{"id":39432,"date":"2018-06-14T15:02:11","date_gmt":"2018-06-14T15:02:11","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=39432"},"modified":"2018-06-14T15:03:11","modified_gmt":"2018-06-14T15:03:11","slug":"nenduratii-ochi-de-gheata","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2018\/06\/14\/nenduratii-ochi-de-gheata\/","title":{"rendered":"Nendura\u021bii ochi de ghea\u021b\u0103"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a><\/p>\n

Mihail Eminescu \u2013 sculptura de Eremia Grigorescu, One\u0219ti<\/em><\/p>\n

 <\/p>\n

Mihai Eminescu \u2013 I. L. Caragiale \u2013 Adrian Botez \u2013 George Anca \u2013 Gheorghe Nistoroiu \u2013 Eugen Zaina \u2013 Jean-Claude-Larchet<\/p>\n

 <\/p>\n

MIHAI EMINESCU<\/p>\n

 <\/p>\n

Criticilor mei <\/em><\/strong><\/p>\n

 <\/p>\n

Multe flori sunt, dar pu\u021bine
\nRod \u00een lume o s\u0103 poarte,
\nToate bat la poarta vie\u021bii,
\nDar se scutur multe moarte.<\/p>\n

 <\/p>\n

E u\u0219or a scrie versuri,
\nC\u00e2nd nimic nu ai a spune,
\n\u00cen\u0219ir\u00e2nd cuvinte goale
\nCe din coad\u0103 au s\u0103 sune.<\/p>\n

 <\/p>\n

Dar c\u00e2nd inima-\u021bi fr\u0103m\u00e2nt\u0103
\nDoruri vii \u0219i patimi multe,
\n\u0218-a lor glasuri a ta minte
\nSt\u0103 pe toate s\u0103 le-asculte,<\/p>\n

 <\/p>\n

Ca \u0219i flori \u00een poarta vie\u021bii,
\nBat la por\u021bile g\u00e2ndirii,
\nToate cer intrare-n lume,
\nCer ve\u0219mintele vorbirii.<\/p>\n

 <\/p>\n

Pentru-a tale proprii patimi,
\nPentru propria-\u021bi via\u021b\u0103,
\nUnde ai judec\u0103torii,
\nNendura\u021bii ochi de ghea\u021b\u0103?<\/p>\n

 <\/p>\n

Ah! atuncea \u021bi se pare
\nC\u0103 pe cap \u00ee\u021bi cade cerul
\nUnde vei g\u0103si cuv\u00e2ntul
\nCe exprim\u0103 adev\u0103rul?<\/p>\n

 <\/p>\n

Critici voi, cu flori de\u0219erte,
\nCare roade n-a\u021bi adus \u2013
\nE u\u0219or a scrie versuri,
\nC\u00e2nd nimic nu ai de spus.<\/p>\n

 <\/p>\n

 <\/p>\n

    \n
  1. CARAGIALE<\/li>\n<\/ol>\n

    Despre Eminescu<\/em><\/strong><\/p>\n

     <\/p>\n

    Replica lui Caragiale<\/a> la descrierea unilateral\u0103 a lui Eminescu<\/a> pe care mul\u021bi contemporani ne-au l\u0103sat-o, de poet rupt de realitate, pierdut \u00een visuri, indiferent la mizeriile vie\u021bii, a fost o suit\u0103 de trei articole: \u00cen Nirvana<\/em>, Ironie<\/em> \u0219i Dou\u0103 note<\/em>. Caragiale<\/a> ne dezv\u0103luie un caracter mult mai complex, plin de contradic\u021bii, supus unor impulsuri instinctive pe care nu \u0219i le putea controla.<\/p>\n

    Profilul psihologic schi\u021bat de Maiorescu <\/em><\/p>\n

    Titu Maiorescu<\/a> l-a cunoscut \u00eendeaproape pe Eminescu<\/a>. \u00cen studiul Eminescu \u0219i poeziile sale<\/em>, publicat \u00een 1889<\/a>, anul mor\u021bii lui Eminescu<\/a>, Maiorescu<\/a> scrie:<\/p>\n

    \u201eCeea ce caracterizeaz\u0103 mai \u00eent\u00e2i de toate personalitatea lui Eminescu este o a\u0219a cov\u00e2r\u0219itoare inteligen\u021b\u0103, ajutat\u0103 de o memorie c\u0103reia nimic din cele ce-\u0219i \u00eentip\u0103rise vreodat\u0103 nu-i mai sc\u0103pa (nici chiar \u00een epoca aliena\u021biei declarate), \u00eenc\u00e2t lumea \u00een care tr\u0103ia el dup\u0103 firea lui \u0219i f\u0103r\u0103 nici o sil\u0103 era aproape exclusiv lumea ideilor generale ce \u0219i le \u00eensu\u0219ise \u0219i le avea pururea la \u00eendem\u00e2n\u0103. \u00cen aceea\u0219i propor\u021bie tot ce era caz individual, \u00eent\u00e2mplare extern\u0103, conven\u021bie social\u0103, avere sau neavere, rang sau nivelare ob\u0219teasc\u0103 \u0219i chiar soarta extern\u0103 a persoanei sale ca persoan\u0103 \u00eei era indiferent\u0103.\u201d<\/p>\n

    Maiorescu<\/a> crede c\u0103 Eminescu<\/a> nu a fost nici fericit, nici nefericit \u0219i c\u0103 personalitatea lui nu a fost influen\u021bat\u0103 de evenimente exterioare.<\/p>\n

    \u201eEminescu<\/a>, din punct de vedere al egoismului cel mai nep\u0103s\u0103tor om ce \u0219i-l poate \u00eenchipui cineva, precum nu putea fi atins de un sim\u021b\u0103m\u00e2nt prea intensiv al fericirii, nu putea fi nici expus la o prea mare nefericire. Senin\u0103tatea abstract\u0103, iac\u0103 nota lui caracteristic\u0103 \u00een melancolie, ca \u0219i \u00een veselie.\u201d<\/p>\n

    \u201eCuvintele de amor fericit \u0219i nefericit nu se pot aplica lui Eminescu<\/a> \u00een accep\u021biunea de toate zilele. Nici o individualitate femeiasc\u0103 nu-l putea captiva \u0219i \u021bine cu des\u0103v\u00e2r\u0219ire \u00een m\u0103rginirea ei. Ca \u0219i Leopardi<\/a> \u00een Aspasia<\/em>, el nu vedea \u00een femeia iubit\u0103 dec\u00e2t copia imperfect\u0103 a unui prototip irealizabil. \u00cel iubea \u00eent\u00e2mpl\u0103toarea copie sau \u00eel p\u0103r\u0103sea, tot copie r\u0103m\u00e2nea, \u0219i el, cu melancolie impersonal\u0103, \u00ee\u0219i c\u0103uta refugiul \u00eentr-o lume mai potrivit\u0103 cu el, \u00een lumea cuget\u0103rii \u0219i a poeziei.\u201d<\/p>\n

    \u201eVia\u021ba lui extern\u0103 e simplu de povestit, \u0219i nu credem c\u0103 \u00een tot decursul ei s\u0103 fi avut vreo \u00eent\u00e2mplare dinafar\u0103 o \u00eenr\u00e2urire mai \u00eensemnat\u0103 asupra lui. Ce a fost \u0219i ce a devenit Eminescu<\/a> este rezultatul geniului s\u0103u \u00eenn\u0103scut, care era prea puternic \u00een a sa proprie fiin\u021b\u0103 \u00eenc\u00e2t s\u0103-l fi ab\u0103tut vreun contact cu lumea de la drumul s\u0103u firesc.\u201d [4]<\/a><\/p>\n

    Ca o concluzie, Maiorescu<\/a> afirm\u0103 c\u0103 Eminescu<\/a> nu a suferit din cauza unor lipsuri materiale.<\/p>\n

    \u201eA vorbi de mizeria material\u0103 a lui Eminescu<\/a> \u00eensemneaz\u0103 a \u00eentrebuin\u021ba o expresie nepotrivit\u0103 cu individualitatea lui \u0219i pe care el cel dint\u00e2i ar fi respins-o. C\u00e2t i-a trebuit lui Eminescu<\/a> ca s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 \u00een accep\u021biunea material\u0103 a cuv\u00e2ntului, a avut el totdeauna. Grijile existen\u021bei nu l-au cuprins niciodat\u0103 \u00een vremea puterii lui intelectuale; c\u00e2nd nu c\u00e2\u0219tiga singur, \u00eel sus\u021binea tat\u0103l s\u0103u \u0219i-l ajutau amicii. Iar recunoa\u0219terile publice le-a dispre\u021buit totdeauna.\u201d [5]<\/a><\/p>\n

    \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0<\/em><\/p>\n

    Profilul psihologic schi\u021bat de I.L. Caragiale <\/em><\/strong><\/p>\n

    Contrariat de afirma\u021biile lui Maiorescu<\/a>, Caragiale<\/a> riposteaz\u0103 cu vehemen\u021b\u0103 \u00een articolul Ironie<\/em> din 1890.<\/p>\n

    \u201e\u00cemi vine destul de greu s\u0103 contrazic ni\u0219te autorit\u0103\u021bi \u00een materie literar\u0103, \u0219tiind bine c\u00e2t le iriteaz\u0103 contrazicerea \u0219i c\u00e2t de primejdioas\u0103 e irita\u021bia lor pentru soarta \u0219i reputa\u021bia unor simpli muritori ca noi; dar trebuie s\u0103 spun odat\u0103 c\u0103 poetul de care e vorba a tr\u0103it material r\u0103u; s\u0103r\u0103cia lui nu este o legend\u0103; a fost o nenorocit\u0103 realitate, \u0219i ea \u00eel afecta foarte. Ce Dumnezeu! Doar n-a tr\u0103it omul acesta acum c\u00e2teva veacuri, ca s\u0103 ne permitem cu at\u00e2ta u\u0219urin\u021b\u0103 a b\u0103sni despre trista lui via\u021b\u0103! \u2026 A tr\u0103it p\u00e2n\u0103 mai ieri, aci, cu noi, cu mine, zi cu zi, ani \u00eentregi\u2026 Pe cine vrem noi s\u0103 am\u0103gim?\u201d<\/p>\n

    \u201eS-a sus\u021binut c\u0103 dispre\u021buia averea\u2026 E un neadev\u0103r \u2013 pe care nu-l poate spune dec\u00e2t sau cine n-a cunoscut pe poet, sau cine\u2026 vrea s\u0103 spun\u0103 un neadev\u0103r \u2013 o afirm eu aci cu siguran\u021ba c\u0103 afar\u0103 de teorii fanteziste, psihologice, etnice, etice, estetice \u0219cl. nu voi c\u0103p\u0103ta nicio dezmin\u021bire serioas\u0103. L-am cunoscut, am tr\u0103it l\u00e2ng\u0103 el, foarte aproape vreme \u00eendelungat\u0103 \u0219i \u0219tiu c\u00e2t de mult pre\u021b punea pe pl\u0103cerile materiale ale vie\u021bii. L-am v\u0103zut destul de adesea scr\u00e2\u0219nind din lips\u0103. Contrarietatea patimilor, dorul vag de poet, acel dor de care se dep\u0103rteaz\u0103 \u021binta, cu c\u00e2t \u00eei pare lui c\u0103 se apropie de d\u00e2nsa, \u00eel aruncau, ce-i drept, \u00een cea mai \u00eentunecat\u0103 melancolie, dar nu-l zdrobeau niciodat\u0103; lipsa material\u0103 \u00eens\u0103 \u00eel excita, \u00eel demoraliza, \u00eel sf\u0103r\u00e2ma cu des\u0103v\u00e2r\u0219ire\u2026 da, dar era prea m\u00e2ndru ca s\u0103 se pl\u00e2ng\u0103 de asta, \u0219i mai ales acelora ce trebuiau s-o \u00een\u021beleag\u0103 nespus\u0103.\u201d<\/p>\n

    Caragiale<\/a> nu neag\u0103 existen\u021ba tr\u0103s\u0103turilor descrise de Maiorescu<\/a>, dar afirm\u0103 c\u0103 ele erau \u00eenso\u021bite de manifest\u0103ri nest\u0103p\u00e2nite de o violen\u021b\u0103 extrem\u0103. Astfel, via\u021ba lui Eminescu<\/a> a fost o continu\u0103 oscilare \u00eentre perioade de lini\u0219te \u0219i senin\u0103tate \u0219i altele, de implicare nest\u0103p\u00e2nit\u0103 \u00een evenimentele care aveau loc \u00een preajma lui.<\/p>\n

    \u201eAvea un temperament de o excesiv\u0103 neegalitate, \u0219i c\u00e2nd o pasiune \u00eel apuca era o tortur\u0103 nemaipomenit\u0103. Am fost de multe ori confidentul lui.<\/p>\n

    Cu des\u0103v\u00e2r\u0219ire lipsit de manierele comune, succesul \u00eei sc\u0103pa foarte adese \u2026 Atunci era o zbuciumare teribil\u0103, o \u00eencordare a sim\u021birii, un acces de gelozie, care l\u0103sau s\u0103 se \u00eentrevad\u0103 destul de clar felul cum acest om superior trebuia s\u0103 sf\u00e2r\u0219easc\u0103. C\u00e2nd ostenea bine de acel cutremur, se \u00eenchidea \u00een odaia lui, dormea dus \u0219i peste dou\u0103-trei zile se ar\u0103ta iar lini\u0219tit, ca \u00abLuceaf\u0103rul<\/a> lui \u2013 nemuritor \u0219i rece\u00bb. Acum \u00eencepea cu verva lui str\u0103lucit\u0103 s\u0103-mi predice budismul \u0219i s\u0103-mi c\u00e2nte Nirvana<\/a>, \u021binta suprem\u0103 a lui Buda-Sakiamuni<\/a>.\u201d<\/p>\n

    \u201eA\u0219a l-am cunoscut atuncea, a\u0219a a r\u0103mas p\u00e2n\u0103 \u00een cele din urm\u0103 momente bune: vesel \u0219i trist; comunicativ \u0219i ursuz; bl\u00e2nd \u0219i aspru; mul\u021bumindu-se cu nimica \u0219i nemul\u021bumit totdeauna de toate; aci de o abstinen\u021b\u0103 de pustnic, aci apoi lacom de pl\u0103cerile vie\u021bii; fugind de oameni \u0219i c\u0103ut\u00e2ndu-i; nep\u0103s\u0103tor ca un b\u0103tr\u00e2n stoic \u0219i iritabil ca o fat\u0103 nervoas\u0103. Ciudat\u0103 amestec\u0103tur\u0103! \u2013 fericit\u0103 pentru artist, nefericit\u0103 pentru om!\u201d<\/p>\n

    Pentru asemenea oameni contactul cu realitatea exterioar\u0103 este dificil de cele mai multe ori \u0219i le transform\u0103 via\u021ba \u00eentr-o continu\u0103 confruntare.<\/p>\n

    \u201eOmul acesta a tr\u0103it, mai des m\u00e2hnit, mai rar vesel, \u00eentr-un cerc foarte restr\u00e2ns de prieteni. Dar era \u0219i un om ciudat! El \u00ee\u0219i f\u0103cea o pl\u0103cere din necaz \u0219i din durere o voluptate. Dac\u0103 nu avea vreo sup\u0103rare, \u0219i-o c\u0103uta; dac\u0103 nu venea s\u0103-l \u00eent\u00e2mpine durerea din afar\u0103, el \u0219tia s\u0103 \u0219i-o scormoneasc\u0103 singur din r\u0103runchi. Cu un astfel de caracter mai era \u0219i de tot s\u0103rac.\u201d<\/p>\n

    \u201e\u00cen capul cel mai bolnav, cea mai luminoas\u0103 inteligen\u021b\u0103; cel mai m\u00e2hnit suflet, \u00een trupul cel mai trudit! \u0218i dac\u0103 am pl\u00e2ns c\u00e2nd l-au a\u0219ezat prietenii \u0219i vr\u0103jma\u0219ii, admiratorii \u0219i invidio\u0219ii sub \u00abteiul sf\u00e2nt\u00bb, n-am pl\u00e2ns de moartea lui; am pl\u00e2ns de truda vie\u021bii, de c\u00e2te suferise aceast\u0103 iritabil\u0103 natur\u0103 de la \u00eemprejur\u0103ri, de la oameni, de la ea \u00eens\u0103\u0219i.\u201d<\/p>\n

    \u00cen deplin acord cu Maiorescu<\/a>, \u0219i Caragiale<\/a> subliniaz\u0103 \u00eenzestrarea intelectual\u0103 remarcabil\u0103 a lui Eminescu<\/a>, dar \u0219i \u00eencrederea nezdruncinat\u0103 \u00een geniul s\u0103u.<\/p>\n

    \u201eAm cunoscut foarte de-aproape un om cu o superioar\u0103 \u00eenzestrare intelectual\u0103; rareori a \u00eenc\u0103put \u00eentr-un cap at\u00e2ta putere de g\u00e2ndire. Era pe l\u00e2ng\u0103 aceasta un mare poet; cu cea mai nobil\u0103 \u0219i mai \u00eenalt\u0103 fantezie, ajutat\u0103 de un rafinat instinct artistic, el a turnat \u00eentr-o lapidar\u0103 \u00abform\u0103 nou\u0103 limba veche \u0219i-n\u021beleapt\u0103\u00bb, pe care o cuno\u0219tea at\u00e2t de bine \u0219i o iubea at\u00e2t de mult.\u201d<\/p>\n

    \u201eDar dac\u0103 nu dorea onoruri, dac\u0103 fugea de zgomot \u0219i de laude, asta nu era dec\u00e2t din pricina de\u0219ert\u0103ciunii lor, iar nu din vreo fals\u0103 modestie ce l-ar fi f\u0103cut s\u0103 n-aib\u0103 deplin\u0103 \u0219i manifest\u0103 \u00eencredere, fa\u021b\u0103 cu toat\u0103 lumea, \u00een talentul lui. Avea talent, \u0219i o \u0219tia mai bine dec\u00e2t oricine; nici o critic\u0103 nu-l putea face s\u0103 se-ndoiasc\u0103 de sine, iar aplauzele nu i-ar fi putut spune dec\u00e2t mai pu\u021bin de ce credea el \u00eensu\u0219i. De aceea opera ce ne-a l\u0103sat-o nu denot\u0103 nici un moment de ezitare sau ne\u00eencredere \u00een sine.\u201d<\/p>\n

    \u201eEra o frumuse\u021be! O figur\u0103 clasic\u0103 \u00eencadrat\u0103 de ni\u0219te plete mari negre; o frunte \u00eenalt\u0103 \u0219i senin\u0103; ni\u0219te ochi mari \u2013 la aceste ferestre ale sufletului se vedea c\u0103 cineva este \u00een\u0103untru; un z\u00e2mbet bl\u00e2nd \u0219i ad\u00e2nc melancolic. Avea aerul unui sf\u00e2nt t\u00e2n\u0103r cobor\u00e2t dintr-o veche icoan\u0103, un copil predestinat durerii, pe chipul c\u0103ruia se vedea scrisul unor chinuri viitoare.\u201d<\/p>\n

    \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Alte m\u0103rturii<\/strong> <\/em><\/p>\n

    \u00cen sprijinul afirma\u021biilor lui Caragiale<\/a> vin multe din m\u0103rturiile celor care l-au cunoscut. Sora poetului, Aglae Drogli, \u00ee\u0219i aduce aminte: \u201eca copil \u0219i b\u0103iat era foarte drept, bl\u00e2nd \u0219i milos, totodat\u0103 despot mare \u0219i pesimist\u201d[15]<\/a>. Mai t\u00e2rziu, ca student la Viena<\/a>, Slavici<\/a> \u00eel descrie la fel.<\/p>\n

    \u201eOm de o veselie copil\u0103roas\u0103, el r\u00e2dea cu toat\u0103 inima, \u00eenc\u00e2t ochii tuturora se-ndreptau asupra lui. \u00cen clipa urm\u0103toare se-ncrunta \u00eens\u0103, se str\u00e2mba ori \u00ee\u0219i \u00eentorcea capul cu dispre\u021b. Cea mai mic\u0103 contrazicere-l irita; muzica de cele mai multe ori \u00eel sup\u0103ra; \u0219uier\u0103tura-l f\u0103cea s\u0103 se cutremure; ori\u0219ice sc\u00e2r\u021b\u00e2itur\u0103-l scotea din s\u0103rite.\u201d<\/p>\n

