{"id":39408,"date":"2018-06-13T21:48:47","date_gmt":"2018-06-13T21:48:47","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=39408"},"modified":"2018-06-13T21:51:18","modified_gmt":"2018-06-13T21:51:18","slug":"gheorghe-constantin-nistoroiu-profetismul-lui-mihail-eminescu-partea-a-ix-a","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2018\/06\/13\/gheorghe-constantin-nistoroiu-profetismul-lui-mihail-eminescu-partea-a-ix-a\/","title":{"rendered":"Gheorghe Constantin NISTOROIU: Profetismul lui Mihail Eminescu (partea a IX-a)"},"content":{"rendered":"

\u00a0\u00a0\"\"<\/a> \u201ePoetul \u015fi filosoful Eminescu s\u00eent Rom\u00e2nia de ast\u0103zi care continu\u0103 Rom\u00e2nia de ieri; <\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 G\u00eenditorul politic Eminescu este Rom\u00e2nia care se creaz\u0103 ast\u0103zi \u015fi care reprezint\u0103 viitorul.\u201d<\/em><\/strong><\/p>\n

(<\/strong>Avocat <\/strong>nem\u0163ean Ion Herghelegiu)<\/strong><\/p>\n

\n

\n

\u00a0\u00a0 \u00cen Biseric\u0103, \u00een istorie Neamul este izvorul puterii religioase, al energiilor creatoare, care gra\u0163ie jertfei \u015fi iubirii sale \u00eentru P\u0103rintele ceresc, Dumnezeu \u00eei alege Profe\u0163ii \u015fi Elitele spirituale, astfel ca prin istorie s\u0103 p\u0103\u015feasc\u0103 spre mersul lui firesc, spre menirea Na\u0163iei \u00eenspre transcendent, \u00eenspre m\u00e2ntuire. Misia Profetului const\u0103 \u00een conjugarea voca\u0163iei sale cre\u015ftine cu harul Duhului Sf\u00e2nt \u00eentru realizarea sintezei misticii ortodoxe fundamentale \u00een cadrul na\u0163ionalismului Neamului s\u0103u.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00a0Profetul \u00eentrupeaz\u0103 \u00een fiin\u0163a \u015fi persoana sa Icoana lui Hristos, regener\u00e2nd Chipul Domnului \u00een na\u0163ie. Profetului \u00eei revine rolul divin de n\u0103sc\u0103tor<\/em><\/strong> spiritual<\/strong><\/em> al na\u0163iei, la r\u00e2ndul lui, Fiul n\u0103scut de aceea\u015fi na\u0163iune, pentru a o \u00eendruma, \u00eendrepta, transforma, re\u00eennoi, dup\u0103 modelul \u00cenv\u0103\u0163\u0103torului s\u0103u Hristos: \u201eHristos cel \u00eenviat este \u00eenceputul crea\u0163iei celei noi, pentru c\u0103 ne cuprinde \u00een starea jertfit\u0103 \u015fi \u00eenviat\u0103 a trupului S\u0103u \u00een mod actual pe to\u0163i care credem nu numai prin comunitate de natur\u0103 ce o are cu noi, ci \u015fi prin cuprinderea noastr\u0103 personal\u0103 \u00een El \u015fi prin petrecerea Lui \u00een noi. (…) Prin trupul \u00eenviat al lui Hristos iradiaz\u0103, ne\u00eempiedicat\u0103, puterea Celui ce a f\u0103cut acest trup nestric\u0103cios, conduc\u00e2nd pe to\u0163i cei ce se vor \u00eemp\u0103rt\u0103\u015fi de El la \u00eenviere \u015fi la nestric\u0103ciune, ba conduc\u00e2nd \u00eentreaga crea\u0163ie la incoruptibilitate \u015fi transparen\u0163\u0103, adic\u0103 la maxima transfigurare \u015fi comunicabilitate \u00eentre persoane prin Duhul \u015fi la o total\u0103 personalizare a cosmosului, \u00een Hristos \u015fi \u00een oameni, pentru c\u0103 exist\u0103 o continuitate ontologic\u0103 \u00eentre materia trupului \u015fi materia cosmosului. (…) Numai perspectiva \u00eenvierii ne d\u0103 puterea s\u0103 ducem adev\u0103rata lupt\u0103 cerut\u0103 de ea: lupta \u00eempotriva pasiunilor, lupta pentru sensibilizare, pentru transparen\u0163\u0103, pentru comuniune, pentru asem\u0103narea cu Hristos, puterea Celui care a \u00eenviat sus\u0163in\u00e2ndu-ne pe aceast\u0103 cale.\u201d<\/em> (Dumitru St\u0103niloae, Teologia dogmatic\u0103 ortodox\u0103, <\/em>ed. I.B.M. al B.O.R., Bucure\u015fti-1978)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Profetul este cel ales \u015fi pus s\u0103 vegheze necontenit la trezvia con\u015ftiin\u0163ei care men\u0163ine treaz\u0103, demn\u0103 \u015fi permanent identitatea rom\u00e2neasc\u0103 prin na\u0163ionalism, spiritualitate, cultur\u0103 \u015fi religiozitate cre\u015ftin\u0103.