{"id":39517,"date":"2018-06-19T09:56:14","date_gmt":"2018-06-19T09:56:14","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=39517"},"modified":"2018-06-19T09:56:14","modified_gmt":"2018-06-19T09:56:14","slug":"olimpia-muresan-medalion-emil-gavris","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2018\/06\/19\/olimpia-muresan-medalion-emil-gavris\/","title":{"rendered":"Olimpia MURE\u0218AN: Medalion Emil Gavri\u0219"},"content":{"rendered":"<p style=\"text-align: justify;\"><a href=\"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-content\/uploads\/2018\/06\/medalion-emil-gavris.jpg\"><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" class=\"alignleft size-medium wp-image-39518\" title=\"medalion-emil-gavris\" src=\"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-content\/uploads\/2018\/06\/medalion-emil-gavris-300x180.jpg\" alt=\"\" width=\"300\" height=\"180\" srcset=\"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-content\/uploads\/2018\/06\/medalion-emil-gavris-300x180.jpg 300w, https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-content\/uploads\/2018\/06\/medalion-emil-gavris.jpg 470w\" sizes=\"auto, (max-width: 300px) 100vw, 300px\" \/><\/a>Maestru al muzicii populare rom\u00e2ne\u0219ti, interpret rom\u00e2n de muzic\u0103 popu\u00adlar\u0103, n\u0103scut la 28 martie 1915 \u00een localitatea Chelin\u021ba-Mara\u00admure\u0219, era fiul \u00eenv\u0103\u021b\u0103torului Augustin Gavri\u0219 de la care \u00eenva\u021b\u0103 a m\u00e2nui vioara. Studiaz\u0103 apoi la Liceul \u201eMihai Eminescu\u201d din Satu Mare, la Cluj urmeaz\u0103 Facultatea de Drept \u0219i la Bucure\u0219ti \u00ee\u0219i ia doctoratul. Cea mai cunoscut\u0103 activitate a maestrului a fost cea de solist de muzic\u0103 popular\u0103, culeg\u0103tor de folclor muzical, interpret unic \u00een felul lui, conduc\u0103tor de orchestr\u0103 \u0219i nu \u00een ultimul r\u00e2nd violonist de excep\u021bie. A fost muzicolog renumit de talie na\u021bional\u0103 \u0219i interna\u021bional\u0103. Emil Gavri\u0219 a reprezentat cu cinste acea ramur\u0103 a crea\u021biei tradi\u021bionale rom\u00e2ne\u0219ti care a fost \u0219i este folclorul muzical; cultura popular\u0103, \u00een\u021belepciunea omului din popor reflectat\u0103 \u00een naivitatea \u0219i gra\u021bia poeziei populare, apoi interpretarea muzical\u0103 a acesteia. Astfel \u201efolclorul este o arhiv\u0103 vie a popoarelor\u201d care a stat la baza culturii noastre na\u021bionale moderne. De obicei, un om merge la un spectacol de muzic\u0103 pentru a se relaxa, pentru a auzi lucruri frumoase, se duce s\u0103 mai uite de griji \u0219i de necazuri. A\u0219a am participat \u0219i eu la c\u00e2teva spectacole de muzic\u0103 popular\u0103 la C\u0103minul Cultu\u00adral din Ulmeni, jude\u0163ul Maramure\u0219 (azi Centrul de Cultur\u0103 \u0219i Art\u0103), spectacole conduse de dirijorul Emil Gavri\u0219. Eram o copili\u021b\u0103 de vreo zece-doisprezece ani c\u00e2nd, \u00eentr-o duminic\u0103 ne viziteaz\u0103 celebrul c\u00e2nt\u0103re\u021b acas\u0103 la Ulmeni, unde tat\u0103l meu era \u0219ef de gar\u0103 \u0219i era apropiat de c\u00e2nt\u0103re\u021bii de muzic\u0103 popular\u0103 pe care atunci \u00eei puteai asculta doar la radio sau \u00een spectacol.