{"id":3949,"date":"2012-04-05T08:28:04","date_gmt":"2012-04-05T08:28:04","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=3949"},"modified":"2012-04-05T08:52:57","modified_gmt":"2012-04-05T08:52:57","slug":"un-mozaic-de-trairi-autentice-rasfrante-in-amintiri","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2012\/04\/05\/un-mozaic-de-trairi-autentice-rasfrante-in-amintiri\/","title":{"rendered":"Un mozaic de tr\u0103iri autentice r\u0103sfr\u00e2nte \u00een amintiri"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a><\/em><\/p>\n

Cezarina Adamescu<\/em><\/p>\n

\u201cExilul rom\u00e2nesc la mijloc de secol XX\u201d, autor Octavian Curpa\u015f<\/em>.<\/strong><\/p>\n

C\u00e2nd \u00eencepi s\u0103 r\u0103sfoie\u015fti o carte, o lume fascinant\u0103 \u0163i se dezv\u0103luie treptat \u015fi tu e\u015fti poftit s\u0103 p\u0103trunzi \u00een ea, pe m\u0103sur\u0103 ce filele se \u00eentorc parc\u0103 singure. <\/strong><\/p>\n

Ochiul atent al scriitorului surprinde instantaneu fa\u0163etele realit\u0103\u0163ii. Peisaje zugr\u0103vite cu penelul artistului plastic, personaje de for\u0163\u0103 dramatic\u0103, \u00eent\u00e2mpl\u0103ri reflectate-n oglinda l\u0103untric\u0103, trecute prin filtrul scriitorului, toate, coagulate-n texte \u00een care jurnalismul d\u0103 m\u00e2na cu proza realist\u0103 dar \u015fi cu un lirism care te cuceresc imediat, \u015fi-n care excelen\u0163a autorului \u00ee\u015fi spune cuv\u00e2ntul cu o voce c\u00e2t se poate de ferm\u0103 \u015fi original\u0103, dau un farmec aparte scrierilor, dar mai cu seam\u0103, dialogurilor purtate de Octavian Curpa\u015f cu unele dintre cele mai remarcabile personalit\u0103\u0163i ale culturii universale. Nu e de mirare, a\u015fadar, c\u0103 volumul de fa\u0163\u0103, alc\u0103tuit din instantanee, pove\u015fti cu t\u00e2lc, bine \u00eenchegate, cu un stil c\u00e2t se poate de original, exersat \u00eendelung \u00een jurnalism constituie un t\u0103r\u00e2m \u00een care noi \u00een\u015fine devenim personaje principale, ori m\u0103car martori discre\u0163i. El se constituie, \u00eentr-un soi de jurnal de pribegie al unor oameni care au tr\u0103it cea mai mare parte din via\u0163\u0103, din varii motive,\u00a0 departe de \u0163ar\u0103. Personajul Nea Mitic\u0103, este un pretext pentru prezentarea unor aspecte ale vie\u0163ii economice, sociale \u015fi culturale ale vie\u0163ii occidentale.<\/strong><\/p>\n

Prozele sunt fragmentate \u00een mici capitole, c\u0103rora autorul le-a dat c\u00e2te un subtitlu pentru a sublinia esen\u0163ialul, mesajul transmis cititorului.\u00a0 E un procedeu jurnalistic destul de r\u0103sp\u00e2ndit. Simplele pretexte de conversa\u0163ie, devin, sub pana\u00a0 autorului, pove\u015fti de via\u0163\u0103 inedite, foarte interesante, aproape emblematice, despre via\u0163a \u015fi experien\u0163a celor care se hot\u0103r\u0103sc s\u0103 plece \u00een exil \u015fi s\u0103-\u015fi f\u0103ureasc\u0103 alt destin. Desprinderea de \u201egr\u0103dina dulce<\/em>\u201d \u00een care a v\u0103zut lumina, este pentru fiecare, destul de dureroas\u0103. Ca element comun pentru cei din diaspora (nici nu se putea altfel!) \u2013 este dorul m\u0103cin\u0103tor de suflet, care provoac\u0103 ar\u015fi\u0163e mai ustur\u0103toare dec\u00e2t suli\u0163ele de pe cer. Umbre de triste\u0163e la amintirea locurilor dragi p\u0103r\u0103site demult, sur\u00e2suri amare \u015fi rictusuri timpurii, sunt dovezi ale r\u0103nilor \u2013 niciodat\u0103 \u00eenchise \u2013 pe obrazul \u00eencercat al omului care a \u00eendr\u0103znit s\u0103 viseze la o via\u0163\u0103 decent\u0103.\u00a0 C\u00e2\u0163i dintre noi n-au visat s\u0103 ajung\u0103 \u00een alte \u0163\u0103ri pentru a-\u015fi rec\u0103p\u0103ta demnitatea de om?<\/strong>
\n Dar r\u0103nile l\u0103untrice nu se v\u0103d. Ele transpar \u00eens\u0103, uneori, \u00een chip nea\u015fteptat, de regul\u0103 \u00een fa\u0163a unor necunoscu\u0163i, unor trec\u0103tori gr\u0103bi\u0163i, care slujesc drept duhovnici, confesori sau prieteni ocazionali \u00een fa\u0163a c\u0103rora, e mai lesne s\u0103-\u0163i radiografiezi sufletul. Cei care le primesc, le iau cu ei ca pe un bagaj str\u0103in, ajuns niciodat\u0103 la destina\u0163ie. Pove\u015fti \u00een poveste. Pove\u015fti de via\u0163\u0103. Fr\u00e2nturi, cr\u00e2mpeie de soart\u0103. Averi neimpozitabile, comori de suflet. \u00cemp\u0103rt\u0103\u015fite, \u00eenjum\u0103t\u0103\u0163ite, fr\u00e2nte precum p\u00e2inea la Cina din urm\u0103,\u00a0 neor\u00e2nduite, nestivuite, \u00eent\u00e2mpl\u0103ri de-a valma care-\u0163i populeaz\u0103 sufletul. Relat\u00e2ndu-le, \u00ee\u0163i u\u015furezi inima \u015fi trupul. Statura \u0163i se \u00eendreapt\u0103, umerii nu mai par \u00eencovoia\u0163i. R\u0103sfoind aceste file de trecut, observi c\u0103 ele, pe undeva se aseam\u0103n\u0103, au aproximativ,\u00a0 acelea\u015fi elemente: na\u015fterea \u00eentr-un sat, loc neap\u0103rat mioritic, zbaterea pentru a-\u015fi f\u0103uri un destin, hot\u0103r\u00e2rea (grea) de a p\u0103r\u0103si locul, casa, oamenii (lucrul cel mai dureros!) \u2013 \u00eenstr\u0103inarea, dorul, \u00eenchegarea unui alt destin \u015fi \u2013 de cele mai multe ori \u2013 re\u00eentoarcerea \u2013 atunci c\u00e2nd nu mai e chip de tr\u0103it din pricina mrejelor dorului.<\/strong>
\n De multe ori, \u00eentoarcerea e temporar\u0103, e doar pentru alinarea\u00a0 setei \u015fi a foamei de locurile \u015ftiute \u015fi p\u0103r\u0103site, dar niciodat\u0103 nu satur\u0103 pe deplin, ci doar am\u0103ge\u015fte, a\u015fa, ca o mas\u0103 frugal\u0103 atunci c\u00e2nd \u00ee\u0163i e o foame n\u0103prasnic\u0103.\u00a0 De pus la o m\u0103sea e parc\u0103 \u015federea \u00eentr-un sejour, \u00eentr-o vacan\u0163\u0103 \u00een Rom\u00e2nia, pentru cei pleca\u0163i demult. Cu toate inconvenientele unui regim auster de via\u0163\u0103, cum s-ar mai re\u00eentoarce, s\u0103-\u015fi afle sf\u00e2r\u015fitul –\u00a0 l\u00e2ng\u0103 oasele str\u0103bunilor! <\/strong>
\n Nu sunt vorbe \u00een v\u00e2nt. Sunt m\u0103rturii. M\u0103rturii zguduitoare, pilduitoare. Puse \u00een gura personajelor reale, pove\u015ftile, \u00eent\u00e2mpl\u0103rile, subiective, desigur, cap\u0103t\u0103 o aur\u0103 tragic\u0103 pentru c\u0103 protagoni\u015ftii nu se pot deta\u015fa. Aici e nevoie de iscusin\u0163a autorului canalizat\u0103 pe subiect, la care se mai adaug\u0103 \u015fi travaliul fanteziei acestuia, ori al altor personaje care intervin \u00een poveste, fie direct, fie prin \u00eensemn\u0103ri scrise demult \u015fi oferite cu generozitate, pentru a r\u0103m\u00e2ne \u00een istorie ca pagini ale exilului rom\u00e2nesc.<\/strong>