    Eminescu<\/a> \u00eensu\u0219i, \u00eenainte de se muta la Bucure\u0219ti<\/a> \u00een 1877<\/a>, \u00eei scrie lui Slavici<\/a>:<\/p>\n

    \u201eDar tu \u0219tii c-am fost totdeauna caracter melancolic \u0219i n-am avut niciodat\u0103 destul curaj de via\u021b\u0103; prin urmare tot ce g\u00e2ndesc sau fac e azi mai tic\u0103it dec\u00e2t \u00eenainte. N-am inim\u0103 \u00een mine nici c\u00e2t e-ntr-o m\u0103m\u0103lig\u0103, nu g\u00e2ndesc nici la tine, nici la lume, nici la mine \u00eensumi. Singura deosebire e c-am devenit susceptibil, c\u0103 orice atac, cel mai nevinovat, m\u0103 irit\u0103 \u00eenc\u00e2t am o adev\u0103rat\u0103 Berserkerwut<\/em> (furie s\u0103lbatec\u0103, germ.<\/em>), c\u0103 s-au \u00eenmul\u021bit oamenii cu care nu mai vorbesc nici un cuv\u00e2nt \u0219i c-am s-ajung s\u0103 nu mai vorbesc chiar cu nimeni, nici cu mine \u00eensumi.\u201d[17]<\/a><\/p>\n

    \u00cen sf\u00e2r\u0219it, pentru perioada gazet\u0103riei de la Timpul<\/a>, avem amintirile ziaristului M. Br\u0103neanu care \u00een 1881<\/a> \u0219i 1882<\/a> era t\u00e2n\u0103r colaborator \u0219i corector, subaltern al lui Eminescu<\/a>. Amintirile lui au fost relatate de D. Ro\u0219ca.<\/p>\n

    \u201ePoetul era un prieten ideal. Bun de inim\u0103, \u00eendatoritor, niciodat\u0103 r\u0103ut\u0103cios, totdeauna gata de sacrificiu pentru al\u021bii. De discutat serios nu prea discuta cu al\u021bii nici literatur\u0103, nici filozofie, nici politic\u0103, nici altceva. Se vedea sim\u021bindu-se ridicat sus peste ceilal\u021bi, la care privea lini\u0219tit \u0219i bl\u00e2nd din \u00een\u0103l\u021bimea g\u00e2ndurilor lui. \u00cei asculta bucuros pe to\u021bi \u0219i c\u00e2nd se \u00eent\u00e2mpla de spuneau vreo prostie, z\u00e2mbea binevoitor. Era o fire plin\u0103 de contraste \u0219i extreme: rezervat \u0219i expansiv, izolat \u0219i pl\u0103c\u00e2ndu-i zgomotul vie\u021bii, foarte dulce cu prietenii \u0219i ne\u00eendurat cu adversarii de idei, pe care \u00eei ura din cea mai ad\u00e2nc\u0103 convingere. Via\u021ba de gazetar \u00eel f\u0103cuse unilateral; generaliza sc\u0103derile unora din ro\u0219ii (C.A. Rosetti<\/a>) asupra tuturor. Cu subalternii lui se purta \u00eendatoritor; se \u00eent\u00e2mpla c\u0103 muncea el \u0219i pentru ei, de pild\u0103 traducea el \u00een locul lui Br\u0103neanu c\u00e2nd \u00eel vedea \u00eenc\u0103rcat de munc\u0103 \u0219i-i lua cu sine la \u00abc\u00e2te un pelin\u00bb, cum f\u0103cea cu Br\u0103neanu, care era foarte t\u00e2n\u0103r pe atunci. \u00cen redac\u021bie muncea enorm de mult; p\u00e2n\u0103 nu \u00eennebunise \u00eent\u00e2i, nu-i pl\u0103ceau chefurile exagerate \u0219i bucuriile senzuale, ca dup\u0103 nebunie, ci st\u0103tea ziua \u00eentreag\u0103, uneori noaptea chiar, la redac\u021bie. Cu superiorii era demn \u0219i ne\u00eencovoiat.\u201d[18]<\/a><\/p>\n

    Una dintre cele mai tipice forme de manifestare nest\u0103p\u00e2nit\u0103 era gelozia pe care Eminescu<\/a> \u00eensu\u0219i o condamna \u00een scrisorile sale c\u0103tre Veronica<\/a>.<\/p>\n

    \u201eTu trebuie s\u0103 \u0219tii, Veronic\u0103<\/a>, c\u0103 pe c\u00e2t te iubesc, tot a\u0219a \u2013 uneori \u2013 te ur\u0103sc; te ur\u0103sc f\u0103r\u0103 cauz\u0103, f\u0103r\u0103 cuv\u00e2nt, numai pentru c\u0103-mi \u00eenchipuiesc c\u0103 r\u00e2zi cu altul, pentru care r\u00e2sul t\u0103u nu are pre\u021bul ce i-l dau eu \u0219i nebunesc la ideea c\u0103 te-ar putea atinge altul, c\u00e2nd trupul t\u0103u e al meu exclusiv \u0219i f\u0103r\u0103 \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219ire. Te ur\u0103sc uneori pentru c\u0103 te \u0219tiu st\u0103p\u00e2n\u0103 pe toate farmecele cu care m-ai nebunit, te ur\u0103sc presupun\u00e2nd c\u0103 ai putea d\u0103rui din ceea ce e averea mea, singura mea avere. Fericit pe deplin nu a\u0219 fi cu tine, dec\u00e2t departe de lume, unde s\u0103 n-am nici a te ar\u0103ta nim\u0103nui \u0219i lini\u0219tit nu a\u0219 fi dec\u00e2t \u00eenchiz\u00e2ndu-te \u00eentr-o colivie, unde numai eu s\u0103 am intrarea.\u201d[19]<\/a>}}<\/p>\n

    \u201eTu \u00eemi faci imputarea c\u0103 nu-\u021bi vorbesc deloc de amor \u2013 dar tu nu \u0219tii c\u0103 amorul meu e un pahar \u00een adev\u0103r dulce, dar \u00een fundul lui e plin de am\u0103r\u0103ciune. \u0218i acea am\u0103r\u0103ciune, care-mi tulbur\u0103 pururea amintirea ta, e acea gelozie nebun\u0103, care m\u0103 face distras, care m\u0103 am\u0103re\u0219te \u0219i c\u00e2nd e\u0219ti de fa\u021b\u0103, \u0219i c\u00e2nd nu e\u0219ti. Veronicu\u021ba<\/a> mea, dac\u0103 acest sentiment care t\u00e2mpe\u0219te mintea \u0219i stinge-n om orice curaj de via\u021b\u0103, n-ar \u00eenvenina pururea zilele \u0219i nop\u021bile mele, dac\u0103 n-ar fi ingredien\u021ba fatal\u0103 a oric\u0103rei g\u00e2ndiri la tine, a\u0219 fi poate \u00een scrisorile mele mai expansiv \u0219i mai vorb\u0103re\u021b.\u201d<\/p>\n

    \u0218i Mite Kremnitz<\/a>, cu care Eminescu<\/a> a tr\u0103it o poveste de dragoste, \u00ee\u0219i aduce aminte de unele manifest\u0103ri extreme ale temperamentului lui.<\/p>\n

    \u201e\u00centr-adev\u0103r, \u00eentr-o var\u0103, c\u00e2nd dragostea sa amenin\u021ba s\u0103 degenereze \u00een turbare, el \u00eemi spuse dup\u0103 o zi \u00een care z\u0103cusem \u00een pat din cauza unei migrene: \u00abieri dup\u0103 mas\u0103 am venit la d-ta, am trecut prin toate od\u0103ile, \u0219i am ajuns la u\u0219a d-tale, \u00eens\u0103 am g\u0103sit-o \u00eenchis\u0103; altfel a\u0219 fi p\u0103truns \u00een\u0103untru \u0219i te-a\u0219 fi omor\u00e2t\u00bb. Afar\u0103 de aceasta mai observasem la el o imposibilitate de a se st\u0103p\u00e2ni.\u201d<\/p>\n

    Caragiale<\/a> poveste\u0219te despre ie\u0219iri chiar mai \u0219ocante.<\/p>\n

    \u201eA\u0219a, odat\u0103, ca \u00eentotdeauna, \u00eenamorat \u0219i f\u0103r\u0103 un ban, a venit de diminea\u021b\u0103 la redac\u021bie foarte am\u0103r\u00e2t: avea acu, numaidec\u00e2t, \u00abnevoie de o sum\u0103 \u00eensemnat\u0103; dac\u0103 n-o g\u0103sea, se-mpu\u0219ca\u00bb. N-a voit s\u0103 ne spun\u0103 de ce anume acea sum\u0103 \u0219i de ce at\u00e2ta grab\u0103, a refuzat s\u0103 mearg\u0103 s\u0103 pr\u00e2nzim ca dup\u0103 obicei \u00eempreun\u0103 \u0219i a disp\u0103rut dintre noi.<\/p>\n

    Seara, se afla \u2026 unde? la bal mascat la teatru. Trep\u0103dase toat\u0103 ziua dup\u0103 c\u0103m\u0103tar; \u00eel g\u0103sise, din norocire; luase iar bani cu procente orbe\u0219ti; \u00ee\u0219i cump\u0103rase un r\u00e2nd de haine de lux, cilindru, botine de lac, m\u0103nu\u0219i galbene, \u0219i, deghizat astfel c\u00e2t putuse mai bine, umbla de colo p\u00e2n\u0103 colo, amestecat \u00een mul\u021bimea de gur\u0103 casc\u0103. Urm\u0103rea foarte gelos pe persoana g\u00e2ndurilor lui, care avea o patim\u0103 nespus\u0103 pentru flirt sub masc\u0103 \u0219i domino \u2013 lucru ce, prin trivialitatea lui, lovea pe poet \u0219i-n amor \u0219i-n m\u00e2ndrie. Norocul \u00een ziua aceea n-a voit s\u0103 fie \u00eentreg pentru bietul nostru prieten: pe uzurar i-l scoase \u00een cale bine dispus; pe femeie o trimisese la bal pentru altcineva. Nu e vorba, dup\u0103 bal, galantul contrariat \u00ab\u0219i-a pl\u0103tit un souper fin\u00bb \u2013 ceea ce l-a f\u0103cut s\u0103 fie a doua zi foarte f\u0103r\u0103 chef, cu at\u00e2t mai mult cu c\u00e2t era foarte u\u0219urat de greutatea banilor prin\u0219i cu destul\u0103 alerg\u0103tur\u0103 \u00een ajun: ca to\u021bi oamenii de felul lui, \u00eei azv\u00e2rlise seara, ca s\u0103-i doreasc\u0103 diminea\u021ba.\u201d<\/p>\n

    Violen\u021ba impulsurilor sale incon\u0219tiente<\/a> apare \u0219i \u00een ciorna unei scrisori c\u0103tre Cleopatra Lecca Poenaru<\/a>.<\/p>\n

    \u201eEi bine, fii a mea \u2026 nu o noapte \u00eentreag\u0103 \u2026 ceea ce n-a\u0219 fi cerut \u2026 ci o or\u0103, o singur\u0103 or\u0103 \u2026 \u0219i-\u021bi promit pe morm\u00e2ntul mamei mele c\u0103 de la tine plec acas\u0103 \u0219i m\u00e2ine vei primi o scrisoare din partea unui om ce nu ar mai fi \u0219i care va zice c\u0103 moare pentru c-ai fost crud\u0103 cu el \u2026 Numele t\u0103u r\u0103m\u00e2ne ne-ntinat, nimeni nu \u0219tie ce s-a \u00eent\u00e2mplat \u2026 gura care-a putut s\u0103-\u021bi fac\u0103 o asemenea propunere va fi \u00eenchis\u0103 pentru totdeauna. Vezi dar c\u00e2t te iubesc \u2026 dac\u0103 pl\u0103tesc amorul meu cu via\u021ba \u2013 s\u0103 pl\u0103tesc cu el un moment de fericire.\u201d<\/p>\n

    Wikicitat<\/p>\n

    ADRIAN\u00a0 BOTEZ<\/p>\n

    Cump\u0103n\u0103<\/em><\/strong><\/p>\n

    \u00a0<\/em><\/strong><\/p>\n

    CUMP\u0102N\u0102<\/em><\/strong><\/p>\n

    s-a f\u0103cut verde-n fere\u015fti \u015fi pe m\u0103guri<\/p>\n

    m\u00e2ng\u00e2ie v\u00e2ntu-orice ran\u0103 din neguri<\/p>\n

    e verde \u015fi-n stele \u2013 e verde \u015fi-n lun\u0103\u2026<\/p>\n

    \u2026a venit \u015fi-a plecat \u2013 din priviri \u2013 Vestea Bun\u0103\u2026<\/p>\n

    un Neam ostenit de minciuni \u015fi de rele<\/p>\n

    nu-\u015fi mai prive\u015fte nici semen \u2013 nici stele :<\/p>\n

    fiecare-\u015fi adun\u0103 \u015fi-\u015fi stivuie sc\u00e2rna\u00a0 \u2013 h\u00e2rciog<\/p>\n

    fiecare-\u0163i r\u00e2nje\u015fte din guri de b\u00e2rlog\u2026<\/p>\n

    \u2026cum s\u0103 treze\u015fti un Neam \u2013 Hristoase \u2013 \u015fi cum s\u0103-l \u00eenvii?<\/p>\n

    a uitat s\u0103 r\u0103sufle \u2013 a uitat c\u0103 Tu vii\u2026<\/p>\n

    \u2026trimite str\u0103mo\u015fii \u2013 cu foc \u015fi blesteme<\/strong><\/p>\n

    \u00a0<\/strong><\/p>\n

    cu pajuri \u015fi bouri \u2013 pe chipuri \u015fi-n steme\u2026<\/strong><\/p>\n

    \u2026treze\u015fte \u2013 Hristoase \u2013 pe sluga bolind\u0103<\/p>\n

    \u015fi m\u00e2n-o s\u0103-\u015fi vad\u0103 hidosu-n oglind\u0103\u2026<\/p>\n

    \u2026s\u0103-i c\u00e2n\u0163i la ureche str\u0103vechea colind\u0103\u2026<\/p>\n

    GEORGE\u00a0 ANCA<\/p>\n

    Ast\u0103-sear\u0103 se joac\u0103 Noica<\/em><\/strong><\/p>\n

    \u00a0<\/em><\/p>\n

    Du\u015fyanta, Hyperion, C\u0103lin. Regia: personaje avatare. Vita, Vitanus. Leviathan-levitam.\u00a0 \u00cen m\u0103ri, \u00een vis, \u00een somn.<\/p>\n

    *<\/p>\n

    V\u0103 aduce\u0163i aminte, dac\u0103 n-ar fi dec\u00e2t o prepozi\u0163ie, s-ar putea spune c\u0103 \u00eentru este un sistem de filosofie.<\/em> Caz din c\u0103dere, cazanie. C\u00e2nd nu te vede nimeni, \u00eenc\u0103 nu se cade s\u0103 faci de nef\u0103cutul. <\/em>Goethe? Petrecere, cump\u0103t, \u00eentruchipare, mai ales \u00eempieli\u0163are \u015fi ba. Eminescu \u015ftie s\u0103 vorbeasc\u0103 filosofic \u015fi \u015ftie s\u0103 vorbeasc\u0103 rom\u00e2ne\u015fte.<\/p>\n

    *<\/p>\n

    Jum\u0103tate din indienii Pima au diabet \u015fi 95 la sut\u0103 din diabetici sunt supraponderali. O gen\u0103 le permite s\u0103 \u00eenmagazineze gr\u0103sime \u00een vreme de bel\u015fug pentru a nu fi \u00eenfometa\u0163i \u00een timp de foamete. Ai \u00eentors spatele pustiei. Porc \u015fi cu Eminescu \u015fi cu Gib. Care \u015fi Gib \u00een Donna Alba. Critic de paie luate \u00een gur\u0103 a ploaie de porc. Eu ziceam de Cioab\u0103, tu de Pima, p\u0103i nu din americani vin, poate din Roboam. G\u00e2ndi\u0163i-v\u0103 uneori \u015fi la mine. O c\u0103rticic\u0103 de religiologie. \u00ce\u015fi autografiaz\u0103 cadavrul. Nu mai plec\u0103m dintre casele astea cu ferestre-noi. S-o fi re\u00eencarnat Rabindranath \u00een careva din ei. Sau ei \u00een ei. Profesor universitar din senin. Kamala Das la Islam, Tagore deconstruit de \u015ei\u015fir ca Eminescu de Mano. Eliade a scris \u015fi Gaudeamus \u015fi Maitreyi. Voi tot kosher pe la Epstein.<\/p>\n

    *<\/p>\n

    Vorbea intens, cu pl\u0103cere vag revoltat\u0103, nepremonitoriu, de n-o fi ascuns cu \u015ftiin\u0163\u0103 ce-l a\u015ftepta. Pomul libert\u0103\u0163ii trebuie \u00eemprosp\u0103tat din c\u00e2nd \u00een c\u00e2nd cu s\u00e2ngele patrio\u0163ilor \u015fi al tiranilor. Ar trebui o inchizi\u0163ie. Timpul trece \u00eempotriva noastr\u0103. Eminescu \u00eens\u0103\u015fi<\/em>. Isus \u00eens\u0103\u015fi. Slavi latiniza\u0163i. Rar \u00eengeri. Peregrinam printre ai no\u015ftri, ale noastre. Mor\u0163i \u00een mar\u015f. Oare unde o s\u0103 ajungem? Nivelurile de apreciere se contrazic.<\/p>\n

    *<\/p>\n

    Prima oar\u0103 l-am c\u0103utat la Institutul de Logic\u0103, pentru a-i comunica solicitarea lui George Alexe de a scrie la revista \u201cCredin\u0163a\u201d, \u00een Detroit (\u00eel cunoscusem pe teolog de la cumnatul s\u0103u, arheologul Petre Diaconu, partener de \u015fah). Nu mi-a r\u0103spuns, dar mi-a dat \u00eent\u00e2lnire la restaurantul \u201cIzvorul Rece\u201d, a doua zi din luna urm\u0103toare, unde am b\u0103ut bere \u015fi am vorbit, cred, numai despre mine. Am f\u0103cut poate caz de cei doi ani, ultimii, de curs, Eminescu, apoi Creang\u0103, al lui C\u0103linescu, pe care l-am audiat, la \u00eenghesuial\u0103, de vizite la p\u0103rintele St\u0103niloae, pe care reu\u015fisem pentru prima oar\u0103, ca ziarist de radio, s\u0103-l \u201cdau\u201d pe post \u015fi s\u0103\u00a0 recenzez Filocalia \u2013 aici, el a numit emfatic pe Pere Migne, cu 120 volume -, probabil \u015fi de lucrarea mea de licen\u0163\u0103 (\u201cde stat\u201d), sigur caz de ce scriam, de poezie. Interoga\u0163iile sale, mai degrab\u0103 aspre, m\u0103 entuziasmau deja, \u00eenc\u00e2t cur\u00e2nd aproape i-am repro\u015fat, cum de nu m\u0103 pune, ca pe al\u0163ii, discipoli ai s\u0103i, s\u0103 \u00eenv\u0103\u0163 greac\u0103 \u015fi german\u0103, pentru a-mi auzi, oarecum jenat c\u0103 se \u00eent\u00e2lne\u015fte cu mine \u00een paradis (ce s\u0103 fac, am pus pe seama poeziei exceptarea, am \u015fi c\u00e2nt\u0103rit rela\u0163ia lui cu lirica, v\u0103z\u00e2nd \u00eentr-un t\u00e2rziu \u00een \u201ccampania\u201d manuscriselor \u015fi hermeneutica \u201comului deplin\u201d Eminescu un paralel cu Holderlin-Heidegger).<\/p>\n

    *<\/p>\n

    Normal, mi se p\u0103rea autorul cel mai a\u015fteptat \u2013 dup\u0103 diminuarea interdic\u0163iei din cauza lui Hegel \u2013 \u00een libr\u0103rii, la concuren\u0163\u0103, subteran\u0103, cu scriitorii dominan\u0163i ai momentului. \u00cent\u00e2lnirile au curs \u00een fiecare 2 \u015fi 16 ale lunii, ani de zile, c\u00e2nd numai el oferea mai ales cafea \u2013 \u00een ultimul timp, la Nestor. Intrasem \u00een atmosfera c\u0103r\u0163ilor noi, aveam impresia c\u0103 \u00eencepusem s\u0103 fiu martor la zidirea unor construc\u0163ii ideatice, de la rostire la \u00eentru, via Eminescu. Chiar \u015fi presocraticii sau Corydaleu \u00eemi erau familiari prin auz \u015fi citit, m\u0103car \u015fi din l\u0103muriri la curiozit\u0103\u0163i ca din \u00eent\u00e2mplare.<\/p>\n