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Chiar dac\u0103 sub Semnele vremurilor<\/em> istorice <\/em>se contureaz\u0103 reflexele crizelor spiritual-religioase cu conota\u0163ii psiho-sociale dramatice, Profetul este desemnat de Sus s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 St\u00e2lpul \u015fi Temelia Genera\u0163iei sale, pentru ca Elita Spiritual\u0103 Cre\u015ftin-Ortodox\u0103, care \u0163\u00e2\u015fne\u015fte, alege s\u0103 se c\u0103l\u0103uzeasc\u0103 dup\u0103 \u00eendemnul lui \u015fi dup\u0103 pilda Profetului absolut-M\u00e2ntuitorul nostru Iisus Hristos, g\u0103sindu-\u015fi astfel reperele na\u0163ionaliste seculare, cu n\u0103dejde, credin\u0163\u0103, elan, eroism, jertfire, demnitate, nepanic\u00e2ndu-se: \u00a0\u00a0Ne \u00eentreab\u0103 alt Profet al Neamului Mircea Eliade \u00een articolul s\u0103u, Rom\u00e2nismul \u015fi complexele de inferioritate: <\/em>\u00a0\u201eNu \u00een\u0163eleg de ce \u0163ip\u0103m: primejdie! Unde este primejdia? (…) Cum am putea noi crede c\u0103 un neam ofensiv \u015fi creator ca neamul rom\u00e2nesc poate fi primejduit de cineva? Numai g\u00e2ndul acesta este umilitor. Numai ideea c\u0103 trebuie s\u0103 lu\u0103m \u201em\u0103suri de paz\u0103\u201d<\/strong><\/em>. Nu-\u015fi d\u0103 nimeni seama c\u0103 t\u0103ria rom\u00e2nismului st\u0103 tocmai \u00een dispre\u0163uirea oric\u0103ror m\u0103suri de paz\u0103? S\u0103 \u00eencerc\u0103m s\u0103 privim lucrurile istoric, nu politic. \u015ei istoric, nu ne poate fi team\u0103 de nimic. At\u00e2t c\u00e2t energiile creatoare rom\u00e2ne\u015fti n-au secat, nu ne pas\u0103.\u201d<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 <\/em>Profetul ne arat\u0103 continuu Calea Providen\u0163ei, preg\u0103tind genera\u0163ia sa \u015fi altele pentru re\u00eennoirile spirituale, \u00eentemeind \u00een conlucrare cu Iisus Hristos-Via\u0163a adev\u0103rat\u0103, pentru via\u0163a evanghelic\u0103 a Neamului, astfel \u00eenc\u00e2t cu fiecare pas al vie\u0163ii cre\u015ftine poporul se apropie tot mai mult de lumea nou\u0103 a Dumnezeului-Om: \u201eSunt 18 secoli \u015fi jum\u0103tate, <\/em>ne spune un alt mare Profet al nostru Nicolae B\u0103lcescu, de c\u00eend Hristos \u00eentreprinse a r\u0103sturna lumea veche, civiliza\u0163ia p\u0103g\u00een\u0103, ce reprezenta pincipiul dinafar\u0103, obiectiv, al naturei \u015fi al silei, substituind \u00een loc o alt\u0103 lume, o alt\u0103 civiliza\u0163ie, \u00eentemeiat\u0103 pe principiul subiectiv, dinl\u0103untru, pe dezvoltarea absolut\u0103 a cuget\u0103rii \u015fi a lucr\u0103rii omene\u015fti \u00een timp \u015fi \u00een spa\u0163iu, \u015fi, prin identitatea \u00eentre esen\u0163ia naturei spirituale a omului \u015fi esen\u0163ia naturei divine, El descoperi fiec\u0103rui individ legea libert\u0103\u0163ii, a demnit\u0103\u0163ii, a moralit\u0103\u0163ii \u015fi a perfectibilit\u0103\u0163ii absolute.<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Dup\u0103 ce, \u00een Evanghelie, M\u00eentuitorul ne arat\u0103 legea moral\u0103, absolut\u0103, nem\u0103rginit\u0103, legea drept\u0103\u0163ii<\/strong>, \u015fi arunc\u0103 omenirea pe calea nem\u0103rginit\u0103 a unei dezvolt\u0103ri regulate, progresiv\u0103, supuind natura, sila, lumea dinafar\u0103 supt preponderen\u0163a absolut\u0103 a min\u0163ii \u015fi a cuget\u0103rii, prin s\u00eengele S\u0103u v\u0103rsat, prin moartea Sa, El ne arat\u0103 legea practic\u0103, legea lucr\u0103rii, legea jertfirei, a iubirei \u015fi a fr\u0103\u0163iei<\/strong>, chipul cu care ne putem m\u00eentui, putem \u00eenvinge r\u0103ul \u015fi \u00eendeplini menirea moral\u0103 a omenirei, adec\u0103 mai \u00eent\u00eei prin cuv\u00e2nt, prin idee, pe urm\u0103 prin lucrare, jertfindu-ne individa familiei, aceasta patriei, patria omenirei, viitorului.\u201d<\/em> (N. B\u0103lcescu, Rom\u00e2nii supt Mihai-Voievod Viteazul.<\/em> Biblioteca pentru To\u0163i. Ed. Minerva, Bucure\u015fti-1985, p. 1)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Profetul vegheaz\u0103 \u015fi conduce segmentul de rom\u00e2nitate care trebuie s\u0103 se asume valorilor tradi\u0163ionale cre\u015ftine prin care se cerne na\u0163ionalismul intelectualit\u0103\u0163ii dacorom\u00e2ne pentru a realiza epoca de creativitate maxim\u0103: mistic\u0103, isihast\u0103, filocalic\u0103, sofianic\u0103, profetic\u0103.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Mihail Eminescu, ca de fapt to\u0163i profe\u0163ii Neamului nostru, a \u00een\u0163eles c\u0103 doar seva Tradi\u0163iei cre\u015ftine conduce la \u00eenchegarea ortodoxiei ca model de via\u0163\u0103, ca atitudine de eroism \u015fi mistic\u0103.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Geniul creator al poporului \u00eentrupat \u00een harul Duhului Sf\u00e2nt d\u0103 Alesului, viziunea profetic\u0103, perspectiva spiritual\u0103 de a purta \u00een fiin\u0163a sa destinele neamului s\u0103u dacorom\u00e2n.