\n Pe aceast\u0103 plaj\u0103 uneori \u00eensorit\u0103, alteori mohor\u00e2t\u0103, dar niciodat\u0103 pustie de oameni, Octavian Curpa\u015f nu face altceva dec\u00e2t radiografiaz\u0103 destine pornind de la fapte reale \u00een stil reporterier, ad\u0103ug\u00e2nd caratele talentului s\u0103u de ne\u00eentrecut povestitor \u015fi interlocutor iscusit care \u015ftie s\u0103 \u201esmulg\u0103\u201d extraordinarul din faptul banal, fantasticul din real \u015fi chintesen\u0163a din orice \u00eent\u00e2mplare, nu f\u0103r\u0103 t\u00e2lc,\u00a0 pentru cei care citesc ori ascult\u0103. Istorisirile sunt antrenante, bine \u00eentocmite, iar cadrul de desf\u0103\u015furare este narat cu tot dichisul marilor romancieri. Personajele sunt, de asemenea, bine creionate, din ele desprinz\u00e2ndu-se prototipuri, caractere \u2013 cum ar zice americanul.<\/strong>
\n Autorul este un documentarist de elit\u0103, furniz\u00e2nd cu minu\u0163ie, am\u0103nunte spa\u0163io-temporale, despre locurile descrise \u015fi contextul istoric \u00een care s-au dezvoltat. Intertextualitatea este o modalitate intrinsec\u0103 acestui fel de scriere.<\/strong>
\n Ineditul povestirilor este, de asemenea, specific acestui autor, nec\u0103utat cu tot dinadinsul, dar care decurge firesc din arta \u015fi din crezul s\u0103u artistic. Cadrul este, desigur, lumea nou\u0103, unde via\u0163a este at\u00e2t de trepidant\u0103 \u015fi unde primeaz\u0103 aspectul material al existen\u0163ei.<\/strong>
\n Nu numai oameni \u015fi locuri descrie Octavian Curpa\u015f \u2013 av\u00e2nd ca pretext amintirile lui Nea Mitic\u0103, – de fapt, Dumitru Sinu, octogenar stabilit \u00een America,\u00a0 dar \u015fi evenimente de excep\u0163ie de la mijlocul veacului trecut, petrecute \u00een Ora\u015ful Luminilor \u015fi care au avut ca participan\u0163i figuri ilustre ale diasporei rom\u00e2ne\u015fti, integrate perfect \u00een atmosfera parizian\u0103. Astfel a fost Festival rom\u00e2nesc de ziua mamei – sala Odeon din Paris. Iat\u0103 cum evoc\u0103, Octavian Curpa\u015f prin vocea personajului s\u0103u, nea Mitic\u0103, acest eveniment deosebit: \u201eComunitatea rom\u00e2neasc\u0103 din Parisul anului 1950 a avut parte de un eveniment deosebit de emo\u0163ionant: \u00eentr-un cadru festiv, sala Odeon a reunit de Ziua Mamei un mare num\u0103r de emigran\u0163i rom\u00e2ni afla\u0163i la Paris: personalit\u0103\u0163i de marc\u0103 ale diasporei rom\u00e2ne, ca Mircea Eliade, Neagu Djuvara \u015fi al\u0163i \u00eenv\u0103\u0163a\u0163i \u015fi fo\u015fti oameni politici, rom\u00e2ni din toate sferele sociale, de toate categoriile \u015fi toate confesiunile religioase: \u201eDar cine n-a fost? – \u015fi-a reluat \u015firul amintirilor Dumitru Sinu -. To\u0163i! Catolici, ortodoc\u015fi, \u0163\u0103r\u0103ni\u015fti, liberali, fo\u015fti legionari – o adunare impresionant\u0103 de rom\u00e2ni afla\u0163i \u00een afara grani\u0163elor \u015fi care, \u00een acea zi memorabil\u0103, au petrecut \u00eempreun\u0103 momente de neuitat<\/em>\u201d.<\/strong>
\n Nea Mitic\u0103\u00a0 \u201erom\u00e2n hot\u0103r\u00e2t \u015fi descurc\u0103re\u0163<\/em>\u201d este un personaj foarte interesant \u015fi convorbirile cu el iau aspectul unor c\u0103l\u0103torii de agrement .prin lume, cu lume pestri\u0163\u0103 \u015fi locuri pitore\u015fti.\u00a0 Iat\u0103 cum \u00eel zugr\u0103ve\u015fte \u00een pagin\u0103 Octavian Curpa\u015f pe prietenul s\u0103u: \u201eNe\u00eentrecut artizan al detaliilor, fascinant \u015fi jovial, \u015ftia \u00eentr-un mod aparte s\u0103 \u00ee\u0163i st\u00e2rneasc\u0103 curiozitatea, s\u0103 te transpun\u0103 \u00een momentele despre care vorbea \u015fi s\u0103-\u0163i descre\u0163easc\u0103 fruntea, pres\u0103r\u00e2nd cu abilitate c\u00e2te-o glumi\u0163\u0103 aleas\u0103 cu grij\u0103, astfel \u00eenc\u00e2t timpul petrecut \u00een prezen\u0163a lui s\u0103 \u0163i se par\u0103 mereu prea scurt<\/em>\u201d.<\/strong>
\n El relateaz\u0103 despre \u0163\u0103rile de tranzit p\u00e2n\u0103 la stabilirea \u00een \u0163ara de adop\u0163ie, cu un umor amar, dar \u015fi cu \u00een\u0163elegerea, \u00eeng\u0103duin\u0163a \u015fi \u00een\u0163elepciunea pe care le-a dob\u00e2ndit o dat\u0103 cu trecerea timpului. Anii scur\u015fi \u015fi-au pus patin\u0103 argintie pe via\u0163a lui \u015fi a familiei sale: \u201eAscult\u00e2ndu-l pe Mitic\u0103, timpul parc\u0103 \u00eencremenise \u015fi r\u0103m\u0103sese, cuminte, \u00eentr-un col\u0163i\u015for, at\u00e2rnat de t\u0103lpile b\u0103t\u0103torite ale amintirilor.<\/em>..\u201d. Dest\u0103inuirile acestui personaj sunt\u00a0 \u201dincitante, pline de farmec \u015fi inedit\u201d, spune autorul care le caut\u0103 cu ner\u0103bdare, fiindc\u0103 \u015ftie c\u0103 undeva, \u00eel a\u015fteapt\u0103 surpriza.\u00a0 (Parisul \u2013 piatr\u0103 de temelie la edificiul succesului!<\/strong>
\n Evenimentele sunt, cu alte cuvinte \u2013 vorba autorului \u2013 recuperate \u2013 \u00een spirit \u015fi \u00een duh, c\u0103rora le d\u0103 contur \u015fi le transform\u0103 \u00een literatur\u0103 de o \u00eenalt\u0103 \u0163inut\u0103 artistic\u0103. Din negura vremurilor se desprind portrete-icoan\u0103 reliefate de scriitor cu mult\u0103 m\u0103iestrie, cum e chipul lui Ion St\u0103nil\u0103: \u201eEra un b\u0103rbat frumos, \u00eenalt, \u00eens\u0103 foarte dur. \u201eMila te ucide<\/em>!\u201d \u2013 zicea el. Copiii \u00eei spuneau comunistu\u2019, iar al\u0163ii \u2013 nebunu\u2019, ori\u00a0 \u0162iglaru\u2019, dar nu pentru c\u0103 era prost, c\u0103ci mai degrab\u0103, el era un fel de filosof al satului (\u2026).\u00a0 \u00cen schimb, bunica din partea mamei, Ana, era o femeie cu suflet ales. Nea Mitic\u0103 \u015fi fra\u0163ii s\u0103i \u00eei treceau zilnic pragul, iar ea \u00eei \u0163inea \u00een poal\u0103 \u015fi le d\u0103dea de m\u00e2ncare. \u201eBunica era ca o sf\u00e2nt\u0103<\/em>\u201d, adaug\u0103 el.<\/strong>