    *<\/p>\n

    Portretul i-l v\u0103d, din profil, cu pipa stins\u0103 (?) \u00een gur\u0103, a la Eliade, c\u0103tre Athene Palace, prin fa\u0163a statuii lui Eminescu. Altfel, spre \u00eencruntarea unui pastor dintr-un ordin propriu, luminat\u0103 de logos mai degrab\u0103 rece.<\/p>\n

    *<\/p>\n

    Noica se autointilua, uneori, biograful, in spe, al lui Eliade. Am \u00eenceput-o (sau, o s-o \u00eencep?) Cine altcineva? C\u00e2nd am primit prima scrisoare de la Eliade, am dat fuga s\u0103 i-o ar\u0103t, era \u015fi v\u0103rul s\u0103u, medicul. De ce \u0163i-a r\u0103spuns, nu e\u015fti aliatul nostru (\u00eenghe\u0163asem). De ce nu, a intervenit doctorul, e t\u00e2n\u0103r, n-avea c\u00e2nd s\u0103-i fie aliat. Tot a\u015fa, c\u00e2nd ispr\u0103visem de redactat teza, \u015fi i-am rezumat-o, la Nestor, c\u0103, de fapt, este Baudelaire-Eminescu, m-a \u00eentors c\u0103 de ce-mi trebuia ocolul Baudelaire ca s\u0103 ajung la Eminescu. Probabil cum ajunsese el, m\u0103 g\u00e2ndeam.<\/p>\n

    *<\/p>\n

    Noica devenea \u00eenc\u0103 o dat\u0103 Lotul Noica, zilele c\u00e2t a stat la noi Sergiu Al-George, Pe Chhatra Marg. Fusese \u00eenchis \u00een corp cu acest lot grup de eroic\u0103 amintire spiritual\u0103, tot rug aprins, tot acatist.<\/p>\n

    Filosofia trecuse din cartierele bucure\u015ftene la P\u0103ltini\u015f, jnana (cunoa\u015ftere) \u015fi abhijnana (recunoa\u015ftere\/anagnorisis) mi se instalau \u00een minte \u015fi \u00een via\u0163\u0103. Filosofia recunoa\u015fterii de la Hegel \u015fi Pascal la Ricoeur \u015fi Lyotard o tr\u0103isem aproape de Noica: m\u0103car eu \u00eel recuno\u015fteam (\u00een inim\u0103), cum nu f\u0103cea societatea securoi\u015ftilor ubicui. \u015ei \u201crecunoa\u015fterea\u201d era de suplinit prin \u201cma\u015fin\u0103\u201d, prin inteligen\u0163\u0103. Numai pe Eminescu nu l-am l\u0103sat, \u00eentr-un t\u00e2rziu, pentru Kalidasa, cu a sa Abhijnana Shakuntalam<\/em>\/ Recunoa\u015fterea Sacuntalei (vezi C\u0103lin. File de poveste <\/em>de Eminescu).<\/p>\n

    *<\/p>\n

    Noica s-a vrut bucurie, \u00eentr-o ordo gaudii, cu Augustin-Rafail \u2013 \u201cbucur\u0103-te \u015fi f\u0103 ce vrei\u201d, cu un personaj al lui D. H. Lawrence \u2013 \u201cNulla dies sine laetitia\u201d. \u201cCa pe o bucurie am sim\u0163it \u015fi ultimii ani de \u00eenchisoare.\u201d Soka (durere) se face sloka (verset) la Valmiki, melancolia se face vers la Eminescu, filosofie la Noica. Bucurie (sukha) dup\u0103 durere (dukha) \u2013 Wulf is on an island, I on another (poem celt). Filosoful rom\u00e2n \u015fi-a g\u0103sit moartea alerg\u00e2nd dup\u0103 un \u015foarece, altfel, servitorul zeului elefant Ganesh, al cunoa\u015fterii. Poetul tamil Subramanian Bharati fu ucis \u00een templu de elefantul c\u0103ruia i se \u00eenchina, iar Gianni Rodari dobor\u00e2t \u00een Africa, de alt elefant. Via\u0163a e jiva, jiva e Shiva, Shiva e jiva. \u201cFie-\u0163i mil\u0103, Doamne, de cei care te-au omor\u00e2t\u201d.<\/p>\n

    *<\/p>\n

    Durga blond\u0103, eminescian\u0103, \u00een colonia bengalez\u0103 a Delhiului,<\/p>\n

    brun\u0103 totu\u015fi \u00een Shiva Mandir \u015fi Asur nemaiangrez, tot \u00eentunecat,<\/p>\n

    Kali, Kali, maha Kali, o, Durga, pumni de petale aruncate p\u00e2n\u0103 la cele bra\u0163e ale dumnezei\u0163ei, Lak\u015fmi \u015fi Gane\u015f \u00een st\u00e2nga, Saraswati cu un sitar \u015fi Kartikeya-Apollo,<\/p>\n

    focul din vas arz\u00e2ndu-ne palmele de trei ori \u015fi ni le ducem unii dup\u0103 al\u0163ii netezindu-ne p\u0103rul \u015fi capetele, supraritual mamele la copii<\/p>\n

    *<\/p>\n

    Am trimis prietenului care v\u0103 vorbe\u015fte o miori\u0163\u0103 pentru un cangur. N-a comentat. A l\u0103sat fabula darurilor s\u0103-\u015fi fie comunicare-cuminecare, totem la totem. \u015ei nici m\u0103car de \u00eemprumut. Nici rit de trecere. Iar noi locului ne \u0163inem, vorba lui Eminescu. \u00cen fapt, limba interioar\u0103 a lui Eminescu. Ne vedem \u00een cuvinte, cum predica Noica, pe chiar vremea dictaturii comuniste<\/p>\n

    *<\/p>\n

    C\u00e2nd o \u00eent\u00e2lnisem pe Apara, cu zece ani \u00een urm\u0103, eram tot sub amenin\u0163are, pentru publicarea Doinei <\/em>lui Eminescu \u2013 nu ie\u015feam din cas\u0103, \u00eemi cerusem la vicecancelar demisia, nu mi se aprobase, p\u00e2n\u0103 chiar am plecat, \u00een 12 aprilie, (\u00eemplineam 40 de ani) \u2013 tr\u0103isem un semestru de (auto)terorizare \u2013 tot \u00een jurnalele de atunci voi c\u0103uta (romanul Furnici albe<\/em>?) C\u00e2nd \u00eei explicam lui Radu de ce plecam de la Lodhi la Vinod, argumentasem c\u0103 e o chestiune de via\u0163\u0103 \u015fi de moarte \u2013 ca s\u0103 vezi.<\/p>\n

    *<\/p>\n

    Eu sunt \u00een Academia Eminescu \u015fi Societatea Hafiz (convenit\u0103 de Vinod cu iranienii, printre care \u015fi d-na Apara \u2013 pe mine m-a cam deranjat zelul lui oarecum diluat \u2013 dincolo de noble\u0163ea asocierii \u2013 pentru Eminescu, \u00een ce m\u0103 privea: la Moscova, femeia pe care am \u00eentrebat-o de d-na Apara dac\u0103 a venit, nimic mai mult, mi-a \u015fi oferit, cu martore, un volum de Hafiz \u015fi mi-a citit public versete). N-a\u015f publica jurnalul \u015fi numai pentru a nu expune aceste femei (cine s-ar fi a\u015fteptat la Iran, f\u0103cea Margaret alalt\u0103ieri).<\/p>\n

    *<\/p>\n

    Visi \u00eemi arat\u0103 scrisoarea confiden\u0163ial\u0103 a maurului c\u0103 s\u0103 scrie visi la iugisi s\u0103 fie \u00eenlocuit rom\u00e2nul teacher c\u0103 face damage limbii rom\u00e2ne \u015fi r\u0103m\u00e2nerea lui este incompatibil\u0103 \u015fi din cauza altor activit\u0103\u0163i \u2013 aranjeaz\u0103 s\u0103 fiu \u00eentr-o pu\u015fc\u0103rie aproape de Bucure\u015fti, ce mai. Visi, rezonabil, c\u0103 dac\u0103 am serviciu \u015fi la amba, plus Doina, a, e de-o sut\u0103 de ani, p\u0103i s\u0103-mi v\u0103d de treab\u0103. Masih, \u00eenainte: s\u0103 vedem ce zice visi. Dup\u0103: take it easy.<\/p>\n

    GHEORGHE\u00a0 NISTOROIU<\/p>\n

    \u00a0 <\/em><\/p>\n

    Profetismul lui Eminescu (XI)<\/em><\/strong>\u00a0 <\/em><\/p>\n

    \u00a0\u00a0 <\/em>\u201ePoetul \u015fi filosoful Eminescu s\u00eent Rom\u00e2nia <\/em><\/p>\n

    \u00a0\u00a0\u00a0 <\/em>de ast\u0103zi care continu\u0103 Rom\u00e2nia de ieri; <\/em><\/p>\n

    \u00a0\u00a0 <\/em>G\u00eenditorul politic Eminescu este Rom\u00e2nia<\/em><\/p>\n

    \u00a0\u00a0\u00a0 <\/em>care se creaz\u0103 ast\u0103zi \u015fi care reprezint\u0103 viitorul.\u201d<\/em><\/p>\n

    (Avocat nem\u0163ean Ion Herghelegiu)<\/p>\n

    \u00a0\u00a0 \u00cen Biseric\u0103, \u00een istorie Neamul este izvorul puterii religioase, al energiilor creatoare, care gra\u0163ie jertfei \u015fi iubirii sale \u00eentru P\u0103rintele ceresc, Dumnezeu \u00eei alege Profe\u0163ii \u015fi Elitele spirituale, astfel ca prin istorie s\u0103 p\u0103\u015feasc\u0103 spre mersul lui firesc, spre menirea Na\u0163iei \u00eenspre transcendent, \u00eenspre m\u00e2ntuire. Misia Profetului const\u0103 \u00een conjugarea voca\u0163iei sale cre\u015ftine cu harul Duhului Sf\u00e2nt \u00eentru realizarea sintezei misticii ortodoxe fundamentale \u00een cadrul na\u0163ionalismului Neamului s\u0103u.<\/p>\n

    \u00a0\u00a0\u00a0 Profetul \u00eentrupeaz\u0103 \u00een fiin\u0163a \u015fi persoana sa Icoana lui Hristos, regener\u00e2nd Chipul Domnului \u00een na\u0163ie. Profetului \u00eei revine rolul divin de n\u0103sc\u0103tor<\/em><\/strong> spiritual<\/strong><\/em> al na\u0163iei, la r\u00e2ndul lui, Fiul n\u0103scut de aceea\u015fi na\u0163iune, pentru a o \u00eendruma, \u00eendrepta, transforma, re\u00eennoi, dup\u0103 modelul \u00cenv\u0103\u0163\u0103torului s\u0103u Hristos: \u201eHristos cel \u00eenviat este \u00eenceputul crea\u0163iei celei noi, pentru c\u0103 ne cuprinde \u00een starea jertfit\u0103 \u015fi \u00eenviat\u0103 a trupului S\u0103u \u00een mod actual pe to\u0163i care credem nu numai prin comunitate de natur\u0103 ce o are cu noi, ci \u015fi prin cuprinderea noastr\u0103 personal\u0103 \u00een El \u015fi prin petrecerea Lui \u00een noi. (\u2026) Prin trupul \u00eenviat al lui Hristos iradiaz\u0103, ne\u00eempiedicat\u0103, puterea Celui ce a f\u0103cut acest trup nestric\u0103cios, conduc\u00e2nd pe to\u0163i cei ce se vor \u00eemp\u0103rt\u0103\u015fi de El la \u00eenviere \u015fi la nestric\u0103ciune, ba conduc\u00e2nd \u00eentreaga crea\u0163ie la incoruptibilitate \u015fi transparen\u0163\u0103, adic\u0103 la maxima transfigurare \u015fi comunicabilitate \u00eentre persoane prin Duhul \u015fi la o total\u0103 personalizare a cosmosului, \u00een Hristos \u015fi \u00een oameni, pentru c\u0103 exist\u0103 o continuitate ontologic\u0103 \u00eentre materia trupului \u015fi materia cosmosului. (\u2026) Numai perspectiva \u00eenvierii ne d\u0103 puterea s\u0103 ducem adev\u0103rata lupt\u0103 cerut\u0103 de ea: lupta \u00eempotriva pasiunilor, lupta pentru sensibilizare, pentru transparen\u0163\u0103, pentru comuniune, pentru asem\u0103narea cu Hristos, puterea Celui care a \u00eenviat sus\u0163in\u00e2ndu-ne pe aceast\u0103 cale.\u201d<\/em> (Dumitru St\u0103niloae, Teologia dogmatic\u0103 ortodox\u0103, <\/em>ed. I.B.M. al B.O.R., Bucure\u015fti-1978)<\/p>\n

    \u00a0\u00a0 Profetul este cel ales \u015fi pus s\u0103 vegheze necontenit la trezvia con\u015ftiin\u0163ei care men\u0163ine treaz\u0103, demn\u0103 \u015fi permanent identitatea rom\u00e2neasc\u0103 prin na\u0163ionalism, spiritualitate, cultur\u0103 \u015fi religiozitate cre\u015ftin\u0103.<\/p>\n

    \u00a0\u00a0 Chiar dac\u0103 sub Semnele vremurilor<\/em> istorice se contureaz\u0103 reflexele crizelor spiritual-religioase cu conota\u0163ii psiho-sociale dramatice, Profetul este desemnat de Sus s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 St\u00e2lpul \u015fi Temelia Genera\u0163iei sale, pentru ca Elita Spiritual\u0103 Cre\u015ftin-Ortodox\u0103, care \u0163\u00e2\u015fne\u015fte, alege s\u0103 se c\u0103l\u0103uzeasc\u0103 dup\u0103 \u00eendemnul lui \u015fi dup\u0103 pilda Profetului absolut-M\u00e2ntuitorul nostru Iisus Hristos, g\u0103sindu-\u015fi astfel reperele na\u0163ionaliste seculare, cu n\u0103dejde, credin\u0163\u0103, elan, eroism, jertfire, demnitate, nepanic\u00e2ndu-se:\u00a0\u00a0 Ne \u00eentreab\u0103 alt Profet al Neamului Mircea Eliade \u00een articolul s\u0103u, Rom\u00e2nismul \u015fi complexele de inferioritate: <\/em>\u00a0\u201eNu \u00een\u0163eleg de ce \u0163ip\u0103m: primejdie! Unde este primejdia? (\u2026) Cum am putea noi crede c\u0103 un neam ofensiv \u015fi creator ca neamul rom\u00e2nesc poate fi primejduit de cineva? Numai g\u00e2ndul acesta este umilitor. Numai ideea c\u0103 trebuie s\u0103 lu\u0103m \u201em\u0103suri de paz\u0103\u201d<\/strong><\/em>. Nu-\u015fi d\u0103 nimeni seama c\u0103 t\u0103ria rom\u00e2nismului st\u0103 tocmai \u00een dispre\u0163uirea oric\u0103ror m\u0103suri de paz\u0103? S\u0103 \u00eencerc\u0103m s\u0103 privim lucrurile istoric, nu politic. \u015ei istoric, nu ne poate fi team\u0103 de nimic. At\u00e2t c\u00e2t energiile creatoare rom\u00e2ne\u015fti n-au secat, nu ne pas\u0103.\u201d<\/em><\/p>\n

    \u00a0\u00a0 <\/em>Profetul ne arat\u0103 continuu Calea Providen\u0163ei, preg\u0103tind genera\u0163ia sa \u015fi altele pentru re\u00eennoirile spirituale, \u00eentemeind \u00een conlucrare cu Iisus Hristos-Via\u0163a adev\u0103rat\u0103, pentru via\u0163a evanghelic\u0103 a Neamului, astfel \u00eenc\u00e2t cu fiecare pas al vie\u0163ii cre\u015ftine poporul se apropie tot mai mult de lumea nou\u0103 a Dumnezeului-Om: \u201eSunt 18 secoli \u015fi jum\u0103tate, <\/em>ne spune un alt mare Profet al nostru Nicolae B\u0103lcescu, de c\u00eend Hristos \u00eentreprinse a r\u0103sturna lumea veche, civiliza\u0163ia p\u0103g\u00een\u0103, ce reprezenta pincipiul dinafar\u0103, obiectiv, al naturei \u015fi al silei, substituind \u00een loc o alt\u0103 lume, o alt\u0103 civiliza\u0163ie, \u00eentemeiat\u0103 pe principiul subiectiv, dinl\u0103untru, pe dezvoltarea absolut\u0103 a cuget\u0103rii \u015fi a lucr\u0103rii omene\u015fti \u00een timp \u015fi \u00een spa\u0163iu, \u015fi, prin identitatea \u00eentre esen\u0163ia naturei spirituale a omului \u015fi esen\u0163ia naturei divine, El descoperi fiec\u0103rui individ legea libert\u0103\u0163ii, a demnit\u0103\u0163ii, a moralit\u0103\u0163ii \u015fi a perfectibilit\u0103\u0163ii absolute.<\/em><\/p>\n

    \u00a0\u00a0 <\/em>Dup\u0103 ce, \u00een Evanghelie, M\u00eentuitorul ne arat\u0103 legea moral\u0103, absolut\u0103, nem\u0103rginit\u0103, legea drept\u0103\u0163ii<\/strong>, \u015fi arunc\u0103 omenirea pe calea nem\u0103rginit\u0103 a unei dezvolt\u0103ri regulate, progresiv\u0103, supuind natura, sila, lumea dinafar\u0103 supt preponderen\u0163a absolut\u0103 a min\u0163ii \u015fi a cuget\u0103rii, prin s\u00eengele S\u0103u v\u0103rsat, prin moartea Sa, El ne arat\u0103 legea practic\u0103, legea lucr\u0103rii, legea jertfirei, a iubirei \u015fi a fr\u0103\u0163iei<\/strong>, chipul cu care ne putem m\u00eentui, putem \u00eenvinge r\u0103ul \u015fi \u00eendeplini menirea moral\u0103 a omenirei, adec\u0103 mai \u00eent\u00eei prin cuv\u00e2nt, prin idee, pe urm\u0103 prin lucrare, jertfindu-ne individa familiei, aceasta patriei, patria omenirei, viitorului.\u201d<\/em> (N. B\u0103lcescu, Rom\u00e2nii supt Mihai-Voievod Viteazul.<\/em> Biblioteca pentru To\u0163i. Ed. Minerva, Bucure\u015fti-1985, p. 1)<\/p>\n

    \u00a0\u00a0 Profetul vegheaz\u0103 \u015fi conduce segmentul de rom\u00e2nitate care trebuie s\u0103 se asume valorilor tradi\u0163ionale cre\u015ftine prin care se cerne na\u0163ionalismul intelectualit\u0103\u0163ii dacorom\u00e2ne pentru a realiza epoca de creativitate maxim\u0103: mistic\u0103, isihast\u0103, filocalic\u0103, sofianic\u0103, profetic\u0103.<\/p>\n

    \u00a0\u00a0 Mihail Eminescu, ca de fapt to\u0163i profe\u0163ii Neamului nostru, a \u00een\u0163eles c\u0103 doar seva Tradi\u0163iei cre\u015ftine conduce la \u00eenchegarea ortodoxiei ca model de via\u0163\u0103, ca atitudine de eroism \u015fi mistic\u0103.<\/p>\n

    \u00a0\u00a0 Geniul creator al poporului \u00eentrupat \u00een harul Duhului Sf\u00e2nt d\u0103 Alesului, viziunea profetic\u0103, perspectiva spiritual\u0103 de a purta \u00een fiin\u0163a sa destinele neamului s\u0103u dacorom\u00e2n.<\/p>\n

    \u00a0\u00a0 Prin erudi\u0163ia sa cov\u00e2r\u015fitoare, prin rafinamentul intelectualului genial, prin sinteza esen\u0163ial\u0103, prin p\u0103trunderea profunzimii sale teologice, Eminescu \u00ee\u015fi asum\u0103 dimensiunea sa profetic\u0103.<\/p>\n