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Prin erudi\u0163ia sa cov\u00e2r\u015fitoare, prin rafinamentul intelectualului genial, prin sinteza esen\u0163ial\u0103, prin p\u0103trunderea profunzimii sale teologice, Eminescu \u00ee\u015fi asum\u0103 dimensiunea sa profetic\u0103.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00cen Rug\u0103ciunea unui Dac<\/em><\/strong>-Profetul are prin dimensiunea filosofico-mistic\u0103 o cunoa\u015ftere apofatic\u0103 demn\u0103 de cinstirea marilor Sfin\u0163i P\u0103rin\u0163i ai Bisericii lui Hristos.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Rug\u0103ciunea unui Dac<\/em><\/strong> este o genial\u0103 Od\u0103 a Crea\u0163iei, un erudit Poem filosofic \u015fi un admirabil Psalm de adorare adus Celui Care toate sunt \u00een Hristos, prin Hristos, \u00eentru Hristos.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u201ePe c\u00eend nu era moarte, nimic nemuritor,\/ Nici s\u00eemburul luminii de via\u0163\u0103 d\u0103t\u0103tor,\/ Nu era azi, nici m\u00eene, nici ieri, nici totdeauna,\/ C\u0103ci unul erau toate \u015fi totul era una;\/ Pe c\u00eend p\u0103m\u00eentul, cerul, v\u0103zduhul, lumea toat\u0103\/ Erau din r\u00eendul celor ce n-au fost niciodat\u0103,\/ Pe-atunci erai Tu singur, \u00eenc\u00eet m\u0103-ntreb \u00een sine-mi:\/ Au cine-i zeul c\u0103rui plec\u0103m a noastre inemi? \/\/ El singur zeu st\u0103tut-au nainte de-a fi zeii\/ \u015ei din noian de ape puteri au dat sc\u00eenteii,\/ El zeilor d\u0103 suflet \u015fi lumii fericire,\/ El este-al omenimei izvor de m\u00e2ntuire:\/ Sus inimile voastre! C\u00eentare aduce\u0163i-I,\/ El este moartea mor\u0163ii \u015fi \u00eenvierea vie\u0163ii!\/\/ \u015ei El \u00eemi dete ochii s\u0103 v\u0103d lumina zilei,\/ \u015ei inima-mi \u00eemplut-au cu farmecele milei,\/ \u00cen vuietul de v\u00e2nturi auzit-am al lui mers\/ \u015ei-n glas purtat de c\u00eentec sim\u0163ii duiosu-i viers,\/ \u015ei tot pe l\u00eeng-acestea cer\u015fesc \u00eenc-un adaos:\/ S\u0103-ng\u0103duie intrarea-mi \u00een vecinicul repaos!\u201d \u00a0\u00a0<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Mihail Eminescu conjug\u0103 credin\u0163a cu g\u00e2ndirea, voin\u0163a cu iubirea d\u00e2nd convergen\u0163\u0103 tuturor ac\u0163iunilor sale spre a \u00eemp\u0103rt\u0103\u015fi celor chema\u0163i gradul de spiritualitate pentru a fi Ale\u015fi, pentru a deveni Elite cre\u015ftine na\u0163ionalist-ortodoxe.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Mihail Eminescu s-a aflat permanent \u00een natura lucrurilor spirituale, lucr\u00e2nd cu abnega\u0163ie, cu destul\u0103 rigurozitate, cu un dinamism de erou, la prelucrarea structurii fire\u015fti a omului \u00eentru devenirea sa religioas\u0103, \u00eentru menirea chipului s\u0103u hristic, \u0163in\u00e2ndu-l treaz, aprinz\u00e2ndu-l \u015fi preg\u0103tindu-l parc\u0103 pentru a\u015fteptarea serafic\u0103 eshatologic\u0103.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Pentru Profetul nostru Vatra Str\u0103mo\u015feasc\u0103 se asum\u0103 ca o diversitate a cunoa\u015fterii \u00een variate domenii fundamentele: etnologie, mitologie, politologie, art\u0103, folclor, filosofie, moral\u0103, istorie, \u015ftiin\u0163\u0103, teologie, arhitectur\u0103, poezie, mistic\u0103, isihasm, cosmologie, umor etc.<\/p>\n

\u00a0 Spa\u0163iul sacru str\u0103bun devenind pentru cei Ale\u015fi o constant\u0103 major\u0103 a intui\u0163iei harice creative.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Vatra Str\u0103bun\u0103 nu este doar o reprezentare geografic\u0103 deosebit\u0103, ci \u015fi un fenomen al intui\u0163iei, un element emo\u0163ional p\u00e2n\u0103 la sublim, chiar o fascinant\u0103 concep\u0163ie pentru menirea aleas\u0103 a poporului, a neamului propriu-zis, care caut\u0103 forma \u015fi tinde spre ordinea cosmic\u0103.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Spa\u0163iul sacru str\u0103bun are o structur\u0103 metafizic\u0103 proprie filonului ei monoteist religios dezvolt\u00e2nd o anumit\u0103 g\u00e2ndire, o anumit\u0103 medita\u0163ie, o anumit\u0103 reflec\u0163ie, o anumit\u0103 contemplare, o profund\u0103 sintez\u0103, o deplin\u0103 comuniune cu Ziditorul, cu Crea\u0163ia Sa, cu Str\u0103mo\u015fii care au d\u0103ltuit Arhetipuri cu valoare de Simboluri nemuritoare r\u0103sfr\u00e2nte \u00een Mamele-educatoare a Demnit\u0103\u0163ii, \u00een Omenie, Credin\u0163\u0103, Iubire, Jertf\u0103, \u00cenv\u0103\u0163\u0103tori, Profe\u0163i, Genii, Eroi, Cuvio\u015fi, Monahii, Martiri, M\u0103rturisitori, Sfin\u0163i.