\n \u00cent\u00e2mpl\u0103rile sunt toate, pilduitoare, unele foarte nostime, amuzante, impregnate cu un umor s\u0103n\u0103tos, neao\u015f,pres\u0103rate cu ziceri populare, cu proverbe \u015fi zic\u0103tori care puncteaz\u0103 \u015fi sporesc efectul relat\u0103rilor. Ex. \u201er\u0103ul nu \u00eentreab\u0103 pe nimeni, atunci c\u00e2nd vine<\/em>…\u201d (Trei instantanee cu copii, p\u0103rin\u0163i \u015fi bunici din Rom\u00e2nia, la \u00eenceput de secol XX).<\/strong>
\n Autorul, prin citarea unor c\u00e2ntece populare, recupereaz\u0103 tradi\u0163ia \u015fi datina satului, cu osebire la evenimentele principale ale omului: na\u015fterea, nunta \u015fi moartea \u2013 momente cheie de care folclorul \u2013 adev\u0103rat tezaur de spiritualitate \u2013 nu duce lips\u0103. A\u015fadar, nu doar istorisiri \u015fi evoc\u0103ri ale unui trecut mai mult sau mai pu\u0163in \u00eendep\u0103rtat, ci fresce de via\u0163\u0103 rural\u0103 rom\u00e2ne\u015fti de la \u00eenceputul veacului trecut, cu tot ce implic\u0103: etos \u015fi epos, tradi\u0163ie \u015fi izvoare de cultur\u0103, datini \u015fi obiceiuri. Dar mai ales, fapte de via\u0163\u0103 transpuse-n pagini de o real\u0103 valoare. Octavian Curpa\u015f este, prin toate aceste relat\u0103ri, un purt\u0103tor de mesaj, un sem\u0103n\u0103tor de m\u0103rg\u0103ritare de spiritualitate rom\u00e2neasc\u0103, pretutindeni \u00een lume. De aici valoarea intrinsec\u0103 a scrierilor sale, capabile s\u0103 de\u015ftepte \u00een noi, sentimentul na\u0163ional, dragostea de neam \u015fi de limb\u0103 a rom\u00e2nului de pretutindeni, comorile de limb\u0103 \u015fi de spirit rom\u00e2ne\u015fti. Se \u015ftie c\u0103 dorul e\u00a0 cu at\u00e2t mai ad\u00e2nc \u015fi mai persistent, cu c\u00e2t distan\u0163a e mai mare de cei dragi \u015fi de leag\u0103nul dint\u00e2i. Nici personajele lui Octavian Curpa\u015f nu fac excep\u0163ie \u015fi ele sunt m\u00e2nate de acel dor care, cu ochii \u00eenchi\u015fi devine \u015fi mai intens, mai generator de patim\u0103 sf\u00e2nt\u0103. Se zice c\u0103 nic\u0103ieri altunde nu-\u0163i iube\u015fti mai mult patria dec\u00e2t \u00een afara grani\u0163elor ei \u015fi cei pleca\u0163i simt asta din primul moment, dup\u0103 ce aburul mirajului s-a risipit \u015fi s\u00e2mburele acelui dor f\u0103r\u0103 de sa\u0163iu \u2013 \u00eencepe s\u0103 \u00eenmugureasc\u0103.<\/strong>
\n Vocea auctorial\u0103 se face auzit\u0103 pe tot parcursul scrierilor, scriitorul intervenind, de c\u00e2te ori este cazul \u00een povestire. \u00centr-un fel, lucrarea are \u015fi un caracter memorialistic, pentru c\u0103 zugr\u0103ve\u015fte \u00een culori vii, fresce din via\u0163a postbelic\u0103, ale unor tranfugi rom\u00e2ni peste hotare. Personajele sunt toate reale \u015fi \u00eent\u00e2mpl\u0103rile, asemenea, cu toate c\u0103 sunt trecute prin filtrul \u015fi sensibilitatea autorului, care nu ezit\u0103 s\u0103 intervin\u0103 \u015fi s\u0103-\u015fi spun\u0103 p\u0103rerea \u00een mod deschis, f\u0103r\u0103 p\u0103rtinire.<\/strong>
\n Povestirile personajelor \u00eel incit\u0103 pe autor la evocarea propriilor amintiri, pentru c\u0103, se \u015ftie, cuv\u00e2ntul, cuv\u00e2nt aclam\u0103, a\u015fa cum abisul cheam\u0103 abis: \u201eO lume cu farmecul ei, o lume patriarhal\u0103, cu totul nou\u0103 pentru mine, mi se dezv\u0103luia acum, prin spusele lui. O lume care \u00eemi r\u0103scolea, \u00eentr-un fel, trecutul, amintindu-mi de basmele copil\u0103riei, care mereu \u00eencepeau cu acel nemuritor \u201eA fost odat\u0103 ca niciodat\u0103<\/em>\u201d…(Trei instantanee cu copii, p\u0103rin\u0163i \u015fi bunici din Rom\u00e2nia, la \u00eenceput de secol XX).<\/strong>
\n De\u015fi cadrul se schimb\u0103, personajul principal, nea Mitic\u0103, este v\u0103zut \u00een diferite ipostaze \u015fi locuri iar conversa\u0163ia celor doi ia aspect de istorie a unor vie\u0163i pe care autorul le scoate la iveal\u0103 din tulburele vremii, limpezindu-le prin filtrul propriilor fr\u00e2nturi de imagini din trecut:<\/strong>
\n \u201eAmintirile lui curg asemenea unei ape \u00eenvolburate, iar trecutul prinde din nou via\u0163\u0103 sub ochii no\u015ftri. Prezentul dispare, alungat parc\u0103 de povestirile prietenului meu, despre oameni \u015fi \u00eent\u00e2mpl\u0103ri din vremuri de alt\u0103dat\u0103<\/em>…\u201d (Amintiri din pribegie –\u00a0 Refugiat \u00een Iugoslavia). <\/strong>
\n Autorul \u00eel descrie astfel pe nea Mitic\u0103: \u201eS-a \u00eenv\u00e2rtit \u00een cercuri de intelectuali de marc\u0103 \u015fi a \u015ftiut cu dib\u0103cie s\u0103 le r\u0103m\u00e2n\u0103 aproape; a fost un autodidact, bine spus! Nu i-a fost team\u0103 s\u0103 munceasc\u0103, dar c\u0103r\u0163ile l-au fascinat mereu; era avid de cunoa\u015ftere \u015fi studia cu s\u00e2rguin\u0163\u0103, iubea compania celor \u00eenv\u0103\u0163a\u0163i \u015fi f\u0103cea fa\u0163\u0103 cu brio discu\u0163iilor lor<\/em>\u201d.<\/strong>
\n Destinul personajului este urm\u0103rit prin valurile vremii, prin restri\u015fti \u015fi furtuni care l-au silit s\u0103 ia drumul exilului. O experien\u0163\u0103 cutremur\u0103toare este cea legat\u0103 de Iugoslavia.<\/strong>
\n \u00cen anumite momente, autorul introduce \u00een texte, informa\u0163ii necesare despre oameni istorici \u015fi de cultur\u0103 rom\u00e2ni, a\u015fa cum este informa\u0163ia despre statuia C.A. Rosetti, amplasat\u0103 \u00een pia\u0163a cu acela\u015fi nume din Bucure\u015fti. Este subliniat, nu o dat\u0103, caracterul inventiv al rom\u00e2nului \u015fi ingeniozitatea sa, atunci c\u00e2nd dore\u015fte s\u0103 \u00eentreprind\u0103 ceva \u015fi mai ales, s\u0103-\u015fi ajung\u0103 scopul. Amuzant\u0103 este \u015fi ideea unor rom\u00e2ni de a confec\u0163iona o \u015ftampil\u0103 \u201enem\u0163easc\u0103<\/em>\u201d f\u0103cut\u0103 dintr-un cartof \u015fi cerneal\u0103.\u00a0 Ori despre acei refugia\u0163i care se sp\u0103lau cu z\u0103pad\u0103 \u00een fiecare diminea\u0163\u0103, num\u0103r\u00e2nd \u00een nem\u0163e\u015fte, ceea ce i-a f\u0103cut pe s\u00e2rbi s\u0103-i socoteasc\u0103 nem\u0163i \u015fi s\u0103-i trimit\u0103-n Germania. Aceste \u00eent\u00e2mpl\u0103ri, nostime \u00een felul lor, scot \u00een eviden\u0163\u0103 firea rom\u00e2nului: mucalit, inventiv, iste\u0163 \u201eca un proverb\u201d \u2013 vorba poetului. Chiar personajul central, nea Mitic\u0103, spune la un moment dat: \u201eAm fost un norocos, dar \u015fi tupeul a contat!<\/em>\u201d<\/strong>
