\u0102<\/em><\/strong>\u201d.<\/em><\/p>\n

***<\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

5-ABATELE \u015eI SPIRITUL CRE\u015eTIN AL INCA\u015eILOR…<\/strong><\/p>\n

…Re-citind aceast\u0103 carte, \u201eLumea Nou\u0103 \u015fi Spiritul Cre\u015ftin<\/em><\/strong>\u201d, a abatelui Bernardo <\/strong>Gaizca Mendieta y Savayo\u00a0 y Alc\u00e0ntara<\/strong> (una dintre cele dou\u0103 c\u0103r\u0163i, mai abitir prigonite de \u00cenaltul Scaun, de la Vatican<\/strong>…!) \u2013 nu m-am putut opri s\u0103 mai r\u0103sfoiesc o dat\u0103 (ba, chiar s\u0103 le citesc, cu de-a-m\u0103runtul!) c\u00e2teva pagini, care dovedeau onestitatea cercet\u0103rilor abatelui, \u00een leg\u0103tur\u0103 cu asimilarea spiritual\u0103, de c\u0103tre b\u0103\u015ftina\u015fi, a Spiritului Cre\u015ftin \u2013 Spirit Cre\u015ftin\u00a0 \u00eenghesuit, cu sila \u015fi f\u0103r\u0103 de-ntrebare, \u00een cugetul lor, de c\u0103tre preo\u0163ii catolici, care \u00eenso\u0163eau hoardele de solda\u0163i spanioli \u2013 \u201econquistadori<\/em><\/strong>\u201d…ceea ce se traducea, de cele mai multe ori, prin…\u201dm\u0103celari \u2013 profesioni\u015fti! – de oameni<\/em><\/strong>\u201d…!<\/p>\n

Mai sus, abatele precizase c\u0103, voind s\u0103 ajung\u0103 la Lima, devenit\u0103-proclamat\u0103<\/strong> capital\u0103 a \u201enoului stat inca\u015f<\/em><\/strong>\u201d (cel pr\u0103p\u0103dit, \u00eens\u00e2ngerat \u015fi jefuit de conquistadori!), taman de c\u0103tre Francisco Pizzaro-\u201efiul porcarului<\/em><\/strong>\u201d – trebui s\u0103 str\u0103bat\u0103, silnic, jungla amazonian\u0103, nu doar cu b\u0103rcile, ci \u015fi pe jos, \u201emulte, nenum\u0103rate mile<\/em><\/strong>\u201d… \u015fi c\u0103 \u201edincolo de Manaos, eu \u015fi cu trei oameni din echipaj, \u00eencepur\u0103m a pluti pe b\u0103rci, precum Tata Noe, la Potop: \u00eentr-o barc\u0103 erau doi marinari, care p\u0103zeau buclucurile de C\u0103l\u0103torie ale mele \u2013 \u00een barca cealalt\u0103 eram chiar eu, dimpreun\u0103 cu un marinar \u015fi cu<\/em>…\u201dm\u0103g\u0103ru\u015ful fermecat<\/em><\/strong>\u201d!\u201d<\/p>\n

Apoi, continu\u0103 a\u015fa:<\/p>\n

\u00a0<\/em><\/p>\n

\u201e…\u00cen drumul nostru, fiecare poian\u0103 (…cu mare trud\u0103, ori cu \u00eenv\u0103p\u0103iat foc – luminat\u0103, spre locuire!), care fusese, c\u00e2ndva, sat de indieni, era, acum, cenu\u015f\u0103 \u015fi s\u00e2nge…nici m\u0103car bocete, pentru c\u0103 bravii no\u015ftri conquistadori nu l\u0103sau \u00een via\u0163\u0103 nici un greiere, d-apoi vreun b\u0103\u015ftina\u015f – b\u0103rbat, femeie sau copil de \u0163\u00e2\u0163\u0103… <\/em><\/p>\n

Mare ne fu mirarea (de-am crezut c\u0103 aveam n\u0103luciri!) c\u00e2nd d\u0103dur\u0103m de-o poian\u0103, larg\u0103 c\u00e2t un ora\u015f, \u00een care via\u0163a pulsa, din toate arterele ei: sute \u015fi sute de b\u0103rba\u0163i lucrau p\u0103m\u00e2ntul sau f\u0103ceau, \u00een locuri special amenajate, exerci\u0163ii de lupt\u0103. \u00cei l\u0103sai pe marinari, ascun\u015fi ad\u00e2nc, \u00een labirintul perfect al junglei.<\/em><\/p>\n

Eu \u00eenv\u0103\u0163asem limba (al\u0163ii zic: \u201edialectul\u201d…) quechua<\/strong> foarte bine, \u00eenc\u00e2t \u00eei lini\u015ftii, pe ace\u015fti \u0163\u0103rani indieni, pe ace\u015fti ciuda\u0163i supravie\u0163uitori ai pr\u0103p\u0103dului f\u0103cut de spaniolii mei…\u015fi-i \u00eentrebai cine e \u015feful satului (\u201ecacique<\/strong>\u201d), s\u0103 pot vorbi cu el. Aveam ceva important s\u0103-i spun, \u00eentre patru ochi…<\/em><\/p>\n

\u00cemi fu ar\u0103tat un om foarte \u00eenalt, miraculos de atletic, tot cu pene multicolore, pe cap – tot cu tatuajele cosmice, pe trup \u015fi pe obraji \u2013 dar de o noble\u0163e rar\u0103 \u00een \u0163inut\u0103, \u00een atitudine \u015fi gr\u0103ire – \u00a0\u015fi cu o autoritate absolut\u0103 asupra b\u0103\u015ftina\u015filor: o autoritate nu ob\u0163inut\u0103 prin sil\u0103,<\/strong> ci recunoscut\u0103, printr-un respect real, aproape religios (sau CHIAR religios!) \u2013 un respect\u00a0 f\u0103r\u0103 margini, din partea supu\u015filor s\u0103i.<\/strong> Fiind vestit c\u0103 ar vrea cineva s\u0103 vorbeasc\u0103, \u00eentre patru ochi, cu el \u2013 nobilul personaj se apropie. \u00cei remarcai ochii negri, imen\u015fi, hipnotici, din care sc\u0103p\u0103rau energia, inteligen\u0163a \u015fi voin\u0163a.<\/em><\/p>\n

-Da? \u2013 \u00eentreb\u0103, scurt, \u015feful-\u201ecacique<\/strong>\u201d (mai t\u00e2rziu aflai c\u0103 era prin\u0163 de s\u00e2nge regal…INCA<\/strong>).<\/em><\/p>\n

Am tu\u015fit, mi-am potrivit vocea, s\u0103 fie grav\u0103, dar prietenoas\u0103:<\/em><\/p>\n

-Nu \u015ftiu cum s\u0103 m\u0103 adresez… \u2013 \u015fi m\u0103-mpotmolii.<\/em><\/p>\n

Atletul regal r\u00e2se:<\/em><\/p>\n

-\u201eINCA<\/strong>\u201d s\u0103-mi spui, dac\u0103 vrei s\u0103 mi te adresezi, \u00een mod direct…eu sunt dintre verii lui Sapa Inca-Atahualpa<\/strong>. Ce dore\u015fti s\u0103-mi spui? – …fie \u015fi \u00eentre patru ochi, c\u0103ci eu nu m\u0103 tem de asasinii spanioli…ni\u015fte bestii s\u00e2ngeroase, \u00eemb\u0103tate de s\u00e2nge!<\/em><\/p>\n

Enervat de propria-mi timiditate, \u00een fa\u0163a acestui uria\u015f, cu ochii sc\u0103p\u0103r\u00e2nd de ironie inteligent\u0103, enervat de abominabila lui insinuare… – … spusei, degrab\u0103:<\/em><\/p>\n

–INCA<\/strong>, sunt preot al Lui Crist, nu asasin…\u015fi am dat de a\u015fezarea voastr\u0103, ca de o minune a lumii! Cum de a\u0163i sc\u0103pat de pr\u0103p\u0103dul cona\u0163ionalilor mei asasini…ni\u015fte bestii \u201e\u00eemb\u0103tate de s\u00e2nge<\/strong>\u201d…cum at\u00e2t de exact ai formulat?<\/em><\/p>\n

\u00a0Din nou, r\u00e2se:<\/em><\/p>\n

-Da, se pare c\u0103 avem de discutat mai la o parte…nu vreau s\u0103 le par\u0103 supu\u015filor mei c\u0103 m\u0103 laud unui str\u0103in, dar nici pe tine nu vreau s\u0103 te \u0163in \u00een ne\u015ftiin\u0163\u0103….ori hulit f\u0103r\u0103 vin\u0103! \u00cen plus, sunt taine pe care, majoritatea dintre ei, \u00eenc\u0103 nu trebuie s\u0103 le \u00een\u0163eleag\u0103…exist\u0103 un TIMP AL COPIL\u0102RIEI FIIN\u0162EI, cum exist\u0103 \u015fi un TIMP B\u0102TR\u00c2N, AL \u00ceN\u0162ELEPCIUNII FIIN\u0162EI<\/strong>…<\/em><\/p>\n

..\u015ei, treptat, vorbind (el, mai mult dec\u00e2t mine…), ne \u00eendreptar\u0103m c\u0103tre marginea a\u015fez\u0103rii, acolo de unde \u00eencep mii \u015fi milioane de liane s\u0103 \u00eempleteasc\u0103 un \u00eentuneric mistic…C\u00e2nd ajunser\u0103m chiar \u00eentre lumin\u0103 \u015fi beznele junglei amazoniene:<\/em><\/p>\n

-Deci, ce vrei s\u0103 \u015ftii? Ce anume i-a f\u0103cut \u00eendur\u0103tori, pe cona\u0163ionalii t\u0103i, nu-i a\u015fa?! O, nimeni, s\u0103 \u015ftii…nu te-mb\u0103ta cu ap\u0103 rece! Tot m\u0103celari au r\u0103mas…\u015fi tot m\u0103celari vor muri…a\u015fa li-e soiul!<\/em><\/p>\n

M-am cl\u0103tinat, zdrav\u0103n, \u00een mine \u00eensumi:<\/em><\/p>\n

-\u015ei, atunci, cum…<\/em><\/p>\n

-Eh…preotule, tu crezi \u00een Crist al vostru, nu?<\/em><\/p>\n

\u00cemi revenii:<\/em><\/p>\n

-Sunt umilul Lui slujitor, aici, pe P\u0103m\u00e2nt…<\/em><\/p>\n

-Bine! Vrei s\u0103 m\u0103 ucizi?<\/em><\/p>\n

M\u0103-mb\u0103\u0163o\u015fai, zdrav\u0103n:<\/em><\/p>\n

-Eu nu sunt conquistador, eu nu sunt \u201ebestie s\u00e2ngeroas\u0103<\/strong>\u201d…eu am venit…<\/em><\/p>\n

-Da, v\u0103d c\u0103, de venit, ai venit… ai venit, da…te a\u015fteptam…\u00een primul r\u00e2nd, te felicit pentru c\u00e2t de bine \u015fi repede ai \u00eenv\u0103\u0163at limba noastr\u0103 sf\u00e2nt\u0103, quechua<\/strong>…<\/em><\/p>\n

-…Mu\u0163umesc… \u2013 m\u00e2r\u00e2ii eu. Nu prea \u00een\u0163elegeam cum e cu…\u201da\u015fteptarea<\/strong>\u201d…dar…fie!<\/em><\/p>\n

INCA <\/em><\/strong>r\u00e2se, din nou… – …de data asta, ciudat \u015fi pu\u0163in \u00eencordat:<\/em><\/p>\n

-Preotule, noi, \u201eb\u0103\u015ftina\u015fii<\/strong>\u201d, cum ne zice\u0163i voi, nu avem cultul crimei…nu asasin\u0103m<\/strong>…am \u00een\u0163eles c\u0103 \u015fi acel Crist NU ACCEPTA CRIMA<\/strong>…nu-i a\u015fa? Era (nu-i a\u015fa?) \u00eempotriva cursului lumii voastre…a noastre…<\/strong><\/em><\/p>\n

-…Da, NICIODAT\u0102<\/strong>! Crist a venit \u015fi vine, \u00eentr-una, cu IUBIREA<\/strong>…<\/em><\/p>\n

INCA<\/em><\/strong> \u00ee\u015fi str\u00e2mb\u0103, aproape insesizabil, buzele:<\/em><\/p>\n

-Da, am v\u0103zut…am fost de fa\u0163\u0103 c\u00e2nd un preot de-al vostru, \u201ePadre<\/strong> Valverde<\/strong>\u201d, \u00eel numeau spaniolii, \u00eentre ei… – …a instigat la asasinarea lui Sapa Inca-Atahualpa<\/strong>…<\/em><\/p>\n

M\u0103 \u00eenfl\u0103c\u0103rai, din nou:<\/em><\/p>\n

-Acela nu era preotul <\/strong>Lui Crist…acela era du\u015fmanul<\/strong> Lui Crist!<\/em><\/p>\n

INCA <\/em><\/strong>d\u0103du din m\u00e2n\u0103 a lehamite:<\/em><\/p>\n

-Altceva \u00ee\u0163i ceream eu: nu s\u0103 m\u0103 ucizi, de-adev\u0103ratelea, cu sabia sau cu archebuza…ci s\u0103 te prefaci <\/strong>c\u0103 vrei s\u0103 \u00eenfigi \u00een mine sabia sau c\u0103 vrei s\u0103 tragi \u00een mine, cu fulgerul archebuzei…vrei s\u0103 \u00eencerci?<\/em><\/p>\n

Am \u015fov\u0103it: ce voia de la mine, \u00een definitiv, acest indian? Ce teatru ieftin introducea el, \u00een imensa tragedie a neamului s\u0103u?<\/em><\/p>\n