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00cen \u0163\u0103r\u00e2na sacr\u0103 str\u0103mo\u015feasc\u0103 nici firul de praf nu este profan, c\u0103ci primind jertfa s\u00e2ngelui curat, a rug\u0103ciunii, a milosteniei \u015fi a d\u0103ruirii se re\u00eennoie\u015fte Trupul \u0162\u0103rii sfin\u0163indu-l, re\u00eenviindu-l genera\u0163iilor viitoare de jertf\u0103 \u015fi \u00eenviere, d\u00e2nd o alt\u0103 perspectiv\u0103 spiritual\u0103 \u015fi un sens determinant infinitului creativ care, ne propune o viziune ampl\u0103 asupra complexit\u0103\u0163ii integratoare a culturii \u015fi civiliza\u0163iei noastre dacorom\u00e2ne multimilenare.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Regalitatea \u0163\u0103r\u00e2nii noastre sacre dacice o dau S\u00e2ngele str\u0103bun ce curge necontenit ca un izvor mistic, tainic, nesecat al ve\u015fniciei \u015fi Iarba verde de Acas\u0103, temeiuri permanente ale crea\u0163iei cre\u015ftine filosofico-profetice.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Cele dou\u0103 entit\u0103\u0163i se reflect\u0103 pe chipul Profetului ce se r\u0103sfr\u00e2nge pe cer ca o Icoan\u0103 aleas\u0103.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Sf\u00e2nta noastr\u0103 Tradi\u0163ie ne-a rezervat \u00een mersul nostru milenar cre\u015ftin c\u0103tre Cer, ca un privilegiu deosebit, cele dou\u0103 locuri mirifice, cele dou\u0103 Dumbr\u0103vi ale splendorii: al na\u015fterii \u015fi al rena\u015fterii. Acel, Acas\u0103<\/strong>-locul natal, Dumbrava copil\u0103riei din s\u00e2nul Vetrei Str\u0103bune-Str\u0103mo\u015fe\u015fti \u015fi cel\u0103lalt, Acas\u0103<\/strong>-locul preg\u0103tit de M\u00e2ntuitorul Iisus Hristos <\/strong>\u015fi de Maica Sa-Maria Vlaherna-Carpatina<\/strong>, Dumbrava din s\u00e2nul Vetrei\u00a0 ve\u015fnice Cere\u015fti.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Osmoza dintre Om, Vatr\u0103, Natur\u0103, Cosmos se leag\u0103 de reciprocitatea proverbului dac: \u201eOmul sfin\u0163e\u015fte locul, dar \u015fi locul sfin\u0163e\u015fte Omul.\u201d<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00centrega comuniune dacic\u0103 din s\u00e2nul comunit\u0103\u0163ii cre\u015ftin-ortodoxe se \u00eentrep\u0103trunde de Lumina \u00cenvierii Domnului nostru Iisus Hristos, garan\u0163ia \u00cenvierii noastre.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Profetul nostru Mihail Eminescu a acordat permanent o aten\u0163ie serafic\u0103, plin\u0103 de sacralitate fenomenului dumnezeiesc al \u00cenvierii, a\u015fa cum \u0163\u00e2\u015fne\u015fte din lumina articolului s\u0103u \u00eenchinat Pa\u015ftelui anului 1881, \u00eenmiresmat de splendoarea Prim\u0103verii lui April a Bucure\u015ftiului, suprapun\u00e2nd astfel imaginea p\u0103storului cu oile sale, peste cea a omului iscusit-arhitect \u015fi cea a ctitorului cre\u015ftin. Profetul nostru dac pune \u00een eviden\u0163\u0103, \u00een antitez\u0103 existen\u0163ialitatea firii create cu devenirea finalit\u0103\u0163ii \u00eentru dumnezeirea \u00cenvierii prin comuniunea cu Fiul lui Dumnezeu, lu\u00e2nd exemplele marilor genii ale spiritului filosofic-religios universal, cu cea a Cre\u015ftinismului ceresc. Moartea omului vechi \u00eentru \u00eenvierea Omului nou, hristic, care \u00een afara lui Hristos nu se poate realiza niciodat\u0103.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Nu spiritualitatea geniului profetic a neamului aduce \u00cenvierea, ci Evanghelia M\u00e2ntuitorului. Dragostea lui Hristos. Transhuman\u0163a spiritual\u0103 \u00eentru Transcendentul cre\u015ftin: P\u0103storul dacic cu toiagul \u015fi pa\u015fii pe mun\u0163ii Carpa\u0163i, cu cu\u015fma \u015fi cojocul prinse de cer, p\u0103sc\u00e2nd deopotriv\u0103 mioarele \u015fi stelele sale, a\u015fa cum dumnezeie\u015fte l-a ipostaziat Maica Teodosia-La\u0163cu pe Profetul nostru str\u0103bun Zamolxe: \u201eCerul \u00eentins e poian\u0103 albastr\u0103 cu oi lucitoare\/ Singur Zamolxis le pa\u015fte \u015fi-n r\u00e2ul cu ape-n v\u00e2ltoare\/ El le adap\u0103 doar noaptea, ca nimeni s\u0103 nu i le vad\u0103\/ Leul n\u0103prasnic \u015fi Ursul zadarnic r\u00e2vnesc dup\u0103 prad\u0103.\u201d<\/em> (Zorica La\u0163cu-Teodosia, P\u0103storul dacic, <\/em>\u00een Poezii.