    \u00a0\u00a0 \u00cen Rug\u0103ciunea unui Dac<\/em><\/strong>-Profetul are prin dimensiunea filosofico-mistic\u0103 o cunoa\u015ftere apofatic\u0103 demn\u0103 de cinstirea marilor Sfin\u0163i P\u0103rin\u0163i ai Bisericii lui Hristos.<\/p>\n

    \u00a0\u00a0 Rug\u0103ciunea unui Dac<\/em><\/strong> este o genial\u0103 Od\u0103 a Crea\u0163iei, un erudit Poem filosofic \u015fi un admirabil Psalm de adorare adus Celui Care toate sunt \u00een Hristos, prin Hristos, \u00eentru Hristos.<\/p>\n

    \u00a0\u00a0 \u201ePe c\u00eend nu era moarte, nimic nemuritor,\/ Nici s\u00eemburul luminii de via\u0163\u0103 d\u0103t\u0103tor,\/ Nu era azi, nici m\u00eene, nici ieri, nici totdeauna,\/ C\u0103ci unul erau toate \u015fi totul era una;\/ Pe c\u00eend p\u0103m\u00eentul, cerul, v\u0103zduhul, lumea toat\u0103\/ Erau din r\u00eendul celor ce n-au fost niciodat\u0103,\/ Pe-atunci erai Tu singur, \u00eenc\u00eet m\u0103-ntreb \u00een sine-mi:\/ Au cine-i zeul c\u0103rui plec\u0103m a noastre inemi? \/\/ El singur zeu st\u0103tut-au nainte de-a fi zeii\/ \u015ei din noian de ape puteri au dat sc\u00eenteii,\/ El zeilor d\u0103 suflet \u015fi lumii fericire,\/ El este-al omenimei izvor de m\u00e2ntuire:\/ Sus inimile voastre! C\u00eentare aduce\u0163i-I,\/ El este moartea mor\u0163ii \u015fi \u00eenvierea vie\u0163ii!\/\/ \u015ei El \u00eemi dete ochii s\u0103 v\u0103d lumina zilei,\/ \u015ei inima-mi \u00eemplut-au cu farmecele milei,\/ \u00cen vuietul de v\u00e2nturi auzit-am al lui mers\/ \u015ei-n glas purtat de c\u00eentec sim\u0163ii duiosu-i viers,\/ \u015ei tot pe l\u00eeng-acestea cer\u015fesc \u00eenc-un adaos:\/ S\u0103-ng\u0103duie intrarea-mi \u00een vecinicul repaos!\u201d\u00a0\u00a0 <\/em><\/p>\n

    \u00a0\u00a0 Mihail Eminescu conjug\u0103 credin\u0163a cu g\u00e2ndirea, voin\u0163a cu iubirea d\u00e2nd convergen\u0163\u0103 tuturor ac\u0163iunilor sale spre a \u00eemp\u0103rt\u0103\u015fi celor chema\u0163i gradul de spiritualitate pentru a fi Ale\u015fi, pentru a deveni Elite cre\u015ftine na\u0163ionalist-ortodoxe.<\/p>\n

    \u00a0\u00a0 Mihail Eminescu s-a aflat permanent \u00een natura lucrurilor spirituale, lucr\u00e2nd cu abnega\u0163ie, cu destul\u0103 rigurozitate, cu un dinamism de erou, la prelucrarea structurii fire\u015fti a omului \u00eentru devenirea sa religioas\u0103, \u00eentru menirea chipului s\u0103u hristic, \u0163in\u00e2ndu-l treaz, aprinz\u00e2ndu-l \u015fi preg\u0103tindu-l parc\u0103 pentru a\u015fteptarea serafic\u0103 eshatologic\u0103.<\/p>\n

    \u00a0\u00a0 Pentru Profetul nostru Vatra Str\u0103mo\u015feasc\u0103 se asum\u0103 ca o diversitate a cunoa\u015fterii \u00een variate domenii fundamentele: etnologie, mitologie, politologie, art\u0103, folclor, filosofie, moral\u0103, istorie, \u015ftiin\u0163\u0103, teologie, arhitectur\u0103, poezie, mistic\u0103, isihasm, cosmologie, umor etc.<\/p>\n

    \u00a0 Spa\u0163iul sacru str\u0103bun devenind pentru cei Ale\u015fi o constant\u0103 major\u0103 a intui\u0163iei harice creative.<\/p>\n

    \u00a0\u00a0 Vatra Str\u0103bun\u0103 nu este doar o reprezentare geografic\u0103 deosebit\u0103, ci \u015fi un fenomen al intui\u0163iei, un element emo\u0163ional p\u00e2n\u0103 la sublim, chiar o fascinant\u0103 concep\u0163ie pentru menirea aleas\u0103 a poporului, a neamului propriu-zis, care caut\u0103 forma \u015fi tinde spre ordinea cosmic\u0103.<\/p>\n

    \u00a0\u00a0 Spa\u0163iul sacru str\u0103bun are o structur\u0103 metafizic\u0103 proprie filonului ei monoteist religios dezvolt\u00e2nd o anumit\u0103 g\u00e2ndire, o anumit\u0103 medita\u0163ie, o anumit\u0103 reflec\u0163ie, o anumit\u0103 contemplare, o profund\u0103 sintez\u0103, o deplin\u0103 comuniune cu Ziditorul, cu Crea\u0163ia Sa, cu Str\u0103mo\u015fii care au d\u0103ltuit Arhetipuri cu valoare de Simboluri nemuritoare r\u0103sfr\u00e2nte \u00een Mamele-educatoare a Demnit\u0103\u0163ii, \u00een Omenie, Credin\u0163\u0103, Iubire, Jertf\u0103, \u00cenv\u0103\u0163\u0103tori, Profe\u0163i, Genii, Eroi, Cuvio\u015fi, Monahii, Martiri, M\u0103rturisitori, Sfin\u0163i.<\/p>\n

    \u00a0\u00a0 \u00cen \u0163\u0103r\u00e2na sacr\u0103 str\u0103mo\u015feasc\u0103 nici firul de praf nu este profan, c\u0103ci primind jertfa s\u00e2ngelui curat, a rug\u0103ciunii, a milosteniei \u015fi a d\u0103ruirii se re\u00eennoie\u015fte Trupul \u0162\u0103rii sfin\u0163indu-l, re\u00eenviindu-l genera\u0163iilor viitoare de jertf\u0103 \u015fi \u00eenviere, d\u00e2nd o alt\u0103 perspectiv\u0103 spiritual\u0103 \u015fi un sens determinant infinitului creativ care, ne propune o viziune ampl\u0103 asupra complexit\u0103\u0163ii integratoare a culturii \u015fi civiliza\u0163iei noastre dacorom\u00e2ne multimilenare.<\/p>\n

    \u00a0\u00a0 Regalitatea \u0163\u0103r\u00e2nii noastre sacre dacice o dau S\u00e2ngele str\u0103bun ce curge necontenit ca un izvor mistic, tainic, nesecat al ve\u015fniciei \u015fi Iarba verde de Acas\u0103, temeiuri permanente ale crea\u0163iei cre\u015ftine filosofico-profetice.<\/p>\n

    \u00a0\u00a0 Cele dou\u0103 entit\u0103\u0163i se reflect\u0103 pe chipul Profetului ce se r\u0103sfr\u00e2nge pe cer ca o Icoan\u0103 aleas\u0103.<\/p>\n

    \u00a0\u00a0 Sf\u00e2nta noastr\u0103 Tradi\u0163ie ne-a rezervat \u00een mersul nostru milenar cre\u015ftin c\u0103tre Cer, ca un privilegiu deosebit, cele dou\u0103 locuri mirifice, cele dou\u0103 Dumbr\u0103vi ale splendorii: al na\u015fterii \u015fi al rena\u015fterii. Acel, Acas\u0103<\/strong>-locul natal, Dumbrava copil\u0103riei din s\u00e2nul Vetrei Str\u0103bune-Str\u0103mo\u015fe\u015fti \u015fi cel\u0103lalt, Acas\u0103<\/strong>-locul preg\u0103tit de M\u00e2ntuitorul Iisus Hristos <\/strong>\u015fi de Maica Sa-Maria Vlaherna-Carpatina<\/strong>, Dumbrava din s\u00e2nul Vetrei\u00a0 ve\u015fnice Cere\u015fti.<\/p>\n

    \u00a0\u00a0 Osmoza dintre Om, Vatr\u0103, Natur\u0103, Cosmos se leag\u0103 de reciprocitatea proverbului dac: \u201eOmul sfin\u0163e\u015fte locul, dar \u015fi locul sfin\u0163e\u015fte Omul.\u201d<\/em><\/p>\n

    \u00a0\u00a0 \u00centrega comuniune dacic\u0103 din s\u00e2nul comunit\u0103\u0163ii cre\u015ftin-ortodoxe se \u00eentrep\u0103trunde de Lumina \u00cenvierii Domnului nostru Iisus Hristos, garan\u0163ia \u00cenvierii noastre.<\/p>\n

    \u00a0\u00a0 Profetul nostru Mihail Eminescu a acordat permanent o aten\u0163ie serafic\u0103, plin\u0103 de sacralitate fenomenului dumnezeiesc al \u00cenvierii, a\u015fa cum \u0163\u00e2\u015fne\u015fte din lumina articolului s\u0103u \u00eenchinat Pa\u015ftelui anului 1881, \u00eenmiresmat de splendoarea Prim\u0103verii lui April a Bucure\u015ftiului, suprapun\u00e2nd astfel imaginea p\u0103storului cu oile sale, peste cea a omului iscusit-arhitect \u015fi cea a ctitorului cre\u015ftin. Profetul nostru dac pune \u00een eviden\u0163\u0103, \u00een antitez\u0103 existen\u0163ialitatea firii create cu devenirea finalit\u0103\u0163ii \u00eentru dumnezeirea \u00cenvierii prin comuniunea cu Fiul lui Dumnezeu, lu\u00e2nd exemplele marilor genii ale spiritului filosofic-religios universal, cu cea a Cre\u015ftinismului ceresc. Moartea omului vechi \u00eentru \u00eenvierea Omului nou, hristic, care \u00een afara lui Hristos nu se poate realiza niciodat\u0103.<\/p>\n

    \u00a0\u00a0 Nu spiritualitatea geniului profetic a neamului aduce \u00cenvierea, ci Evanghelia M\u00e2ntuitorului. Dragostea lui Hristos. Transhuman\u0163a spiritual\u0103 \u00eentru Transcendentul cre\u015ftin: P\u0103storul dacic cu toiagul \u015fi pa\u015fii pe mun\u0163ii Carpa\u0163i, cu cu\u015fma \u015fi cojocul prinse de cer, p\u0103sc\u00e2nd deopotriv\u0103 mioarele \u015fi stelele sale, a\u015fa cum dumnezeie\u015fte l-a ipostaziat Maica Teodosia-La\u0163cu pe Profetul nostru str\u0103bun Zamolxe: \u201eCerul \u00eentins e poian\u0103 albastr\u0103 cu oi lucitoare\/ Singur Zamolxis le pa\u015fte \u015fi-n r\u00e2ul cu ape-n v\u00e2ltoare\/ El le adap\u0103 doar noaptea, ca nimeni s\u0103 nu i le vad\u0103\/ Leul n\u0103prasnic \u015fi Ursul zadarnic r\u00e2vnesc dup\u0103 prad\u0103.\u201d<\/em> (Zorica La\u0163cu-Teodosia, P\u0103storul dacic, <\/em>\u00een Poezii.<\/em> Ed.\u00a0 Sofia, Bucure\u015fti-2000)<\/p>\n

    \u00a0\u00a0 Eminescu p\u0103trunde a\u015fadar, Chipul P\u0103storului dacic nemuritor Zamolxis \u00eentru Icoana lui Hristos-Ve\u015fnicia \u00cenvierii: \u201e\u015ei iar\u0103\u015fi bat la poart\u0103 cu degetele moi florile prim\u0103verii \u015fi unde acum cinci sute de ani turmele lui Bucur ciobanul se pierdeau \u00een orizontul \u015fesului, ast\u0103zi mii de gr\u0103dini contrasteaz\u0103 \u00een t\u00e2n\u0103ra verdea\u0163\u0103 cu zidurile albe \u015fi acoper\u0103mintele str\u0103lucite ale caselor \u015fi cu turnurile bisericilor; iar duiosul ritm al clopotelor ne vestesc vechea \u015fi trista legend\u0103 c\u0103 ast\u0103zi \u00eenc\u0103 Hristos e \u00een morm\u00e2nt, c\u0103 m\u00e2ine se va \u00een\u0103l\u0163a din giulgiul alb ca o floare de crin, ridic\u00e2ndu-\u015fi fruntea sa radioas\u0103 la ceruri.<\/em><\/p>\n

    \u00a0\u00a0 <\/em>Trist\u0103 \u015fi m\u00e2ng\u00e2ietoare legend\u0103! Iat\u0103 dou\u0103 mii de ani aproape de c\u00e2nd au ridicat popoare din \u00eentuneric, le-au constituit pe principiul iubirii aproapelui, dou\u0103 mii de ani de c\u00e2nd biografia Fiului lui Dumnezeu e cartea dup\u0103 care se cre\u015fte omenirea<\/strong>. \u00cenv\u0103\u0163\u0103turile lui Budha, via\u0163a lui Socrat \u015fi principiile stoicilor, c\u0103rarea spre virtute a chinezului La-o-Tse, asem\u0103n\u0103toare cu \u00eenv\u0103\u0163\u0103mintele cre\u015ftinismului, n-au avut at\u00e2ta influen\u0163\u0103, n-au ridicat at\u00e2ta pe om ca Evanghelia, aceast\u0103 simpl\u0103 \u015fi popular\u0103 biografie a bl\u00e2ndului Nazarinean, a c\u0103rui inim\u0103 a fost str\u0103puns\u0103 de cele mai mari dureri morale \u015fi fizice, \u015fi nu pentru El, ci pentru binele \u015fi m\u00e2ntuirea altora. <\/em><\/p>\n

    \u00a0\u00a0 <\/em>\u015ei un stoic ar fi suferit chinurile lui Hristos, dar le-ar fi suferit cu m\u00e2ndrie \u015fi dispre\u0163 fa\u0163\u0103 de semenii lui; \u015fi Socrat a b\u0103ut paharul cu venin, dar l-a b\u0103ut cu nep\u0103sarea caracteristic\u0103 virtu\u0163ii civice a Antichit\u0103\u0163ii. Nu nep\u0103sare, nu dispre\u0163: suferin\u0163a \u015fi am\u0103r\u0103ciunea \u00eentreag\u0103 a mor\u0163ii au p\u0103truns inima Mielului sim\u0163itor \u015fi, \u00een momentele supreme, au \u00eencol\u0163it iubirea \u00een inima lui \u015fi \u015fi-au \u00eencheiat via\u0163a p\u0103m\u00e2nteasc\u0103 cer\u00e2nd de la Tat\u0103l-S\u0103u din ceruri iertarea prigonitorilor. Astfel a se sacrifica pe Sine pentru semenii s\u0103i, nu din m\u00e2ndrie, nu din sentiment de datorie civic\u0103, ci din iubire, a r\u0103mas de atunci cea mai \u00eenalt\u0103 form\u0103 a existen\u0163ei umane, acel s\u00e2mbure de adev\u0103r care dizolv\u0103 ad\u00e2nca dizarmonie \u015fi asprimea luptei pentru existen\u0163\u0103 ce b\u00e2ntuie natura \u00eentreag\u0103. Prin iubire, El a f\u0103cut cearta \u00eentre voin\u0163e imposibil\u0103. C\u00e2nd iubirea este, \u015fi ea este numai c\u00e2nd e reciproc\u0103, \u015fi reciproc\u0103 absolut, va s\u0103 zic\u0103 universal\u0103; c\u00e2nd iubirea e, cearta e cu neputin\u0163\u0103.[\u2026].<\/em><\/p>\n

    \u00a0\u00a0 <\/em>Omul trebuie s\u0103 aib\u0103 \u00eenaintea lui un Om ca tip de perfec\u0163iune, dup\u0103 care s\u0103-\u015fi modeleze caracterul \u015fi faptele. Precum arta modern\u0103 \u00ee\u015fi datore\u015fte rena\u015fterea modelelor antice, astfel cre\u015fterea lumii nou\u0103 se datore\u015fte prototipului omului moral, Iisus Hristos. Dup\u0103 El \u00eencearc\u0103 cre\u015ftinul a-\u015fi modela via\u0163a sa proprie, \u00eencerc\u00e2nd comb\u0103t\u00e2nd instinctele \u015fi pornirile p\u0103m\u00e2nte\u015fti din sine.\u201d<\/em> (Mihail Eminescu, Timpul, <\/em>12 Aprilie-1881)<\/p>\n

    \u00a0\u00a0 <\/em>Se poate spune c\u0103: Mihail Eminescu \u015fi-a \u00eemplinit Timpul s\u0103u profetic cu destinul nemuririi.<\/p>\n

    \u00a0\u00a0 De fapt, aici nu este numai un articol de pur\u0103 esen\u0163\u0103 filosofic\u0103, ci \u015fi un profund tratat de teologie ortodox\u0103, singurul suficient care s\u0103-l a\u015feze \u00een r\u00e2ndul marilor mistici teologi.<\/p>\n

    \u00a0\u00a0 Dup\u0103 via\u0163a Omului moral, Omului-Dumnezeu \u015fi-a modelat Eminescu via\u0163a sa cre\u015ftin\u0103.<\/p>\n

    \u00a0\u00a0 Dup\u0103 Dragostea divin\u0103 a M\u00e2ntuitorului Hristos \u015fi-a \u00eemplinit Eminescu iubirea sa cereasc\u0103.<\/p>\n

    \u00a0\u00a0 Dup\u0103 Jertfa Fiului lui Dumnezeu \u015fi-a \u00eentrupat Eminescu sacrificiul suprem pentru Neam.<\/p>\n

    \u00a0\u00a0 S\u0103 mai spun\u0103 pigmeii politruci, detractorii proletculti\u015fti, jurnali\u015ftii cu s\u00e2mbrie la alte por\u021bi, pseudo-filosofii materiali\u015fti, alogenii vr\u0103jma\u015fi antihri\u015fti, slujba\u015fii profanatori de neam ai Institutelor a\u0219a-zise Culturale, funda\u0163ii-institu\u0163ii-oculte denigratoare a spiritualit\u0103\u0163ii \u015fi demnit\u0103\u0163ii cre\u015ftine, pl\u0103tite de stat pentru def\u0103imarea Elitelor neamului, o puzderie de eminescologi\u015fti st\u00e2ngi\u015fti, c\u0103lug\u0103ri purt\u0103tori de sutane-t\u00e2r\u00e2tori de umbre nu de slujire, nu de d\u00e2re de lumin\u0103, c\u00e2te un stare\u0163 mai pricopsit, chiar \u015fi popii-c\u0103m\u0103tari, unii teologi\u015fti ecumenici\u015fti ori epigonii Academiei din Rom\u00e2nia, dac\u0103 mai pot c\u0103, Eminescu-profetul cunoa\u015fterii cosmice nu prea a fost cre\u015ftin ortodox.<\/p>\n

    \u00a0\u00a0 \u201eTimp de peste 100 de ani, ni s-a livrat o imagine fals\u0103 a poetului na\u0163ional, \u00eentre\u0163inut\u0103, prin complicitate voluntar\u0103 sau involuntar\u0103, de mediul academic. Adev\u0103rul a ie\u015fit \u00eens\u0103 la iveal\u0103 \u015fi \u00een cur\u00e2nd va deveni o certitudine absolut\u0103: Eminescu a fost asasinat.\u201d<\/em> (Miron Manega, Eminescu Agent Secret, traficant de c\u0103r\u0163i interzise \u015fi alte necunoscute din via\u0163a marelui poet.<\/em> Ed. GetoDacii, Bucure\u015fti-2017, p. 97)<\/p>\n

    \u00a0<\/em><\/p>\n

    \u00a0\u00a0 Doar Eminescu, care a iubit divin, al\u0103turi de to\u0163i profe\u0163ii no\u015ftri daci cre\u015ftini \u015fi de sfin\u0163ii Neamului, a \u00een\u0163eles dumnezeiasca dimensiune colosal\u0103 a Dragostei lui Hristos pentru Omul \u00een devenire, pentru Cre\u015ftinul \u00een tr\u0103ire \u015fi pentru Misticul \u00een m\u0103rturisirea sa ortodox\u0103.<\/p>\n