-Te rog s\u0103 \u00eencerci a-mi face pe plac… \u2013 vocea lui INCA<\/strong> era, cu adev\u0103rat, rug\u0103toare \u015fi, totodat\u0103, ner\u0103bd\u0103toare.<\/em><\/p>\n

Mda…hai s\u0103 \u00eencerc s\u0103-i fac pe plac…ce r\u0103u poate ie\u015fi, din asta? \u015ei dac\u0103 strig\u0103 c\u0103 vreau s\u0103-l ucid, b\u0103\u015ftina\u015fii nu vor afla asupra mea, vreo arm\u0103, alta dec\u00e2t…sf\u00e2ntul rozariu<\/strong>!<\/em><\/p>\n

\u00cen clipa \u00een care f\u0103cui gestul de a repezi pumnul meu (chipurile, \u00eenarmat cu sabie…), spre pieptul lui INCA<\/strong>…INCA<\/strong> nu mai era! Nic\u0103ieri! <\/em><\/p>\n

Doamne, ce vraj\u0103-i asta…?!<\/em><\/p>\n

Deasupra mea, pe craca unui manglier, un papagal, orbitor de pestri\u0163, striga, \u00eentr-una, pi\u0163ig\u0103iat \u015fi asurzitor:<\/em><\/p>\n

-N-ai nimerit! N-ai nimerit! N-ai nimerit!…<\/em><\/p>\n

M\u0103 uitai, jur-\u00eemprejur…nimeni…niciun INCA<\/strong>! Oamenii, \u00een dep\u0103rt\u0103ri, \u00ee\u015fi vedeau de treburile lor, de parc\u0103, pe P\u0103m\u00e2nt, n-ar fi existat, vreodat\u0103, un str\u0103in, venit din ad\u00e2ncul misterului C\u0103ii junglei \u2013 ori, m\u0103car, \u015feful lor…\u201dcacique<\/strong>\u201d…<\/em><\/p>\n

Deodat\u0103, cineva m\u0103 b\u0103tu pe um\u0103r: era…INCA<\/strong>!<\/em><\/p>\n

-Unde te-ai ascuns, m\u0103rite INCA<\/strong>? \u2013 \u00eentrebai eu, aproape speriat.<\/em><\/p>\n

-Nic\u0103ieri, am fost cu tine, mereu…eu \u015fi cei ca mine NU SE ASCUND, NICIODAT\u0102! S\u0103 \u015ftii asta, bine de tot! …Dar, oare, tu, ca preot al Cristului vostru, nu \u015ftii c\u00e2nd Crist, pe un Munte, S-A SCHIMBAT, BRUSC, LA FA\u0162\u0102…? Vezi? De aia n-o s\u0103 fi\u0163i voi \u00eenving\u0103tori adev\u0103ra\u0163i, \u00een lumea asta: nu crede\u0163i \u00een nimic…nu v\u0103 cunoa\u015fte\u0163i nici m\u0103car CARTEA! – …nici m\u0103car preo\u0163ii vo\u015ftri nu sunt contopi\u0163i cu zeul lor suprem!<\/em><\/p>\n

T\u0103ceam, ru\u015finat.<\/em><\/p>\n

-Hai, \u00eencearc\u0103, acum, s\u0103 tragi, cu archebuza, \u00een mine! \u2013 m\u0103 \u00eendemn\u0103 ciudatul INCA<\/strong>.<\/em><\/p>\n

Ru\u015finat \u015fi g\u00e2nditor, scuturai din cap…NU<\/strong>!<\/em><\/p>\n

-Hai, nu te ru\u015fina…tu e\u015fti un slujitor bun al\u00a0 Cristului vostru…, dar nu \u0163i-a intrat zeul \u00een fiin\u0163\u0103, p\u00e2n\u0103 la a te \u00eenlocui<\/strong>…nu e\u015fti destul de smerit…mai ai de lucru, cu Spiritul t\u0103u… \u2013 \u015fi INCA<\/strong> se \u00eentrist\u0103 de triste\u0163ea mea sincer\u0103…<\/em><\/p>\n

\u00cemi d\u0103dui seama c\u0103 bl\u00e2ndul uria\u015f nu gre\u015fea prea mult…\u015fi, ca s\u0103-l \u00eempac, \u00eencercai s\u0103 schi\u0163ez mi\u015fcarea ochirii \u015fi tragerii cu archebuza…\u015fi, \u00een aceea\u015fi clip\u0103, INCA<\/strong> disp\u0103ru…dar peste mine se repezi…nimeri, n\u0103v\u0103li, dintr-odat\u0103, o umbr\u0103 imens\u0103, cu ni\u015fte gheare ascu\u0163ite,\u00a0 care-mi zg\u00e2riau chipul \u015fi-mi opreau, \u00eemi g\u00e2tuiau suflarea: era un JAGUAR IMENS<\/strong>!<\/em><\/p>\n

…Nu apucai s\u0103 strig, din instinctul de supravie\u0163uire…c\u0103, din nou, JAGUARUL SACRU<\/strong> disp\u0103ru…\u015fi, ridic\u00e2ndu-m\u0103 din praful de sub manglier, b\u0103t\u00e2ndu-m\u0103 pe um\u0103r, \u00eemi r\u00e2se, la ureche, vesel, INCA<\/strong>:<\/em><\/p>\n

-Vezi? De aia a sc\u0103pat a\u015fezarea noastr\u0103, de crima voastr\u0103! Pentru c\u0103 noi cunoa\u015ftem \u015fi SCHIMBAREA LA FA\u0162\u0102, \u015fi CALVARUL SF\u00c2\u015eIETOR DE FIIN\u0162\u0102 TRUPEASC\u0102…dar \u015fi \u00ceNVIEREA, ca identificare cu Tat\u0103l-Zeilor, Tat\u0103l-Jaguar…\u015fi NEMURIREA, prin aceast\u0103 identificare<\/strong>…Nu era nevoie s\u0103 ne m\u0103cel\u0103reasc\u0103, pentru ceva ce \u015ftiam mult mai bine \u015fi mai solid dec\u00e2t ei! De aceea, Credin\u0163a noastr\u0103 va preface \u00een pulbere crima lor…oribil\u0103!<\/strong><\/em><\/p>\n

Nedumerit, \u00eentrebai, cu vocea, \u00eenc\u0103, sugrumat\u0103 de c\u00e2tumai…\u201dJaguaroiul<\/strong>\u201d (…ierta\u0163i, v\u0103 rog, cuv\u00e2ntul meu cel prost…!):<\/em><\/p>\n

-Adic\u0103? Ce le-a\u0163i f\u0103cut, voi, solda\u0163ilor-m\u0103celari, de v-au l\u0103sat \u00een pace?<\/em><\/p>\n

INCA <\/em><\/strong>r\u00e2se…dar, de data asta, cumplit de amar:<\/em><\/p>\n

-Dac\u0103 nu eram eu, cu Credin\u0163a Absolut\u0103 (…cum zice Crist al vostru? \u2013 \u201eDac\u0103 a\u0163i avea Credin\u0163\u0103 c\u00e2t bobul de mu\u015ftar, a\u0163i zice muntelui de colo s\u0103 sar\u0103 \u00een ap\u0103, \u015fi muntele ar s\u0103ri \u00een ap\u0103…<\/strong>\u201d \u2013 nu?), bie\u0163ii \u0163\u0103rani, din satul \u0103sta, ar fi fost m\u0103cel\u0103ri\u0163i, ca \u015fi ceilal\u0163i, din celelalte sate, dimprejur…Da-da…Norocul lor c\u0103 \u201e\u015feful<\/strong>\u201d…\u201dcacique<\/strong>\u201d…era INCA<\/strong>…era Credin\u0163a Absolut\u0103<\/strong>! C\u00e2nd n\u0103v\u0103litorii asasini i-au str\u00e2ns pe supu\u015fii mei, s\u0103-i ard\u0103 de vii, \u00eentr-o cas\u0103, cea mai mare cas\u0103 a satului…\u00een casa mea…ca s\u0103-\u015fi cru\u0163e gloan\u0163ele archebuzelor…eu m-am identificat cu JAGUARUL SACRU, cu Zeul Suprem<\/strong>…\u015fi, cu viteza fulgerului, am \u015fi sf\u00e2\u015fiat vreo zece-doisprezece dintre doritorii de …\u201dfriptur\u0103 de oameni<\/strong>\u201d…apoi, c\u00e2nd un asasin \u015fi-a amintit de archebuz\u0103, \u015fi a vrut s\u0103 trag\u0103 \u00een Jaguar<\/strong>….hmmm…imediat, m-am \u015fi identificat cu Spiritul Fulgerului<\/strong> \u015fi m-am preschimbat \u00eentr-o VIESPE<\/strong>…\u015fi, c\u00e2nd i-am \u00eenfipt spaniolului acul drept \u00eentr-un ochi…archebuza lui s-a desc\u0103rcat \u00eentr-un camarad-m\u0103celar, amic, pesemne, de-al archebuzierului-m\u0103celar…\u015fi, uite-a\u015fa, cei ce erau prietenii \u00een\u0163epatului<\/strong>, cu\u00a0 cei care erau amicii \u00eempu\u015fcatului<\/strong>, s-au \u015fi \u00eenc\u0103ierat, \u00eentr-o clipit\u0103…\u015fi au uitat, cu totul, de bietele preg\u0103tite…\u201dfripturi umane<\/strong>\u201d…sunte\u0163i mult mai s\u0103lbatici dec\u00e2t noi…abia voi sunte\u0163i canibali<\/strong>…dar p\u00e2n\u0103 \u015fi canibalii au legile lor sacre, dup\u0103 care sacrific\u0103 un semen<\/strong>…ai vo\u015ftri nu-s umplu\u0163i dec\u00e2t de l\u0103comie \u015fi de cruzime<\/strong> absurd\u0103<\/strong>…Supu\u015fii mei au stat pe margini, pe toat\u0103 durata…\u201dspectacolului bestial<\/strong>\u201d…p\u00e2n\u0103 ce, din \u00eenc\u0103ierarea \u201econquistadorian\u0103<\/strong>\u201d, n-a mai suflat niciun m\u0103celar…z\u0103ceau pe jos, TO\u0162I<\/strong>, \u00een propriul lor s\u00e2nge, precum ni\u015fte bu\u015fteni…dar ce s\u0103 faci cu astfel de \u201ebu\u015fteni<\/strong>\u201d…\u00eempu\u0163i\u0163i de propriul lor s\u00e2nge? I-am \u00eengropat, la gr\u0103mad\u0103, acolo, departe, \u00een toiul beznelor junglei…\u00een locul unde noi \u00eengrop\u0103m, de obicei, animalele bolnave<\/strong>…dar nu cred c\u0103 animalele \u00eengropate acolo s\u0103 se fi sup\u0103rat, prea tare, pe gestul nostru…e drept, c\u0103 nu a fost vina niciunui animal, c\u0103 a dat boala peste el, s\u0103rmanul…\u00een schimb, bolnavii vo\u015ftri pu\u0163eau de vin\u0103 \u015fi de crim\u0103<\/strong>…Ei, acum e\u015fti mul\u0163umit? Ai aflat ce voiai? Vrei s\u0103 chemi, de departe, din Lima, al\u0163i conquistadori, s\u0103 ne …\u201epedepseasc\u0103<\/strong>\u201d?! Sper, preotule, c\u0103 ai \u00een\u0163eles destul, ca s\u0103 nu faci prostia asta. Cel pu\u0163in, nu cu \u201esatul<\/strong>\u201d, cu a\u015fezarea condus\u0103 de INCA Manco Uchu<\/strong>…<\/em><\/p>\n

…Mi-am plecat capul, cov\u00e2r\u015fit de vin\u0103 \u015fi de ru\u015fine nespus\u0103…\u201dpreluat\u0103<\/strong>\u201d, c\u00e2t, \u00eenc\u0103, m\u0103 mai sim\u0163eam \u201eom<\/strong>\u201d…apoi, i-am implorat lui INCA <\/strong>\u00eenalta <\/strong>cinste de a-i str\u00e2nge m\u00e2na…\u00cen sil\u0103, s-a \u00eenvoit,cu glasul – dar zic\u00e2nd a\u015fa:<\/em><\/p>\n

-Eh, s\u0103 zicem c\u0103 m\u0103 \u00eenvoiesc…dar, din pricina acestei str\u00e2ngeri de m\u00e2n\u0103, p\u00e2ng\u0103ritoare, pentru mine – va trebui s\u0103 fac post \u015fi rug\u0103ciune, c\u0103tre ZEUL SOARELUI, KUN-TIKI-VIRACOCCHA<\/strong>…un an \u00eentreg.<\/em><\/p>\n

Atunci, auzind acestea, am \u00eengenuncheat, p\u00e2n\u0103 la p\u0103m\u00e2nt, \u00een fa\u0163a lui INCA<\/strong>…<\/em><\/p>\n

C\u00e2nd m-am ridicat, INCA<\/strong>, fire\u015fte, nu mai era l\u00e2ng\u0103 mine… – …dar nici oamenii satului, pe care voiam s\u0103-i \u00eentreb despre \u015feful lor, nobilul prin\u0163…n-au mai binevoit s\u0103 vorbeasc\u0103 cu mine…deloc, despre nimic<\/strong>!<\/em><\/p>\n

\u015ei le-am dat dreptate: prea pu\u0163eam a \u201eBESTIE UMANOID\u0102\u201d…a \u201eBESTIE ANTROPOMORF\u0102\u201d…sau, cel pu\u0163in, a… \u201ecamarad\u201d de bestii…!\u201d<\/strong><\/em><\/p>\n

***<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0<\/strong><\/p>\n

\n
\n

[1]<\/a> – IN-F\u00d3LIO,<\/strong> adj. invar., (2<\/strong>) in-foliuri,<\/em> s. n. 1.<\/strong> Adj. invar. (Despre formatul unei c\u0103r\u021bi) \u00cen care coala de h\u00e2rtie este \u00eendoit\u0103 \u00een dou\u0103, form\u00e2nd patru pagini.<\/p>\n<\/div>\n