<\/em> Ed. \u00a0Sofia, Bucure\u015fti-2000)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Eminescu p\u0103trunde a\u015fadar, Chipul P\u0103storului dacic nemuritor Zamolxis \u00eentru Icoana lui Hristos-Ve\u015fnicia \u00cenvierii: \u201e\u015ei iar\u0103\u015fi bat la poart\u0103 cu degetele moi florile prim\u0103verii \u015fi unde acum cinci sute de ani turmele lui Bucur ciobanul se pierdeau \u00een orizontul \u015fesului, ast\u0103zi mii de gr\u0103dini contrasteaz\u0103 \u00een t\u00e2n\u0103ra verdea\u0163\u0103 cu zidurile albe \u015fi acoper\u0103mintele str\u0103lucite ale caselor \u015fi cu turnurile bisericilor; iar duiosul ritm al clopotelor ne vestesc vechea \u015fi trista legend\u0103 c\u0103 ast\u0103zi \u00eenc\u0103 Hristos e \u00een morm\u00e2nt, c\u0103 m\u00e2ine se va \u00een\u0103l\u0163a din giulgiul alb ca o floare de crin, ridic\u00e2ndu-\u015fi fruntea sa radioas\u0103 la ceruri.<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Trist\u0103 \u015fi m\u00e2ng\u00e2ietoare legend\u0103! Iat\u0103 dou\u0103 mii de ani aproape de c\u00e2nd au ridicat popoare din \u00eentuneric, le-au constituit pe principiul iubirii aproapelui, dou\u0103 mii de ani de c\u00e2nd biografia Fiului lui Dumnezeu e cartea dup\u0103 care se cre\u015fte omenirea<\/strong>. \u00cenv\u0103\u0163\u0103turile lui Budha, via\u0163a lui Socrat \u015fi principiile stoicilor, c\u0103rarea spre virtute a chinezului La-o-Tse, asem\u0103n\u0103toare cu \u00eenv\u0103\u0163\u0103mintele cre\u015ftinismului, n-au avut at\u00e2ta influen\u0163\u0103, n-au ridicat at\u00e2ta pe om ca Evanghelia, aceast\u0103 simpl\u0103 \u015fi popular\u0103 biografie a bl\u00e2ndului Nazarinean, a c\u0103rui inim\u0103 a fost str\u0103puns\u0103 de cele mai mari dureri morale \u015fi fizice, \u015fi nu pentru El, ci pentru binele \u015fi m\u00e2ntuirea altora. <\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u015ei un stoic ar fi suferit chinurile lui Hristos, dar le-ar fi suferit cu m\u00e2ndrie \u015fi dispre\u0163 fa\u0163\u0103 de semenii lui; \u015fi Socrat a b\u0103ut paharul cu venin, dar l-a b\u0103ut cu nep\u0103sarea caracteristic\u0103 virtu\u0163ii civice a Antichit\u0103\u0163ii. Nu nep\u0103sare, nu dispre\u0163: suferin\u0163a \u015fi am\u0103r\u0103ciunea \u00eentreag\u0103 a mor\u0163ii au p\u0103truns inima Mielului sim\u0163itor \u015fi, \u00een momentele supreme, au \u00eencol\u0163it iubirea \u00een inima lui \u015fi \u015fi-au \u00eencheiat via\u0163a p\u0103m\u00e2nteasc\u0103 cer\u00e2nd de la Tat\u0103l-S\u0103u din ceruri iertarea prigonitorilor. Astfel a se sacrifica pe Sine pentru semenii s\u0103i, nu din m\u00e2ndrie, nu din sentiment de datorie civic\u0103, ci din iubire, a r\u0103mas de atunci cea mai \u00eenalt\u0103 form\u0103 a existen\u0163ei umane, acel s\u00e2mbure de adev\u0103r care dizolv\u0103 ad\u00e2nca dizarmonie \u015fi asprimea luptei pentru existen\u0163\u0103 ce b\u00e2ntuie natura \u00eentreag\u0103. Prin iubire, El a f\u0103cut cearta \u00eentre voin\u0163e imposibil\u0103. C\u00e2nd iubirea este, \u015fi ea este numai c\u00e2nd e reciproc\u0103, \u015fi reciproc\u0103 absolut, va s\u0103 zic\u0103 universal\u0103; c\u00e2nd iubirea e, cearta e cu neputin\u0163\u0103.[…].<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Omul trebuie s\u0103 aib\u0103 \u00eenaintea lui un Om ca tip de perfec\u0163iune, dup\u0103 care s\u0103-\u015fi modeleze caracterul \u015fi faptele. Precum arta modern\u0103 \u00ee\u015fi datore\u015fte rena\u015fterea modelelor antice, astfel cre\u015fterea lumii nou\u0103 se datore\u015fte prototipului omului moral, Iisus Hristos. Dup\u0103 El \u00eencearc\u0103 cre\u015ftinul a-\u015fi modela via\u0163a sa proprie, \u00eencerc\u00e2nd comb\u0103t\u00e2nd instinctele \u015fi pornirile p\u0103m\u00e2nte\u015fti din sine.\u201d<\/em> (Mihail Eminescu, Timpul, <\/em>12 Aprilie-1881)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 <\/em>Se poate spune c\u0103: Mihail Eminescu \u015fi-a \u00eemplinit Timpul s\u0103u profetic cu destinul nemuririi. <\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 De fapt, aici nu este numai un articol de pur\u0103 esen\u0163\u0103 filosofic\u0103, ci \u015fi un profund tratat de teologie ortodox\u0103, singurul suficient care s\u0103-l a\u015feze \u00een r\u00e2ndul marilor mistici teologi.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Dup\u0103 via\u0163a Omului moral, Omului-Dumnezeu \u015fi-a modelat Eminescu via\u0163a sa cre\u015ftin\u0103.