<br \/>\n\u00cenainte de programul artistic venise la noi, a servit un \u201e\u0219pri\u021b\u201d cu tat\u0103l meu (era prin \u201956, cred) au \u201epus \u021bara la cale\u201d discut\u00e2nd ce se mai \u00eent\u00e2mpl\u0103 prin capital\u0103. Dup\u0103 care ne-a invitat pe toat\u0103 familia la programul artistic. Bine\u00een\u0163eles c\u0103 am mers cu to\u021bii. Copil fiind, mi-au pl\u0103cut cuvintele c\u00e2ntecelor care erau \u0219ugube\u021be, lumea z\u00e2mbea, era vesel\u0103, m-a sup\u0103rat sonorizarea care pentru sala din Ulmeni \u0219i pentru o asemenea orchestr\u0103 erau prea puternice. Am v\u0103zut pentru prima oar\u0103 un taraf adev\u0103rat cu l\u0103utari instrumenti\u0219ti valoro\u0219i &#8211; Emil Gavri\u0219 \u00eensu\u0219i fiind un bun violonist \u0219i dirijor de orchestr\u0103. A fost o personalitate puter\u00adnic\u0103 a timpului care a activat al\u0103turi de al\u021bi muzicieni bine cunoscu\u0219i \u00een epoc\u0103: dirijorul Ionel Budi\u0219teanu, Alexandru Grozu\u021b\u0103, Maria L\u0103t\u0103re\u021bu, Angela Moldovan, F\u0103r\u0103mi\u021b\u0103 Lambru, Romina Puceanu, Gabi Lunca, Ana Pop Corondan etc. Muzica l\u0103ut\u0103reasc\u0103 de atunci avea ca \u0219i modele, exemple de excep\u021bie pe Maria T\u0103nase \u0219i Ioana Radu. Iar Emil Gavri\u0219 era din Chelin\u021ba-Maramure\u0219 \u0219i a reprezentat cu cinste zona natal\u0103, a Codrului \u0219i a Chioarului. Era o muzic\u0103 cu un puternic caracter popular, inspirat\u0103 din poezia \u0219i g\u00e2ndirea omului simplu din popor. Se \u0219tie c\u0103 Emil Gavri\u0219 a cules folclor muzical, l-a prelucrat \u0219i apoi l-a interpretat. Dac\u0103 ai merge la origini, ai putea constata c\u0103 aceast\u0103 leg\u0103tur\u0103 cu trecutul se \u00eentinde spre zeci \u0219i sute de ani. Exemplific aceast\u0103 idee f\u0103c\u00e2nd o paralel\u0103 \u00eentre prima poezie de dragoste din literatura rom\u00e2n\u0103 scris\u0103 de Miron Costin cu titlul \u201e\u00centr-o gr\u0103din\u0103\u201d \u0219i c\u00e2ntecul \u201eM\u0103 dusei \u00eentr-o gr\u0103din\u0103\u201d cules \u0219i interpretat de Emil Gavri\u0219. Iat\u0103 vechea form\u0103 popu\u00adlar\u0103: \u201e\u00centr-o gr\u0103din\u0103 \/ L\u00e2ng-o tulpin\u0103 \/ Z\u0103rii o floare \/ Ca o lumin\u0103. \/ S-o iau se-stric\u0103 \/ S-o las, mi-e fric\u0103 \/ C\u0103 vine altul \u0219i mi-o ridic\u0103.\u201d<br \/>\nAproape acelea\u0219i cuvinte, motivul e acela\u0219i, le reg\u0103sim \u0219i-n c\u00e2ntecul de pe vremea \u00eendr\u0103gitului c\u00e2nt\u0103re\u0163: \u201eFoaie verde de sulfin\u0103 \/ M\u0103 dusei \u00eentr-o gr\u0103din\u0103 \/ \u0218i aflai o ruje plin\u0103 \/ Ruje plin\u0103 cu flori multe \/ \u0218i mai mari \u0219i mai m\u0103runte \/ Dar n-avui niciun folos \/ C\u0103 n-avea nici un miros \/ M\u0103 dusei mai \u00eencolea \/ \u0218i aflai o viorea\/ Vioric\u0103-n tuf\u0103 ascuns\u0103 \/ \u0218i de soare nep\u0103truns\u0103 \/ M\u0103 plecai \u0219i o rupsei \/ \u0218i acas\u0103 o dusei \/ \u0218i-n gr\u0103din\u0103 o pusei \/ \u00cen gr\u0103din\u0103 sub fereastr\u0103 \/ S\u0103 vin\u0103 mirosu-n cas\u0103 \/ La m\u00e2ndru\u021ba mea frumoas\u0103!\u201d<br \/>\n<!