\n Sacul cu amintiri al lui Mitic\u0103 Sinu este doldora de asemenea \u00eent\u00e2mpl\u0103ri, redate cu fidelitate, cu haz \u015fi cu dulce nostalgie. Propriile amintiri nu mai sunt at\u00e2t de dramatice dup\u0103 at\u00e2\u0163ia ani \u015fi cei doi \u00ee\u015fi permit s\u0103 glumeasc\u0103 pe seama lor. Pove\u015ftile cap\u0103t\u0103 astfel o tent\u0103 umoristic\u0103, chiar dac\u0103 uneori, umorul este c\u00e2t se poate de negru.<\/strong>
\n O puternic\u0103 \u00eenc\u0103rc\u0103tur\u0103 sentimental\u0103 reliefeaz\u0103 faptul c\u0103 protagoni\u015ftii nu au uitat nimic din \u00eent\u00e2mpl\u0103rile trecutului, de aceea, evocarea nu se \u00eencurc\u0103 \u00een ceea ce prive\u015fte fixarea \u00een timp \u015fi spa\u0163iu a evenimentelor. Ele sunt ad\u00e2nc \u00eenfipte \u00een memoria eroilor. <\/strong>
\n \u00centre ace\u015fti veritabili \u201ecet\u0103\u0163eni ai lumii<\/em>\u201d cum le pl\u0103cea s\u0103 se socoteasc\u0103, se creeaz\u0103 a\u015fa-numitul esprit de corps, o mentalitate de clan, de sim\u0163\u0103minte de fra\u0163i, care presupunea \u00eentrajutorarea reciproc\u0103, participarea cu trup \u015fi suflet la bucuriile, realiz\u0103rile, dar \u015fi la necazurilor celorlal\u0163i. De aceea, c\u00e2nd un om ca Virgil Gheorghiu, ajuns celebru \u00eei respinge \u015fi se poart\u0103 rece cu cei patru viitori ingineri silvicultori care formaser\u0103 un grup al studen\u0163ilor de la Paris, ace\u015ftia din urm\u0103 se simt frustra\u0163i \u015fi dezam\u0103gi\u0163i c\u0103 un confrate de-al lor nu-i mai recunoa\u015fte. <\/strong>
\n Proza\u00a0 alc\u0103tuit\u0103 din \u201efr\u00e2nturi de via\u0163\u0103, opinii, amintiri<\/em>\u201d –\u00a0 te captiveaz\u0103 \u015fi-\u0163i st\u00e2rne\u015fte interesul imediat prin frumuse\u0163ea stilului, a scriiturii pline de c\u0103ldur\u0103 \u015fi de semnifica\u0163ii ad\u00e2nci, semn al condeiului \u00eencercat al jurnalistului, poetului \u015fi scriitorului Octavian Curpa\u015f. Dar, dincolo de literatur\u0103, fie ea \u015fi jurnal, reportaj ori memorialistic\u0103, r\u0103m\u00e2ne realitatea frust\u0103, istoria tr\u0103it\u0103 \u015fi zugr\u0103vit\u0103 fidel de pana autorului, o realitate care nu mai poate fi ascuns\u0103 sub obroc: \u201eAnul de gra\u0163ie 1948 se eviden\u0163iaz\u0103, printre altele, prin cel mai puternic exod de refugia\u0163i spre Occident, care se manifesta ca\u00a0 adev\u0103rat curent, pe care nea Mitic\u0103 \u00eel numise pa\u015foptismul secolului XX. Prigoana comunist\u0103 nu avea limite \u015fi p\u0103r\u0103sirea Rom\u00e2niei p\u0103rea singura cale de supravie\u0163uire pentru mul\u0163i dintre ei. Pre\u0163ul pe care unii au fost nevoi\u0163i s\u0103-l pl\u0103teasc\u0103 nu poate fi echivalat \u00een bani, niciodat\u0103. \u015ei-au riscat propria via\u0163\u0103 pentru a se bucura de gustul libert\u0103\u0163ii, dar uz\u00e2nd de inteligen\u0163\u0103 \u015fi mult curaj. Cazul lui Dan Is\u0103cescu, rom\u00e2nul care a ajuns \u00een Fran\u0163a sub un tren, a fost mediatizat mult\u0103 vreme \u015fi s-a aflat pe prima pagin\u0103 a gazetelor din Paris<\/em>.\u201d<\/strong>
\n \u00centocmai ca Sadoveanu la \u201eHanu Ancu\u0163ei\u201d \u2013 Octavian Curpa\u015f istorise\u015fte cu un \u015farm deosebit \u00eent\u00e2mpl\u0103rile altora, introduc\u00e2nd \u2013 pove\u015fti \u00een poveste \u2013 p\u0103reri proprii, instantanee, \u00eensemn\u0103ri, drapate pe propriile amintiri \u015fi \u00eent\u00e2mpl\u0103ri de via\u0163\u0103. Lucrarea e impregnat\u0103 de ziceri, proverbe, maxime,\u00a0 butade \u015fi calambururi de sorginte filozofic\u0103, meditativ\u0103, culte \u015fi populare care dau un farmec deosebit scriiturii \u015fi chiar o fac savuroas\u0103. De asemenea, lucrarea abund\u0103 de expresii pur rom\u00e2ne\u015fti care o fac accesibil\u0103 \u015fi foarte pl\u0103cut\u0103: Ex. \u201ea spart ghea\u0163a<\/em>\u201d \u015f.a. Toate amintirile personajului principal dar \u015fi, \u00een plan paralel, ale autorului, sunt pilduitoare, pov\u0103\u0163uitoare pentru acei care se \u00eencumet\u0103 s\u0103 p\u0103\u015feasc\u0103 pe meleaguri str\u0103ine. \u00cen acest fel, lucrarea se constituie \u00eentr-un anume fel, \u00eentr-un ghid al emigrantului, o carte de \u00eenv\u0103\u0163\u0103tur\u0103, o lucrare de referin\u0163\u0103, cu solu\u0163ii practice pentru \u00eemprejur\u0103ri deosebite, chiar cu re\u0163ete de succes probate de cei care au reu\u015fit s\u0103 r\u0103zbat\u0103 \u015fi s\u0103-\u015fi f\u0103ureasc\u0103 un nou destin.<\/strong>
\n Modelul omului de afaceri care a reu\u015fit, Dumitru Sinu este cu adev\u0103rat remarcabil, \u00een concep\u0163ia autorului lucr\u0103rii: \u201e63 de ani de exil \u00eenseamn\u0103 mult pentru un emigrant: \u00eenv\u0103\u0163\u0103minte trase din propriile \u00eent\u00e2mpl\u0103ri de via\u0163\u0103, evaluarea fiec\u0103rui individ cu mare aten\u0163ie \u015fi selectarea adev\u0103ra\u0163ilor prieteni, \u00eenseamn\u0103 s\u0103 \u015ftii, s\u0103 vrei \u015fi s\u0103 po\u0163i s\u0103 \u00eentinzi o m\u00e2n\u0103 de ajutor atunci c\u00e2nd cel de l\u00e2ng\u0103 tine are nevoie \u015fi asta pentru a putea primi la r\u00e2ndul t\u0103u, pentru c\u0103 niciodat\u0103 nu \u015ftii ce-\u0163i aduce ziua de m\u00e2ine. Dumitru Sinu a reu\u015fit s\u0103 se-ncadreze \u00een rigorile unei lumi dure, a unei lumi care l-a c\u0103lit \u015fi l-a \u00eent\u0103rit \u015fi \u00een care a reu\u015fit s\u0103 se \u00eenconjoare de foarte mul\u0163i oameni care \u015fi-au dob\u00e2ndit \u00een fa\u0163a sa, statutul de PRIETEN<\/em>\u201d. \u015eansa de a-l fi \u00eent\u00e2lnit pe acest om de excep\u0163ie, constituie \u015fi ea un dar al destinului.<\/strong>