\n

[2]<\/a> – IN-QU\u00c1RTO,<\/strong> adj. invar., (2<\/strong>) in-quartouri,<\/em> s. n. 1.<\/strong> Adj. invar. (Despre formatul unei c\u0103r\u021bi sau al unei file dintr-o carte) \u00cen care coala de h\u00e2rtie imprimat\u0103 este \u00eendoit\u0103 \u00een patru, form\u00e2nd patru foi sau opt pagini.<\/p>\n<\/div>\n

\n

[3]<\/a> – MAH\u00d3N,<\/strong> mahoni,<\/em> s. m. Nume dat mai multor specii de arbori din regiunea tropical\u0103 a Americii, cu lemnul de culoare brun\u0103-ro\u0219iatic\u0103, foarte rezistent, folosit la confec\u021bionarea mobilei de lux.<\/p>\n<\/div>\n

\n

[4]<\/a>– TEC,<\/strong> teci,<\/em> s. m. Arbore exotic originar din sudul Asiei, \u00eenalt, cu frunze opuse, \u00eentregi \u0219i cu flori albe, al c\u0103rui lemn dens \u0219i rezistent este folosit mai ales \u00een construc\u021bii navale.<\/p>\n<\/div>\n

\n

[5]<\/a> –CALUMET-PIP\u0102<\/strong> \u2013 reprezint\u0103 Omul Primordial<\/strong>, \u00een picioare, \u00een Centrul Lumii, deci pe chiar Axul Lumii \u015fi f\u0103ptuind, prin intermediul rug\u0103ciunii, materializate prin fumul de tutun, care nu e altceva dec\u00e2t suflul, adic\u0103, Sufletul<\/strong> \u2013 unirea dintre puterile chtoniene \u015fi Zeul Suprem uranian, spre care se \u00eenal\u0163\u0103 ruga lui.<\/strong> CALUMETUL-PIP\u0102<\/strong> simbolizeaz\u0103, deci, for\u0163a \u015fi puterea acestui Om Primordial, microcosm, invulnerabil \u015fi nemuritor. Dup\u0103 alchimistul Geber, fumul simbolizeaz\u0103 sufletul desp\u0103r\u0163it de trup (cf. Geber \u2013 De Alchimia<\/em><\/strong>, 1529).<\/p>\n<\/div>\n

\n

[6]<\/a> –GARCILASO DE LA VEGA<\/strong>, \u201eINCA\u015eUL<\/em><\/strong>\u201d, s-a n\u0103scut ca Gomez Suarez de Figueroa, \u00een Cuzco, pe data de 12 aprilie 1539. Tat\u0103l s\u0103u a fost vestitul conquistador, c\u0103pitanul Sebastian Garcilaso de la Vega y Vargas. Mama sa a fost Isabel Suarez Chimpu Ocllo, nepoata inca\u015fului Huaina Capac \u015fi concubine c\u0103pitanului spaniol. Statutul s\u0103u de prin\u0163es\u0103 Inca \u015fi mam\u0103 a primului s\u0103u n\u0103scut nu l-a \u00eempiedicat pe Sebastian Garcilaso s\u0103 se c\u0103s\u0103toreasc\u0103, mai t\u00e2rziu, cu o femeie de familie bun\u0103 (dona Luisa Martel, care era\u00a0 cu doar patru ani mai mare dec\u00e2t Gomez) \u015fi s\u0103 o m\u0103rite pe Isabel cu un om de r\u00e2nd (Juan del Pedroche). Fiul lor a fost, a\u015fadar, primul metis peruvian<\/strong>, \u015fi ambele p\u0103r\u0163i ale familiei au avut grij\u0103 ca el s\u0103 ia contact cu tradi\u0163iile ambelor culturi. A \u00eenv\u0103\u0163at, mai \u00eent\u00e2i, dialectul Quechua \u015fi apoi spaniola, \u00eenainte de a se \u00eenscrie la cursurile elementare de latin\u0103, \u00een Cuzco.<\/p>\n

Jum\u0103tatea secolului al \u015faisprezecelea a constituit o perioad\u0103 dificil\u0103, plin\u0103 de rebeliuni \u015fi r\u0103zboaie civile, \u00een colonii, iar reputa\u0163ia lui Sebastian Garcilaso a fost p\u0103tat\u0103, \u00een mod repetat, de acuza\u0163ii de tr\u0103dare. Totu\u015fi, el \u015fi-a p\u0103strat averea \u015fi, prin testamentul pe care l-a l\u0103sat, \u00een 1559, a aranjat ca Gomez s\u0103 beneficieze de educa\u0163ie \u00een Spania.T\u00e2n\u0103rul metis a pornit pe mare \u00een 1560 \u015fi \u015fi-a cunoscut rudele paterne \u00een Andaluzia – \u015fi se pare c\u0103 a studiat latina, pentru o vreme, cu Pedro Sanchez de Herrera, \u00een Sevilia. P\u00e2n\u0103 \u00een 1563, \u00ee\u015fi asumase, deja, cu m\u0103ndrie, numele tat\u0103lui s\u0103u. De asemenea, a aflat, spre spaima sa, c\u0103 originea sa mixt\u0103, Inca, \u015fi provenien\u0163a din conquistadori, nu avea prea mare valoare, \u00een Peninsul\u0103. Garcilaso a mers, de mai multe ori, la Madrid, \u00eencerc\u0103nd s\u0103 ob\u0163in\u0103 reabilitarea reputa\u0163iei tat\u0103lui s\u0103u, dar s-a lovit de judec\u0103tori ostili \u015fi de urm\u0103rile nefaste ale ac\u0163iunilor tat\u0103lui s\u0103u, consemnate \u00een cronicile mai vechi, ale Indiilor. Scurta perioad\u0103 \u00een care a luptat, ca militar, \u00eempotriva rebelilor Morisco nu a ajutat cu nimic la \u00eembun\u0103t\u0103\u0163irea pozi\u0163iei lui Garcilaso. Dup\u0103 zece ani, fiind \u00een imposibilitate de a se \u00eentoarce \u00een Lumea Nou\u0103, din cauza dificult\u0103\u0163ilor financiare \u015fi politice, a mo\u015ftenit o mic\u0103 avere de pe urma unchiului patern.Totu\u015fi, la acea dat\u0103, din cauza represiunilor ce au urmat, dup\u0103 executarea lui Tupac Amaru, nu era recomandat, pentru cei din familia regal\u0103 Inca, s\u0103 mai r\u0103m\u00e2n\u0103 \u00een acea regiune. Garcilaso nu si-a mai rev\u0103zut, niciodat\u0103, p\u0103m\u00e2ntul natal.<\/p>\n

Dezam\u0103git de insuccesul s\u0103u, at\u00e2t la curte, c\u00e2t \u015fi \u00een cariera militar\u0103, Garcilaso s-a retras \u00een mijlocul familiei sale, \u00een satul Montilla, din Cordoba. Acolo s-a hot\u0103r\u00e2t s\u0103 se dedice studiului \u015fi scrisului, \u00eencurajat fiind, \u00een acest demers, de c\u0103tre un grup local de intelectuali \u015fi litera\u0163i. Operele sale publicate sunt Los dialogos de amor<\/em> (Madrid, 1590), La Florida del Inca<\/em> (1605) \u015fi Comentarios Reales de los Incas (<\/em>partea 1:1609; partea a 2-a, Historia General del Peru, <\/em>a fost publicat\u0103 postum, \u00een 1617<\/strong>). \u00cen plus, se pare c\u0103 Inca\u015ful a scris, \u00een timpul petrecut \u00een Spania, o serie de poeme, un jurnal \u015fi ni\u015fte manuscrise nepublicate, cum ar fi eseul s\u0103u genealogic: La descendencia de Garcia Perez de Vargas.<\/em><\/p>\n

Scrierile lui Garcilaso reprezint\u0103 o m\u0103rturie elocvent\u0103 a fr\u0103m\u00e2nt\u0103rilor intelectuale \u015fi emo\u0163ionale, cu care s-a confruntat acest\u00a0 hibrid unic al Lumilor Noi \u015fi Vechi. Prima sa \u201caventur\u0103 literar\u0103<\/em><\/strong>\u201d a reprezentat-o o traducere m\u0103iestrit\u0103 \u00een spaniol\u0103, a unei capodopere apar\u0163in\u00e2nd Rena\u015fterii italiene, neo-platonicele Dialoghi de amore<\/em>, ale lui Leon Hebreo. Prin opera sa, Garcilaso s-a afirmat ca un intelectual umanist European de cel mai \u00eenaltcalibru, dar, cu toate acestea, a subliniat originea sa metis\u0103, semn\u00e2ndu-se ca \u201eINGA<\/em><\/strong>\u201d, pe pagina de titlu. A atras, de asemenea, aten\u0163ia Inchizi\u0163iei, care cenzurase anumite pasaje ale Dialogurilor<\/em>, interzic\u00e2nd, mai apoi, tip\u0103rirea traducerilor sale \u00een spaniol\u0103. Garcilaso a fost influen\u0163at de admira\u0163ia sa pentru filozofia lui Judah Abarbanal, un evreu care \u00ee\u015fi proclama, cu m\u00e2drie, propria origine \u201cnes\u0103n\u0103toas\u0103<\/em><\/strong>\u201d, adopt\u00e2nd pseudonimul \u201eLeon Evreul<\/em><\/strong>\u201d.<\/p>\n

O dat\u0103 cu publicarea lucr\u0103rii Florida<\/em>, aten\u0163ia lui Garcilaso s-a \u00eendreptat, din nou, asupra Lumii Noi. Timp de c\u00e2\u0163iva ani, a colaborat cu Gonzalo Silvestre, un supravie\u0163uitor al expedi\u0163iilor lui Soto, \u00een zona ce reprezint\u0103, ast\u0103zi, sud-estul Statelor Unite, pentru a furniza o povestire epic\u0103 a acelor c\u0103l\u0103torii. \u00cen povestirea sa, Garcilaso a recurs la analogii clasice, descriindu-i pe conquistadori ca personaje eroice, iar pe Indieni ca pe p\u0103g\u00e2nii nobili<\/strong>, o analogie cu grecii \u015fi romanii. Aceast\u0103 perspectiv\u0103 istoriografic\u0103 a devenit \u015fi mai pregnant, \u00een ultima sa opera, monumentala istorie, \u00een dou\u0103 volume, a Peru-ului.<\/p>\n

Primul volum al acestei istorii vorbe\u015fte despre originea \u015fi ridicarea\/construirea\u00a0 imperiului Inca. \u00cen documentarea acestei lucr\u0103ri s-a folosit de m\u0103rturiile prietenilor s\u0103i nativi din Peru, precum \u015fi de propriile sale amintiri din copil\u0103rie, care abund\u0103 de pove\u015fti ale rudelor Inca. Din nou, impresia general, pe care o las\u0103 \u00eentreaga lucrare, este c\u0103 popula\u0163ia Inca a domnit cu \u00een\u0163elepciune, pe modelul clasic al Romei p\u0103g\u00e2ne. Singura lor gre\u015feal\u0103 adev\u0103rat\u0103 a fost reprezentat\u0103 de credin\u0163a naiv\u0103 \u00een idoli, Garcilaso pream\u0103rind \u00eencerc\u0103rile spaniolilor de a-i converti. Totu\u015fi, mesajul s\u0103u este clar: inca\u015fii erau un popor nobil, care merita s\u0103 fie tratat cu respect \u015fi care ar fi meritat, probabil, s\u0103 aib\u0103 un rol, \u00een guvernarea propriilor lor teritorii.<\/p>\n

Al doilea volum (al c\u0103rui titlu a fost schimbat, fapt ce a dus la specula\u0163ii, privind faptul c\u0103 e posibil ca originalul Comentarios Reales<\/em> s\u0103 fi ofensat, prin sugestia sa, referitoare la legitimitatea regalitatii Inca<\/strong>) continu\u0103 istoria peruvian\u0103, de la venirea spaniolilor, p\u00e2n\u0103 la sf\u00e2r\u015fitul secolului al 16-lea. Descrierea evenimentelor violente \u015fi s\u00e2ngeroase, de la \u00eenceputul coloniz\u0103rii Peru-ului, \u00een contrast cu ordinea din interiorul regimului Inca, creioneaz\u0103, f\u0103r\u0103 dubiu, ideea dezastrului pe care l-a reprezentat cucerirea spaniol\u0103, pentru acea zon\u0103. Garcilaso sugereaz\u0103 c\u0103 principala problem\u0103 ar fi constituit-o o serie de ne\u00een\u0163elegeri culturale: spaniolii erau lupt\u0103tori maniera\u0163i \u015fi cre\u015ftini pio\u015fi, dar faptul c\u0103 nu au \u00eenv\u0103\u0163at dialectul Quechua \u015fi au subestimat\/subevaluat cultura Inca a avut consecin\u0163e tragice.<\/p>\n

Garcilaso a afirmat, \u00een era Inchizi\u0163iei, a c\u0103r\u0163ilor interzise \u015fi a intoleran\u0163ei rasiale, c\u0103 aceste colonii spaniole ar fi avut nevoie de un nou regim, condus de oameni care s\u0103 \u00een\u0163eleag\u0103 tradi\u0163iile b\u0103\u015ftina\u015filor \u015fi, mai ales, s\u0103 cunoasc\u0103 ambele limbi \u2013 spaniola \u015fi dialectul Inca<\/strong>. Din p\u0103cate, aceast\u0103 idee revolu\u0163ionar\u0103\/progresist\u0103 (de\u015fi subiectiv\u0103) a fost ignorat\u0103 \u015fi toate copiile Istoriei Inca din Peru au fost confiscate, pe t\u0103cute, de oficialit\u0103\u0163ile regale, la \u00eenceputul r\u0103scoalei lui Tupac Amaru, din 1781<\/strong>. Numai dup\u0103 dob\u00e2ndirea independen\u0163ei coloniilor, \u00een secolul 19, a fost posibil\u0103, din nou, citirea liber\u0103 a acestei Istorii Inca<\/strong>.<\/p>\n