--more-->Era o melodie de suflet. Sunt, de fapt, c\u00e2ntecele tinere\u021bii noastre, ele vor d\u0103inui \u00een ve\u0219nicie \u0219i mai ales datorit\u0103 profesionalismului interpre\u021bilor de c\u00e2ntec \u00een cazul acesta talentatul Emil Gavri\u0219. La c\u0103minele culturale din anii \u201970-\u201990 era o activitate intens\u0103, un schimb de experien\u021b\u0103 valoros care ne \u021binea aproape de folclorul autentic. \u00cen ceea ce prive\u0219te c\u00e2ntecul de petrecere Emil Gavri\u0219 nu e mai prejos dec\u00e2t Gic\u0103 Petrescu ale c\u0103rui c\u00e2ntece poart\u0103 specificul peisajului bucure\u0219tean, pe c\u00e2nd c\u00e2ntecele interpretate de Emil Gavri\u0219 au pecetea muzicii populare ardelene\u0219ti. Exemplu elocvent sunt versurile: \u201eNu-\u021bi mai face s\u00e2nge r\u0103u, m\u0103i vere \/ D\u0103-i cu \u0219pri\u021bul p\u00e2n\u2019 la ziu\u0103 \/ Pe \u0219oseaua g\u00e2tului \/ C-a s-ajung\u0103 p\u00e2n\u0103-n suflet \/ S\u0103 nu mai \u0219tiu de sup\u0103rare \/ S\u0103-\u021bi fie bine \/ \u0218i c\u00e2t o fi noaptea de mare \/ S-o \u021bii c-un c\u00e2ntec \u0219i-un chiuit\u201d etc. Unele c\u00e2ntece se mai c\u00e2nt\u0103 \u0219i acum la mese festive \u00een zona Codrului, pe la Cluj, ca exemplu c\u00e2ntecul: \u201eVine ploaia de la Cluj\u201d: \u201eSpune, m\u00e2ndro adev\u0103rat \/ M\u0103 iube\u0219ti sau m-ai uitat \/ Refren:Aoleu, ce ploaie vine de la Cluj! Spune, m\u00e2ndro, spune drept \/ Cine te-o mai str\u00e2ns la piept \u2013 bis. Spune, m\u00e2ndro, adev\u0103rat, adev\u0103rat \/ Cu cine te-ai mai \u021bucat \u2013 bis. Spune, m\u00e2ndro, m\u0103 iube\u0219ti \/ Ori numai\u2019 m\u0103 nec\u0103je\u0219ti? Bis. Spune, m\u00e2ndro, po\u021bi, nu po\u021bi \/ Nu m\u0103 mai \u021binea la por\u021bi! \/ S\u0103 m\u0103 latre c\u00e2inii to\u021bi \/ Aoleu, ce ploaie vine de la Cluj!\u201d. Prin acest c\u00e2ntec ne \u00eentoarcem la tradi\u021bie \u0219i la bunul sim\u021b al omului din popor. Imaginea artistului Emil Gavri\u0219 e vie \u00een memoria chelin\u021banilor, dovad\u0103 c\u0103 la inaugurarea C\u0103minului Cultural din Chelin\u021ba, care poart\u0103 numele \u00eendr\u0103gitului c\u00e2nt\u0103re\u0163, din dat\u0103 de 7 ianuarie 2014, a fost prezent un mare num\u0103r de oameni care au asistat \u0219i au apreciat manifest\u0103rile artistice prilejuite de acest eveniment inaugural. S-a p\u0103strat un moment de reculegere \u00een amintirea marelui interpret de muzic\u0103 popular\u0103 disp\u0103rut. A fost vizitat\u0103 \u0219i camera muzeu care g\u0103zduie\u015fte o parte din arhiva personal\u0103 a interpretului chelin\u021ban. Au evoluat artistic un num\u0103r impresionant de tineri interpre\u021bi de muzic\u0103 popular\u0103 contemporan\u0103. Continuatori \u0219i mesageri ai folclorului autentic codrenesc sunt \u00een zilele noastre dna. Angela V\u0103lean din Tohat \u0219i mai t\u00e2n\u0103ra d\u0219oar\u0103. Andreea Roxana Boti\u0219. Au fost prezen\u021bi elevi din zona Codru-Chioar: licee din Baia Mare, Satu Mare, T\u00e2rgu L\u0103pu\u0219, S\u0103lsig, Iad\u0103ra, Ulmeni etc. Moderatorul Octavian Butuza &#8211; \u201emuncitorul cu microfonul\u201d- zicea c\u0103 acest festival \u201eEMIL GAVRI\u0218\u201d s-ar putea s\u0103 devin\u0103 o tradi\u021bie, deoarece la 28 martie 1915 venea pe lume un om care a devenit emblema acestei localit\u0103\u021bi, Emil Gavri\u0219 a fost nu numai un c\u00e2nt\u0103re\u021b de seam\u0103 ci \u0219i un bun folclorist \u0219i instrumentist, ambasador