\n Subiectele graviteaz\u0103 \u00een jurul aceleia\u015fi teme majore: emigra\u0163ia, adaptarea la cerin\u0163ele, cultura \u015fi obiceiurile patriei de adop\u0163ie, dorin\u0163a de re\u00eentoarcere, neputin\u0163a, de cele mai multe ori, de a-\u015fi revedea \u0163ara de ba\u015ftin\u0103. Condi\u0163ia de emigrant a fost din totdeauna una dintre cele mai ingrate. Cel \u00een cauz\u0103 este nevoit s\u0103 treac\u0103 prin nenum\u0103rate furci caudine, s\u0103 dea dovad\u0103 de loialitate, fidelitate \u015fi credin\u0163\u0103 fa\u0163\u0103 de statul de adop\u0163ie, dar \u00een acela\u015fi timp s\u0103 nu-\u015fi uite nimic din comorile de spiritualitate, datini \u015fi obiceiuri ale neamului s\u0103u. E un proces integrator, f\u0103r\u0103\u00a0 a-\u015fi pierde cu nimic specificitatea. Dar mai ales, r\u0103bdarea lui este de nenum\u0103rate ori pus\u0103 la \u00eencerc\u0103ri, unele de netrecut. De aceea, nu to\u0163i reu\u015fesc s\u0103 \u00eenving\u0103 toate obstacolele care li se a\u015ftern \u00een fa\u0163\u0103. Unii sunt prea \u00eencrez\u0103tori \u00een propriile for\u0163e \u015fi viseaz\u0103 s\u0103 ajung\u0103 dintr-o dat\u0103 \u00een func\u0163ii \u00eenalte, mari proprietari, posesorii\u00a0 unei nem\u0103surate averi. Ex. Cazul lui Dan Dinescu, omul care visa s\u0103 ajung\u0103 \u00een \u015fase luni, primarul Montrealului \u015fi, dup\u0103 12 ani, a r\u0103mas tot un banal v\u00e2nz\u0103tor de automobile la firma Peugeot. Octavian Curpa\u015f prin aceast\u0103 m\u0103rturie, dore\u015fte s\u0103 devoaleze un mit \u2013 mitul occidentului \u2013 pentru acei ideali\u015fti care \u00eenc\u0103 se mai hr\u0103nesc cu himere \u015fi cred c\u0103 pot cuceri lumea, dac\u0103 se poate, f\u0103r\u0103 s\u0103 fac\u0103 aproape nimic. \u00cen primul r\u00e2nd, acolo unde ajungi, \u00eenve\u0163i ce \u00eenseamn\u0103 disciplina, ordinea, respectul pentru tine \u015fi pentru ceilal\u0163i, seriozitatea, munca asidu\u0103 \u015fi apoi culegi rezultatele ei. Cam acesta este mesajul autorului de fa\u0163\u0103, rostit prin gura personajului s\u0103u Dumitru Sinu, de a c\u0103rui prietenie \u015fi \u00eencredere beneficiaz\u0103 \u015fi se bucur\u0103 necondi\u0163ionat. <\/strong>
\n Autorul subliniaz\u0103 cu m\u0103iestrie acest sentiment incipient de \u00eenstr\u0103inare, atunci c\u00e2nd ajungi \u00eentr-o \u0163ar\u0103 \u00een care o iei de la \u00eenceput, pentru c\u0103 schimbarea, o spun \u015fi speciali\u015ftii, \u00eentotdeauna implic\u0103 traume:\u00a0 \u201eFiecare emigrant \u00eencerca s\u0103-\u015fi g\u0103seasc\u0103 drumul, c\u0103ut\u00e2nd puncte de sprijin \u00eentr-o \u0163ar\u0103 \u00een care nu cuno\u015ftea pe nimeni. \u00censu\u015fi faptul de a \u015fti c\u0103 ai o cuno\u015ftin\u0163\u0103, c\u00e2t ar fi de \u00eendep\u0103rtat\u0103, cu care s\u0103 po\u0163i lua leg\u0103tura atunci c\u00e2nd ai nevoie, sau pur \u015fi simplu pentru a nu te sim\u0163i at\u00e2t de singur, conta foarte mult! Via\u0163a refugia\u0163ilor nu a fost niciodat\u0103 nici simpl\u0103 \u015fi nici u\u015foar\u0103. \u00cen momentele \u00een care disperarea pune st\u0103p\u00e2nire pe tine, o vorb\u0103 bun\u0103, un sfat, oric\u00e2t de ne\u00eensemnate, valoreaz\u0103 mai mult dec\u00e2t orice pe lume.<\/em>\u201d<\/strong>
\n Citind aceast\u0103 frumoas\u0103 carte, nu o dat\u0103, ochii mi s-au umezit \u015fi un nod mi s-a a\u015fezat \u00een g\u00e2t, pentru c\u0103 m-am transpus \u00een inima personajelor \u015fi m-am \u00eentrebat ce-a\u015f fi f\u0103cut eu \u00een locul acestora. Nu e pu\u0163in lucru s\u0103 c\u0103l\u0103tore\u015fti clandestin, s\u0103 te \u00eendrep\u0163i spre necunoscut, s\u0103 \u00eencepi totul de la cap\u0103t, f\u0103r\u0103 nimic al t\u0103u. E ca \u015fi c\u00e2nd te-ai na\u015fte din nou \u015fi ai \u00eenv\u0103\u0163a s\u0103 mergi pe picioare, f\u0103r\u0103 s\u0103 fii sus\u0163inut de m\u00e2inile protectoare \u015fi calde ale mamei. Mama e patria a\u015fa cum au spus-o at\u00e2\u0163ia mari poe\u0163i. Bra\u0163ele ei te-au leg\u0103nat, te-au sprijinit, te-au sus\u0163inut p\u00e2n\u0103 ai crescut cop\u0103cel. Nemul\u0163umirea emigran\u0163ilor nu se refer\u0103 la atitudinea mamei fa\u0163\u0103 de pruncii ei, ci de constr\u00e2ngerile la care\u00a0 sunt supu\u015fi ace\u015ftia, independent de voin\u0163a mamei, de\u00eendat\u0103 ce cresc \u015fi \u00eencearc\u0103 s\u0103-\u015fi f\u0103ureasc\u0103 un destin propriu. Atunci, voin\u0163a lor este \u00eenfr\u00e2nt\u0103 \u015fi supus\u0103 unor chinuri suflete\u015fti de care scap\u0103 doar cu plecarea.<\/strong>
\n Ca o tr\u0103s\u0103tur\u0103 specific\u0103 a diasporei acelei vremi a fost puterea de coeziune, prietenia, liantul perfect care-i f\u0103cea pe cei aduna\u0163i \u00eent\u00e2mpl\u0103tor de soart\u0103 \u00een acela\u015fi loc \u015fi \u00een acela\u015fi timp, s\u0103 se caute, s\u0103 se ajute reciproc, s\u0103-\u015fi petreac\u0103 timpul \u00eempreun\u0103 \u015fi, de ce nu, s\u0103 e distreze, aduc\u00e2ndu-\u015fi aminte de c\u00e2ntecele, baladele, doinele rom\u00e2ne\u015fti \u2013 neasemuite \u00een lume. \u00cen str\u0103in\u0103tate nu pot \u00eenvinge acei care sufer\u0103 de sindromul sferei de cristal. Nevoia te \u00eempinge la conexiuni reale, c\u0103i de comunicare cu semenii de acela\u015fi neam \u015fi s\u00e2nge, de aceea\u015fi limb\u0103. De aceea, rom\u00e2nii se caut\u0103, se adun\u0103, fie \u00een jurul unei biserici, \u00een jurul unor asocia\u0163ii\/societ\u0103\u0163i, cluburi ori cafenele, restaurante, unde-\u015fi pot \u00eent\u00e2lni cona\u0163ionalii. Numai \u00eempreun\u0103 cu \u201eai t\u0103i<\/em>\u201d po\u0163i lua lumea de la \u00eenceput.<\/strong>
\n Unii se sting purt\u00e2nd sub pleoape imaginea \u015fi sub n\u0103ri, mirosul reav\u0103n al p\u0103m\u00e2ntului de acas\u0103, care nu le-a \u00een\u0163epat niciodat\u0103 t\u0103lpile. O not\u0103 remarcabil\u0103 o constituie \u015fi portretele unor oameni spirituali \u015fi de cultur\u0103, cum sunt: P\u0103rintele Z\u0103p\u00e2r\u0163an \u015fi distinsul Neagu Djuvara, precum \u015fi alte personalit\u0103\u0163i care ajutau diaspora rom\u00e2neasc\u0103 \u00een primii pa\u015fi din exilul, at\u00e2t de provocator din toate punctele de vedere. Desprinderea de \u0163ara de ba\u015ftin\u0103 este \u00eentotdeauna foarte grea, dac\u0103 nu chiar traumatizant\u0103. Dac\u0103 nu exist\u0103 m\u0103car o persoan\u0103 de sus\u0163inere material\u0103 \u015fi moral\u0103, emigrantul se pierde \u00een marea mul\u0163ime anonim\u0103 care-l \u00eenghite cu l\u0103comie. Integrarea, adaptarea se fac \u015fi \u00een func\u0163ie de bun\u0103voin\u0163a acestor persoane care-i ajut\u0103 cu generozitate, f\u0103r\u0103 a pretinde nimic \u00een schimb, \u00een numele omeniei \u015fi al statutului de cona\u0163ional. Se zice, \u00eens\u0103, c\u0103, \u201ela pomul l\u0103udat s\u0103 nu te duci cu sacul<\/em>\u201d. Acest adev\u0103r se probeaz\u0103 uneori c\u00e2nd cei \u00een cauz\u0103 a\u015fteapt\u0103 de la rude ajutorul scontat iar ace\u015ftia se leap\u0103d\u0103 de ei. <\/strong>