    \u00a0\u00a0 \u00cen ecumenicitatea nemuritoarei Ortodoxii sunt \u015fi antinomii, c\u00e2nd numai Omul cre\u015ftin mistic sfin\u0163e\u015fte locul, chiar dac\u0103 acela s-a dovedit a fi iad, pentru colocatarul s\u0103u temporal.<\/p>\n

    \u00a0\u00a0 Este cazul unic transfigurator hristic al jertfitorilor mistici na\u0163ionali\u015fti-cre\u015ftini care au transformat \u00eencremenitele \u00eenchisori \u00een schituri \u015fi m\u00e2n\u0103stiri de Ruguri aprinse, celulele de bezn\u0103 \u015fi ghea\u0163\u0103 \u00een chilii de lumin\u0103 \u015fi tr\u0103ire, tortura \u00een binecuv\u00e2ntate fr\u00e2ngeri ale R\u0103stignirii pe Golgota Neamului, z\u0103brelele \u00een partituri pentru psalmi, c\u0103tu\u015fele \u00een \u015firag de m\u0103t\u0103nii, iar lan\u0163urile grele, zdr\u0103ng\u0103nitoare le-au netezit pa\u015fii pe Calea Robilor<\/em> spre Cerul \u00cenvierii, \u00een Cete de Martiri, M\u0103rturisitori \u015fi Sfin\u0163i, biruitori \u00een drumul ro\u015fu-dalb: Din Temni\u0163e spre Sinaxare.<\/em><\/p>\n

    \u00a0<\/em><\/p>\n

    \u00a0\u00a0\u00a0 A\u015fa cum \u00een toate \u00eemprejur\u0103rile vie\u0163ii la cump\u0103na \u00eemplinirii g\u00e2ndurilor, cuvintelor, faptelor bune, \u00eendatoririlor, responsabilit\u0103\u0163ilor, asum\u0103rilor jertfelnice se afl\u0103 prezen\u0163a nemijlocit\u0103 a harului Duhului Sf\u00e2nt, a Domnului Hristos, a Maicii Preacurate, a \u00cengerului p\u0103zitor, a Sf\u00e2ntului d\u0103t\u0103tor de nume, a Apostolilor Andrei, Pavel, Ioan, Filip\u2026, la fel s-a \u00eent\u00e2mplat cu marii de\u0163inu\u0163i politici na\u0163ionali\u015fti care i-au avut al\u0103turi \u00een afar\u0103 de primii \u015fi pe cei dragi din Str\u0103buni: Mircea cel B\u0103tr\u00e2n, \u015etefan cel Mare, Mihai Viteazul, \u0162epe\u015f, Horea, Iancu, Tudor, Regina Maria, C\u0103pitanul,<\/em> dar \u015fi pe marile genii ale versului sacru: Co\u015fbuc, Alecsandri, Mateevici, Gyr, Crainic, Ciurunga, Mateia\u015f, Maxim, Cotru\u015f, Barbu, Baciu, Zean\u0103, Maica Teodosia, Vizirescu, Andronescu, Ioan Alexandru \u015fi mai ales pe mirabilul Mihail Eminescu.<\/p>\n

    \u00a0\u00a0 Profetul nostru a p\u0103strat \u00een sufletul s\u0103u curat de albastru, \u00een inima sa de foc, de Luceaf\u0103r, \u00een fiin\u0163a sa de cremene carpatin\u0103 viziunea integral\u0103 a Dacorom\u00e2niei Mari.<\/p>\n

    \u00a0\u00a0 A fost o reciprocitate sacr\u0103, astfel c\u0103 poporul drept m\u0103ritor cre\u015ftin prin cea mai meritorie Elit\u0103 a sa spiritual\u0103 aflat\u0103 \u00een \u00eenchisori, temni\u0163e, colonii \u015fi lag\u0103re pe tot cuprinsul \u0163\u0103rii, s\u0103 se \u00eentrupeze la r\u00e2ndu-i spiritului hristic-jertfitor al nemuritorului profet Eminescu.<\/p>\n

    \u00a0\u00a0 Spre luare aminte prietenilor dragi, red\u0103m o scen\u0103 din celula 53 <\/strong>a sinistrei \u00eenchisori Aiud<\/strong>, descris\u0103 de Aurel Baghiu<\/strong>, de\u0163inut politic, m\u0103rturisitor unde se \u00eenv\u0103\u0163au \u00eentre altele, istorie, literatur\u0103, matematici, cultur\u0103 general\u0103, limbi str\u0103ine \u015fi poeziile marilor poe\u0163i sublimi.<\/p>\n

    \u00a0\u00a0 Actorul principal a fost t\u00e2n\u0103rul Miron Chiraliu<\/strong>, fiu de arm\u00e2n slobozit din mun\u0163ii Pindului,\u00a0 mun\u0163ii at\u00e2t de \u00eendr\u0103gi\u0163i dup\u0103 Carpa\u0163ii Daciei, de minunea, de vlahul nostru Eminescu.<\/p>\n

    \u00a0\u00a0 \u201eVlahii Tesaliei, <\/em>zice Fallmerayer \u00een Fragmentele sale asupra Orientului, se numesc rom\u00e2ni, ca \u015fi cona\u0163ionalii lor din Principatele dun\u0103rene, vorbesc o italieneasc\u0103 stricat\u0103 \u015fi locuiesc \u00een creierii mun\u0163ilor Pindului \u015fi pe cele dou\u0103 laturi ale lui, \u00een popoarele din care izvor\u0103\u015fte Peneios \u015fi r\u00e2urile afluente, pe unde \u00eei pomene\u015fte pentru \u00eent\u00e2ia dat\u0103 istoria bizantin\u0103 a sutei a unsprezecea\u2026 Ei p\u0103zesc \u015fi domin\u0103 por\u0163ile dintre Tesalia \u015fi Albania, iar Mezzovo, ora\u015f zidit din piatr\u0103 tocmai \u00een creierul mun\u0163ilor, acolo unde dintr-o parte \u015fi dintr-alta trec\u0103toarea se coboar\u0103 \u00een direc\u0163ii opuse, este locul de c\u0103petenie al rom\u00e2nilor tesalieni.\u201d<\/em> (Mihail Eminescu, Timpul, <\/em>26 sept. 1878)<\/p>\n

    \u00a0\u00a0 Miron Chiraliu era student \u00een anul V, sec\u0163ia Regie a Institutului de Art\u0103 Dramatic\u0103 I.L. Caragiale<\/em>-Bucure\u015fti, nepot al poetului clujean Theodor Mihada\u015f, de\u0163inut politic care a murit pentru Eminescu, pentru Neam, pentru Dumnezeu \u015fi a \u00eenviat pentru Dumnezeul Neamului \u015fi-al lui Eminescu.<\/p>\n

    \u00a0\u00a0 Miron <\/strong>era un erudit, \u00eenzestrat cu un fermec\u0103tor har al vorbirii care electriza \u00een orice auditoriu, dar \u015fi un du\u015fman \u00eenr\u0103it <\/em>al regimului ro\u015fu: \u201ePolitrucul i-a propus s\u0103 \u0163in\u0103 o conferin\u0163\u0103 la club despre Mihai Eminescu, cunosc\u00e2nd pasiunea lui pentru literatur\u0103 \u00een special, art\u0103 \u00een general. De\u015fi Miron era contra acestei noi forme de reeducare, cu un g\u00e2nd ascuns, a acceptat, mai ales c\u00e2nd politrucul i-a spus c\u0103 poate spune ce vrea despre Mihai Eminescu, c\u0103 doar a studiat \u00een acest regim\u2026<\/em><\/p>\n

    \u00a0\u00a0 <\/em>Securistul nu a t\u0103iat nimic \u015fi nu a ad\u0103ugat nimic la textul conferin\u0163ei\u2026 La data program\u0103rii-la club au fost adu\u015fi to\u0163i de\u0163inu\u0163ii \u015fi caralii. A participat \u015fi comandantul Cr\u0103ciun \u015fi ofi\u0163erii \u00een frunte cu politrucul \u00eenchisorii.<\/em><\/p>\n

    \u00a0\u00a0 <\/em>Miron \u00eencepe expunerea <\/em>(str\u00e2ng\u00e2nd \u00een pumni \u015fi mototolind cuv\u00e2ntarea scris\u0103 pe c\u00e2teva coli de h\u00e2rtie). Miron vorbe\u015fte liber. Cu trupul \u00eencordat, cu ochii lui mari alba\u015ftri-azurii, sub spr\u00e2ncenele-i stufoase, arcuite ca dou\u0103 semne de \u00eentrebare, cu pumnii str\u00e2n\u015fi \u00een propria for\u0163\u0103, cuv\u00e2ntul lui devine magic\u2026 Miron construie\u015fte, d\u0103ltuie\u015fte, prezint\u0103 pe GENIUL poeziei rom\u00e2ne\u015fti, cel adev\u0103rat, necunoscut sau prea pu\u0163in cunoscut de cei prezen\u0163i. Robi \u015fi temniceri, victime \u015fi c\u0103l\u0103i\u2026<\/em><\/p>\n

    \u00a0\u00a0 <\/em>Eminescu poetul\u2026 gazetarul\u2026 prozatorul\u2026 Eminescu \u015fi opera lui. \u00cenger \u015fi Demon. Sublim \u015fi tragic. Eminescu \u015fi \u0162ara Rom\u00e2neasc\u0103. Eminescu \u015fi spa\u0163iul sideral Eminescu-Luceaf\u0103rul.<\/em><\/p>\n

    \u00a0\u00a0 <\/em>Eminescu \u015fi luna \u015fi stelele \u015fi abisul \u015fi genuna.<\/em><\/p>\n

    \u00a0\u00a0 <\/em>Eminescu \u015fi iudeii \u015fi\u2026 muscalii. Tensiunea \u015fi emo\u0163ia tuturor sunt la paroxism. Aten\u0163ie!<\/em><\/p>\n

    \u00a0\u00a0 <\/em>Suntem \u00eentr-o \u00eenchisoare comunist\u0103-cea mai groaznic\u0103 \u00eenchisoare comunist\u0103-anul 1961!<\/em><\/p>\n

    \u00a0\u00a0 <\/em>\u015ei Miron Chiraliu vorbe\u015fte \u015fi construie\u015fte \u015fi arde ca un posedat \u015fi \u00eendr\u0103znesc s\u0103 spun acum c\u0103 poate nimeni \u00een \u0163ara asta n-a reu\u015fit s\u0103 construiasc\u0103 un moment mai falnic \u015fi mai m\u0103re\u0163 lui Eminescu a\u015fa ca el atunci. Dar iar\u0103\u015fi, nimeni \u00een \u0163ara aceasta n-a pl\u0103tit mai scump aceast\u0103 monumental\u0103 statuie. Atunci destinul s\u0103u pe p\u0103m\u00e2nt s-a \u00eencheiat\u2026 c\u0103ci peste c\u00e2teva zile p\u0103m\u00e2ntul rece din marginea Aiudului primea trupul lui ucis de criminalii ce st\u0103p\u00e2neau atunci marea \u00eenchisoare ce se numea Republica Popular\u0103 Rom\u00e2nia.<\/strong><\/em><\/p>\n

    \u00a0\u00a0 <\/em>Miron \u015fi-a \u00eencheiat atunci expunerea p\u0103str\u00e2nd c\u00e2teva momente de t\u0103cere\u2026, poate reculegere la sf\u00e2r\u015fitul lui tragic, ce poate-l presim\u0163ea, dup\u0103 care ca un actor des\u0103v\u00e2r\u015fit a declamat poezia: DOINA\u2026<\/strong><\/em><\/p>\n

    \u00a0\u00a0 <\/em>S\u0103rmanul Miron! Cu pumnii str\u00e2n\u015fi \u00een propria-i for\u0163\u0103, cu trupul \u00eencordat, cu ochii lui mari, alba\u015ftrii azurii, sub spr\u00e2ncenele-i stufoase de culoarea aramei, arcuite ca dou\u0103 mari semne de \u00eentrebare, ca un Arhanghel, a terminat. O t\u0103cere profund\u0103 parc\u0103 \u00eencremenise timpul. Apoi ca-ntr-o explozie, de\u0163inu\u0163ii parc\u0103 au spart baierile cerului\u2026\u201d <\/em>(Aurel Baghiu, Printre Gratii,<\/em> vol. I, Ed. Napoca Star, Cluj-Napoca-2006, p. 176-179)<\/p>\n

    \u00a0\u00a0Mihail Eminescu \u0219i Profetismul s\u0103u revigoreaz\u0103 \u015fi \u00eenfige ad\u00e2nc R\u0103d\u0103cina na\u0163ionalismului cre\u015ftin ortodox, \u00een sufletul celor care t\u00e2njesc cu adev\u0103rat a ajunge ROM\u00c2NI.<\/p>\n

    \u00a0\u201eSchimba\u0163i opinia public\u0103, da\u0163i-i o alt\u0103 direc\u0163ie, r\u0103scoli\u0163i geniul na\u0163ional-spiritual propriu \u015fi caracteristic al poporului, din ad\u00e2ncurile \u00een care doarme-face\u0163i o uria\u015f\u0103 reac\u0163iune moral\u0103, o revolu\u0163ie de idei <\/em><\/strong>(\u00een care ideea \u201erom\u00e2neasc\u0103\u201ds\u0103 fie mai mare dec\u00e2t uman, genial, frumos), \u00een fine fi\u0163i Rom\u00e2ni, Rom\u00e2ni \u015fi iar Rom\u00e2ni!!!\u201d<\/strong><\/em>\u00a0\u00a0\u00a0 (\u00ceNVIEREA, nr. 2 Aprilie-Iunie-\u201993)<\/p>\n

    * Fond de carte: Arhiva, bibliofil Dumitru Ionescu<\/strong>-Bucure\u015fti.<\/p>\n

    EUGEN\u00a0 ZAINEA<\/p>\n

    Vizionarul\u00a0 Eminescu<\/em><\/strong><\/p>\n

    \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Suntem \u00een pragul comemor\u0103rii dureroasei zile \u00een care, \u00een urm\u0103 cu 129 de ani, \u00ee\u015fi \u00eencepea drumul \u00een eternitate cel mai mare dintre rom\u00e2ni, adev\u0103rat\u00a0 spirit tutelar al neamului nostru, sintez\u0103 suprem\u0103, irepetabil\u0103,\u00a0 a geniului acestui popor.<\/p>\n

    \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Probabil c\u0103 se va mai discuta mult\u0103 vreme pe seama lungului \u015fir de aranjamente \u015fi uneltiri care au dus la jertfirea lui Eminescu pe altarul sf\u00e2nt al Neamului Rom\u00e2nesc, pe m\u0103sur\u0103 ce noi \u015fi noi documente incontestabile se vor ad\u0103uga celor deja existente \u015fi care contureaz\u0103 \u00eenc\u0103 de pe acum cu claritate conspira\u0163ia menit\u0103 s\u0103-l \u00eenl\u0103ture nu numai din pres\u0103, din via\u0163a public\u0103, ci \u015fi din via\u0163a real\u0103 pe marele poet, gazetar, om politic, ideolog, adev\u0103ratul ini\u0163iator al doctrinei na\u0163ionale, a\u015fezat\u0103 trainic pe temelia con\u015ftiin\u0163ei unit\u0103\u0163ii de neam \u015fi limb\u0103 a tr\u0103itorilor \u00een vatra larg\u0103 a vechii Dacii, \u00a0pe care a afirmat-o str\u0103lucit nu numai \u00een adev\u0103ratele jocuri de artificii, sau erup\u0163ii vulcanice, cu luciri neuitate de fl\u0103c\u0103ri, de fulgere, ale articolelor sale, dar \u015fi \u00een nestematele \u015flefuite ca de nimeni altul a\u015fezate \u00een strofe ale marilor, nemuritoarelor lui poezii, care au cl\u0103dit \u015fi c\u0103lit, de peste un secol \u015fi jum\u0103tate, caracterele pruncilor neamului, ce au deschis ochii \u015fi au crescut\u00a0 cu nepre\u0163uitul lor elixir, sorbit din gura p\u0103rin\u0163ilor \u015fi a multor genera\u0163ii de dasc\u0103li d\u0103rui\u0163i cu harul slujirii culturii \u015fi istoriei rom\u00e2ne, sau din pagina tip\u0103rit\u0103 a zecilor de edi\u0163ii care au umplut,de-a lungul vremii, cu milioanele lor de exemplare, rafturile bibliotecilor din toate col\u0163urile de lume \u00een care vie\u0163uie\u015fte un rom\u00e2n.<\/p>\n

    \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Cum amara comemorare din aceste zile este cea din Anul Centenar, din dorin\u0163a de a scoate \u00een eviden\u0163\u0103 genialitatea uluitoare a lui Eminescu, care a fost exact a\u015fa cum l-am definit \u00een titlul evoc\u0103rii de ast\u0103zi, VIZIONARUL EMINESCU, <\/strong>unicul care a avut capacitatea care nu are cum s\u0103 nu te uimeasc\u0103 p\u00e2n\u0103 la a-\u0163i t\u0103ia respira\u0163ia, de a vedea, peste timp, magnifica izb\u00e2nd\u0103 rom\u00e2neasc\u0103 dob\u00e2ndit\u0103 de-a lungul unui an\u00a0 cu adev\u0103rat magic \u015fi \u00eencununat\u0103 \u00een acea zi cu adev\u0103rat solar\u0103 a Neamului Rom\u00e2nesc, de 1 Decembrie 1918, <\/strong>la 35 de ani de la asasinarea civic\u0103 a lui Eminescu, din acea blestemat\u0103 zi de 28 iunie 1883 \u015fi la 29 de ani de la jertfa vie\u0163ii lui, adun \u00eentr-un singur tot r\u00e2nduri scrise \u00een aceste zile \u015fi fragmente din texte mai vechi \u00eenchinate de mine rom\u00e2nului absolut<\/strong>, cum at\u00e2t de minunat l-a caracterizat sclipitorul spirit al lui Petre \u0162u\u0163ea. Care se constituie \u00een demonstra\u0163ia de necontestat a afirma\u0163iei c\u0103 Mihai Eminescu nu numai c\u0103 a fost adev\u0103ratul \u00eentemeietor al Doctrinei Na\u0163ionale, dar a fost \u015fi protocronistul rom\u00e2n<\/strong> \u00a0al geopoliticii, pe care a desenat-o, cu o claritate de cristal, cu argumentele istoriei noastre milenare \u015fi i-a \u00eentrev\u0103zut ac\u0163iunea cu zeci de ani \u00eenainte ca geopolitica s\u0103 intre oficial, evident cu alt\u0103 paternitate, \u00een istoria oficial\u0103 a \u015ftiin\u0163elor \u015fi disciplinelor lumii.<\/p>\n

    Astfel, \u00een contextul revenirii Dobrogei la Rom\u00e2nia, chipurile drept compensa\u0163ie pentru al doilea rapt al Basarabiei, s\u0103v\u00e2r\u015fit, probabil, ca r\u0103splat\u0103 pentru faptul c\u0103 armata rom\u00e2n\u0103 salvase de la dezastru armata rus\u0103 \u00een campania bulgar\u0103 din 1877 \u015fi, odat\u0103 cu asta, blazonul imperial rus (cu enormul pre\u0163 al miilor de jertfe ale osta\u015filor rom\u00e2ni, \u00eempin\u015fi de comandantul\u00a0 rus de vi\u0163\u0103 imperial\u0103-fratele \u0163arului-al frontului la sacrificiul suprem pentru gr\u0103birea c\u0103derii Plevnei, care s\u0103 fie oferit\u0103 cadou \u0163arului de ziua lui\u2026), Eminescu scrie un articol exemplar \u015fi acuzator, din care citez:<\/p>\n