\u00cen ultimii s\u0103i ani, Garcilaso a devenit cleric de rang minor, \u015fi-a \u00eendeplinit \u00eendatoririle religioase \u015fi a avut grij\u0103 de un spital caritabil, fiind, de asemenea, tat\u0103l unui fiu ilegitim (Diego de Vargas). S-a ocupat \u015fi de afaceri, a \u00eencercat, \u00een continuare, s\u0103 capete recunoa\u015fterea cur\u0163ii regale, preocupat fiind, \u00een acela\u0219i timp, de publicarea operelor sale complete. Garcilaso a murit de moarte bun\u0103, dar dezam\u0103git, pe 23 aprilie 1616. A fost \u00eenmorm\u00e2ntat \u00een catedrala din Cordoba. Amintirea personalit\u0103\u021bii sale r\u0103m\u00e2ne un punct de reper, pentru m\u00e2ndria peruvian\u0103 \u015fi nativ-american\u0103 (cf. rarebooks.library.nd.edu<\/strong> – selections from the Library of Jos\u00e9 Durand<\/strong>,\u00a0 trad. din englez\u0103, de Patricia Oana Botez<\/strong>).<\/p>\n<\/div>\n

\n

[7]<\/a> -Avem de-a face cu o licen\u0163\u0103 scriitoriceasc\u0103: partea I a lucr\u0103rii Comentarios Reales de los Incas<\/em> a fost publicat\u0103 \u00een\u00a0 1609, iar nu \u00een 1601 \u2013 partea a II-a, Historia General del Peru, a fost publicat\u0103 \u00een 1617. <\/em>Dar este foarte posibil ca, ceea ce vedea abatele Bernardo, pe masa din chilia abatelui misiunii franciscane, s\u0103 fi fost manuscrisul<\/strong> p\u0103r\u0163ii \u00eent\u00e2i (poate \u015fi \u00eenceputul p\u0103r\u0163ii a II-a\u2026) \u2013 pentru c\u0103, pe pagin\u0103, erau nenum\u0103rate t\u0103ieturi \u015fi \u015fters\u0103turi\u2026<\/em> <\/em><\/p>\n<\/div>\n

\n

[8]<\/a> –MANTIE<\/strong> \u2013 face parte din atributele regale ale zeilor<\/strong>. C\u0103lug\u0103rul sau c\u0103lug\u0103ri\u0163a, atunci c\u00e2nd se retrag din lume, \u00eembr\u0103c\u00e2nd rasa \u015fi f\u0103c\u00e2nd leg\u0103m\u00e2ntul, se acoper\u0103 cu o mantie sau o cap\u0103. Acest gest simbolizeaz\u0103 retragerea \u00een sine \u015fi \u00eentru Dumnezeu<\/strong>, desp\u0103r\u0163irea corelativ\u0103 de lume \u015fi ispitele ei, p\u0103r\u0103sirea instinctelor materiale<\/strong>. \u00cembr\u0103carea MANTIEI <\/strong>\u00eenseamn\u0103 op\u0163iunea pentru \u00een\u0163elepciune<\/strong> (\u201emantia filosofului<\/em><\/strong>\u201d). A-\u0163i oferi MANTIA<\/strong>, \u00eenseamn\u0103 a te oferi pe tine \u00eensu\u0163i<\/strong>. Discipolul continu\u0103 tradi\u0163ia spiritual\u0103 primit\u0103 de la dasc\u0103lul s\u0103u \u015fi se bucur\u0103 de toate harurile acestuia.<\/p>\n<\/div>\n

\n

[9]<\/a> –CARTE<\/strong> \u2013 simbol al universului: \u201eUniversul este o imens\u0103 carte<\/em><\/strong>\u201d, scrie Mohyddin Ibn-Arabi. \u00cen centrul Paradisului este Pomul Vie\u0163ii: frunzele Pomului, \u00eentocmai caracterelor c\u0103r\u0163ii, reprezint\u0103 totalitatea fiin\u0163elor, dar \u015fi totalitatea legilor divine. Dac\u0103 universul este o CARTE<\/strong>, \u00eenseamn\u0103 c\u0103 aceast\u0103 CARTE<\/strong> reprezint\u0103 REVELA\u0162IA<\/strong> \u015fi, deci, prin extensie, manifestarea. \u201eLIBER MUNDI\u201d\/CARTEA LUMII<\/em><\/strong> este MESAJUL DIVIN<\/strong>, arhetipul fa\u0163\u0103 de care diferitele C\u0102R\u0162I<\/strong> revelate nu sunt dec\u00e2t ni\u015fte specific\u0103ri, ni\u015fte traduceri \u00een limbaj inteligibil. \u00cen anumite versiuni ale C\u0103ut\u0103rii Graalului, CARTEA <\/strong>mai este asimilat\u0103 \u015fi POTIRULUI<\/strong>. Aici, simbolismul e foarte limpede: c\u0103utarea Graalului este cea a CUV\u00c2NTULUI PIERDUT<\/strong>, a \u00ceN\u0162ELEPCIUNII<\/strong>, devenit\u0103 inaccesibil\u0103 oamenilor de r\u00e2nd. O carte \u00eenchis\u0103 semnific\u0103 materia virgin\u0103: dac\u0103 e deschis\u0103, pe cea fecundat\u0103. Dac\u0103 e \u00eenchis\u0103, CARTEA<\/strong> \u00ee\u015fi p\u0103streaz\u0103 taina. Odat\u0103 deschis\u0103, \u00ee\u015fi las\u0103 \u00een\u0163eles con\u0163inutul, de c\u0103tre cel care o prive\u015fte. Pentru alchimi\u015fti, OPERA <\/strong>este simbolic exprimat\u0103 printr-o CARTE<\/strong>, c\u00e2nd dechis\u0103, c\u00e2nd \u00eenchis\u0103, \u00een func\u0163ie de faptul c\u0103 ea (materia prim\u0103) a fost prelucrat\u0103, sau doar extras\u0103 din \u201emin\u0103<\/em><\/strong>\u201d.<\/p>\n<\/div>\n

\n

[10]<\/a> – MACHIAVELLI, NICCOLO<\/strong> (1469-1527) – scriitor, istoric si om politic florentin. Nascut la Florenta ca fiu al unui notar, Machiavelli nu putea accede la vreo functie publica in regimul republican de dupa 1494, astfel incat experienta pe care avea sa-si bazeze noua sa metoda politica o va datora unei slujbe retribuite la Cancelarie. Viata sa cuprinde trei perioade principale: (1) 1469-1498: anii copilariei si ai tineretii la Florenta, in timpul domniei lui Lorenzo de’ Medici, iar dupa expulzarea, in 1494, a fiului acestuia, Pierro de Medici, cei patru ani tulburi de guvernare republicana, dominata de calugarul dominican Girolamo Savonarola; (2) 1498-1512: implicarea activa in politica, in calitate de secretar al celei de-a doua Cancelarii si om de incredere al noului sef de stat permanent de dupa 1502, Pierro Soderini; in aceasta perioada a fost si secretar al Consiliul de razvoi al celor Zece, secretar al nou-infiintatului Consiliu al celor Noua al Militiei, la crearea careia contribuise substantial in 1506, si trimis guvernamental in aproximativ treizeci si cinci de misiuni, dintre care patru in Franta si Siena, doua la Cesare Borgia si una la imparatul Germaniei;(3) 1512-1527: pierderea slujbei si o scurta intemnitare dupa reintoarcerea Medicilor, si inceputul carierei literare, “c\u0103ci soarta m-a facut astfel, \u00eenc\u00e2t ne\u015ftiind s\u0103 discut nici despre me\u015fte\u015fugul m\u0103t\u0103sii, nici despre cel al l\u00e2nii, nici despre c\u0103\u015ftiguri \u015fi pierderi, trebuie s\u0103 discut despre politic\u0103\u201d<\/em><\/strong>. Incercarile de a castiga favoarea Medicilor prin lucrarea “Principele<\/em><\/strong>” s-au soldat, in 1520, cu insarcinarea primita de la cardinalul Giulio de Medici de a scrie o istorie a Florentei \u2013 Discursul, la moartea lui Lorenzo, duce de Urbino. Machiavelli moare la 21 iunie 1527, unsprezece zile dupa esecul de a obtine, dupa restaurarea guvernarii republicane, postul de odinioara de la Cancelarie.<\/p>\n

 <\/p>\n<\/div>\n

\n

[11]<\/a>–OMUL PRIMORDIAL ia na\u015ftere dintr-un ou<\/strong>, cum este cazul lui Prajapati, din Vede, sau al lui Pangu – primul om din mitul genezei vechilor chinezi<\/strong>. Mitologia egiptean\u0103 ni-l ofer\u0103 pe Nun, oul scos la suprafa\u0163\u0103 de valurile oceanului primordial. Din oul Nun va \u0163\u00e2\u015fni la via\u0163\u0103 zeul Hnum, care va da na\u015ftere, la r\u00e2ndul s\u0103u, la mai multe ou\u0103, din care vor ap\u0103rea zeii<\/strong>.<\/p>\n

6-ABATELE, SFREDELUL \u015eI GAURA<\/strong><\/p>\n

…\u00cen leg\u0103tur\u0103 cu fr\u0103m\u00e2nt\u0103rile abatelui abatelui Bernardo <\/strong>Gaizca Mendieta y Savayo\u00a0 y Alc\u00e0ntara<\/strong>, legate de afirma\u0163iile amare ale credinciosului prin\u0163 inca\u015f, MANCO UCHU<\/strong>, am aflat, \u00een lucrarea sa \u201e\u00cent\u00e2mpl\u0103ri ciudate, la r\u0103scrucea dintre lumi\u201d<\/em><\/strong>, una dintre ultimele convorbiri cu fratele Ambrosio, cel ce-i revelase \u015fi-i st\u00e2rnise dorul de a ajunge la \u201eR\u0103d\u0103cinile REALE ale Lumii<\/em><\/strong>\u201d. Era o discu\u0163ie purtat\u0103 cu mult \u00eenainte de a-l \u00eent\u00e2lni pe INCA Manco Uchu<\/strong>…o amintire r\u0103scolit\u0103 la b\u0103tr\u00e2ne\u0163e…: b\u0103nuim c\u0103 abatele era, totu\u015fi, deja, preg\u0103tit, \u00eentru Spirit, oarecum (pentru c\u0103 discutase, cu mul\u0163i ani \u00een urm\u0103, cu fratele Ambrosio, despre esen\u0163a lumii \u015fi despre pierderea esen\u0163elor umano-divine…) – atunci c\u00e2nd l-a \u00eent\u00e2lnit pe cel care balansa \u00eentre antropomorfism \u015fi polimorfism proteic, \u00eentre v\u0103zut \u015fi nev\u0103zut… – INCA Manco Uchu:<\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/em><\/strong><\/p>\n

\u201e…Era \u00een anul \u00een care fratele meu cel preaiubit, Ambrosio, se preg\u0103tea s\u0103 treac\u0103 la cele ve\u015fnice, definitiv…s\u0103 fi fost prin 1592…\u015fi, sc\u00e2rbit de mole\u015feala, tot mai mare, a Spiritului Uman Terestru, \u00eel \u00eent\u0103r\u00e2tai pe seninul meu frate, la o discu\u0163ie asupra cauzelor posibile, ale acestui fenomen, prin care, \u00eendep\u0103rt\u00e2ndu-se de sursa cosmic\u0103, sf\u00e2nt\u0103, a ac\u0163iunilor \u015fi g\u00e2ndirii sale, se \u00eendep\u0103rta, de fapt, de Sinele s\u0103u.<\/em><\/strong><\/p>\n

-Da, ai dreptate \u2013 \u00eemi zise, z\u0103c\u00e2nd cu fa\u0163a \u00een sus, cuprins parc\u0103 de sf\u00e2r\u015feal\u0103, fratele Ambrosio. Simt, pe zi ce trece, chiar dac\u0103 nu mai pot ie\u015fi \u00een lume, pe poarta m\u00e2n\u0103stirii \u2013 c\u0103 omul devine tot mai r\u0103u, tot mai apatic la frumos…tot mai bestie, gata s\u0103 sf\u00e2\u015fie \u015fi s\u0103 fac\u0103 nev\u0103zute (…adic\u0103, silindu-se s\u0103 se autoabsoarb\u0103 \u00eentru neant \u015fi s\u0103 le \u00eentoarc\u0103, din lumea de unde au venit) pe toate cele ale Binelui, Adev\u0103rului, Frumosului…Acel \u201ekalokagathya\u201d[1]<\/strong><\/a> al vechilor greci \u2013 li se pare, celor de azi, \u00een mod paradoxal! \u2013 \u201edep\u0103\u015fit\u201d! Mai ales \u201ealetheia\u201d[2]<\/strong><\/a>, ADEV\u0102RUL-CRIST! Omul de azi are impresia c\u0103, dac\u0103 ucide alte neamuri, \u00ee\u015fi va ridica neamul s\u0103u…sau, mai r\u0103u chiar, nici nu-i pas\u0103 c\u0103 ucide, c\u0103 distruge, ceea ce numai Dumnezeu poate face: VIA\u0162A, primul dar, f\u0103cut de Dumnezeu, OMULUI-ADAM (…ANDROGINUL!), \u00een Paradis! \u2013 …pentru ce distruge el Via\u0163a? \u2013 pur \u015fi simplu, pentru poftele \u015fi l\u0103comia sa!<\/em><\/strong><\/p>\n