\n O uria\u015f\u0103 \u00eencreng\u0103tur\u0103 de g\u00e2nduri \u015fi sim\u0163\u0103minte anim\u0103 personajul principal Dumitru Sinu care-\u015fi deap\u0103n\u0103 amintirile \u015fi vine cu preciz\u0103ri \u00eensemnate despre\u00a0 evolu\u0163ia vremurilor de acum o jum\u0103tate de veac. El\u00a0 devine erou sub pana autorului. Un univers aparte se deschide \u00een fa\u0163a ochilor no\u015ftri, sedu\u015fi deja de imagini \u015fi amintiri, ca \u00eentr-o pelicul\u0103. Sim\u0163im parc\u0103 \u015fi noi sabia dorului \u00een care \u00eenstr\u0103inarea ocup\u0103 locul principal iar adaptabilitatea \u0163ine de firea inventiv\u0103 \u015fi de abilit\u0103\u0163ile fiec\u0103ruia. \u201eSunt s\u0103m\u00e2n\u0163\u0103-n p\u0103m\u00e2ntul str\u0103inilor<\/em>\u201d \u2013 spunea un alt autor din diaspora rom\u00e2neasc\u0103, dup\u0103 un sfert de veac de exil benevol pe t\u0103r\u00e2muri occidentale. Mirajul e sclipitor, atrage, leag\u0103, \u00eenc\u0103tu\u015feaz\u0103 chiar. Dar omul trebuie s\u0103-\u015fi p\u0103streze libertatea exterioar\u0103, dar mai cu seam\u0103 libertatea interioar\u0103, pentru c\u0103 exilul nu se simte doar \u00eentr-o carcer\u0103, \u00eentr-un univers concentra\u0163ionar, \u00eentr-o \u201ecamer\u0103 galben\u0103\u201d, ci \u00eel purt\u0103m cu noi pretutindeni \u015fi ne macin\u0103 treptat. \u00censtr\u0103inarea e cel mai mare du\u015fman al emigrantului. <\/strong>
\n De fapt, Dumitru Sinu este un prototip al emigrantului care a reu\u015fit. Prin vocea lui, ascult\u0103m glasurile milioanelor de transfugi a c\u0103ror via\u0163\u0103 a fost despicat\u0103 \u00een dou\u0103, iar plecarea din \u0163ar\u0103 constituie un fel de reper dureros: \u00eenainte \u015fi dup\u0103. De aceea, credem, \u00eensemn\u0103tatea acestei c\u0103r\u0163i este uria\u015f\u0103, pentru c\u0103 prin ea, mul\u0163i \u00ee\u015fi vor g\u0103si oarecare similitudini: plecarea (fuga) plin\u0103 de peripe\u0163ii, team\u0103 de necunoscut, primejdia de a fi \u00eempu\u015fca\u0163i ori de a se \u00eeneca \u00een fluviu c\u00e2nd trec grani\u0163a la iugoslavi, condi\u0163ii precare de drum, azilul (uneori pu\u015fc\u0103ria), regimul strict \u015fi foarte sever, tratamentul inuman la care sunt supu\u015fi de c\u0103tre mili\u0163ienii iugoslavi, accederea c\u0103tre alte destina\u0163ii, \u015fi aici \u00eencepe construc\u0163ia unei noi vie\u0163i, uneori din temelie. C\u00e2\u0163i reu\u015fesc? C\u00e2\u0163i se \u00eentorc? C\u00e2\u0163i se pierd \u00eenainte de a-\u015fi vedea visul cu ochii? C\u00e2\u0163i sunt pedepsi\u0163i \u015fi trimi\u015fi \u00eenapoi \u00een \u0163\u0103rile de ba\u015ftin\u0103, unde-i a\u015fteapt\u0103 ani grei de \u00eenchisoare pentru \u201etr\u0103dare de \u0163ar\u0103, de neam\u201d \u2013 etc. vini \u00eenchipuite pe care le execut\u0103 descuraja\u0163i, distru\u015fi fizic \u015fi moral.<\/strong>
\n Pariul autorului este\u00a0 uria\u015f \u015fi miza e foarte mare. Subiectul \u2013 dincolo de aventurile inerente, invit\u0103 la medita\u0163ie \u00eendelung\u0103 \u00eenainte de a face un pas at\u00e2t de important. E drept c\u0103 s-au mai schimbat condi\u0163iile \u015fi acum nu mai exist\u0103 primejdia prinderii \u015fi pedepsirii, uneori chiar a pierderii vie\u0163ii. Dar anumite riscuri exist\u0103, poate mai mari dec\u00e2t \u00eenainte, chiar dac\u0103 ei nu mai fug din calea \u201et\u0103v\u0103lugului comunist<\/em>\u201d, a cortinei de fier, acum alte primejdii \u00eei p\u00e2ndesc.<\/strong>
\n Ce mai r\u0103m\u00e2ne din zbaterea omului pentru un trai mai decent? De\u015fert\u0103ciunea de\u015fert\u0103ciunilor \u015fi totul este de\u015fert\u0103ciune \u2013 a\u015fa cum spune Eccleziastul. Usturimea, durerea care iau chip de trecut sculptat \u00een amintire ca-n st\u00e2nca de suflet. \u015ei mai ales, sculptat \u00een ridurile de pe obraz \u015fi din inim\u0103.<\/strong>
\n Prozele lui Octavian Curpa\u015f \u2013 tocmai acest fel de amintiri evoc\u0103, \u00een pagini memorabile care vor r\u0103m\u00e2ne drept m\u0103rturie ale unui timp potrivnic, \u00een care omul s-ar fi putut \u00eemplini, afirma la el acas\u0103 \u015fi nu printre str\u0103ini, dac\u0103 ar fi avut vreun dram de \u015fans\u0103 \u015fi dac\u0103 n-ar fi fost vitregit de condi\u0163iile istorice \u015fi de nepriceperea unor conduc\u0103tori care-\u015fi v\u0103d doar propriile interese \u015fi nu pe cele ale neamului.<\/strong>
\n Autorul afirm\u0103 c\u0103 \u201eAmintirile lui Dumitru Sinu sunt o p\u0103rticic\u0103 din istoria emigran\u0163ilor rom\u00e2ni, o istorie \u00eenc\u0103 nescris\u0103. Oameni ca nea Mitic\u0103 sunt legende vii, iar via\u0163a lor \u0163ese istoria \u015fi traiectoria societ\u0103\u0163ilor umane \u00een care au poposit, s-au integrat \u015fi asupra c\u0103rora \u015fi-au pus amprenta. Via\u0163a rom\u00e2nilor din Occident este un amestec armonios de cultur\u0103 \u015fi tradi\u0163ii natale, cu cele ale \u0163\u0103rii adoptive<\/em>\u201d.<\/strong>
\n Nimeni nu pleac\u0103 de acas\u0103 de drag. Nici m\u0103car c\u00e2inele b\u0103tut de st\u0103p\u00e2n. El r\u0103m\u00e2ne credincios l\u00e2ng\u0103 poart\u0103, l\u00e2ng\u0103 u\u015f\u0103, \u00een ograd\u0103, pe uli\u0163\u0103.<\/strong>
\n Fiecare om este m\u00e2nat de un ideal \u2013 arareori atins. Iar atunci c\u00e2nd e\u015fti cu adev\u0103rat aproape de a-l atinge \u2013 consta\u0163i c\u0103 efortul a fost cople\u015fitor, te-a epuizat, te-a sec\u0103tuit suflete\u015fte. Exerci\u0163iul libert\u0103\u0163ii \u015fi al democra\u0163iei se \u00eenva\u0163\u0103 anevoie, mai ales c\u00e2nd ai fost \u0163intuit \u00een cu\u015fc\u0103.<\/strong>