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Dup\u0103 Dragostea divin\u0103 a M\u00e2ntuitorului Hristos \u015fi-a \u00eemplinit Eminescu iubirea sa cereasc\u0103.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Dup\u0103 Jertfa Fiului lui Dumnezeu \u015fi-a \u00eentrupat Eminescu sacrificiul suprem pentru Neam.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 S\u0103 mai spun\u0103 pigmeii politruci, detractorii proletculti\u015fti, jurnali\u015ftii cu s\u00e2mbrie la alte por\u021bi, pseudo-filosofii materiali\u015fti, alogenii vr\u0103jma\u015fi antihri\u015fti, slujba\u015fii profanatori de neam ai Institutelor a\u0219a-zise Culturale, funda\u0163ii-institu\u0163ii-oculte denigratoare a spiritualit\u0103\u0163ii \u015fi demnit\u0103\u0163ii cre\u015ftine, pl\u0103tite de stat pentru def\u0103imarea Elitelor neamului, o puzderie de eminescologi\u015fti st\u00e2ngi\u015fti, c\u0103lug\u0103ri purt\u0103tori de sutane-t\u00e2r\u00e2tori de umbre nu de slujire, nu de d\u00e2re de lumin\u0103, c\u00e2te un stare\u0163 mai pricopsit, chiar \u015fi popii-c\u0103m\u0103tari, unii teologi\u015fti ecumenici\u015fti ori epigonii Academiei din Rom\u00e2nia, dac\u0103 mai pot c\u0103, Eminescu-profetul cunoa\u015fterii cosmice nu prea a fost cre\u015ftin ortodox.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u201eTimp de peste 100 de ani, ni s-a livrat o imagine fals\u0103 a poetului na\u0163ional, \u00eentre\u0163inut\u0103, prin complicitate voluntar\u0103 sau involuntar\u0103, de mediul academic. Adev\u0103rul a ie\u015fit \u00eens\u0103 la iveal\u0103 \u015fi \u00een cur\u00e2nd va deveni o certitudine absolut\u0103: Eminescu a fost asasinat.\u201d<\/em> (Miron Manega, Eminescu Agent Secret, traficant de c\u0103r\u0163i interzise \u015fi alte necunoscute din via\u0163a marelui poet.<\/em> Ed. GetoDacii, Bucure\u015fti-2017, p. 97) <\/em><\/p>\n

\u00a0<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Doar Eminescu, care a iubit divin, al\u0103turi de to\u0163i profe\u0163ii no\u015ftri daci cre\u015ftini \u015fi de sfin\u0163ii Neamului, a \u00een\u0163eles dumnezeiasca dimensiune colosal\u0103 a Dragostei lui Hristos pentru Omul \u00een devenire, pentru Cre\u015ftinul \u00een tr\u0103ire \u015fi pentru Misticul \u00een m\u0103rturisirea sa ortodox\u0103.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00cen ecumenicitatea nemuritoarei Ortodoxii sunt \u015fi antinomii, c\u00e2nd numai Omul cre\u015ftin mistic sfin\u0163e\u015fte locul, chiar dac\u0103 acela s-a dovedit a fi iad, pentru colocatarul s\u0103u temporal.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Este cazul unic transfigurator hristic al jertfitorilor mistici na\u0163ionali\u015fti-cre\u015ftini care au transformat \u00eencremenitele \u00eenchisori \u00een schituri \u015fi m\u00e2n\u0103stiri de Ruguri aprinse, celulele de bezn\u0103 \u015fi ghea\u0163\u0103 \u00een chilii de lumin\u0103 \u015fi tr\u0103ire, tortura \u00een binecuv\u00e2ntate fr\u00e2ngeri ale R\u0103stignirii pe Golgota Neamului, z\u0103brelele \u00een partituri pentru psalmi, c\u0103tu\u015fele \u00een \u015firag de m\u0103t\u0103nii, iar lan\u0163urile grele, zdr\u0103ng\u0103nitoare le-au netezit pa\u015fii pe Calea Robilor<\/em> spre Cerul \u00cenvierii, \u00een Cete de Martiri, M\u0103rturisitori \u015fi Sfin\u0163i, biruitori \u00een drumul ro\u015fu-dalb: Din Temni\u0163e spre Sinaxare.<\/em><\/p>\n

\u00a0<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0 A\u015fa cum \u00een toate \u00eemprejur\u0103rile vie\u0163ii la cump\u0103na \u00eemplinirii g\u00e2ndurilor, cuvintelor, faptelor bune, \u00eendatoririlor, responsabilit\u0103\u0163ilor, asum\u0103rilor jertfelnice se afl\u0103 prezen\u0163a nemijlocit\u0103 a harului Duhului Sf\u00e2nt, a Domnului Hristos, a Maicii Preacurate, a \u00cengerului p\u0103zitor, a Sf\u00e2ntului d\u0103t\u0103tor de nume, a Apostolilor Andrei, Pavel, Ioan, Filip…, la fel s-a \u00eent\u00e2mplat cu marii de\u0163inu\u0163i politici na\u0163ionali\u015fti care i-au avut al\u0103turi \u00een afar\u0103 de primii \u015fi pe cei dragi din Str\u0103buni: Mircea cel B\u0103tr\u00e2n, \u015etefan cel Mare, Mihai Viteazul, \u0162epe\u015f, Horea, Iancu, Tudor, Regina Maria, C\u0103pitanul,<\/em> dar \u015fi pe marile genii ale versului sacru: Co\u015fbuc, Alecsandri, Mateevici, Gyr, Crainic, Ciurunga, Mateia\u015f, Maxim, Cotru\u015f, Barbu, Baciu, Zean\u0103, Maica Teodosia, Vizirescu, Andronescu, Ioan Alexandru \u015fi mai ales pe mirabilul Mihail Eminescu.