    \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u201cSe \u015ftie \u00een adev\u0103r, \u015fi toate organele de publicitate din capitala au \u00eenregistrat faptul c\u0103, \u00een decemvrie anul trecut, mai multe sute de familii rom\u00e2ne din Banat sosir\u0103 \u00een Bucure\u015fti, pentru a cere p\u0103m\u00e2nturi \u00een Dobrogea, c\u0103 aceste p\u0103m\u00e2nturi li s-au refuzat \u015fi c\u0103 s\u0103rmanii emigran\u0163i s-au \u00eentors \u00een Banat, duc\u00e2ndu-\u015fi mor\u0163ii \u00een spinare. O priveli\u015fte sf\u00e2\u015fietoare se prezinta ochilor omene\u015fti de-a lungul drumurilor \u0163\u0103rii. Criv\u0103\u0163ul, acest du\u015fman de la nord al \u015fesurilor noastre, \u00eei sufla din urm\u0103 ca frunzele, cu toate acestea era mai bl\u00e2nd\u00a0 dec\u00e2t oamenii de piatr\u0103 c\u0103rora le ceruse o patrie \u015fi un c\u0103min, iar \u00een locul \u00een care se-ntorceau \u00eei a\u015fteptau b\u00e2ntuirea str\u0103in\u0103t\u0103\u0163ii, siluirea limbii \u015fi legii, robia sufleteasc\u0103 mai greu de purtat dec\u00e2t robia trupului. (\u2026)\u00a0 C\u00e2t triumf a avut ministrul de interne al Ungariei c\u00e2nd, la 27 decemvrie anul trecut a adresat o circular\u0103 c\u0103tre toate prefecturile din jude\u0163ele locuite de rom\u00e2ni, opt jude\u0163e \u00eentre Cri\u015furi, \u00een Maramure\u015f \u015fi Banat, treisprezece jude\u0163e \u00een Transilvania, circular\u0103 prin care obliga prefec\u0163ii de-a spune \u015fi mo\u0163ilor \u015fi mocanilor \u015fi c\u00e2mpenilor \u015fi p\u0103durenilor \u015fi celor de pe Mure\u015f \u015fi celor dintre Cri\u015furi c\u0103\u2026d. ministru de externe al Rom\u00e2niei a declarat prin anume not\u0103 oficial\u0103 c\u0103 guvernul din Bucure\u015fti nu permite nicidecum<\/em> colonizarea str\u0103inilor <\/em>\u00een Dobrogea.<\/em><\/p>\n

    Str\u0103inilor!<\/p>\n

    \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Trebuia s\u0103 li se spun\u0103 odat\u0103 aceasta cons\u00e2ngenilor no\u015ftri din Transilvania \u015fi din \u0162ara Ungureasc\u0103, c\u0103 pentru onor. St\u0103tescu \u015fi pentru d. I. Bratianu ei sunt\u2026str\u0103ini, <\/em>\u015fi guvernul de la Pesta a fost \u00eens\u0103rcinat cu aceast\u0103 ginga\u015f\u0103 \u015fi ironic\u0103 misiune.<\/p>\n

    \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 A! Dac-ar sosi la Predeal ori la V\u0103rciorova juc\u0103tori de c\u0103r\u0163i de profesie, mironosi\u0163e ale cafenelelor c\u00e2nt\u0103toare, cavaleri de industrie, speculan\u0163i care-\u015fi drapeaz\u0103 evreul lor fizic \u00een maniere fran\u0163uze\u015fti, v\u00e2n\u0103tori de noroc, \u00eentreprinz\u0103tori f\u0103r\u0103 capitaluri, regele Stroussberg cu suita lui de con\u0163i \u015fi baroni silezieni, c-un cuv\u00e2nt neagra specul\u0103, str\u0103inul \u00een forma lui cea mai am\u0103gitoare, cea mai improductiv\u0103, cea mai speculant\u0103\u2026cu at\u00e2t mai bine! Largi \u00eei stau por\u0163ile \u0163\u0103rii deschise, ofi\u0163erii salut\u0103, (\u2026) dar dac\u0103 poporul nostru, al nostru de \u015faisprezece veacuri, bate umilit la poarta \u0163\u0103rii \u015fi cere nu ranguri, nu demnit\u0103\u0163i, nu \u00eentreprinderi, ci ocazia de-a munci onest \u015fi de-a pa\u0103tra \u00een inima lui neatins\u0103 con\u015ftiin\u0163a marii lui origini \u015fi caracterul lui \u00eenr\u0103d\u0103cinat, poarta e \u00eenchis\u0103; el nu are bilet de emigrare, n-are acte. Pe d. C. A. Rosetti, pe onor s\u0103u cumnat nu i-a \u00eentrebat absolut nimeni dac\u0103 s-au lep\u0103dat de vreo protec\u0163ie str\u0103in\u0103, dac\u0103 au pa\u015faport de emigrare, de ce origine sunt. Dar \u0163\u0103ranul rom\u00e2n, acela\u015fi pretutindeni \u00eentre Tisa \u015fi Nistru, e\u2026str\u0103in<\/em> de origine rom\u00e2n\u0103! (\u2026) Iar d. I. Bratianu zice: <<Ar voi d. Lahovary s\u0103 popul\u0103m Dobrogea cu supu\u015fi str\u0103ini de origine rom\u00e2na>>.<\/em><\/p>\n

    \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Str\u0103ini de origine rom\u00e2n\u0103! Contradictio in adjecto.<\/em> Str\u0103ini cari nu \u015ftiu alt\u0103 limb\u0103 dec\u00e2t a noastr\u0103, cari sub orice regim se simt \u015fi se numesc rom\u00e2ni, cari au trecut din Oltenia\u00a0 \u00een Banatul Severinului, acea veche posesiune a banilor olteni de unde p\u00e2n\u0103 azi a r\u0103mas vorba de ban.<\/em> B\u0103tr\u00e2nul Mircea, Dei gratia Fogaras et Omlas Dux, Severin Comes, Terrarum Dobrodicii Despotus<\/em>, \u00eempreun\u0103 cu to\u0163i banii Basarabi erau str\u0103ini de origine rom\u00e2n\u0103. Str\u0103in de origine rom\u00e2na era, dup\u0103 maniera de-a vedea a d. St\u0103tescu \u00eensu\u015fi Bogdan Drago\u015f, \u00eentemeietorul Moldovei (\u2026) Str\u0103in de origine rom\u00e2na a fost Alexandru Basarab care a \u00eenfr\u00e2nt pe regale Carol Robert \u015fi to\u0163i acei pe care mater parens, <\/em>muma n\u0103sc\u0103toare a neamului rom\u00e2nesc, Transilvania, i-a rev\u0103rsat \u00een \u015fesul Dun\u0103rii pentru a crea cu spada \u015fi plugul mo\u015ftenirea istoric\u0103 a neamului latin de l\u00e2ng\u0103 Dun\u0103re. \u015ei Bogdan \u015fi Radu Negru au ie\u015fit f\u0103r\u0103 pa\u015faport de emigrare de sub domina\u0163ia str\u0103in\u0103, pentru c\u0103 preferau libertatea lor de con\u015ftiin\u0163\u0103 onorurilor \u015fi siguran\u0163ei ce le prezenta dependen\u0163a de coroana Sf. Stefan, \u015fi str\u0103ini de origine rom\u00e2na au creat Rom\u00e2nia pe teritorii ce fusese ocupate de Changanii cumanilor \u00a0\u015fi oarda nogailor. Dar oare tot \u015fesul acesta, bolnav \u015fi espus f\u0103r\u0103 curmare invaziilor dinspre miaz\u0103noapte \u015fi miaz\u0103zi, ramas-ar-fi rom\u00e2nesc f\u0103r\u0103 ca din veac \u00een veac s\u0103 se fi \u00eemprosp\u0103tat popula\u0163ia lui istoric\u0103 cu str\u0103ini de origine rom\u00e2n\u0103?<\/em>\u201d (Mihai Eminescu, Str\u0103ini de origine rom\u00e2na<\/strong>, Timpul, 26 ianuarie 1882).<\/p>\n

    \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Opun\u00e2ndu-se din simpl\u0103 clarviziune \u00eencheierii de c\u0103tre Rom\u00e2nia a unui tratat, cel cu Germania \u015fi Austro-Ungaria, pe care doar \u00eel intuia, care \u00eens\u0103 ar fi \u00eensemnat tr\u0103darea pe veci a rom\u00e2nilor din Ardeal, Banat, \u0163ara Cri\u015furilor \u015fi a drepturilor noastre sfinte asupra p\u0103m\u00e2nturilor care au fost creuzetul \u00een care s-a\u00a0 modelat poporul rom\u00e2n, \u00een schimbul unei foarte vagi \u015fi ipotetice \u201crecompens\u0103ri\u201d a noastre cu\u2026Basarabia rom\u00e2neasc\u0103<\/strong>, \u00een cazul particip\u0103rii ru\u015finoase al\u0103turi de Puterile Centrale la m\u0103celul mondial pe care, de asemenea, Vizionarul Eminescu <\/strong>\u00eel \u00eentrevedea,\u00a0 el scria:<\/p>\n

    \u201cP\u00e2n\u0103 ce domnii maghiari vor pretinde a-l maghiariza cu de-a sila, zece milioane de guri \u015fi zece milioane de inimi\u00a0 vor striga \u00een contra Austro-Ungariei, c\u0103ci politice\u015fte putem fi desp\u0103r\u0163i\u0163i, dar unitatea noastr\u0103 de ras\u0103 \u015fi de limb\u0103 e o realitate at\u00e2t de mare \u015fi de energic\u0103 \u00eenc\u00e2t nici ignoran\u0163a, nici sila n-o pot t\u0103g\u0103dui. Ei, s\u0103 nu fi fost Matei Basarab, nici Teofan al Ardealului, nici Varlaam al Moldovei, s\u0103 nu fi fost suta a \u015faptesprezecea cu eroii \u015fi cuget\u0103torii ei, v\u0103 putea\u0163i bate joc de noi \u00eenc\u0103 mult timp, dar ast\u0103zi nu se mai poate. Azi, limba este una de la S\u0103tmar p\u00e2n-\u00een Cetatea Alb\u0103 de l\u00e2ng\u0103 Nistru, de la Hotin p\u00e2n-\u00een Grani\u0163a militar\u0103, azi datina e una, rasa e una \u015fi etnologic e unul \u015fi acela\u015fi popor, care nu mai doarme somnul pam\u00e2ntului \u015fi a veacurilor\u201d. (Mihai Eminescu, Unitatea etnic\u0103 \u015fi de limb\u0103 a rom\u00e2nilor, <\/strong>Timpul, 3 aprilie 1882).<\/p>\n

    \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Argument\u00e2nd str\u0103lucit, cu adev\u0103rul istoriei noastre, drepturile rom\u00e2ne\u015fti asupra Transilvaniei, Eminescu spunea:<\/p>\n

    \u201cP\u00e2n\u0103 la sf\u00e2r\u015fitul sutei XV, rom\u00e2nii sunt \u00een Ardeal \u015fi \u0162ara Ungureasc\u0103 unul din elementele cele mai considerabile \u00een via\u0163a politic\u0103. Tr\u0103ind sub voievozi proprii \u015fi sub legile lor proprii, f\u0103r\u0103 amestec din partea Ungariei, ziditori \u015fi ap\u0103r\u0103tori de cet\u0103\u0163i, pururea buni osta\u015fi, epoca de aur din \u0163\u0103rile noastre, \u00eenceput\u0103 cu Mircea \u015fi \u00eencheind cu \u015etefan cel Mare e o epoc\u0103 de aur \u015fi dincolo. Rom\u00e2nii sunt at\u00e2t de numero\u015fi \u00een mun\u0163ii Ardealului \u00eenc\u00e2t fragmente ale\u00a0 popula\u0163iunii Maramure\u015fului fondeaz\u0103 sub Drago\u015f statul Moldovei, fragmente din \u0163inutul F\u00eeg\u0103ra\u015fului, \u0162ara Rom\u00e2neasc\u0103. Cine vrea s\u0103-\u015fi fac\u0103 o idee de energia cu totul elementar\u0103 a acelui popor s\u0103 considere c\u0103, optzeci de ani dup\u0103 fondarea ei, Moldova ajunge din coltul \u0162\u0103rii de Sus p\u00e2n\u0103-n Nistru \u015fi la cetatea Alb\u0103, \u0162ara Rom\u00e2neasc\u0103 \u00eentr-o sut\u0103 de ani p\u00e2n\u0103 \u00een Dobrogea \u015fi pe\u00a0 \u00eentreg malul drept al Dun\u0103rii. E o epoc\u0103 aceasta care \u00een Ardeal produce pe Voievodul Iancu, cum \u00eei zic baladele rom\u00e2ne \u015fi slave, pe Ioan Huniad Corvin. Papa Piu II (Aeneas Silvius Piccolomini), n\u0103scut pe la 1405, deci contimporan cu toat\u0103 seria str\u0103lucit\u0103 de eroi ai poporului rom\u00e2nesc, zice despre Ioan;<<Ioannes Hunniades, cuius nomen caeteros obnubilat, non tam Hungaris, quam Valachis, a quibus natus erat, gloriam auxit.>>.<\/p>\n

    \u00cenc\u0103 \u00een suta a \u015faptesprezecea Miron Costin scria regelui Poloniei c\u0103 cel mai frumos \u015fi mai corect dialect rom\u00e2nesc, cel mai apropiat de graiul italic se vorbe\u015fte \u00een S\u0103tmar, unde cu toata emigrarea lui Drago\u015f, rom\u00e2nii r\u0103ma\u015fi acolo sub fratele lui, Voievodul Balc, sunt at\u00e2t de numero\u015fi ca \u015fi c\u00e2nd n-ar fi ie\u015fit nimenea din \u0163ar\u0103.\u201d (Mihai Eminescu, Munca secular\u0103 a acestui popor,<\/strong> Timpul, 4 noiembrie 1882).<\/p>\n

    \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 C\u0103t despre preten\u0163iile Imperiului \u0162arist asupra Basarabiei, folosind magistral nu doar argumentul istoric \u015fi al tratatelor diplomatice\u2026ruse\u015fti, dar \u015fi arma retoricii, geniul Neamului Rom\u00e2nesc afirma:<\/p>\n

    \u201cConvingerea noastr\u0103 este, \u00eens\u0103, c\u0103, din veacul al patrusprezecela \u00eencep\u00e2nd, Basarabia n-a fost nici \u00eentreag\u0103, nici \u00een parte a turcilor sau a t\u0103tarilor, ci a unui stat constituit, neat\u00e2rnat, de\u015fi sl\u0103bit \u015fi \u00eenc\u0103lcat \u00een posesiunile sale, a Moldovei. Moldova era proprietarul locului\u00a0 \u015fi dac\u0103 reprezentan\u0163ii statului moldovenesc, domnii, ajunseser\u0103 at\u00e2t de slabi \u00eenc\u00e2t dreptul era desbr\u0103cat de putere \u015fi nu putea s\u0103 se apere, aceasta nu e dovada c\u0103 Moldova a renun\u0163at vrodat\u0103 la d\u00e2nsul. C\u0103ci un drept nu se pierde dec\u00e2t prin \u00eenvoirea formal\u0103 de a-l pierde. Dar fie aceast\u0103 \u00eenvoire smuls\u0103 cu de-a sila, fie dictat\u0103 de ra\u0163iuni de stat, fie isvor\u00e2t\u0103 din\u00a0 orice alte considera\u0163iuni, nu se modific\u0103 \u015fi nu se nimice\u015fte dec\u00e2t din momentul \u00een care renun\u0163\u0103m la el.<\/p>\n

    Cum c\u0103 aceasta nu e numai opinia noastr\u0103, ci chiar aceea a diploma\u0163iei ruse\u015fti, se dovede\u015fte din istoria celor din urma 150 de ani. De c\u00e2te ori Rusia stipula ceva \u00een favorul Principatelor \u00een tratatele ei cu Turcia, ea se provoca totdeauna la drepturile imprescriptibile, ab anitquae,<\/em> la capitula\u0163iunile Principatelor.. Acela\u015fi Rumian\u0163of (\u2026) realipe\u015fte Basarabia \u015fi Hotinul la Moldova , Giurgiu \u015fi Br\u0103ila la Valahia.<\/p>\n

    Rumian\u0163of se \u00eenvoie\u015fte cu desfiin\u0163area mitropoliei Proilabului (Br\u0103ila), creat\u0103 de greci pentru p\u0103r\u0163ile pe cari din cauze militare, turcii le ocupase, \u015fi permite mitropolitului Moldovei s\u0103 alipeasc\u0103 din nou, precum era din vechime, Basarabia la eparhia Hu\u015filor, Hotinul la eparhia R\u0103d\u0103u\u0163ilor, Giurgiu \u015fi Br\u0103ila la eparhia R\u00e2mnicului.<\/p>\n

    Prin urmare, Rumian\u0163of, contimporan cu acele cuceriri, el \u00eensu\u015fi cuceritorul, \u015ftia mai bine ale cui erau acele locuri, \u015ftia mai bine c\u0103 t\u0103tarii n-ar fi avut nevoie de mitropolit \u015fi de episcopi, \u015ftia, cu un cuv\u00e2nt, c\u0103 locurile erau ale Moldovei. (\u2026)<\/p>\n

    A rosti numele Basarabia <\/em>e una cu a protesta contra domina\u0163iunii ruse\u015fti. Numele Basarab<\/em> \u015fi Basarabeni<\/em> exista cu mult \u00eenaintea vremii \u00een care acest p\u0103m\u00e2nt devenise rom\u00e2nesc: acest nume singur este o istorie. (\u2026)<\/p>\n

    Regele maghiar Carol Robert, <\/em>\u00eentr-o diplom\u0103 din anul 1332, poveste\u015fte b\u0103taia ce o p\u0103\u0163ise de la Basarab, fiul lui Tugomir, \u00een \u0163ara noastr\u0103: in terra transalpina per Basarab, filium Thocomery<\/em> (Fejer, VIII, 3, 625)<\/p>\n

    Din acest Tugomir-Basarab, <\/em>care tr\u0103ia pe la 1300 \u015fi ceva, s-a n\u0103scut Alexandru, cel pomenit \u00een diploma de mai sus, care a tr\u0103it p\u00e2n\u0103 la 1360; din Alexandru s-au n\u0103scut Vladislav \u015fi Radu Negru, din Radu Negru Dan \u015fi Mircea cel Mare (1418).<\/p>\n

    Cam \u00eentr-o sut\u0103 de ani de la Tugomir p\u00e2n\u0103 la cap\u0103tul domniei lui Mircea, \u0162ara Rom\u00e2neasc\u0103 ajunsese la cea mai mare \u00eentindere teritorial\u0103, c\u0103ci cuprindea Oltenia, Valahia mare, ducatele F\u0103g\u0103ra\u015fului \u015fi Amla\u015fului din Ardeal, mare parte a Bulgariei, Dobrogea cu cetatea Silistra, Chilia cu gurile Dun\u0103rii \u015fi \u0163\u0103ri t\u0103t\u0103re\u015fti nenumite mai de aproape.\u00cen aceast\u0103 vreme, Valahia \u00eentreag\u0103, \u00eempreun\u0103 cu toate posesiunile ei, se numia \u00een bulele papale, \u00een documentele cele scrise latine\u015fte ale domnilor, \u00een scrieri contimporane, Basarabia.\u201d (Mihai Eminescu, Cinci secole de istorie<\/strong>, Timpul 3, 4, 7, 8, 10, 14 martie 1878).<\/p>\n

    \u00cen lupta lui \u00eend\u00e2rjit\u0103 \u00eempotriva tratatului intuit \u015fi care nu se putea cu niciun chip semna cu Eminescu \u00een libertate \u015fi av\u00e2nd putin\u0163a de a se exprima, el scria:<\/p>\n

    \u201cNenorocirea cea mare ce ni se poate \u00eent\u00e2mpla nu este c\u0103 vom perde \u015fi r\u0103m\u0103\u015fi\u0163a unei pre\u0163ioase\u00a0 provincii perdute: putem s\u0103 perdem chiar mai mult dec\u00e2t at\u00e2ta, \u00eencrederea \u00een tr\u0103inicia poporului rom\u00e2n.<\/em><\/p>\n

    \u00a0<\/em><\/p>\n

    \u00cen via\u0163a sa \u00eendelungat\u0103, niciodat\u0103 poporul rom\u00e2n nu a fost la \u00een\u0103l\u0163imea la care se afl\u0103 ast\u0103zi, c\u00e2nd cinci milioane de rom\u00e2ni sunt uni\u0163i \u00eentr-un singur stat.<\/p>\n