F\u0103r\u0103 dragoste de Adev\u0103r, de Frumos \u015fi de Bine \u2013 omul este mult mai jos dec\u00e2t animalele, care au, ca instincte naturale, deci s\u0103n\u0103toase, m\u0103car Adev\u0103rul \u015fi Binele…poate c\u0103 \u015fi Frumosul, dar \u00een forme pe care omul \u00eenc\u0103 nu le pricepe, sau, deja! \u2013 nu le mai pricepe! Poate omul s\u0103 \u201edescopere\u201d (ceea ce Dumnezeu nu degeaba \u0163inuse acoperit…pentru c\u0103 Dumnezeu \u015ftie c\u00e2nd omul poate pricepe un anumit lucru, o anumit\u0103 stare…pentru a o folosi spre Bine, iar nu spre distrugere \u015fi, apoi, spre autodistrugere…sinucidere!)…poate s\u0103 se cread\u0103 omul \u201ede\u015fteptul de\u015ftep\u0163ilor\u201d…f\u0103r\u0103 Spirit, e mai s\u0103rac \u015fi nefericit dec\u00e2t cel mai \u00eencremenit \u015fi umil bolovan…ba, bolovanul e, \u00een interiorul lui, mult superior omului, prin forma perfect\u0103 de organizare …vezi miracolul cristalelor…!<\/em><\/strong><\/p>\n

-\u015ei, totu\u015fi, frate Ambrosio, care s\u0103 fie cauza acestui dezastru spiritual? De ce suntem tot mai s\u0103raci cu Spiritul, dar nu \u00een sensul umilin\u0163ei credincioase, ci \u00een sensul prostiei trufa\u015fe, umflate cu aer –\u00a0 \u015fi uciga\u015fe?<\/em><\/strong><\/p>\n

-Deh, frate abate…eu \u00ee\u0163i pot m\u0103rturisi doar ce simt eu: c\u00e2nd pun m\u00e2na pe ce oi pune-o, pe o can\u0103, pe o mas\u0103, pe o pan\u0103 de scris…simt c\u0103 se scurge o energie din mine, o tot mai mare cantitate de energie…\u015fi m\u0103 simt, din zi \u00een zi, tot mai s\u0103rac \u015fi mai prost: c\u00e2nd pun m\u00e2na pe can\u0103, de parc\u0103 a\u015f vrea s-o r\u0103pesc, s\u0103-i distrug libertatea…simt c\u0103 nu mai \u015ftiu ce voiam s\u0103 fac cu ea, s\u0103 pun \u00een ea…c\u00e2nd pun m\u00e2na pe mas\u0103, parc\u0103 tot cu l\u0103comie \u00een g\u00e2nd: \u201eASTA e a mea!\u201d, masa parc\u0103 se \u00eenmoaie…parc\u0103 nu mai vrea s\u0103 fie povar\u0103 celor patru picioare ce-o sus\u0163in, s\u0103 m\u0103 ajute s\u0103 pun ceva pe ea…iar eu simt c\u0103 m\u0103 pr\u0103v\u0103lesc \u00een gol…\u00eentr-un neant f\u0103r\u0103 \u00eentoarcere…iar c\u00e2nd pun, la fel de bestial \u00eeng\u00e2mfat, m\u00e2na pe pana de scris…simt c\u0103 nu aveam, de fapt, nimic de spus, nimic de scris…\u015etii, frate abate, c\u0103 lucrurile din jurul nostru sunt cu mult mai sfinte, mai \u00eendumnezeite dec\u00e2t noi? Poate le-a dat, suflet din sufletul lui, Me\u015fterul care le-a f\u0103urit, cioplit, \u015flefuit…dar eu cred c\u0103 tot Dumnezeu le-a \u00eencredin\u0163at misiunea de a-I p\u0103stra energia, dup\u0103 pilda talantului: cui are, i se mai d\u0103, cui nu vrea s\u0103 aib\u0103, i se ia…lucrurile au c\u0103p\u0103tat instinctul Binelui, ele simt c\u00e2nd se apropie omul cel hr\u0103p\u0103re\u0163 \u015fi \u201ebestial\u201d, \u015fi, dup\u0103 porunca Lui Dumnezeu, \u00eei absorb omului puterea, pe care omul nu \u015ftie s-o foloseasc\u0103 spre bine \u015fi credin\u0163\u0103…\u015fi I-o dau, \u00eenapoi, Lui Dumnezeu Atoatef\u0103c\u0103torul…<\/em><\/strong><\/p>\n

… Eu cugetai, oarecum nemul\u0163umit…\u015fi-i zisei fratelui Ambrosio:<\/em><\/strong><\/p>\n

-Poate c\u0103 ai dreptate…dar tot nu mi-ai r\u0103spuns deplin, \u00a0la neajunsul, la curiozitatea mea…<\/em><\/strong><\/p>\n

-Vezi, \u015fi tu e\u015fti lacom: vrei s\u0103 \u015ftii tainele lumii…dar numai pentru \u201eneajunsul\u201d T\u0102U…nu pentru binele ALTORA…al semenilor t\u0103i…al regnurilor din jurul t\u0103u, regnuri din care-\u0163i tragi originea…regnuri pe care Adam le-a \u00eenjosit, \u00een mod criminal…c\u00e2nd a c\u0103zut din Paradis, a tras dup\u0103 el toate cele curat nevinovate, adic\u0103, \u00een primul r\u00e2nd – CELELALTE REGNURI…- …pe care le obide\u015fte \u015fi le chinuie\u015fte \u015fi le os\u00e2nde\u015fte, dup\u0103 cheful \u015fi nebunia sa lacom\u0103… Deci, eu cred (\u015fi \u201epip\u0103i, acum, c\u00e2nd mai bine de trei sferturi din mine sunt \u201edincolo\u201d…) c\u0103 EGOISMUL, TRUFIA, L\u0102COMIA (…care, toate, din PROSTIE-ORBIREA Spiritului se trag!) \u2013 sunt cauzele \u201ec\u0103derii f\u0103r\u0103 de opreli\u015fte ori stavil\u0103\u201d…)! Dar, s\u0103 \u015ftii de la \u201ec\u0103l\u0103toritul\u201d de mine…spre cu totul alte z\u0103ri, dec\u00e2t cele de-aici: \u015fi tu ai o form\u0103 grav\u0103 de L\u0102COMIE, \u00een tine…<\/em><\/strong><\/p>\n

-Nu, frate \u015fi p\u0103rinte, ACUM doar le doresc l\u0103murite aceste taine, AICI, pentru tine \u015fi prin tine…dar de m\u0103 va \u00eentreba un alt fr\u0103m\u00e2ntat, ca mine, mai t\u00e2rziu, AICI ORI AIUREA, fii sigur c\u0103 nu-i voi r\u00e2nji (a r\u0103utate lacom\u0103 \u015fi egoist\u0103, de p\u00e2ntece satisf\u0103cut \u015fi \u00eenchis lumii…) \u2013 \u015fi nici nu-l voi p\u0103r\u0103si…<\/em><\/strong><\/p>\n

-A\u015fa s\u0103 fie! Amin! Cei vechi spuneau despre \u201eenergeia\u201d[3]<\/strong><\/a>, care \u00eensemna, la ei, \u201e<\/em><\/strong>activitate\u201d, \u201cputere de a ac\u0163iona\u201d, \u015fi eu \u00eel rela\u0163ionez cu sensul antic al cuv\u00e2ntului \u201caitheros\u201d (eter): Sufletul Lumii. Vezi tu, atunci c\u00e2nd simt absorb\u0163ia energiei, adic\u0103, a puterii de a folosi, spre ac\u0163iune generoas\u0103, cu scop, dumnezeiesc \u2013 simt \u00een mine c\u0103 un sfredel nev\u0103zut d\u0103 gaur\u0103 \u00een fiin\u0163a mea\u2026o gaur\u0103 care tot cre\u015fte, \u015fi cre\u015fte, \u015fi cre\u015fte\u2026ceas de ceas \u015fi zi de zi\u2026O GAUR\u0102 TOT MAI MARE, IMENS\u0102!… p\u00e2n\u0103 ajung s\u0103 m\u0103 simt GOL, GOL, GOL! – \u2026 \u015fi complet neajutorat \u015fi f\u0103r\u0103 vreo direc\u0163ie, ori noim\u0103, f\u0103r\u0103 vreun sens al existen\u0163ei\u2026gol, flutur\u00e2nd, inutil, sub toate v\u00e2ntoasele cele rele\u2026 – \u2026\u015fi \u201caitheros\u201d, Sufletul Lumii, iese, treptat, cu fiecare atitudine nedumnezeiasc\u0103 a mea \u2013 din mine. Numai atunci c\u00e2nd nu vreau, cu l\u0103comie, ceva de la lucrurile \u015fi vie\u0163uitoarele de primprejur, atunci c\u00e2nd, spre exemplu, m\u0103 rog, cuprins de flac\u0103ra Credin\u0163ei f\u0103r\u0103 de \u015ftirbire\u2026tot ce mi s-a absorbit, spre p\u0103strare a ceea ce nu este al meu, ci al Lui Dumnezeu \u2013 iar eu vreau s\u0103-I r\u0103pesc, mi\u015fele\u015fte, Lui Dumnezeu, precum, se spune despre Lucifer, Puterea \u015fi Coroana CREA\u0162IEI\u2026tot ce era gaur\u0103 \u00een Spiritul meu \u015fi \u00een \u201cenergeia\u201d mea \u2013 revine, umpl\u00e2ndu-m\u0103, din nou, cu noim\u0103, cu bl\u00e2nde\u0163e \u015fi senin\u2026\u015fi parc\u0103 aud spun\u00e2ndu-mi, \u00eentru Spiritul Deplinei \u00cen\u0163elegeri, al \u00cemp\u0103c\u0103rii Bethlehemice (\u2026acolo, Pe\u015ftera-Regnul Mineral,\u00a0 Ieslea-cu-F\u00e2n, care simbolizeaz\u0103 Regnul Vegetal, Turm\u0103-Bou-M\u0103gar, care simbolizeaz\u0103 Regnul Animal, P\u0103storii, care-s Icoane ale omului re-\u00eendumnezeit, Magii, care-s Icoana Omului Re-Cosmicizat, Vizionar-Supraom, prin \u00cen\u0103l\u0163imea \u00cen\u0163elegerii Spiritului\u2026\u015fi SC\u0102RILE DE \u00ceNGERI, Ierahiile Cere\u015fti-Dumnezeie\u015fti\u2026acolo, la Bethlehem, TOATE s-au \u00eemp\u0103cat \u00eentru TOTUL!) – \u2026cana, masa, pana de scris\u2026pomul, vi\u0163elul cel nevinovat \u015fi abia f\u0103tat spre lumina canonului acestei lumi s\u0103lbatice\u2026da, e mai s\u0103lbatic\u0103 \u015fi mai s\u0103rac\u0103 \u00eentru Spirit, cu c\u00e2t e mai umflat\u0103 de preten\u0163ii\u2026 – \u2026parc\u0103 le aud, pe toate acestea \u015fi pe multe altele, de care m-am atins, \u00een via\u0163a mea, cu g\u00e2nd lacom \u015fi egoist, \u00eenainte vreme: <\/em><\/strong>\u201cVezi \u015fi folose\u015fte TOTUL<\/strong>, folose\u015fte-\u0163i TOAT\u0102 PUTEREA DE AC\u0162IUNE<\/strong>, acum, \u00eentru \u00eenmul\u0163irea Binelui – a talantului ce \u0163i l-a \u00eemprumutat El\u2026nu te umfla \u00een pene\u2026.umile\u015fte-te, dac\u0103 vrei ca s\u0103-L po\u0163i vedea pe El, \u00eentru Revela\u0163ia Adev\u0103rului, Binelui \u015fi Frumosului<\/em>\u201d\u2026m\u0103 crezi nebun, dar, dintr-odat\u0103, Sfredelul ce mi-a f\u0103cut gaur\u0103 \u00een suflet \u015fi-n Spirit \u2013 dispare\u2026GAURA SFREDELULUI dispare: da\u2026e Sfredelul Dreptei M\u0103suri\u2026e Sfredelul, ca Paznic al Bun\u0103t\u0103\u0163ilor Lui Dumnezeu, h\u0103r\u0103zite, \u00eens\u0103, \u00ceNTREGII Crea\u0163ii, iar nu unui p\u0103duchios ca mine, cu sufletul chircit \u015fi plin de bezna \u201cbestiei\u201d\u2026SFREDELUL \u015eI GAURA dispar \u015fi-\u015fi ogoiesc lucrarea lor, \u00een slujba Lui Crist\u2026\u015fi mi se \u00eempline\u015fte fiin\u0163a, spre Viziunea Paradisului\u2026acum, c\u00e2nd zac aici, sunt mai dezlegat de l\u0103comiile mele, dec\u00e2t oric\u00e2nd\u2026\u015fi Paradisul \u00eemi trimite lumin\u0103, cu care s\u0103 vindec r\u0103nile g\u0103urii, r\u0103nile princare am vrut s\u0103-L fur pe Dumnezeu, de ale Sale\u2026de \u201cenergeia\u201d, de \u201caitheros\u201d-ul S\u0103u Creator \u015fi binef\u0103c\u0103tor\u2026<\/em><\/strong><\/p>\n

C\u0103zui pe g\u00e2nduri\u2026apoi \u00eel \u00eentrebai, iar\u0103\u015fi:<\/em><\/strong><\/p>\n

-Deci, s\u0103 stau, mereu, \u00een rug\u0103ciune\u2026<\/em><\/strong><\/p>\n

Ambrosio \u00ee\u015fi schimb\u0103, \u00een a\u015fternut, pozi\u0163ia trupului\u2026\u015fi-mi zise, c\u00e2nd se mistuir\u0103 durerile \u015fi i se luminar\u0103, iar\u0103\u015fi, ochii \u015fi fiin\u0163a:<\/em><\/strong><\/p>\n