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Profetul nostru a p\u0103strat \u00een sufletul s\u0103u curat de albastru, \u00een inima sa de foc, de Luceaf\u0103r, \u00een fiin\u0163a sa de cremene carpatin\u0103 viziunea integral\u0103 a Dacorom\u00e2niei Mari.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 A fost o reciprocitate sacr\u0103, astfel c\u0103 poporul drept m\u0103ritor cre\u015ftin prin cea mai meritorie Elit\u0103 a sa spiritual\u0103 aflat\u0103 \u00een \u00eenchisori, temni\u0163e, colonii \u015fi lag\u0103re pe tot cuprinsul \u0163\u0103rii, s\u0103 se \u00eentrupeze la r\u00e2ndu-i spiritului hristic-jertfitor al nemuritorului profet Eminescu.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Spre luare aminte prietenilor dragi, red\u0103m o scen\u0103 din celula 53 <\/strong>a sinistrei \u00eenchisori Aiud<\/strong>, descris\u0103 de Aurel Baghiu<\/strong>, de\u0163inut politic, m\u0103rturisitor unde se \u00eenv\u0103\u0163au \u00eentre altele, istorie, literatur\u0103, matematici, cultur\u0103 general\u0103, limbi str\u0103ine \u015fi poeziile marilor poe\u0163i sublimi.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Actorul principal a fost t\u00e2n\u0103rul Miron Chiraliu<\/strong>, fiu de arm\u00e2n slobozit din mun\u0163ii Pindului, \u00a0mun\u0163ii at\u00e2t de \u00eendr\u0103gi\u0163i dup\u0103 Carpa\u0163ii Daciei, de minunea, de vlahul nostru Eminescu.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u201eVlahii Tesaliei, <\/em>zice Fallmerayer \u00een Fragmentele sale asupra Orientului, se numesc rom\u00e2ni, ca \u015fi cona\u0163ionalii lor din Principatele dun\u0103rene, vorbesc o italieneasc\u0103 stricat\u0103 \u015fi locuiesc \u00een creierii mun\u0163ilor Pindului \u015fi pe cele dou\u0103 laturi ale lui, \u00een popoarele din care izvor\u0103\u015fte Peneios \u015fi r\u00e2urile afluente, pe unde \u00eei pomene\u015fte pentru \u00eent\u00e2ia dat\u0103 istoria bizantin\u0103 a sutei a unsprezecea… Ei p\u0103zesc \u015fi domin\u0103 por\u0163ile dintre Tesalia \u015fi Albania, iar Mezzovo, ora\u015f zidit din piatr\u0103 tocmai \u00een creierul mun\u0163ilor, acolo unde dintr-o parte \u015fi dintr-alta trec\u0103toarea se coboar\u0103 \u00een direc\u0163ii opuse, este locul de c\u0103petenie al rom\u00e2nilor tesalieni.\u201d<\/em> (Mihail Eminescu, Timpul, <\/em>26 sept. 1878)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Miron Chiraliu era student \u00een anul V, sec\u0163ia Regie a Institutului de Art\u0103 Dramatic\u0103 I.L. Caragiale<\/em>-Bucure\u015fti, nepot al poetului clujean Theodor Mihada\u015f, de\u0163inut politic care a murit pentru Eminescu, pentru Neam, pentru Dumnezeu \u015fi a \u00eenviat pentru Dumnezeul Neamului \u015fi-al lui Eminescu.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Miron <\/strong>era un erudit, \u00eenzestrat cu un fermec\u0103tor har al vorbirii care electriza \u00een orice auditoriu, dar \u015fi un du\u015fman \u00eenr\u0103it <\/em>al regimului ro\u015fu: \u201ePolitrucul i-a propus s\u0103 \u0163in\u0103 o conferin\u0163\u0103 la club despre Mihai Eminescu, cunosc\u00e2nd pasiunea lui pentru literatur\u0103 \u00een special, art\u0103 \u00een general. De\u015fi Miron era contra acestei noi forme de reeducare, cu un g\u00e2nd ascuns, a acceptat, mai ales c\u00e2nd politrucul i-a spus c\u0103 poate spune ce vrea despre Mihai Eminescu, c\u0103 doar a studiat \u00een acest regim…<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Securistul nu a t\u0103iat nimic \u015fi nu a ad\u0103ugat nimic la textul conferin\u0163ei… La data program\u0103rii-la club au fost adu\u015fi to\u0163i de\u0163inu\u0163ii \u015fi caralii. A participat \u015fi comandantul Cr\u0103ciun \u015fi ofi\u0163erii \u00een frunte cu politrucul \u00eenchisorii.<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Miron \u00eencepe expunerea <\/em>(str\u00e2ng\u00e2nd \u00een pumni \u015fi mototolind cuv\u00e2ntarea scris\u0103 pe c\u00e2teva coli de h\u00e2rtie). Miron vorbe\u015fte liber. Cu trupul \u00eencordat, cu ochii lui mari alba\u015ftri-azurii, sub spr\u00e2ncenele-i stufoase, arcuite ca dou\u0103 semne de \u00eentrebare, cu pumnii str\u00e2n\u015fi \u00een propria for\u0163\u0103, cuv\u00e2ntul lui devine magic… Miron construie\u015fte, d\u0103ltuie\u015fte, prezint\u0103 pe GENIUL poeziei rom\u00e2ne\u015fti, cel adev\u0103rat, necunoscut sau prea pu\u0163in cunoscut de cei prezen\u0163i. Robi \u015fi temniceri, victime \u015fi c\u0103l\u0103i…<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Eminescu poetul… gazetarul… prozatorul… Eminescu \u015fi opera lui. \u00cenger \u015fi Demon. Sublim \u015fi tragic. Eminescu \u015fi \u0162ara Rom\u00e2neasc\u0103. Eminescu \u015fi spa\u0163iul sideral Eminescu-Luceaf\u0103rul.