    Mihai Viteazul a izbutit s\u0103 \u00eempreune sub st\u0103p\u00e2nirea sa trei \u0163\u0103ri \u015fi s\u0103 preg\u0103teasc\u0103\u00a0 \u00eentemeierea unui stat rom\u00e2n mai puternic; a fost \u00eens\u0103 destul ca Mihai Viteazul s\u0103 moar\u0103, pentru ca planul urzit de d\u00e2nsul s\u0103 se pr\u0103bu\u015fasc\u0103. Statul rom\u00e2n de ast\u0103zi a trecut \u00eens\u0103 prin mai multe sguduiri \u015fi r\u0103m\u00e2ne statornic, fiindc\u0103 are dou\u0103 temelii; con\u015ftiin\u0163a rom\u00e2nilor \u015fi \u00eencrederea marilor na\u0163iuni europene.<\/p>\n

    Daca vom c\u00e2\u015ftiga de trei ori at\u00e2t p\u0103m\u00e2nt pe c\u00e2t avem \u015fi vom perde aceste temelii, statul rom\u00e2n, fie el oric\u00e2t de \u00eentins, va deveni o crea\u0163iune trec\u0103toare, iar dac\u0103 vom p\u0103stra temeliile de existen\u0163\u0103 social\u0103, Rusia ne poate lua ce-i place \u015fi perderile vor fi trec\u0103toare.\u201d (Mihai Eminescu, Credin\u0163a \u00een tr\u0103inicia poporului rom\u00e2n, <\/strong>Timpul, 10 februarie 1878).<\/p>\n

    Ce altceva s-ar mai putea spune, afar\u0103 de constatarea c\u0103 Eminescu gazetarul a fost un analist de o luciditate \u015fi de o precizie uluitoare, un vizionar care, bazat pe acea calitate at\u00e2t de bine observat\u0103 de Nicolae Iorga, de a integra evenimentul curent \u00een devenirea istoric\u0103 era capabil de a modela evolu\u0163ia ulterioar\u0103 a evenimentelor (\u00een anul 1883, \u00eempotrivindu-se cu scrisul lui inegalabil unui tratat secret pe care doar \u00eel intuia, sim\u0163ea c\u0103 abandonarea Ardealului era nu numai un grav act de tr\u0103dare, dar era \u015fi unul inutil, fiindc\u0103 el vedea peste ani pr\u0103bu\u015firea inevitabil\u0103 a celor trei mari imperii care, de-a lungul a sute de ani, \u00ee\u015fi reglaser\u0103 problemele dintre ele \u015fi \u00ee\u015fi pl\u0103tiser\u0103 unele altora \u00eenfr\u00e2ngerile militare cu h\u0103lci din p\u0103m\u00e2ntul rom\u00e2nesc. El a fost singurul din genera\u0163ia sa care a visat Rom\u00e2nia Mare, exact a\u015fa cum avea ea s\u0103 se \u00eemplineasc\u0103 la 1 Decembrie 1918!).<\/strong><\/p>\n

    \u00a0<\/strong><\/p>\n

    Prin articolele sale memorabile care, a\u015fa cum sper c\u0103 rezult\u0103 din selec\u0163ia pe care am \u00eencercat s\u0103 o prezint cititorului, \u00ee\u015fi p\u0103streaz\u0103 valabilitatea \u015fi la aproape 140 de ani de la data la care au fost scrise, Mihai Eminescu \u00eencerca s\u0103 le arate contemporanilor c\u0103 patria \u015fi istoria ei, a\u015fa cum ni le-au l\u0103sat str\u0103mo\u015fii nu pot fi un dat ve\u015fnic, c\u0103, de vrem s\u0103 le p\u0103str\u0103m \u015fi, de ce nu, s\u0103 le m\u0103rim str\u0103lucirea, trebuie ap\u0103rate. Trebuie luptat pentru ele.<\/p>\n

    \u00cen primul r\u00e2nd (\u00een cazul oamenilor obi\u015fnui\u0163i), cu cugetul care nu are dreptul s\u0103 uite trecutul, cu momentele lui de glorie care trebuie cultivate \u015fi transmise cu dragoste \u015fi evlavie genera\u0163iilor urm\u0103toare, cu e\u015fecurile \u015fi \u00eenfr\u00e2ngerile din care trebuie s\u0103 \u00eenv\u0103\u0163\u0103m, pentru a nu le mai repeta \u015fi retr\u0103i \u00een viitor.<\/p>\n

    \u00cen al doilea r\u00e2nd, elitele intelectuale adev\u0103rate au datoria s\u0103 lupte pentru ele cu cuv\u00e2ntul rostit \u015fi scris, singurele care asigur\u0103 continuitatea trainic\u0103 de con\u015ftiin\u0163\u0103 na\u0163ional\u0103 (altminteri, cum din p\u0103cate se \u00eent\u00e2mpl\u0103 ast\u0103zi, mase de tineri, c\u0103rora le-au fost sustrase de sub ochi-\u015fi asta nu e \u00een principal vina lor!-manualele de istorie \u015fi de literatur\u0103 din care trebuiau s\u0103 afle de trecutul glorios \u015fi cl\u0103dit pe imense jertfe al acestui neam vor avea o memorie grav lacunar\u0103, programat\u0103 deliberat ca atare de cei care, \u00een planurile lor nebune\u015fti de dominare a lumii, au nevoie nu de popoare cu identit\u0103\u0163i precise, inconfundabile, cu istorii \u015fi culturi care au cl\u0103dit, \u00eempreun\u0103, memoria colectiv\u0103, bogat\u0103, divers\u0103, miraculoas\u0103\u00a0 a umanit\u0103\u0163ii de azi, ci de sume de indivizi izola\u0163i, \u00eensingura\u0163i \u015fi c\u00e2t mai ignoran\u0163i cu putin\u0163\u0103, ignoran\u0163a fiind temelia pe care ar putea fi a\u015fezat\u0103 construc\u0163ia monstruoas\u0103, str\u00e2mb\u0103 \u015fi inevitabil \u015fubred\u0103 a lumii globalizate, a\u015fa cum o \u00een\u0163eleg ace\u015fti planificatori ocul\u0163i \u015fi diabolici ai Apocalipsei. O lume care, dac\u0103 va fi a\u015fa cum o doresc ei, nu va \u00eensemna \u015fi o civiliza\u0163ie, cu o diversitate de culturi. \u015ei nu va mai \u00eensemna, \u00een aceste condi\u0163ii, \u00een niciun caz, o umanitate!).<\/strong><\/p>\n

    \u015ei pentru ca acest popor s\u0103 nu dispar\u0103, trebuie s\u0103 se trezeasc\u0103 \u015fi s\u0103 \u00een\u0163eleag\u0103, inclusiv din \u015fi prin re\u00eentoarcerea la Eminescu \u015fi la crea\u0163ia lui, c\u0103 nu umilin\u0163a \u015fi s\u0103r\u0103cia sunt mo\u015ftenirea pe care ne-au l\u0103sat-o str\u0103bunii. Trebuie s\u0103 ne reamintim \u015fi s\u0103 p\u0103str\u0103m permanent \u00een memoria noastr\u0103 imediat\u0103 inclusiv acele r\u00e2nduri din scrierile gazetarului, pe care le-am citat, despre mul\u0163imea at\u00e2t de cople\u015fitoare a rom\u00e2nilor \u00eenc\u00e2t \u015fi dup\u0103 \u201ddesc\u0103lecatul\u201d din Moldova \u015fi \u0162ara Rom\u00e2neasc\u0103, rom\u00e2nii din Maramure\u015f \u015fi din Ardeal erau at\u00e2t de numero\u015fi \u00eenc\u00e2t nici n-ai fi zis c\u0103 ar fi ie\u015fit vreodat\u0103 cineva din acele teritorii. De ce s\u0103 nu ne g\u00e2ndim, s\u0103 nu vis\u0103m, s\u0103 nu sper\u0103m la un nou \u201ddesc\u0103lecat\u201d, al celor patru milioane de rom\u00e2ni care au fost sili\u0163i de nevoi s\u0103 ia drumul bejeniei? De ce s\u0103 nu aspir\u0103m s\u0103 vedem Rom\u00e2nia repopulat\u0103 cu\u2026\u201dstr\u0103inii de origine rom\u00e2n\u0103\u201d<\/strong> care au fost \u00eempin\u015fi de s\u0103r\u0103cie \u015fi de lipsuri s\u0103 se desr\u0103d\u0103cineze? De ce s\u0103 nu ne reamintim (inclusiv recitind pagini din istoria noastr\u0103) c\u0103, dac\u0103 ne p\u0103str\u0103m con\u015ftiin\u0163a unit\u0103\u0163ii de neam, de limb\u0103, cultur\u0103 \u015fi teritoriu<\/strong>, nicio for\u0163\u0103 str\u0103in\u0103 nu ne va putea abate, cum ziceam, de la drumul cel drept croit de stramo\u015fi \u015fi pe care Eminescu ni l-a reamintit de at\u0103tea ori \u00een poezia \u015fi publicistica lui?<\/p>\n

    \u015ei de ce s\u0103 nu-i urm\u0103m exemplul, fiind gata, a\u015fa cum a fost el, s\u0103 ne jertim chiar via\u0163a pentru a transmite urma\u015filor o Rom\u00e2nie mare, liber\u0103, demn\u0103 \u015fi prosper\u0103!<\/p>\n

    \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Poate c\u0103 azi, \u00eentr-un moment fast, aniversar dar care este totodat\u0103, un nou moment de r\u0103scruce pentru aceast\u0103 \u0163ar\u0103, Eminescu este mai actual \u015fi mai necesar chiar decat era la vremea lui. Poate c\u0103, azi, e mai actual ca niciodat\u0103 \u00een versurile unui poem devenit, de la un moment dat, at\u00e2t de evitat, de nu cumva chiar hulit, de\u015fi mai ales ast\u0103zi<\/strong> ar putea s\u0103 \u00eendep\u0103rteze de pe ochi apatici \u015fi pasivi, v\u0103lurile menite s\u0103-i fure perspectiva clar\u0103 \u015fi dreap\u0103t\u0103 asupra lumii reale:<\/p>\n

    \u201eDe ce s\u0103 fi\u0163i voi sclavii milioanelor nefaste,<\/p>\n

    Voi, ce din munca voastr\u0103 abia pute\u0163i tr\u0103i?<\/p>\n

    De ce boala \u015fi moartea s\u0103 fie partea voastr\u0103,<\/p>\n

    C\u00e2nd ei \u00een bog\u0103\u0163ia cea splendid\u0103 \u015fi vast\u0103<\/p>\n

    Petrec ca \u015fi \u00een ceruri, n-au timp nici de-a muri?<\/p>\n

    De ce uita\u0163i c\u0103-n voi e num\u0103r \u015fi putere?<\/p>\n

    De vre\u0163i, pute\u0163i prea lesne p\u0103m\u00e2ntul s\u0103-mp\u0103r\u0163i\u0163i.<\/p>\n

    Nu le mai face\u0163i ziduri unde s\u0103-nchid-avere,<\/p>\n

    Pe voi unde s\u0103-nchid\u0103, c\u00e2nd \u00eempin\u015fi de durere<\/p>\n

    Ve\u0163i crede c-ave\u0163i dreptul \u015fi voi ca s\u0103 tr\u0103i\u0163i.\u201d<\/p>\n

    Mihai Eminescu, \u00cemp\u0103rat \u015fi proletar, <\/strong><\/p>\n

    Convorbiri literare VIII,\u00a0 nr. 9, 1874,<\/p>\n

    1 decembrie.<\/p>\n

    \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 M\u0103 \u00eentreb dac\u0103 o fi o simpl\u0103 \u00eent\u00e2mplare c\u0103 acest strig\u0103t de revolt\u0103 al lui Eminescu, de care ar trebui \u015fi ar merita s\u0103 ne aducem aminte \u015fi s\u0103 re\u00eencepem s\u0103 ne aplec\u0103m mai des asupra lui, a v\u0103zut lumina tiparului \u00eentr-o zi de\u20261 decembrie<\/strong>. Ar putea fi aceast\u0103 observa\u0163ie un subiect de medita\u0163ie pentru cititori\u2026\u015ei, poate, de ce nu, unul premonitoriu!<\/strong><\/p>\n

    \u00a0<\/strong><\/p>\n

    \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Bine ar fi ca adev\u0103rata elit\u0103 rom\u00e2nasc\u0103 s\u0103 fie capabil\u0103 \u00een acest moment al istoriei s\u0103 dea na\u015ftere unei clase politice cu adev\u0103rat na\u0163ional\u0103, care s\u0103 fac\u0103 posibil\u0103 rena\u015fterea Rom\u00e2niei, o rena\u015ftere fireasc\u0103 \u015fi at\u00e2t de necesar\u0103. \u015ei deie bunul Dumnezeu ca aceasta s\u0103 se poat\u0103 face cu \u00een\u0163elepciune \u015fi \u00een bun\u0103 \u00een\u0163elegere.<\/p>\n

    \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 JEAN-CLAUDE LARCHET<\/strong><\/p>\n

    \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 <\/em>Spovedanie si psihanaliza<\/em><\/strong><\/p>\n

    Exist\u0103 mari deosebiri \u00eentre Spovedanie \u015fi descoperirea g\u00e2ndurilor, pe de o parte, \u015fi psihanaliz\u0103 \u015fi alte forme de psihoterapie, pe de alta. Aceste deosebiri privesc deopotriv\u0103 con\u0163inutul \u015fi forma lor.<\/p>\n

    C\u00e2t prive\u015fte con\u0163inutul, s\u0103 observ\u0103m mai \u00eent\u00e2i de toate c\u0103 \u00een Spovedanie avem de a face cu m\u0103rturisirea de p\u0103cate \u015fi gre\u015feli, recunoscute \u00eenaintea lui Dumnezeu, \u00een prezen\u0163a preotului, a\u015ftept\u00e2nd de la El iertarea lor. P\u0103catele sau gre\u015felile se refer\u0103 la \u00eenc\u0103lc\u0103ri ale poruncilor dumnezeie\u015fti, care sunt norma vie\u0163ii cre\u015ftine\u015fti. Sentimentul de vinov\u0103\u0163ie al celui ce-\u015fi m\u0103rturise\u015fte p\u0103catele sale cu c\u0103in\u0163\u0103 are un rol important \u015fi binef\u0103c\u0103tor \u015fi \u00eenceteaz\u0103 odat\u0103 cu dezlegarea p\u0103catelor.<\/p>\n

    Pentru psihanaliza freudian\u0103 \u015fi pentru majoritatea psihoterapiilor, p\u0103catul<\/a> \u015fi gre\u015feala n-au un temei obiectiv. Ele nu exist\u0103 dec\u00e2t prin mijlocirea sentimentului, pur subiectiv, al culpabilit\u0103\u0163ii, considerat \u00een general drept patologic \u015fi av\u00e2nd, a\u015fadar, un rol negativ. Psihanaliza \u015fi psi- hoterapiile nu urm\u0103resc nicidecum recunoa\u015fterea p\u0103catelor ca atare \u015fi nici nu las\u0103 loc pentru \u015ftergerea lor prin iertarea mijlocit\u0103 de c\u0103in\u0163\u0103; ele urm\u0103resc doar reducerea sentimentului de culpabilitate, oricare ar fi natura lui \u2013 fie, adic\u0103, de este \u00eendrept\u0103\u0163it sau nu -, cel mai adesea prin negarea realit\u0103\u0163ii gre\u015felii sau a p\u0103catului.<\/p>\n

    O deosebire major\u0103 prive\u015fte situarea \u00een timp a sursei bolilor.<\/p>\n

    Teoria freudian\u0103 plaseaz\u0103 sursa bolilor psihice \u00een majoritatea cazurilor \u00een copil\u0103rie (\u00eentre na\u015ftere \u015fi v\u00e2rsta de opt ani). Psihanaliza freudian\u0103 se concentreaz\u0103 a\u015fadar pe rememorarea evenimentelor trecute \u015fi acord\u0103 o mic\u0103 importan\u0163\u0103 \u00eent\u00e2mpl\u0103rilor recente din via\u0163a omului.<\/p>\n

    Dimpotriv\u0103, p\u0103catele m\u0103rturisite la Spovedanie privesc faptele s\u0103v\u00e2r\u015fite dup\u0103 ultima Spovedanie, iar g\u00e2ndurile care se descoper\u0103 p\u0103rintelui duhovnicesc sunt g\u00e2nduri actuale \u2013 chiar dac\u0103 se \u00eenf\u0103\u0163i\u015feaz\u0103 \u015fi g\u00e2nduri mai vechi sau \u00eent\u00e2mpl\u0103ri trecute. Inv\u0103\u0163\u0103tura cre\u015ftin\u0103 consider\u0103 intr-adev\u0103r c\u0103 omul trebuie tratat pornind de la starea sa actual\u0103. \u015ei poate fi tratat, pentru c\u0103 trecutul, chiar dac\u0103 \u00eel influen\u0163eaz\u0103 pe om, nu-l determin\u0103; cre\u015ftinul prime\u015fte la Botez<\/a> o nou\u0103 via\u0163\u0103, eliberat\u0103, cu ajutorul harului, de orice determinism al acestei lumi, inclusiv de cel al trecutului s\u0103u.<\/p>\n

    O alt\u0103 deosebire este c\u0103 psihanaliza \u2013 \u015fi lucrul acesta este adev\u0103rat pentru toate \u015fcolile psihanalitice \u2013 implic\u0103 o rememorare am\u0103nun\u0163it\u0103 a trecutului. Aceast\u0103 rememorare are forma brut\u0103 a unei istorii \u00een care se cuprind toate cele tr\u0103ite, f\u0103r\u0103 nici o triere a evenimentelor.<\/p>\n

    C\u00e2t prive\u015fte Spovedania \u015fi descoperirea cugetelor, P\u0103rin\u0163ii \u00eendeob\u015fte \u00eenva\u0163\u0103 c\u0103 pomenirea am\u0103nun\u0163it\u0103 a celor trecute e deopotriv\u0103 necuvenit\u0103 \u015fi primejdioas\u0103 c\u00e2nd e vorba de p\u0103cate sau fapte rele sau de \u00eent\u00e2mpl\u0103ri dureroase. O primejdie o reprezint\u0103 re\u00eemprosp\u0103tarea p\u0103catelor sau redeschiderea r\u0103nilor vechi. In aceast\u0103 privin\u0163\u0103,
    \nMarcu Ascetul scrie: \u201eP\u0103catele de odinioar\u0103, pomenite dup\u0103 chipul lor, vat\u0103m\u0103 mult pe om. C\u0103ci dac\u0103 \u00eei apar \u00een cuget \u00eenso\u0163ite de \u00eentristare, \u00eel desfac de n\u0103dejde, iar dac\u0103 i se zugr\u0103vesc f\u0103r\u0103 \u00eentristare, \u00ee\u015fi \u00eentip\u0103resc din nou \u00een el vechea \u00eentin\u0103ciune\u201d. \u015ei adaug\u0103: \u201eC\u00e2nd mintea, prin lep\u0103darea de sine, se \u0163ine str\u00e2ns numai de g\u00e2ndul n\u0103dejdii, vr\u0103jma\u015ful, sub motiv de m\u0103rturisire, \u00eei zugr\u0103ve\u015fte p\u0103catele de mai \u00eenainte ca s\u0103 st\u00e2rneasc\u0103 din nou     patimile<\/a> uitate prin harul lui Dumnezeu \u015fi, pe neb\u0103gate de seam\u0103, s\u0103-l r\u0103neasc\u0103 iar. C\u0103ci f\u0103c\u00e2nd vr\u0103jma\u015ful aceasta, chiar de va fi omul luminat \u015fi ur\u00e2tor de patimi, se va \u00eentuneca, tulbur\u00e2ndu-se pentru cele f\u0103cute. Iar de va fi \u00eenc\u0103 \u00eence\u0163o\u015fat \u015fi iubitor de pl\u0103ceri, va z\u0103bovi negre\u015fit \u00een convorbirea p\u0103tima\u015f\u0103 cu momelile, \u00eenc\u00e2t amintirea aceasta nu-i va fi m\u0103rturisire, ci \u00eenceput de p\u0103c\u0103tuire\u00bb.<\/p>\n

    In aceast\u0103 privin\u0163\u0103, este o deosebire fundamental\u0103 \u00eentre concep\u0163ia cre\u015ftin\u0103 \u015fi cea freudian\u0103; ultima urm\u0103re\u015fte ca bolnavul, prin con\u015ftientizarea de sine, s\u0103 se cunoasc\u0103 a\u015fa cum este, p\u00e2n\u0103 \u015fi \u00een latura ne\u015ftiut\u0103 mai \u00eenainte a fiin\u0163ei sale, \u015fi s\u0103-\u015fi asume, a\u015fa cum este, \u00eentreaga sa fiin\u0163\u0103.<\/p>\n