al culturii populare muzicale peste hotare. La Chelin\u021ba a fost, de fapt, un festival concurs de muzic\u0103 popular\u0103 codre\u00adneas\u00adc\u0103 \u00een timpul c\u0103ruia s-a f\u0103cut o selec\u021bie a concuren\u021bilor pe categorii de v\u00e2rst\u0103: 8-12 ani, 12-15 ani, 16-30 plus instru\u00admen\u00adti\u0219tii solo sau \u00een forma\u021bie. Din juriu au f\u0103cut parte: dna. D\u0103ncu\u0219 &#8211; dir. al Ansamblului \u201eTransilvania\u201d, un nepot de-al compozitorului Emil Gavri\u0219 &#8211; Mihai Gavri\u0219 &#8211; stabilit la Bucure\u0219ti, \u00een\u00addr\u0103gita c\u00e2nt\u0103rea\u0163\u0103 Angela Buciu care-a contribuit la preg\u0103tirea artistico-mu\u00adzical\u0103 a profesorilor prezen\u021bi, dar \u0219i a multor concuren\u021bi, dna. Gina C\u0103l\u0103uz\u0103 &#8211; managerul Prim\u0103riei Ulmeni &#8211; sufletul, animatoarea \u0219i organizatoarea spectacolului-concurs, pre\u0219edintele juriului fiind taragotistul Dumitru F\u0103rca\u0219, venit tocmai de la Cluj, a \u0219aptea persoan\u0103 a juriului era \u201evocea s\u0103lii\u201d, \u0219i nu \u00een ulti\u00admul r\u00e2nd din juriu mai f\u0103cea parte dna. Leontina Dorca &#8211; animatoarea grupului folcloric \u201eCununi\u021ba\u201d din Satu-Mare, d\u00e2nsa fiind originar\u0103 din Reme\u021bi pe Some\u0219, sat vecin cu Chelin\u021ba. \u00cencepe spectacolul festival cu prezentarea celor mai frumoase c\u00e2ntece populare codrene\u0219ti de c\u0103tre elevi din gimnaziu, liceeni \u0219i instrumenti\u0219ti. Astfel, localitatea Chelin\u021ba este din nou (ca-n vremile trecute) centrul culturii \u0219i promov\u0103rii muzicii populare. Astfel, elevul Carmen O\u0219an din Codru-B\u00e2rs\u0103u, solist vocal c\u00e2nt\u0103 o doin\u0103: \u201eCodrule, nu m\u0103-ntreba \/ Ce-am pierdut n-oi mai afla \/\u00a0 C-am pierdut \u00eentr-o gr\u0103din\u0103 \/ P\u0103 badea de la inim\u0103\u201d; sau: \u201eDragi mi-s mie horile \/ Ca la feciori-fetile \/ Drag mi-i mie \u0219i b\u0103di\u021ba \/ C\u00e2nd \u00eemi d\u0103 mie guri\u021ba \/ \u0218i \u00een cas\u0103 \u0219i afar\u0103 \/ Codrenii-s foc \u0219i par\u0103\u201d; sau: \u201eFace\u021bi oleac\u0103 de loc \/ S\u0103 v-ar\u0103t cum \u0219tiu s\u0103 joc \/ Cu cojoc \u0219i pindileu \/ Cum se joac\u0103-n satul meu\u201d.<br \/>\nC\u00e2ntecele \u201ecu noduri\u201d, ca-n Maramure\u0219, au fost interpretate de mai mul\u021bi concuren\u021bi: \u201eS\u0103racu omu\u2019 cu dor \/ Cum pl\u00e2nge sara-n odor\u201d etc. Aplauze numeroase au \u00eenso\u021bit evolu\u021bia concuren\u021bilor. Remarc\u0103m prezen\u021ba studentei Andreia Boti\u0219 din Ulmeni, care a luat premiul I la sec\u021biunea interpretare. Pentru un artist, fie el \u015fi un artist popular, cea mai mare recompens\u0103 e aceea s\u0103 \u0219tie c\u0103 publicul \u00eel apreciaz\u0103 pentru interpretarea c\u00e2ntecelor care ating sufletele a sute \u0219i mii de ascult\u0103tori, iar dac\u0103 acestea sunt p\u0103strate-ntr-o arhiv\u0103 muzical\u0103 cu at\u00e2t mai bine se vor conserva \u00een timp \u0219i nu vor fi date uit\u0103rii. Trebuie s\u0103 ne cunoa\u0219tem trecutul, trecutul istoric, trecutul muzical, sentimentele semenilor no\u0219tri exprimate prin muzic\u0103: dac\u0103 nu-l cunoa\u0219tem, risc\u0103m s\u0103 nu \u0219tim cine suntem, de