<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Eminescu \u015fi luna \u015fi stelele \u015fi abisul \u015fi genuna.<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Eminescu \u015fi iudeii \u015fi… muscalii. Tensiunea \u015fi emo\u0163ia tuturor sunt la paroxism. Aten\u0163ie!<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Suntem \u00eentr-o \u00eenchisoare comunist\u0103-cea mai groaznic\u0103 \u00eenchisoare comunist\u0103-anul 1961!<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u015ei Miron Chiraliu vorbe\u015fte \u015fi construie\u015fte \u015fi arde ca un posedat \u015fi \u00eendr\u0103znesc s\u0103 spun acum c\u0103 poate nimeni \u00een \u0163ara asta n-a reu\u015fit s\u0103 construiasc\u0103 un moment mai falnic \u015fi mai m\u0103re\u0163 lui Eminescu a\u015fa ca el atunci. Dar iar\u0103\u015fi, nimeni \u00een \u0163ara aceasta n-a pl\u0103tit mai scump aceast\u0103 monumental\u0103 statuie. Atunci destinul s\u0103u pe p\u0103m\u00e2nt s-a \u00eencheiat… c\u0103ci peste c\u00e2teva zile p\u0103m\u00e2ntul rece din marginea Aiudului primea trupul lui ucis de criminalii ce st\u0103p\u00e2neau atunci marea \u00eenchisoare ce se numea Republica Popular\u0103 Rom\u00e2nia.<\/strong><\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Miron \u015fi-a \u00eencheiat atunci expunerea p\u0103str\u00e2nd c\u00e2teva momente de t\u0103cere…, poate reculegere la sf\u00e2r\u015fitul lui tragic, ce poate-l presim\u0163ea, dup\u0103 care ca un actor des\u0103v\u00e2r\u015fit a declamat poezia: DOINA…<\/strong><\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 S\u0103rmanul Miron! Cu pumnii str\u00e2n\u015fi \u00een propria-i for\u0163\u0103, cu trupul \u00eencordat, cu ochii lui mari, alba\u015ftrii azurii, sub spr\u00e2ncenele-i stufoase de culoarea aramei, arcuite ca dou\u0103 mari semne de \u00eentrebare, ca un Arhanghel, a terminat. O t\u0103cere profund\u0103 parc\u0103 \u00eencremenise timpul. Apoi ca-ntr-o explozie, de\u0163inu\u0163ii parc\u0103 au spart baierile cerului…\u201d <\/em>(Aurel Baghiu, Printre Gratii,<\/em> vol. I, Ed. Napoca Star, Cluj-Napoca-2006, p. 176-179)<\/p>\n

\u00a0 Mihail Eminescu \u0219i Profetismul s\u0103u revigoreaz\u0103 \u015fi \u00eenfige ad\u00e2nc R\u0103d\u0103cina na\u0163ionalismului cre\u015ftin ortodox, \u00een sufletul celor care t\u00e2njesc cu adev\u0103rat a ajunge ROM\u00c2NI.<\/p>\n

\u00a0\u201eSchimba\u0163i opinia public\u0103, da\u0163i-i o alt\u0103 direc\u0163ie, r\u0103scoli\u0163i geniul na\u0163ional-spiritual propriu \u015fi caracteristic al poporului, din ad\u00e2ncurile \u00een care doarme-face\u0163i o uria\u015f\u0103 reac\u0163iune moral\u0103, o revolu\u0163ie de idei <\/em><\/strong>(\u00een care ideea \u201erom\u00e2neasc\u0103\u201ds\u0103 fie mai mare dec\u00e2t uman, genial, frumos), \u00een fine fi\u0163i Rom\u00e2ni, Rom\u00e2ni \u015fi iar Rom\u00e2ni!!!\u201d<\/strong><\/em>\u00a0\u00a0\u00a0 (\u00ceNVIEREA, nr. 2 Aprilie-Iunie-\u201993)<\/p>\n

* Fond de carte: Arhiva, bibliofil Dumitru Ionescu<\/strong>-Bucure\u015fti.<\/p>\n

\u00a0———————————–<\/p>\n

\u00a0Gheorghe Constantin NISTOROIU<\/strong><\/p>\n

14 iunie, 2018<\/strong><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u00a0\u00a0 \u201ePoetul \u015fi filosoful Eminescu s\u00eent Rom\u00e2nia de ast\u0103zi care continu\u0103 Rom\u00e2nia de ieri; \u00a0\u00a0 G\u00eenditorul politic Eminescu este Rom\u00e2nia [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-39408","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/39408","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=39408"}],"version-history":[{"count":6,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/39408\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":39411,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/39408\/revisions\/39411"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=39408"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=39408"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=39408"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}