\n Urm\u0103rind firul existen\u0163ei lui\u00a0 Dumitru Sinu \u00een extraordinarul periplu al pribegiei sale\u00a0 \u2013 Octavian Curpa\u015f vine \u00een atingere cu toate persoanele pe care acesta le-a cunoscut \u015fi care, la r\u00e2ndul lor, au avut un impact asupra vie\u0163ii sale. Este vorba de a\u015fa numitele \u201edestine paralele<\/em>\u201d \u2013 pe care autorul le men\u0163ioneaz\u0103 \u00een lucrare pentru ineditul \u015fi pentru pitorescul lor. Traiectoria vie\u0163ii acestora s-a intersectat cu aceea a personajului principal \u015fi autorul a considerat necesar s\u0103-i prezinte pe fiecare. Astfel, ardeleanul Vasile \u0162\u00e2ra care, de\u015fi fiu de lemnar, iubea c\u0103r\u0163ile, Stoian Br\u0103iloiu, \u201elegionarul f\u0103r\u0103 lege\u201d, un om cu sufletul de aur, care i-a ajutat pe mul\u0163i s\u0103 se refugieze \u00een Occident, Sandu Ionescu, sp\u0103l\u0103torul de geamuri, a c\u0103rui deviz\u0103 era: \u201eProsperitate = munc\u0103 + seriozitate + rigurozitate<\/em>!\u201d Galeria personajelor este completat\u0103 cu Ion Ritivoi \u2013 \u201eUn liberal de miloane<\/em>!\u201d cu Costic\u0103 V\u00e2lceanu \u2013 \u201eun erudit rasat<\/em>, modest \u015fi rezervat<\/em>\u201d; Nichita Tomescu, Radu Bumbaru, Salvatore Greco, Titi Filip, fostul campion de \u00eenot, Cornel Popa, silvicultor \u00een p\u0103durile canadiene, Eugen \u015etef\u0103nescu, personaj emblematic la r\u00e2ndul lui, primul rom\u00e2n care a escaladat Kilimanjaro, arom\u00e2nul Tiberiu Cunia, de\u0163in\u0103tor al Premiului von Humboldt pentru activitatea \u015ftiin\u0163ific\u0103 desf\u0103\u015furat\u0103 \u00een domeniul silviculturii \u015fi membru de onoare al Academiei de \u015etiin\u0163e Agricole \u015fi Silvice din Bucure\u015fti, chirurgul Traian Stoicoiu \u015f.a.,profile umane cu care via\u0163a eroului principal s-a intersectat,\u00a0 oameni remarcabili, cu biografii de excep\u0163ie,\u00a0 pe to\u0163i i-a legat aceea\u015fi soart\u0103: \u015fi-au \u00eemplinit destinul departe de \u0163ar\u0103. Nu rare sunt \u00eent\u00e2lnirile de suflet care-i leag\u0103 \u00eentr-o prietenie care va dura o via\u0163\u0103, de\u015fi deseori sunt desp\u0103r\u0163i\u0163i \u015fi nevoi\u0163i s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 \u015fi s\u0103 lucreze \u00een alte \u0163\u0103ri. Dar firul freatic al prieteniei este mai puternic \u015fi \u00een virtutea acesteia, ei p\u0103streaz\u0103 leg\u0103tura, se viziteaz\u0103, \u00ee\u015fi scriu, comunic\u0103 telefonic, cu mijloacele de atunci. <\/strong>
\n O tr\u0103s\u0103tur\u0103 comun\u0103 a acestor oameni care au luat via\u0163a de coarne de la \u00eenceput pe meleaguri str\u0103ine este c\u0103 ei nu au uitat nimic din copil\u0103ria, adolescen\u0163a, tinere\u0163ea lor pe meleagurile natale \u015fi c\u0103 doresc s\u0103 re\u00eenvie tradi\u0163ia rom\u00e2neasc\u0103 \u015fi acolo unde locuiesc, \u00een cea de-a doua patrie. Dovad\u0103 stau vorbele lui\u00a0 Ion\u00a0 \u0162\u0103ranu \u00een acest sens: \u201eDup\u0103 57 de ani de str\u0103in\u0103tate, \u00eemi place s\u0103 spun c\u0103 nu m-am \u00eenstr\u0103inat, c\u0103 am Rom\u00e2nia \u00een inim\u0103 \u015fi c\u0103, oriunde m\u0103 duc, o iau cu mine \u00een traist\u0103 \u2013 declara Ion \u0162\u0103ranu \u00eentr-un interviu acordat lui Ion Longin Popescu!<\/em>\u201d<\/strong>
\n Adev\u0103rul este c\u0103, uneori, ace\u015ftia sunt mai patrio\u0163i dec\u00e2t unii dintre <\/strong>cei r\u0103ma\u015fi acas\u0103, care nu mai dau doi bani pentru valorile rom\u00e2ne\u015fti: istorie, neam, limb\u0103, tradi\u0163ie, datini, dar se bat cu pumnul \u00een piept c\u0103 sunt rom\u00e2ni. Diaspora rom\u00e2neasc\u0103, imediat cum ajunge \u00eentr-un loc, caut\u0103 conexiuni de spirit, se adun\u0103, \u00eentreprind lucruri folositoare, astfel ca spiritul rom\u00e2nesc s\u0103 fie prezent \u00een mijlocul lor. Acest lucru \u00eei \u015fi \u0163ine \u00een via\u0163\u0103 \u015fi le d\u0103 puterea s\u0103 lupte. Coeziunea spiritual\u0103 bazat\u0103 pe valorile morale \u015fi religioase, pe tradi\u0163ie \u015fi istorie este liantul care-i \u0163ine buchet \u015fi le confer\u0103 sentimente puternice de dragoste \u015fi prietenie.<\/strong>
\n Aceast\u0103 carte este una eminamente pozitiv\u0103. Ea \u00eendeamn\u0103 la iertare, iubire, \u00een\u0163elegere, \u00eeng\u0103duin\u0163\u0103, virtu\u0163i cre\u015ftine practicate, chiar dac\u0103 nu \u00eentotdeauna\u00a0 afi\u015fate. Nici un mesaj de ur\u0103, de \u00eencr\u00e2ncenare, de protest, de m\u00e2nie, de r\u0103zbunare, nu transpare\u00a0 \u00een\u00a0 grupul de prieteni lega\u0163i str\u00e2ns prin leg\u0103turi nev\u0103zute, prin destinele lor paralele, dar totodat\u0103 comune. Condi\u0163ia de emigrant \u00eei une\u015fte \u015fi le confer\u0103 afinit\u0103\u0163i de spirit, mai puternice uneori dec\u00e2t rudenia de s\u00e2nge.<\/strong>
\n \u00cencerc\u00e2nd s\u0103 \u00eembine \u00een chip fericit, piesele unui puzzle despre via\u0163a \u00een exil, lucrarea, dincolo de \u00eensemn\u0103tatea informa\u0163ional\u0103, respir\u0103 frumuse\u0163e, poezie \u015fi inefabil, acel aer elevat ce te invit\u0103 la medita\u0163ie \u015fi contempla\u0163ie asupra adev\u0103rurilor \u015fi misterelor vie\u0163ii \u015fi ale mor\u0163ii, ale trecerii inexorabile a timpului, asupra rostului omului pe p\u0103m\u00e2nt \u015fi a sf\u00e2r\u015fitului s\u0103u, care nu e dec\u00e2t un nou \u00eenceput \u00een via\u0163a de dincolo. <\/strong>
\n Iat\u0103 ce frumos puncteaz\u0103 autorul acest lucru: \u201eAmintirile sunt dovezile vii ale neuit\u0103rii din noi, sunt imaginile trecutului a\u015fternute \u00een g\u00e2nduri, \u00eengrijite \u00een tain\u0103 cu puterea sufletului \u015fi ocrotite cu dragoste de-atingerea aripilor nemiloase ale timpului. C\u00e2nd ne desprindem de v\u00e2ltoarea unui prezent ce sap\u0103 ad\u00e2nc \u00een noi \u015fi dragostea de tot ce-i frumos \u015fi bun ne st\u0103p\u00e2ne\u015fte vie\u0163ile scurg\u00e2ndu-se agale spre f\u00e2nt\u00e2nile nepieritoarei iubiri, d\u0103m fr\u00e2u liber amintirilor, c\u0103ut\u00e2ndu-ne pe noi \u00een\u015fine ancora\u0163i \u00een ad\u00e2ncul \u015fi farmecul lor<\/em>\u201d. Octavian Curpa\u015f \u2013 legatarul acestor m\u0103rturii, spune el \u00eensu\u015fi c\u0103 aceste amintiri str\u00e2nse \u00een noti\u0163e \u015fi completate cu \u00eensemn\u0103rile altor persoane, sunt un fel de: \u201e\u00een\u015fir-te m\u0103rg\u0103rite din taini\u0163ele unei min\u0163i nev\u0103duvite vreodat\u0103 de inteligen\u0163\u0103 \u015fi sclipire, cu o d\u0103ruire \u015fi-un magnetism care te atrage spre o comoar\u0103 nepre\u0163uit\u0103 pentru minte \u015fi suflet<\/em>\u201d. Autorul le-a rotunjit, le-a dat form\u0103, le-a trecut prin filtrul s\u0103u propriu.<\/strong>