unde venim \u0219i \u00eencotro ne \u00eendrept\u0103m. Melo\u00addiile interpretate de Emil Gavri\u0219 d\u0103i\u00adnuie \u00een memoria colectiv\u0103. Cu aceast\u0103 ocazie salut\u0103m ini\u021biativa Preotului Stavrofor Radu Boti\u0219 care, \u00een cadrul Asocia\u021biei Cre\u0219tin Umanitar\u0103 \u201eArs Vivat\u201d, la Ulmeni, cu ajutorul financiar al ing. Ioan M\u0103tie\u015f, primar al comunei Mire\u015fu Mare, a editat un CD la Electrecord cuprinz\u00e2nd 26 din cele mai cunoscute melodii interpretate de Emil Gavri\u0219, cu scopul precis asumat de a nu se pierde \u201eflori de c\u00e2ntec rom\u00e2nesc\u201d. Celebrul c\u00e2ntec \u201eC\u00e2tu-i Maramure\u0219u\u201d a fost lansat de Emil Gavri\u0219. \u00cemi permit s\u0103-l redau: \u201eC\u00e2tu-i Maramure\u0219u \/ Nu-i fecior ca eu \u0219i tu \/ Nici ora\u0219 ca Sighetu \/ C\u00eete flori pe Iza-n sus \/ Toate cu m\u00e2ndra le-am pus \/ C\u00e2te le-am pus p\u00e2n\u0103-n pr\u00e2nz \/ Toate-s m\u00e2ndre \u0219i s-au prins \/ C\u00eete le-am pus p\u00e2n\u0103-n cin\u0103 \/ S-au uscat la r\u0103d\u0103cin\u0103 \/ C\u00e2te le-am pus p\u00e2n\u0103-n zori \/ Toate-s m\u00e2ndre \u0219i cu flori.\u201d<br \/>\nAnsamblul de c\u00e2ntece redate publicului prin CD cu titlul \u201eM\u00e2ndru fecior din Chelin\u021ba\u201d redate chelin\u021banilor de \u201echelin\u00ad\u021banul\u201d preot Radu Boti\u0219 sunt urm\u0103toa\u00adrele: \u201eEu-s ciobanul muntelui\u201d, \u201eDup\u0103 mure\u201d, \u201eC\u00e2ntec din R\u0103\u0219inari\u201d, \u201eC\u00e2ntec satiric din Bihor\u201d, \u201eMoc\u0103n\u00adcu\u021ba\u201d, \u201eIa mai zi m\u0103i, din vioar\u0103!\u201d, \u201eDoina din Chelin\u021ba\u201d, \u201eC\u00e2ntec de pe Some\u0219\u201d, \u201eCine-o f\u0103cut cr\u00e2\u0219ma-n drum\u201d, \u201eVine ploaia de la Cluj\u201d, \u201ePavele, Pavele\u201d, \u201eC\u00e2tu-i Maramure\u0219u\u201d, \u201eDrag\u0103 mi-i leli\u021ba-n joc\u201d, \u201eJocul b\u0103tr\u00e2nilor din Chelin\u021ba\u201d etc.<br \/>\nSper\u0103m s\u0103 devin\u0103 un obicei \u0219i o tradi\u021bie acest festival. Aducem omagiile noastre organizatorilor care au reu\u0219it s\u0103 rea\u00adlizeze un spectacol minunat \u00eentr-o zi de s\u0103rb\u0103toare.<\/p>\n<p>&#8212;&#8212;&#8212;&#8212;&#8212;&#8212;&#8212;&#8212;&#8212;&#8212;&#8212;&#8212;<\/p>\n<p><strong>Prof. Olimpia MURE\u0218AN <\/strong><\/p>\n<p><strong>Baia Mare, Maramure\u0219<\/p>\n<p><\/strong><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Maestru al muzicii populare rom\u00e2ne\u0219ti, interpret rom\u00e2n de muzic\u0103 popu\u00adlar\u0103, n\u0103scut la 28 martie 1915 \u00een localitatea Chelin\u021ba-Mara\u00admure\u0219, era fiul [&#038;hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-39517","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/39517","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=39517"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/39517\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":39520,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/39517\/revisions\/39520"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=39517"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=39517"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=39517"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}