    Din punct de vedere cre\u015ftin, aceasta \u00eenseamn\u0103 \u00eens\u0103 a-\u0163i asuma omul cel vechi, pentru c\u0103 incon\u015ftientul, a\u015fa cum \u00eel concepe psihanaliza (care ignor\u0103 ceea ce noi am numit \u201eincon\u015ftientul teofil\u201d), este \u00een esen\u0163\u0103 constituit din aspectele negative ale personalit\u0103\u0163ii psihice. Terapeutica duhovniceasc\u0103, dimpotriv\u0103, are drept scop moartea vechiului om, pentru ca s\u0103 vieze omul cel nou, \u015fi nimicirea \u201eincon\u015ftientului deifug\u201d, pentru ca \u201eincon\u015ftientul teofil\u201d s\u0103 ias\u0103 la lumin\u0103 \u015fi s\u0103 fie asumat \u00een chip con\u015ftient de persoana uman\u0103. Spovedania \u015fi ar\u0103tarea g\u00e2ndurilor \u2013 prin care de asemenea omul \u00ee\u015fi vede partea rea din el \u2013 n-au drept rost acceptarea de sine, cu tot cu r\u0103u \u2013 ca \u015fi c\u00e2nd acesta ar face parte din adev\u0103ratul eu ci respingerea a tot ce e \u00een noi str\u0103in de legea cre\u015ftin\u0103 \u015fi totodat\u0103 str\u0103in de adev\u0103rul duhovnicesc al fiin\u0163ei noastre. Iar poc\u0103in\u0163a are aici un rol fundamental, pentru c\u0103 astfel cel bolnav se leap\u0103d\u0103 de tot ce-i r\u0103u \u00een via\u0163a sa, trecut\u0103 \u015fi prezent\u0103, \u015fi \u00een f\u0103ptura sa cea de acum, adic\u0103, altfel spus, se leap\u0103d\u0103 de eul s\u0103u \u201ec\u0103zut\u201d.<\/p>\n

    In psihanaliz\u0103 rolul terapeutului este \u00een esen\u0163\u0103 acela de a asculta \u015fi de a accepta transferul operat de bolnav asupra persoanei sale, \u00eentr-un anume fel, putem spune c\u0103 bolnavul se vindec\u0103 de unul singur prin simpla con\u015ftientizare a elementelor refulate \u015fi prin eliberarea, prin mijlocirea transferului, de afectele legate de aceste elemente. Freud afirm\u0103 limpede c\u0103 \u201etr\u0103s\u0103tura caracteristic\u0103 a metodei (psihanalitice), care o deosebe\u015fte de orice alt procedeu, e dat\u0103 de faptul c\u0103 eficacitatea sa terapeutic\u0103 nu se bazeaz\u0103 pe o regul\u0103 stabilit\u0103 de medic\u201d.<\/p>\n

    E adev\u0103rat c\u0103 \u00een Spovedanie recunoa\u015fterea propriilor gre\u015feli, a patimilor \u015fi tendin\u0163elor rele \u00eel duce pe bolnav la c\u0103in\u0163\u0103, care are ea \u00eens\u0103\u015fi un rol t\u0103m\u0103duitor. Dar scopul Spovedaniei este primirea iert\u0103rii pentru p\u0103catele trecute, \u015fi iertarea este elementul esen\u0163ial al terapeuticii.<\/p>\n

    C\u00e2t prive\u015fte descoperirea g\u00e2ndurilor, scopul ei este mai cu seam\u0103 cunoa\u015fterea des\u0103v\u00e2r\u015fit\u0103 a sufletului, pentru ca p\u0103rintele duhovnicesc s\u0103-i poat\u0103 da celui ce boleste cele mai bune sfaturi. D\u0103 \u015fi duhovnicul sfaturi Ia Spovedanie, dar ar\u0103tarea g\u00e2ndurilor permite o mai bun\u0103 pov\u0103\u0163uire, legat\u0103 de fiecare moment al vie\u0163ii. \u015ei \u00eentr-un caz \u015fi \u00een altul, prin aceste sfaturi, bolnavul ia parte la propria-i vindecare, dar numai urm\u00e2ndu-le cu sfin\u0163enie \u015fi neie\u015find din cuv\u00e2ntul duhovnicului. P\u0103rintele duhovnicesc se deosebe\u015fte cu totul de psihanalistul de tip freudian, care nu numai c\u0103 se fere\u015fte s\u0103 dea sfaturi, dar exclude orice form\u0103 de \u00eendrumare. Iar \u00een raport cu psihoterapeu\u0163ii care admit consilierea, el este mult mai autoritar. Sfaturile sale sunt mult mai exigente \u015fi negre\u015fit mai rodnice, pe m\u0103sura ascult\u0103rii pe care i-o arat\u0103 fiii s\u0103i duhovnice\u015fti, virtute de c\u0103petenie, cerut\u0103 de la bun \u00eenceput.<\/p>\n

    Spre deosebire de psihanaliza freudian\u0103 care are drept regul\u0103 de baz\u0103 \u201eab\u0163inerea de la formularea oric\u0103rei critici la adresa incon\u015ftientului \u015fi a produselor sale\u201d, p\u0103rintele duhovnicesc nu se fere\u015fte s\u0103 arate ce-i r\u0103u \u00een sufletul fiului s\u0103u, dar nu pentrli a-l os\u00e2ndi, ci pentru a-l ajuta s\u0103-\u015fi vad\u0103 limpede boala.<\/p>\n

    Iar\u0103\u015fi, spre deosebire de psihanalist, care nu \u00eencearc\u0103 s\u0103 zideasc\u0103 \u015fi s\u0103 dea idealuri de via\u0163\u0103, p\u0103rintele duhovnicesc \u00eei \u00eenf\u0103\u0163i\u015feaz\u0103 fiului s\u0103u dreptarul cre\u015ftin, potrivit Predaniei Bisericii \u015fi tradi\u0163iei ascetice, mai ales c\u00e2nd e vorba de patimi \u2013 ca s\u0103 cunoasc\u0103 relele care-l \u00eemboln\u0103vesc dar \u015fi de virtu\u0163i, ca norme ale dreptei vie\u0163uiri. El \u00eel \u015fi \u00eenva\u0163\u0103 me\u015fte\u015fugul r\u0103zboirii r\u0103ului \u015fi al sporirii \u00een bine. Iar \u00eens\u0103n\u0103to\u015firea depinde \u00een mare m\u0103sur\u0103 de urmarea cu credincio\u015fie a sfaturilor sale.<\/p>\n

    Prin \u00eens\u0103\u015fi menirea sa, duhovnicul are \u00eendrept\u0103\u0163irea de a-\u015fi face auzit cuv\u00e2ntul, m\u00e2ng\u00e2ind, \u00eencuraj\u00e2nd, \u00eemb\u0103rb\u0103t\u00e2nd, ar\u0103t\u00e2nd primejdiile, \u00een vreme ce psihotera- peutul este de obicei rezervat sau chiar se ab\u0163ine cu totul de la orice interven\u0163ie verbal\u0103.<\/p>\n

    In general, leg\u0103tura cu p\u0103rintele duhovnicesc este mai sus\u0163inut\u0103 dec\u00e2t cea cu psihoterapeutul, care se limiteaz\u0103 la \u015fedin\u0163ele de psihanaliz\u0103. Int\u00e2lnirile p\u0103rintelui duhovnicesc cu fiii s\u0103i sunt mai dese, iar rug\u0103ciunea \u00eei \u0163ine \u00eentr-o leg\u0103tur\u0103 necontenit\u0103.<\/p>\n

    Leg\u0103tura cu p\u0103rintele duhovnicesc este de asemenea \u015fi mult mai profund\u0103. Psihanaliza cere din partea psihotera- peutului o atitudine de neutralitate \u2013 \u00een cel mai bun caz binevoitoare -, fiind interzis\u0103 orice participare afectiv\u0103.<\/p>\n

    P\u0103rin\u0163ia duhovniceasc\u0103 nu cunoa\u015fte o astfel de neutralitate binevoitoare. Ale lui sunt iubirea \u015fi \u00eempreuna-p\u0103timire cu cel ce sufer\u0103, \u00een care nu e urm\u0103 de ispit\u0103, pentru c\u0103 e chip al iubirii \u00een duh a aproapelui.<\/p>\n

    Iubirea \u00eempreunat\u0103 cu r\u0103bdarea, bl\u00e2nde\u0163ea \u015fi smerenia de adev\u0103rat p\u0103rinte sunt de mare folos \u00een t\u0103m\u0103duire, pentru c\u0103 \u00eenlesne\u015fte leg\u0103tura de suflet cu omul bolnav.
    \nR\u0103bdarea e de cel mai mare pre\u0163. Pentru c\u0103 \u015fi boala psihic\u0103, \u015fi cea spiritual\u0103 se vindec\u0103 greu, lecuirea cere mult\u0103 vreme, sporul e mic, acelea\u015fi \u015fi acelea\u015fi tulbur\u0103ri
    \n\u015fi opreli\u015fti se ivesc mereu. Iar rela\u0163ia constant\u0103 cu bolnavii psihic nu-i deloc u\u015foar\u0103: sunt ori \u00eenchi\u015fi \u00een ei, ori agita\u0163i, ori agresivi.<\/p>\n

    Bl\u00e2nde\u0163ea, chip al iubirii, \u00een care nu exist\u0103 nici o pornire \u00eempotriva celuilalt, e necesar\u0103 \u015fi ea pentru o bun\u0103 si durabil\u0103 rela\u0163ie cu bolnavul. Pentru c\u0103 \u00een multe boli afl\u0103m tendin\u0163a spre agresivitate \u2013 care cel mai adesea e o form\u0103 de ap\u0103rare \u2013 \u015fi deopotriv\u0103 frica de a nu fi agresat, e important ca doctorul sufletelor s\u0103 aib\u0103 t\u0103ria de a nu r\u0103spunde la agresivitatea bolnavului cu propria-i agresivitate \u015fi \u00een acela\u015fi timp s\u0103-i dea un sentiment de siguran\u0163\u0103 prin bl\u00e2nde\u0163ea sa.<\/p>\n

    Smerenia e \u00eens\u0103 de cel mai mare folos pentru t\u0103m\u0103duire. M\u00e2ndria este una dintre principalele boli spirituale \u015fi o component\u0103 a multor boli psihice, sub forma a ceea ce psihoterapiile numesc \u201enarcisism\u201d sau \u201ehipertrofia eu- lui\u201d. M\u00e2ndria celui-care \u00eengrije\u015fte un astfel de bolnav nu poate dec\u00e2t s\u0103 aprind\u0103 \u00een bolnav o \u015fi mai mare m\u00e2ndrie; dimpotriv\u0103, smerenia sa o va stinge. Ea ad\u00e2nce\u015fte leg\u0103turile, deschide inimile \u015fi-l face pe bolnav \u00eencrez\u0103tor \u00een sine. Multe tulbur\u0103ri psihice sunt produse de sentimentul, \u00eendrept\u0103\u0163it ori nu, de a fi dispre\u0163uit sau dominat, redus la t\u0103cere \u015fi zdrobit de ceilal\u0163i, mai ales de cei apropia\u0163i (de pild\u0103, felul de a fi dominator al p\u0103rin\u0163ilor e considerat una dintre cauzele autismului \u015fi schizofreniei). Smerenia<\/a> \u00eenso\u0163it\u0103 de iubire alin\u0103 astfel de r\u0103ni; bolnavul se simte din nou pre\u0163uit \u015fi mai st\u0103p\u00e2n pe sine. P\u0103rintele duhovnicesc \u015fi atunci c\u00e2nd se arat\u0103 poruncitor nu \u00eengr\u0103de\u015fte personalitatea \u015fi nu \u00eencalc\u0103 libertatea fiilor s\u0103i, lucr\u00e2nd \u00een a\u015fa fel \u00eenc\u00e2t ei s\u0103 ajung\u0103 tot mai st\u0103p\u00e2ni pe sine, iar el s\u0103-i conduc\u0103 c\u00e2t mai pu\u0163in. \u0162elul \u00eenalt al unui adev\u0103rat p\u0103rinte duhovnicesc este s\u0103 fie \u00eemplinitor al cuv\u00e2ntului Sf\u00e2ntului Ioan Botez\u0103torul, care spune: Acela trebuie s\u0103 creasc\u0103, iar eu s\u0103 m\u0103 mic\u015forez (In 3, 30).<\/p>\n

    P\u00e2n\u0103 la urm\u0103 \u00eens\u0103 iubirea este crucial\u0103, pentru c\u0103 leag\u0103 inimile, \u015fi le leag\u0103 trainic. E \u00een sine leac \u015fi t\u0103m\u0103duire. Lipsa iubirii isc\u0103 multe dintre bolile psihice, \u015fi \u00een mai toate aceste suferin\u0163e bolnavul suspin\u0103 dup\u0103 ea. Iubirea care nu \u015ftie de r\u0103splat\u0103, pornit\u0103 din inim\u0103 \u015fi neschimb\u0103toare a duhovnicului, \u00eencet-\u00eencet, alin\u0103 durerea sufletului ce nu se simte iubit \u015fi risipe\u015fte sentimentul de nevrednicie care na\u015fte \u00eenjosirea de sine (\u00eent\u00e2lnit\u0103 \u00een toate depresiile).<\/p>\n

    Lucrarea de t\u0103m\u0103duire cere deopotriv\u0103 de la duhovnic plin\u0103tatea virtu\u0163ilor, pilde \u015fi dreptare pentru cel bolnav. P\u0103rin\u0163ii spun c\u0103, pentru a-\u015fi \u00eemplini menirea, cel ce \u00eengrije\u015fte sufletele bolnave trebuie s\u0103 fie el \u00eensu\u015fi deplin s\u0103n\u0103tos duhovnice\u015fte, adic\u0103 nep\u0103timitor, ca s\u0103 nu fie c\u0103l\u0103uz\u0103 oarb\u0103 celor orbi (cf. Mt. 15, 14; Lc. 6, 39) \u015fi s\u0103 \u00eente\u0163easc\u0103 boala \u00een loc s-o vindece.<\/p>\n

    Psihanalistului nu i se cer astfel de virtuti si o asemenea des\u0103v\u00e2r\u015fire l\u0103untric\u0103; Freud spunea c\u0103 ace\u015ftia au numai datoria de a se fi supus ei \u00een\u015fi\u015fi psihanalizei, pentru a-\u015fi cunoa\u015fte propriile complexe, a-\u015fi birui proprii- le rezistente \u00een fata incon\u015ftientului si a controla contratransferul \u2013 ca r\u0103spuns la sentimentele de afec\u0163iune sau agresivitate ale celui psihanalizat. Lui nu i se cere s\u0103 fie cu totul s\u0103n\u0103tos. \u201eEste un lucru de necontestat c\u0103 anali\u015ftii n-au atins \u00een persoana lor gradul de normalitate psihic\u0103 la care vor s\u0103-i duc\u0103 pe pacien\u0163ii lor.\u201d<\/p>\n

    P\u0103rintele duhovnicesc e puternic prezent ca persoan\u0103 \u00een rela\u0163ia cu fiii s\u0103i, dar niciodat\u0103 silnic, pentru c\u0103-i iubitor si smerit si cinstitor al libert\u0103\u0163ii lor. Si el, cel sme- rit, care nu se d\u0103 pe sine vreodat\u0103 drept pild\u0103, \u00een fapt li se face aievea pild\u0103 prin purtare \u015fi grai.<\/p>\n

    Psihanalistul nu-si asum\u0103 rolul de model, ci, dimpotriv\u0103, caut\u0103 s\u0103-\u015fi efaseze persoana, devenind un soi de ecran gol pe care pacien\u0163ii se pot proiecta, efectu\u00e2nd \u201etransferul\u201d, esen\u0163ial \u00een terapeutica psihanalitic\u0103. \u201ePentru cel psihanalizat, scrie Freud, medicul trebuie s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 impenetrabil asemenea unei oglinzi, s\u0103 nu fac\u0103 altceva dec\u00e2t s\u0103 reflecte ceea ce i se \u00eenf\u0103\u0163i\u015feaz\u0103\u201d.<\/p>\n

    O ultim\u0103 \u015fi mare deosebire este aceea c\u0103 psihanaliza \u015fi toate celelalte psihoterapii se situeaz\u0103 exclusiv \u00een cadrele firii, \u00een vreme ce terapeutica duhovniceasc\u0103 p\u0103trunde \u00een cele mai presus de fire, mijlocind lucrarea harului dumnezeiesc. \u201eSupranaturalul\u201d din ea o face mai cuprinz\u0103toare \u015fi mai rodnic\u0103.<\/p>\n

    Din Spovedanie, p\u0103c\u0103tosul trage un \u00eendoit folos. Prime\u015fte, \u00eent\u00e2i de toate, \u00eencredin\u0163area c\u0103 Dumnezeu Se va milostivi de el \u015fi-i va ierta gre\u015falele. Apoi, \u015ftergerea cu adev\u0103rat a p\u0103catelor, prin lucrarea harului chemat \u00een rug\u0103ciunea de dezlegare. Spovedania<\/a> despov\u0103reaz\u0103 \u015fi de p\u0103cat, \u015fi de vinov\u0103\u0163ia pricinuit\u0103 de el, \u015fi de silnicia trecutului. Dup\u0103 cum arat\u0103 cuvintele Tainei, omul e pe dat\u0103 t\u0103m\u0103duit \u015fi primenit \u015fi poate \u00eencepe o via\u0163\u0103 nou\u0103.<\/p>\n

    Harismele, daruri ale Sf\u00e2ntului Duh de care au parte cei des\u0103v\u00e2r\u015fi\u0163i, au mare putere de a t\u0103m\u0103dui at\u00e2t bolile spirituale, c\u00e2t \u015fi pe cele psihice izvor\u00e2te din ele.
    \nT\u0103m\u0103duitor le este \u015fi cuv\u00e2ntul, care nu-i cuv\u00e2nt de r\u00e2nd, ci insuflat de Duhul. \u015ei, dup\u0103 cum citim \u00een Pateric, mul\u0163i oameni alergau la sfin\u0163ii pustnici cer\u00e2nd: \u201eP\u0103rinte, spune-mi cuv\u00e2nt de m\u00e2ntuire!\u201d, \u015fi o vorb\u0103 a lor, av\u00e2nd putere din puterea Duhului, rodea mai mult dec\u00e2t cea mai iscusit\u0103 ritorisire. A\u015fa se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u015fi \u00een ziua de azi. Vie\u0163ile marilor b\u0103rba\u0163i duhovnice\u015fti ai vremii noastre ni-i arat\u0103 schimb\u00e2nd sufletul si vie\u0163uirea multora cu vorbele lor.<\/p>\n

    Cu duhul dreptei socotin\u0163e \u015fi al cunoa\u015fterii inimii (puterea de a citi \u00een inimi \u015fi de a p\u0103trunde tainele sufletului), p\u0103rintele duhovnicesc \u015ftie mai bine dec\u00e2t orice psihiatru care e pricina \u015fi mersul bolii, care \u00eei sunt leacurile, afl\u00e2nd \u00een ad\u00e2ncul ne\u015ftiut al sufletului \u015fi r\u0103ul ascuns, \u015fi puterea omului de a sc\u0103pa de el \u015fi de a-\u015fi desc\u0103tu\u015fa adev\u0103rata fire, atintit\u0103 c\u0103tre Dumnezeu.<\/p>\n

    Mare e folosul rug\u0103ciunii sale \u2013 mai cu seam\u0103 de-i este mare sfin\u0163enia -, unit\u0103 cu cea a bolnavului. Ea cheam\u0103 harul dumnezeiesc, ca prin puterea lui cea mai presus de fire s\u0103 se lucreze t\u0103m\u0103duirea, \u015fi adeseori aduce c\u00e2\u015ftigul s\u0103n\u0103t\u0103\u0163ii sau al unei mari alin\u0103ri.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

    Mihail Eminescu \u2013 sculptura de Eremia Grigorescu, One\u0219ti   Mihai Eminescu \u2013 I. L. Caragiale \u2013 Adrian Botez \u2013 George [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-39432","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/39432","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=39432"}],"version-history":[{"count":3,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/39432\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":39435,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/39432\/revisions\/39435"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=39432"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=39432"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=39432"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}