-La tine, frate abate, e alta\u2026tu crezi c\u0103, dac\u0103 v\u00e2nturi lumea asta p\u0103c\u0103toas\u0103, trec\u00e2nd prin p\u0103m\u00e2ntul \u0103sta nesf\u00e2nt, p\u00e2n\u0103 faci brazde\u2026dac\u0103 treci peste m\u0103ri \u015fi \u0163\u0103ri\u2026vei dob\u00e2ndi Cunoa\u015ftere\u2026Am cunoscut un Orb din N\u0102SCARE, \u015fi paralitic\u2026\u015fi eu, care treierasem p\u0103m\u00e2nt \u015fi mare, m\u0103 duceam la EL, s\u0103 aflu Adev\u0103rul\u2026s\u0103-mi spun\u0103 ce VEDE\u2026pentru c\u0103 ADEV\u0102RUL n-ai s\u0103-l vezi merg\u00e2nd cu picioarele, cu ochii deschi\u015fi – DAR CU SUFLETUL \u015eI CUGETUL \u00ceNCHISE\u2026ci vei afla ADEV\u0102RUL concentr\u00e2ndu-te \u00een Sinele t\u0103u, \u00eenchiz\u00e2nd ochii, s\u0103 auzi, mai clar \u015fi mai deplin, C\u00c2NTECUL SINEI DUMNEZEIE\u015eTI\u2026Mai las\u0103 c\u0103l\u0103toriile cu piciorul, \u015fi roag\u0103-te, pentru omenire, pentru semenii t\u0103i, pentru coaserea, din nou, a P\u0103m\u00e2ntului cu Cerul \u015fi pentru transfigurararea, sublim\u0103, a\u00a0 Omului Singuratic – \u00een Omul Nesinguratic, ci DEPLIN\u2026ANDROGINUL\u2026<\/em><\/strong><\/p>\n

-Dar eu, cutreier\u00e2nd lumea pe jos, aflu durerile ei\u2026pentru ca s\u0103 \u015ftiu a i le alina\u2026aflu r\u0103nile Lui Crist, pe care \u00eencerc s\u0103 le lecuiesc\u2026<\/em><\/strong><\/p>\n

Ambrosio \u00ee\u015fi potoli tusea lui seac\u0103\u2026\u015fi gr\u0103i:<\/em><\/strong><\/p>\n

-De aici\u2026\u0163intuit \u00een pat, cum m\u0103 vezi\u2026aud toate durerile lumii\u2026v\u0103d toate r\u0103nile lumii\u2026\u015fi m\u0103 rog, de m\u0103 mir cum nu se-aprinde a\u015fternutul de sub mine\u2026m\u0103 rog tare\u2026\u015fi simt c\u0103, undeva, Gaura energetic\u0103 s-a \u00eenchis, Sfredelul a pierit, \u015fi semenul meu s-a vindecat. \u015ei dac\u0103 semenul meu s-a vindecat, \u00een Spirit, suflet \u015fi cuget \u2013 \u015fi Crist \u00ee\u015fi simte r\u0103nile alinate\u2026El pentru noi s-a r\u0103stignit\u2026pe noi nu ne va l\u0103sa, p\u00e2n\u0103 nu vom re-\u00eenv\u0103\u0163a s\u0103 ne vindec\u0103m r\u0103nile\u2026s\u0103 tr\u0103im \u00eentru lumina Spiritului, iar nu \u00eentru desf\u0103tarea p\u00e2ntecelui\u2026<\/em><\/strong><\/p>\n

\u2026M-am g\u00e2ndit \u015fi m\u0103 g\u00e2ndesc, de atunci, de c\u00e2nd fratele meu, bunul \u015fi \u00een\u0163eleptul \u015fi atoatesim\u0163itorul Ambrosio z\u0103cea, at\u00e2t de senin, at\u00e2t de \u00eemp\u0103cat, ca un adev\u0103rat \u00eemp\u0103rat, \u00eenconjurat de credincio\u015fii s\u0103i\u2026cana, masa, pana de scris\u2026pomul, vi\u0163elul abia f\u0103tat\u2026<\/em><\/strong><\/p>\n

Avea dreptate: dar p\u0103catul meu cel mare e c\u0103\u2026nu m\u0103 pot dezb\u0103ra de p\u0103cat. \u015ei azi, c\u0103l\u0103toresc\u2026mai pe-aproape de MINE, e drept\u2026<\/em><\/strong><\/p>\n

Ochii mei nu-s at\u00e2t de ageri ca ai fratelui Ambrosio: eu, ca \u015fi Toma, trebuie s\u0103 v\u0103d, ca s\u0103 cred \u015fi s\u0103 z\u0103resc (\u2026pip\u0103ind ca Orbul\u2026), \u00a0rana omului, semenului meu\u2026\u015fi, dac\u0103 pot, prin Harul \u015fi Iertarea Lui Crist\u2026 – s\u0103-l lecuiesc\u2026<\/em><\/strong><\/p>\n

Dar singur\u0103tatea\u2026da, singur cu Dumnezeu\u2026deci, at\u00e2t de vast \u00eenv\u0103luit de stele\u2026singur\u0103tatea mea, cu toat\u0103 vastitatea cosmosului, nu doar a P\u0103m\u00e2ntului\u2026este rug\u0103ciunea mea continu\u0103\u2026<\/em><\/strong><\/p>\n

\u015ei, cine \u015ftie, Crist \u00eemi va ierta zbuciumul f\u0103r\u0103 de rost al c\u0103l\u0103toriilor mele\u2026de fapt, nu chiar f\u0103r\u0103 rost: vezi, aici e bestialitatea mea de om c\u0103zut: c\u0103l\u0103toriile mele sunt spre Cunoa\u015fterea\u2026cu degetul pe rana Lui Crist\u2026!<\/em><\/strong><\/p>\n

Doamne, Isuse Cristoase, m\u00e2ntuie-m\u0103 de orbenie \u015fi de neputincioas\u0103 pip\u0103ire, \u015fi de uricioas\u0103 nelini\u015fte\u2026ajut\u0103-m\u0103 s\u0103 nu v\u0103d \u015fi s\u0103 cred\u2026s\u0103 nu v\u0103d, \u015fi s\u0103 vindec\u2026\u015fi s\u0103 m\u0103 vindec\u2026\u00eentru senin dumnezeiesc!<\/em><\/strong><\/p>\n

\u2026Ajut\u0103-mi mie, Doamne! – \u2026adic\u0103, ajut\u0103-i lui TOMA-CEL-MAI-CREDINCIOS!\u201d<\/em><\/strong><\/p>\n

***<\/p>\n

 <\/p>\n


\n<\/strong><\/p>\n

7-ABATELE \u015eI VISUL<\/strong><\/p>\n

…Dau o pagin\u0103 mai departe, la \u201e\u00cent\u00e2mpl\u0103rile ciudate, la r\u0103scrucea dintre lumi\u201d <\/em><\/strong>\u2013 \u015fi citesc o nota\u0163ie (unic\u0103, \u00een felul ei…) a abatelui Bernardo <\/strong>Gaizca Mendieta y Savayo\u00a0 y Alc\u00e0ntara<\/strong>:<\/p>\n

\u00a0<\/em><\/strong><\/p>\n

\u201e…Era la o noapte, dup\u0103 plecarea la ceruri a fratelui meu multiubit, Ambrosio, pe care-l sim\u0163isem, \u00een via\u0163a monahal\u0103, de la aba\u0163ia mea toledan\u0103, <\/em><\/strong>San Juan de los Reyes\u2026\u00eel sim\u0163isem ca pe p\u0103rintele \u015fi preceptorul, maestrul meu spiritual\u2026da, acum \u00eemi aduc aminte\u2026era iarn\u0103, la Toledo\u2026iarna anului 1592\u2026Trist, zdrobit de g\u00e2nduri \u015fi regrete (c\u0103 n-am apucat s\u0103 \u00eentreb mai multe, s\u0103 ispitesc mai ad\u00e2nci taine ale lumii\u2026), am a\u0163ipit\u2026nici nu \u015ftiu c\u00e2t\u2026o clip\u0103, un ceas\u2026<\/em><\/strong><\/p>\n

Am visat c\u0103 eram conquistador, c\u0103 aveam de cucerit, PE \u00ceN\u0102L\u0162IME, p\u0103m\u00e2nturi multe, lucruri \u015fi miracole f\u0103r\u0103 de num\u0103r, neimaginate vreodat\u0103, de vreun om\u2026<\/em><\/strong><\/p>\n

Visam c\u0103 m\u0103 reped, cu rasa franciscan\u0103 pe mine, ca o hlamid\u0103 grea, pe ni\u015fte trepte ale lumii\u2026lumea mea nu era alc\u0103tuit\u0103, ca de obicei, din mun\u0163i \u015fi v\u0103i, ci dintr-o cl\u0103dire labirintic\u0103, precum Turnul Babilonului\u2026\u015fi m\u0103 repezeam, cum v\u0103 spun, s\u0103 urc patru-cinci trepte dintr-odat\u0103\u2026g\u00e2f\u00e2iam cumplit, \u015ftiam c\u0103, din pricina focului negru al l\u0103comiei mele, f\u0103r\u0103 hodin\u0103, voi cr\u0103pa, voi face un infarct, ceva\u2026dar m\u0103 repezeam, ca o fiar\u0103, tot mai cumplit g\u00e2f\u00e2ind\u2026tot mai cumplit umplut de l\u0103comia Cunoa\u015fterii \u015fi jafului unor alte lumi, situate la \u00een\u0103l\u0163imi pe care nu aveam cum le b\u0103nu\u00ec, de la caturile, pe care le str\u0103b\u0103team, \u00een salturi de bestie fl\u0103m\u00e2nd\u0103\u2026<\/em><\/strong><\/p>\n

La un moment dat, sim\u0163ii c\u0103 m\u0103 duc\u2026.c\u0103 m\u0103 sting\u2026g\u00e2f\u00e2iala \u00eemi sf\u00e2\u015fia, \u00eemi sf\u00e2rteca pieptul\u2026sim\u0163eam c\u0103 am gura plin\u0103 de s\u00e2nge\u2026c\u00e2t al meu, c\u00e2t al unor victime nev\u0103zute, pe care le sf\u00e2rtecasem, \u00een n\u0103vala \u015fi goana mea, vertical\u0103\u2026<\/em><\/strong><\/p>\n

Se terminase cu mine, m\u0103 r\u0103pusese l\u0103comia, f\u0103r\u0103 sa\u0163, a Cunoa\u015fterii \u00een sus…\u00een sus, \u00eens\u0103, nu mai erau stele, ci erau numai nori de cenu\u015f\u0103, cenu\u015f\u0103 pe care, ca pe o lav\u0103, o azv\u00e2rleau propriii mei pl\u0103m\u00e2ni…orbeam \u015fi g\u00e2f\u00e2iam…\u015fi, deodat\u0103, c\u00e2nd am sim\u0163it c\u0103 Spiritul meu o ia, neab\u0103tut, pe o alt\u0103 cale dec\u00e2t cea a lavei \u015fi cenu\u015fii, z\u0103rii o platform\u0103. Nu cu ziduri \u00een jur \u2013 ci, pur \u015fi simplu, o St\u00e2nc\u0103 plat\u0103, c\u00e2t s\u0103-mi \u00eencap\u0103 g\u00e2f\u00e2iturile \u015fi s\u00e2ngele \u00een fl\u0103c\u0103ri…<\/em><\/strong><\/p>\n

Jur-\u00eemprejurul St\u00e2ncii \u2013 nimic! Nici un sprijin, nici un perete: o platform\u0103 suspendat\u0103…\u015fi at\u00e2t…o platform\u0103 provizorie, care se putea pr\u0103v\u0103li, \u00een h\u0103uri, \u00een orice clip\u0103…\u015fi o voce…o voce puternic\u0103…o voce bl\u00e2nd\u0103, aproape \u00eenduio\u015fat\u0103, ca de p\u0103rinte…poate vocea fratelui Ambrosio, de dincolo…\u00eemi strig\u0103, f\u0103r\u0103 s\u0103-l fac\u0103 vizibil \u015fi pe st\u0103p\u00e2nul ei.<\/em><\/strong><\/p>\n

-Frate abate, vezi ce \u00eenseamn\u0103 l\u0103comia? Bestialitatea? P\u00e2n\u0103 \u015fi \u00een Cunoa\u015ftere, ne azv\u00e2rlim precum fiarele \u00eenfometate, \u00eennebunite de nesa\u0163…\u015fi nu ne g\u00e2ndim! – o clip\u0103, m\u0103car, nu ne g\u00e2ndim…dac\u0103 prada cunoa\u015fterii, PRADA-TAIN\u0102, asupra c\u0103reia ne azv\u00e2rlim, s\u00e2ngero\u015fi, folose\u015fte cuiva, sau d\u0103r\u00e2m\u0103 lumi…aprinde p\u0103cate \u015fi pofte, noi \u015fi nemai\u00eencercate…Frate abate, frate abate…de mii de ori \u0163i-am zis, am gr\u0103it, cu r\u0103bdare, c\u0103tre tine: \u00eent\u00e2i discern\u0103m\u00e2ntul Binelui \u015fi R\u0103ului \u2013 \u015fi, abia dup\u0103 aceea, Cunoa\u015fterea…dar o Cunoa\u015ftere \u00een\u0163eleapt\u0103, treptat\u0103, bl\u00e2nd\u0103…nu una h\u0103mesit\u0103, cu bale de s\u00e2nge, scurg\u00e2ndu-se, gre\u0163os, pe la marginile gurii tale nes\u0103tule…Frate abate, frate abate…ast\u00e2mp\u0103r\u0103 \u015fi TU st\u0103p\u00e2ne\u015fte CUNOA\u015eTEREA \u015fi CONSECIN\u0162ELE EI…fii \u00een\u0163elept, nu fi lacom de \u015ftiin\u0163\u0103, poate inutil\u0103, poate periculoas\u0103…poate asasin\u0103…nu fi orgolios…nu fi orgolios…nu…<\/em><\/strong><\/p>\n