\n Octavian Curpa\u015f este un autor care relateaz\u0103 cu iscusin\u0163\u0103 \u00eent\u00e2mpl\u0103rile altora de parc\u0103 ar frunz\u0103ri filele unei c\u0103r\u0163i uria\u015fe \u00een care personajele se \u00eentrec \u00een peripe\u0163ii \u015fi aventuri dintre cele mai bizare. Nu pu\u0163ine sunt cazurile unor destine de excep\u0163ie care au f\u0103cut \u015fi poate mai fac \u015fi ast\u0103zi parte din diaspora rom\u00e2neasc\u0103. Experien\u0163ele tr\u0103ite de ace\u015ftia, sinceritatea m\u0103rturiilor, farmecul ne\u00eentrecut al relat\u0103rii, re\u00eenvie personaje \u015fi \u00eent\u00e2mpl\u0103ri c\u00e2t se poate de reale, la care se adaug\u0103, me\u015fte\u015fugul \u015fi inspira\u0163ia povestitorului. Paginile sunt atractive \u015fi incit\u0103 la lectur\u0103 asidu\u0103.<\/strong>
\n S-ar putea spune despre acest volum\u00a0 \u015fi autorul ei, Octavian Curpa\u015f, c\u0103 e cartea vie\u0163ii sale, o carte remarcabil\u0103, minu\u0163ios \u00eentocmit\u0103, scris\u0103 \u00eentr-un stil alert, sus\u0163inut, cu o dinamic\u0103 ascendent\u0103, cu personaje tu\u015fate pregnant, \u00een lumini \u015fi umbre, cu tot decorul mijlocului de veac XX, un mozaic tulbure \u015fi amenin\u0163\u0103tor, \u00een care teama era cuv\u00e2ntul de ordine. Cei care au tr\u0103it \u00een acea vreme \u00ee\u015fi mai aduc aminte ce tulbur\u0103ri grozave au existat \u00een via\u0163a politic\u0103 a Rom\u00e2niei \u015fi cum, pentru a sc\u0103pa cu bine, oameni de marc\u0103 au fost nevoi\u0163i s\u0103 ia calea exilului. Istoria nu trebuie acoperit\u0103 cu h\u00e2rtii colorate, cu poleial\u0103 ori beteli precum miresele. Adev\u0103rul trebuie scos la lumin\u0103, mai cu seam\u0103 pentru cei care se cred \u00eendrept\u0103\u0163i\u0163i s\u0103 judece, f\u0103r\u0103 s\u0103 \u015ftie adev\u0103ratele motive care i-au determinat pe oameni s\u0103 fac\u0103 acest pas dureros \u015fi destul de primejdios, s\u0103 se aventureze \u00een necunoscut, f\u0103r\u0103 a \u015fti dac\u0103 vor putea ie\u015fi vreodat\u0103 la lumin\u0103.\u00a0 \u015ei iat\u0103 c\u0103 au ie\u015fit din marasmul \u00een care tr\u0103iau precum \u015foarecii care sunt nevoi\u0163i s\u0103 se ascund\u0103. \u015ei au r\u0103mas drep\u0163i, cu o statur\u0103 impecabil\u0103 iar peste ani, arunc\u00e2nd\u00a0 o privire \u00eenapoi sine ira et studio\u00a0 sunt capabili \u00eenc\u0103 s\u0103 z\u00e2mbeasc\u0103 aducerilor aminte…<\/strong>
\n \u015ei totu\u015fi, c\u00e2nd \u00eei apuca dorul de \u0163ar\u0103, unii dintre ei l\u0103sau totul \u015fi se \u00eentorceau, a\u015fa cum reiese din spusele lui Toma Suciu: \u00abC\u00e2nd te apuc\u0103 dorul de v\u0103trar, de troaca \u00een care fr\u0103m\u00e2nt\u0103 mama p\u00e2inea \u015fi de sc\u00e2r\u0163\u00e2itul f\u00e2nt\u00e2nii nu mai rezi\u015fti \u015fi-atunci te \u00eentorci acas\u0103<\/em>\u00bb.<\/strong>
\n Parcurg\u00e2nd filele c\u0103r\u0163ii cu interes \u015fi pl\u0103cere, date de o scriitur\u0103 veritabil\u0103, de interes major fa\u0163\u0103 de diaspora rom\u00e2neasc\u0103,\u00a0 se na\u015fte o \u00eentrebare legitim\u0103: de ce spuma, crema Rom\u00e2niei a fost nevoit\u0103 s\u0103 p\u0103r\u0103seasc\u0103 \u0163ara \u015fi s\u0103-\u015fi afle \u00eemplinirea pe alte meleaguri? \u00centrebare retoric\u0103, desigur, dar care are un s\u00e2mbure de adev\u0103r \u00een spusele lui Octavian Curpa\u015f:\u00a0 doar acolo \u00ee\u015fi puteau des\u0103v\u00e2r\u015fi opera,\u00a0 unde au g\u0103sit respect, pre\u0163uire, \u00een\u0163elegere fa\u0163\u0103 de munca lor,\u00a0\u00a0 \u201eacea genera\u0163ie de aur \u2013 a\u015f numi-o eu, f\u0103r\u0103 s\u0103 exagerez \u2013, care, ajung\u00e2nd \u00een lumea liber\u0103, a dovedit inteligen\u0163\u0103, ambi\u0163ie, seriozitate, respect fa\u0163\u0103 de munc\u0103, fa\u0163\u0103 de sine \u015fi de semeni, l\u0103s\u00e2nd \u00een urma lor realiz\u0103ri profesionale de excep\u0163ie \u015fi m\u00e2ndria c\u0103 au apar\u0163inut poporului rom\u00e2n<\/em>\u201d. <\/strong>
\n Orice compara\u0163ie cu genera\u0163ia de azi, care pleac\u0103 din \u0163ar\u0103 \u00een mas\u0103, fie la cules de c\u0103p\u015funi, fie la cer\u015fit, furat sau prostitu\u0163ie, f\u0103c\u00e2nd numele \u0163\u0103rii de ru\u015fine este de prisos.<\/strong>
\n \u00cen goana dup\u0103 un c\u00e2\u015ftig uria\u015f f\u0103r\u0103 a depune nici cel mai mic efort, rom\u00e2nii, dornici de aventur\u0103, cred c\u0103-\u015fi pot permite orice, chiar \u015fi denigrarea \u0163\u0103rii lor de ba\u015ftin\u0103 \u015fi a limbii materne. Pu\u0163ini sunt aceia care merg \u00een str\u0103in\u0103tate pentru a-\u015fi des\u0103v\u00e2r\u015fi statura spiritual\u0103. Dar asta este o alt\u0103 poveste care-\u015fi va g\u0103si, poate, r\u0103spunsul \u00een alte file, ale unei noi c\u0103r\u0163i.<\/strong>
\n Un adev\u0103r despre mentalitatea emigran\u0163ilor este rostit de autor, f\u0103r\u0103 a neglija realitatea imediat\u0103 a Rom\u00e2niei, \u00een felul urm\u0103tor: \u201eTrecutul reprezint\u0103 pentru fiecare emigrant tinere\u0163ea, o Rom\u00e2nie pe care \u015fi-a construit-o \u00een suflet \u2013 pu\u0163in utopic\u0103, pu\u0163in idilic\u0103\u2026 specific\u0103 oamenilor cu dou\u0103 patrii<\/em>\u201d.<\/strong>
\n Cartea constituie \u015fi o provocare spre cunoa\u015ftere, spre asimilarea unor noi culturi, spre aventur\u0103, deschidere spre univers unde po\u0163i \u00eent\u00e2lni \u015fansa pe urmele pa\u015filor t\u0103i, ori pe dinaintea privirilor. Depinde doar de felul cum \u015ftii s\u0103 \u00eentinzi m\u00e2na s\u0103 o atingi, s\u0103 o prinzi din zbor sau s\u0103 r\u0103m\u00e2i cu ochii \u0163inti\u0163i spre ea, ca spre o Fata Morgana.<\/strong><\/p>\n

CEZARINA ADAMESCU, membr\u0103 a U.S.R.<\/strong><\/p>\n

31 august 2011 ZIUA LIMBII ROM\u00c2NE<\/strong><\/p>\n

www.agero-stuttgart.de<\/a><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Cezarina Adamescu \u201cExilul rom\u00e2nesc la mijloc de secol XX\u201d, autor Octavian Curpa\u015f. C\u00e2nd \u00eencepi s\u0103 r\u0103sfoie\u015fti o carte, o lume [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-3949","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3949","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=3949"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3949\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=3949"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=3949"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=3949"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}