…\u015ei vocea se stingea…\u015fi st\u00e2nca se cl\u0103tina…eu, \u00eencet, \u00eemi reveneam, din durerile somnului…dar st\u00e2nca se cl\u0103tina tot mai tare, \u015fi aproape treaz fiind eu…\u015fi sim\u0163eam, \u00een n\u0103ri, tot mai insistent \u015fi tot mai puternic, PUTOAREA NEANTULUI…<\/em><\/strong><\/p>\n

…M\u0103 trezii de-a binelea…\u015fi c\u0103l\u0103toriile mele, \u00een sus \u015fi pe coclaurii platoului p\u0103m\u00e2ntesc, sc\u0103zur\u0103…se f\u0103cur\u0103 mai dulci \u015fi bl\u00e2nde, nu mai aveau iz de prad\u0103, pe care o \u00eenh\u0103\u0163am, egoist \u015fi orb, \u015fi o sf\u00e2rtecam…medita\u0163ia, imaginarea c\u0103l\u0103toriilor, discern\u0103m\u00e2ntul c\u0103l\u0103toriilor…crescur\u0103, crescur\u0103 tot mai mult. Mergeam numai acolo unde slabii ochi ai Spiritului meu nu aflaser\u0103 prea multe, despre ran\u0103 \u015fi despre strig\u0103tul de ajutor, ascultat, cu spaim\u0103 cutez\u0103toare, \u00een toate nop\u0163ile \u015fi zilele…\u00een fiecare ceas \u015fi clipire a genelor fiin\u0163ei mele, din na\u015ftere r\u0103stignit\u0103…f\u0103r\u0103 s\u0103 \u015ftie…f\u0103r\u0103 s\u0103 \u015ftie despre toate golgotele \u015fi cavourile \u00cenvierii Lumii…<\/em><\/strong><\/p>\n

…Mi-era team\u0103, de cel pe care-l iubisem cu mult mai mult dec\u00e2t pe mine: \u015ftiam c\u0103 fiin\u0163a mea este \u00een custodia lui cereasc\u0103.<\/em><\/strong><\/p>\n

…Abia de atunci am \u00eenceput s\u0103 v\u0103d Pomii \u00cenflori\u0163i \u015fi Gr\u0103dinile Marginilor de Lume…Gr\u0103dini cl\u0103dite, cu socoteal\u0103 \u015fi Mil\u0103\u00a0 Adev\u0103rat\u0103: DUP\u0102 Durere \u015fi \u00ceNAINTE de C\u00e2ntec<\/em><\/strong>\u201d.<\/p>\n

***<\/p>\n

\n
\n

[1]<\/a> – KALOKAGATH’IA<\/strong> s.f. 1.<\/strong> (Fil.) Idealul educativ, de om dezvoltat armonios. \u2666 Armonizare a Frumosului \u015fi Binelui \u015fi Adev\u0103rului, \u00een idealul perfec\u0163iunii. 2.<\/strong> Teorie estetic\u0103 potrivit c\u0103reia toate valorile superioare ale spiritului, inclusiv cele morale si ale cunoa\u015fterii, pot avea \u015fi valoare estetic\u0103 (din gr. kalokagathia<\/em>).<\/p>\n<\/div>\n

\n

[2]<\/a> – ALETHEIA<\/strong> (din greac\u0103 : “adev\u0103r”<\/strong><\/em>)<\/strong> – semnific\u0103 ansamblul de proceduri prin care este cuprins\u0103 conceptual \u015fi explicat\u0103 cauzal \u00eentreaga realitate, sau totalitatea metodelor prin care este descris\u0103 \u015fi motivat\u0103 existen\u0163a \u015fi particularit\u0103\u0163ile modale ale naturii.<\/p>\n<\/div>\n

\n

[3]<\/a> – Termenul de ENERGIE<\/strong> \u00eel folosim pentru etimologia sa: ENERGEIA<\/strong> = activitate, putere de a ac\u0163iona<\/strong> – \u015fi \u00eel rela\u0163ion\u0103m cu sensul antic al cuv\u00e2ntului AITHEROS (<\/strong>eter): sufletul lumii<\/strong>.<\/p>\n

 <\/p>\n

9-ABATELE, F\u00c2NT\u00c2NA-CU-AP\u0102-VIE – \u015eI INTRAREA<\/strong><\/p>\n

…Citez, tot din \u201eJurnalul unui<\/em><\/strong> abate ab\u0103tut de via\u0163\u0103<\/em><\/strong>\u201d (\u2026ultima scriere, postum descoperit\u0103, ca o c\u0103l\u0103uz\u0103, \u00eentr-un haos total, din podul aba\u0163ei San Juan de los Reyes<\/em><\/strong>, a nobilului \u015fi \u00eenalt-meditativului abate Bernardo <\/strong>Gaizca Mendieta y Savayo\u00a0 y Alc\u00e0ntara<\/strong>) – <\/strong>…citez, zic, un pasaj care ridic\u0103 multe \u00eentreb\u0103ri…cel pu\u0163in asupra diferen\u0163ei dintre Viziune<\/strong>, Vedenie, Ar\u0103tare<\/strong> \u015fi Visare<\/strong>:<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 <\/em><\/strong><\/p>\n

\u201e…M\u0103 aflam \u00een \u0162ara Chitailor, de mai bine de jum\u0103tate de an, la misiunea franciscan\u0103 din Shanghai. Discu\u0163iile cu John erau foarte instructive…dar voiam \u015fi altceva…mai \u201edeparte\u201d \u015fi mai \u201ede sus\u201d…<\/em><\/strong><\/p>\n

Cerui voie superiorului s\u0103 fac o c\u0103l\u0103torie mai lung\u0103, adic\u0103, mai exact, s\u0103 urc Mun\u0163ii \u00cemp\u0103duri\u0163i, din<\/em><\/strong>\u00a0 partea de nord a regiunii Wulingyuan din Provincia Hunan, Mun\u0163ii Tianzi (Fiul Cerului)[1]<\/strong><\/a><\/em><\/strong> …<\/em><\/strong><\/p>\n

…Se codi p\u0103rintele superior ce se codi…dar eu \u00eendeplinisem cam toate misiunile \u00eencredin\u0163ate, \u015fi m\u0103 dovedisem un demn urma\u015f al Celui Mai Bl\u00e2nd dintre Sfin\u0163i…A\u015fa c\u0103 p\u0103rintele superior se decise: \u00a0\u00eemi d\u0103du c\u0103l\u0103uz\u0103, pe un frate cam slab de \u00eenger, dar vorb\u0103re\u0163, nevoie mare! \u2013 ceea ce mie nu-mi pl\u0103cea nici c\u00e2t lepra…(…dup\u0103 o bucat\u0103 de drum, am trimis c\u0103l\u0103uza asta, \u00eenapoi, la m\u00e2n\u0103stire…c\u0103ci una e o C\u0102L\u0102UZ\u0102, \u015fi cu totul altceva, o…GAI\u0162\u0102!…nu mai puteam c\u0103l\u0103tori, de mult, dec\u00e2t singur: numai a\u015fa rodeau rod sf\u00e2nt C\u0103l\u0103toriile \u015fi C\u0103ut\u0103rile mele…) – … \u015fi i-am \u015fi spus asta p\u0103rintelui superior al misiunii. Oft\u0103…\u015fi m\u0103 l\u0103s\u0103 \u00een voia mea, p\u0103rintele (era b\u0103tr\u00e2n foarte \u015fi p\u0103\u0163it \u00eendestul, ca s\u0103 identifice, s\u0103 priceap\u0103 \u015fi s\u0103 respecte firea cea bun\u0103 a unora dintre\u00a0 oamenii lumii!), m\u0103 l\u0103s\u0103 (cu oarece triste\u0163e \u015fi \u00eengrijare…),\u00a0 \u00een ale mele, mai ales c\u0103-\u015fi d\u0103duse \u015fi singur seama, de cum intrasem pe poarta misiunii (f\u0103r\u0103 s\u0103 mai citeasc\u0103 recomand\u0103rile ierarhilor Ordinului meu…) c\u0103 avea de a face cu o fire ciudat\u0103, \u00eenclinat\u0103 spre vedenii…sau viziuni… \u015fi independent\u0103 de rigorile formale…<\/em><\/strong><\/p>\n

Str\u0103b\u0103tui c\u00e2mpii nesf\u00e2r\u015fite…\u00eenotai plin mla\u015ftinile rodnice ale orez\u0103riilor…oceane \u00eentregi de orez\u0103rii, apa verde-tulbure lucr\u00e2nd, secret, ascuns, \u00een ad\u00e2ncuri tulburi, pentru hr\u0103nirea \u015fi Ridicarea \u00een Tron \u00cemp\u0103r\u0103tesc \u2013 a BOBULUI-M\u0102RG\u0102RITAR SACRU…! – …\u00eencercai, f\u0103r\u0103 noim\u0103, s\u0103 m\u0103 oglindesc \u00een apa fluviilor tulburi, g\u0103lbui \u015fi, parc\u0103, \u00eembuibate de n\u0103moluri…str\u0103b\u0103tui, cu ochi plini de pl\u0103cere, la \u00eenceput, apoi, obosi\u0163i \u015fi leh\u0103meti\u0163i \u2013 sate mici, cu oameni nespus de cuviincio\u015fi, dar nu \u015ftiu c\u00e2t de one\u015fti, \u00een spatele ochilor lor oblici, aparent bl\u00e2nzi, \u00een realitate, cruzi… ochi oblici, sc\u00e2nteind exagerat de aten\u0163i (…c\u00e2t vicleni, c\u00e2t c\u00e2nt\u0103rind foloasele \u00eent\u00e2lnirilor, aparent \u00eent\u00e2mpl\u0103toare…) \u2013 …exagerat de aten\u0163i, zic, la orice mi\u015fcare ori sunet…mici temple cu acoperi\u015furi (sf\u00e2r\u015fite \u00eentr-un \u201e\u0163ugui\u201d…) \u2013 temple ca ni\u015fte p\u0103l\u0103rii suprapuse \u015fi, cu cele patru\u00a0 col\u0163uri, curbate mult \u00een sus, parc\u0103 \u00eencornorate (…li se zice \u201epagode\u201d)…apoi, m\u0103 \u00eenghesuii pe str\u0103zile cet\u0103\u0163ilor uria\u015fe, tulburi ca \u015fi apele lor de la c\u00e2mpie…m\u0103 \u00eenghesuii printre palate \u015fi tarabe, printre trufii \u00eenalte \u015fi, totu\u015fi, teribil de pitice…trufii c\u0103rate de umilin\u0163e (…umilin\u0163e de oameni trop\u0103ind, \u00eenh\u0103ma\u0163i la ric\u015fe[2]<\/strong><\/a>, \u00een care se purtau trufiile goale… – …bie\u0163i oameni s\u0103rmani \u015fi chinui\u0163i, ca pe Sf\u00e2nta Cruce, s\u0103rmani oameni, trop\u0103ind precum caii, cu picioarele lor pietrificate, tocite \u015fi \u015flefuite de drumuri…) \u2013 …se al\u0103turau, de MARILE TRUFII DE M\u0102TASE \u015eI AUR \u2013 …ei, perver\u015fi-CER\u015eETORII! – …care-\u0163i furau punga de la br\u00e2u, de cum te \u00eentorceai, dup\u0103 ce-i miluiai…, cet\u0103\u0163i care-mi produser\u0103 groaz\u0103, prin MUL\u0162IMEA CAPETELOR T\u0102IATE, DE OAMENI OS\u00c2NDI\u0162I…numai Dumnezeu \u015ftie dac\u0103 pentru vin\u0103, sau doar DIN TRUFIE AURIT\u0102… \u2013 …capete-ns\u00e2ngerate, cu ochii larg \u015fi tragic deschi\u015fi…capete-ns\u00e2ngerate, at\u00e2rnate pe la por\u0163i, pe la capete de poduri, ori de lampioane…furnicar de oameni cu ochi oblici \u015fi cu sufletul \u00eenc\u0103 \u015fi mai oblic…<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00cen sf\u00e2r\u015fit, \u00een zare, strigar\u0103, poruncitori, ADEV\u0102RA\u0162II \u00ceMP\u0102RA\u0162I, alba\u015ftri \u015fi sumbri, cu voci de dragoni uria\u015fi… \u2013 Mun\u0163ii…<\/em><\/strong><\/p>\n

Mun\u0163ii care nu acceptau t\u00e2rguieli, \u00een numele lui Buddha – sau os\u00e2ndiri f\u0103r\u0103 noim\u0103…<\/em><\/strong><\/p>\n

Mun\u0163ii sprijini\u0163i, direct, pe Capetele P\u0103m\u00e2ntului \u015fi \u0163in\u00e2nd, \u00een bra\u0163e –\u00a0 Cerul!<\/em><\/strong><\/p>\n

…Pe la mijlocul miracolului suitor al Muntelui Fiului Cerului, era o pagod\u0103 cu clopo\u0163ei (\u00eenchinat\u0103, fire\u015fte, memoriei fermierului<\/em><\/strong> Xiang Dakun \u015fi a revoltei sale absolute legitime \u2013 TIANZI\u2026<\/em><\/strong>). Rareori z\u0103ream, \u00een drumul meu, c\u00e2te un \u0163\u0103ran muntean, cu p\u0103l\u0103rie de paie \u015fi cu picioarele goale, c\u0103r\u00e2nd \u00een spinare, ca o furnic\u0103 harnic\u0103 \u015fi neobosit\u0103, c\u00e2te-o \u00eenc\u0103rc\u0103tur\u0103 de \u201eceva\u201d, pentru nevoile micii, dar at\u00e2t de curatei sale gospod\u0103rii (\u015fi pe din\u0103untru, \u015fi pe dinafar\u0103!), ca un Potir de Sf\u00e2nt\u0103 Liturghie…: ne \u00eenchinam ad\u00e2nc, \u00een semn de salut, unul c\u0103tre altul \u2013 \u0162\u0103ranul c\u0103tre C\u0103lug\u0103r, C\u0103lug\u0103rul c\u0103tre \u0162\u0103ran! – \u015fi, apoi, ne vedeam \u00een continuare, fiecare, de drum \u015fi de treburile ori necazurile noastre…<\/em><\/strong><\/p>\n

…Era aproape amiaza. Soarele sl\u0103vea Lumina (ca un veritabil Fiu al Cerului!) \u015fi Pacea (ca un veritabil urma\u015f al Fermierului<\/em><\/strong> Xiang Dakun, care se r\u0103zvr\u0103tise tocmai contra Lipsei de ARMONIE, din \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ie!)<\/em><\/strong>, cu razele sale \u00een\u0163elepte \u015fi neab\u0103tute din locul Razelor-Strune de August\u0103 LIR\u0102.<\/em><\/strong><\/p>\n

…La mic\u0103 distan\u0163\u0103 de mine, sub trei brazi singuratici, se ivi o F\u00c2NT\u00c2N\u0102, s\u0103pat\u0103 , pas\u0103mite, de un suflet bun, care aflase Izvorul. Poate chiar de legendarul Fermier…poate chiar de FIUL CERULUI!<\/em><\/strong><\/p>\n

Scosei ap\u0103 s\u0103 beau…am b\u0103ut MIR…\u015fi sim\u0163ii, am intuit, cu toat\u0103 fiin\u0163a mea, c\u0103 am dat de APA VIE!<\/em><\/strong><\/p>\n

Jur-prejur crescur\u0103 FLORI PARADISIACE!<\/em><\/strong><\/p>\n

Subit, ochii mei p\u0103trunser\u0103 printre RAZELE SOARELUI, str\u0103b\u0103tu printre \u015fi mai falnicele \u015fi misticele RAZE ALE \u00ceNTUNERICULUI…\u015fi v\u0103zu at\u00e2t de ad\u00e2nc \u00een ceruri…\u00eenc\u00e2t nu doar c\u0103 auzeam f\u00e2lf\u00e2itul \u00cengerilor, Arhanghelilor, Heruvilor, Serafilor…ci le vedeam \u015fi fulgerele privirilor lor, sfinte \u015fi \u00een\u0163elept-\u00eendrum\u0103toare…Tronurile (Spiritele Voin\u0163ei), Domniile (Spiritele \u00cen\u0163elepciunii), Puterile (Spiritele Mi\u015fc\u0103rii), St\u0103p\u00e2nirile (Spiritele Formei), \u00cenceputurile (Spiritele Personalit\u0103\u0163ii) \u2013 intuiam, dar \u015fi sim\u0163eam, printr-o facultate dob\u00e2ndit\u0103, superioar\u0103… –\u00a0 …da, intuiam \u015fi sim\u0163eam \u00eenalt-spiritual, totodat\u0103, cum toate aceste, de nenum\u0103rat, O\u015eTI DE SPIRITE DUMNEZEIE\u015eTI –\u00a0 \u00eemi pl\u0103m\u0103desc, degrab\u0103 \u015fi f\u0103r\u0103 niciun gre\u015f ori \u015fov\u0103ial\u0103 – …\u00eenafar\u0103 de sim\u0163urile mele cele grosolane, ale cojii corporale… – …\u00eemi pl\u0103m\u0103deau O NOU\u0102 FIIN\u0162\u0102…FRUMOAS\u0102 \u015eI NEMURITOARE…<\/em><\/strong><\/p>\n

Deodat\u0103, sim\u0163ii nu un \u201eMINE\u201d, ci am sim\u0163it \u00ceNS\u0102\u015eI \u00ceNTEMEIEREA SFINTEI TREIMI…ca o explozie a mii \u015fi mii de stele, a mii \u015fi mii de comete…dincolo de care era EL…UNICUL…\u00eentru care eu adoram…cuprins de extaz…FIIN\u0162AREA SUPREM\u0102, dinafar\u0103 de ori\u015fice fiin\u0163\u0103…<\/em><\/strong><\/p>\n

…M\u0103 sim\u0163eam nu eu, ci \u00eens\u0103\u015fi \u00ceNTEMEIEREA SUBLIM\u0102…umplut de Lumin\u0103 \u015fi de Curajul Str\u0103baterii Crea\u0163iei…de parc\u0103 eram o COF\u0102 A ZEILOR, zv\u00e2rlit\u0103 \u00een dulce pr\u0103duire, F\u00c2NT\u00c2NII-CU-AP\u0102-VIE …de parc\u0103 eram chiar OCHIUL LUI CRIST!<\/em><\/strong><\/p>\n

Nu mai existau Cer \u015fi P\u0103m\u00e2nt…nici \u201eeu\u201d ori \u201dtu\u201d…ori \u201eel\u201d…nu…ci doar Vocea Lui Crist-Dumnezeu, care poruncea, \u00eentru SUPERBA CREA\u0162IE – \u00a0FORMA SPIRITUAL\u0102, dinafara dualit\u0103\u0163ii \u00ceN\u0102UNTRU-\u00ceNAFAR\u0102, PLIN-GOL…EU \u015eI ALTUL… Eram (\u00eenalt peste orice \u00een\u0103l\u0163ime \u00a0– \u015fi puternic, dincolo de ori\u015fice \u00eencercare a Puterii!) – …eram, pentru ve\u015fnicie \u015fi \u00eenchinat, smerit, Ideii Orbitoare a NEMURIRII! \u2013 era \u00ceNS\u0102\u015eI SUBLIMITATEA! – \u00eentru Dumnezeu!<\/em><\/strong><\/p>\n

…Clopo\u0163eii pagodei sunar\u0103, zglobii \u015fi at\u00e2t de curat – sunar\u0103 \u00een v\u00e2nt, s\u0103 avertizeze asupra FIAREI \u00ceMBL\u00c2NZITE A TIMPULUI…<\/em><\/strong><\/p>\n

…Tot ce adunasem, ca Nou\u0103 Fiin\u0163\u0103, nesupus\u0103 Vremii \u015fi Spa\u0163iului…se destr\u0103m\u0103, parc\u0103, \u00eentr-un LAC ETERN AL SUNETULUI PRIMORDIAL.. PARASHABDA…<\/em><\/strong><\/p>\n

Din ad\u00e2ncul F\u00e2nt\u00e2nii-cu-Ap\u0103-Vie auzii, \u00eens\u0103, un glas:<\/em><\/strong><\/p>\n

-Totul se continu\u0103, peste \u015ftirea ta, peste voia ta…e\u015fti luminat cu chibzuin\u0163\u0103 ultim\u0103, \u00eentru TRIUMFUL LUMINII! Mai vino…ca s\u0103 vii mereu…mai dispari, ca s\u0103 apari, pentru SF\u00c2NTA VECIE!<\/em><\/strong><\/p>\n

…Fra\u0163ii din Shanghai, la care m-am \u00eentors, peste o vreme, s\u0103-mi iau r\u0103mas bun (ca \u015fi britanicul meu frate \u00eentru Spirit…) \u2013 nu se mai mirau, de nimic, de mult…Eu nu existam, pentru ei, dec\u00e2t ca un curent de v\u00e2ntoas\u0103, a Plec\u0103rii ori a Venirii…<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00centr-o clipire de g\u00e2nd, ca \u015fi cum a\u015f fi avut \u201ecizmele fermecate\u201d, prin care puteam str\u0103bate mii \u015fi milioane de po\u015fte \u2013 \u00eentr-o clipit\u0103…ajungeam unde voiam…\u015fi disp\u0103ream, de unde voiam…\u00eentrup\u00e2ndu-m\u0103 \u00eentr-un cu totul alt spa\u0163iu, pe care capriciul meu, Curiozitatea mea – \u00eel visa (…poate chiar \u015fi \u00een alte constela\u0163ii!) – …\u015fi \u00een orice vremuri g\u00e2ndeam, visam, ori doar voiam…!<\/em><\/strong><\/p>\n

*<\/p>\n

…C\u00e2nd m-am \u00eentors, \u00eens\u0103, prin vara lui 1592, la Toledo (…din \u0162ara Chitailor, \u00een Spania \u2013 abia o clipit\u0103!), \u00een aba\u0163ia mea, fratele portar nu voia s\u0103-mi mai dea drumul:<\/em><\/strong><\/p>\n

-De ce nu-mi deschizi? \u2013 \u00eentrebai eu, cu glas de tunet. Nu-\u0163i mai recuno\u015fti superiorul?Orbule!<\/em><\/strong><\/p>\n

Portarul avea palmele peste ochi…dar strig\u0103, \u00eensp\u0103im\u00e2ntat:<\/em><\/strong><\/p>\n

-Nu te v\u0103d! DE UNDE AT\u00c2TA LUMIN\u0102? Nu te pot auzi, dec\u00e2t ca un ecou al Vocii Lui Crist, din ceruri! De unde s\u0103 \u015ftiu eu c\u0103 tu e\u015fti superiorul nostru…? Tu e\u015fti…<\/em><\/strong><\/p>\n

-…un Vestitor…asta sunt…un Fiu al Amurgului… \u2013 \u00eei l\u0103murii eu spaimele. A\u015fa c\u0103, unui \u00cenger, chiar dac\u0103 nu \u015fi abatelui acestei m\u00e2n\u0103stiri, trebuie s\u0103-i dai drumul…s\u0103 intre \u00eentru Veselirea \u015fi Binele \u015fi ARMONIA SUPREM\u0102 a aba\u0163iei tale!<\/em><\/strong><\/p>\n

-Nnnu…\u015ftiu… \u2013 suspin\u0103 fratele portar…<\/em><\/strong><\/p>\n

-Ba s\u0103 \u015ftii: de aceea m-am \u00eentors, ca, \u015fi voi s\u0103 afla\u0163i c\u0103 F\u00c2NT\u00c2NA-CU-AP\u0102-VIE \u015fi CRIST-M\u00c2NTUITORUL \u2013 exist\u0103 \u015fi lucreaz\u0103 \u00een fiin\u0163a \u015fi-n Spiritul vostru, mai cu seam\u0103! Eu am venit \u015fi, astfel, sunt p\u00e2r\u00e2\u015ful, eu \u015fi p\u00e2r\u00e2tul, eu sunt, mai cu seam\u0103, Martorul! <<CAUT\u0102, \u015eI VEI AFLA, BATE \u015eI \u0162I SE VA DESCHIDE!>> – gr\u0103i Crist-R\u0103stignitul pe Crucea Cosmic\u0103 a AFL\u0102RII! Deci: DESCHIDE, Omule, CA S\u0102 AFLI!<\/em><\/strong><\/p>\n

…\u015ei, cu mare cutremur \u015fi sp\u0103im\u00e2ntate \u00eentreb\u0103ri – \u00een acel an, 1592, intrai \u00een aba\u0163ia mea…st\u00e2rnind mari \u015fov\u0103ieli asupra problemei Identit\u0103\u0163ii Fiin\u0163ei!<\/em><\/strong><\/p>\n

…A\u015fa p\u0103\u0163e\u015fti c\u00e2nd \u201econvorbe\u015fti\u201d, EXCLUSIV \u015eI APOTEOTIC, la \u00ceN\u0102L\u0162IMI AME\u0162ITOARE (adic\u0103: \u201e\u00ceNSP\u0102IM\u00c2NT\u0102TOARE\u201d, pentru ori\u015ficare om obi\u015fnuit!) – cu Spiritul Lumii…<\/em><\/strong><\/p>\n

…Dar, b\u0103ga\u0163i de seam\u0103, v\u0103 repet: aceast\u0103 \u00eenalt\u0103 facultate, a str\u0103baterii, ca raza de lumin\u0103, a Spa\u0163iului \u015fi Timpului \u2013 MODIFIC\u0102 (din temelii!) \u015eI CHIP, \u015eI SPIRIT, \u015eI FIIN\u0162\u0102!<\/em><\/strong><\/p>\n

Cine \u00eendr\u0103zne\u015fte s\u0103-\u015fi asume acest permanent zbucium proteic al comodei sale f\u0103pturi…? Pu\u0163ini…\u015fi, se zice: <<\u00een niciun caz, nu cei mai zdraveni la cap…!>>\u201d<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 ***<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0<\/strong><\/p>\n

(din vol. al II-lea: \u201cNoile n\u0103luciri ale abatelui Bernardo\u201d<\/em><\/strong>, de Adrian Botez<\/strong>)<\/p>\n<\/div>\n

\n
\n

[1]<\/a> – Tianzi \u00eenseamn\u0103 \u00abFIUL CERULUI<\/em><\/strong>\u00bb, exist\u0103 o multitudine de legende care circul\u0103 \u00een zon\u0103. Se spune c\u0103 un fermier, pe numele s\u0103u Xiang Dakun, a fost liderul unei revolte ce a purtat numele de Tianzi. \u00cen momentul \u00een care a ajuns \u00een v\u00e2rful acestor mun\u0163i, fermierul s-a aruncat \u00een gol. Mun\u0163ii au fost denumi\u0163i Tianzi, dup\u0103 revolta condus\u0103 de fermier.<\/p>\n<\/div>\n

\n

[2]<\/a> – R\u00cdC<\/strong>\u0218\u0102,<\/strong> ric<\/em>\u0219e,<\/em> s. f. Tr\u0103suric\u0103 cu dou\u0103 ro\u021bi, tras\u0103 de un om, folosit\u0103 \u00een unele \u021b\u0103ri din Orient.<\/p>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

…\u00cen aceea\u015fi lucrare tolerat\u0103 (de oameni \u015fi vremi), a abatelui Bernardo Gaizca Mendieta y Savayo\u00a0 y Alc\u00e0ntara: \u201e\u00cent\u00e2mpl\u0103ri ciudate, la [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-39404","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/39404","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=39404"}],"version-history":[{"count":5,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/39404\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":39407,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/39404\/revisions\/39407"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=39404"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=39404"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=39404"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}