{"id":39579,"date":"2018-06-22T17:21:07","date_gmt":"2018-06-22T17:21:07","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=39579"},"modified":"2018-06-22T17:24:55","modified_gmt":"2018-06-22T17:24:55","slug":"george-anca-romania-provence","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2018\/06\/22\/george-anca-romania-provence\/","title":{"rendered":"Rom\u00e2nia-Provence"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a><\/p>\n

Rom\u00e2nia-Provence <\/em><\/strong><\/p>\n

\u00cenv\u0103\u0163\u00e2nd sanscrita (cu) Eminescu<\/em><\/strong><\/p>\n

Faust Br\u0103descu nuvelist <\/em><\/strong><\/p>\n

\u00centre psiholingvistic\u0103\u00a0 \u0219i\u00a0 psiholiteratur\u0103\u00a0 <\/em><\/strong><\/p>\n

Publicistul Buzinschi\u00a0 <\/em><\/strong>\u00a0<\/em><\/strong><\/p>\n

Inaugurarea \u00eent\u00e2lnirilor cu scriitori<\/em><\/strong> <\/em><\/strong><\/p>\n

Ne-a iubit <\/em><\/strong><\/p>\n

Biblioteca Pedagogic\u0103 Na\u021bional\u0103<\/em><\/strong><\/p>\n

Ne-a iubit <\/em><\/strong><\/p>\n

Arom\u00e2n \u00een China<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/em><\/strong>Orfeu \u00een literatura rom\u00e2n\u0103 \u015fi universal\u0103<\/em><\/strong><\/p>\n

 <\/p>\n

\u201cOucitanio Padanio: mume coumbat?\u201d\/\u201cOccitanie-Padanie: meme combat?\u201d (\u201cOccitania-Padania: aceea\u015fi lupt\u0103?\u201d) articol \u00een provensal\u0103 \u015fi francez\u0103 ap\u0103rut \u00een num\u0103rul pe ianuarie al revistei \u201cMe Dison Prouvenco\u201d\/ \u201cMon nom est Provence\u201d, sub semn\u0103tura lui Remi Venture, eufonizeaz\u0103 – \u015fi \u00een Rom\u00e2n\u0103? \u2013 sufixul comun al unor toposuri prinse \u00eentre globalism \u015fi autonomism: Occitania-Padania (cf. Transilvania), -nio, -nie, -nia. \u00cen cometariul s\u0103u, autorul vocalizeaz\u0103, de fapt, sufixul: \u201cio\u201d, \u201cie\u201d (\u201cia\u201d). Mar\u015ful nu c\u0103tre, dar contra Romei al Padaniei (pe Pad) \u015fi \u201cglobalismul occitan\u201d (d\u2019Oc), \u201caceea\u015fi lupt\u0103\u201d, se complic\u0103 prin \u201cecumenismul\u201d chiar al unor \u201ccompagnons de route\u201d provensali tocmai \u00eentru suprimarea frumosului nume \u201cde Provence\u201d. De altfel, motto-ul revistei este \u201cUno Regioun, Uno Identita, Uno lengo\u201d \u2013 Pentru recunoa\u015fterea limbii provensale codificate de Frederic Mistral, acest nr. 12 fiind dedicat ora\u015fului Avignon, faimos prin Universitatea sa \u015fi Palatul Papilor.<\/p>\n

De departe, cel mai la timp \u015fi, discret, \u00eend\u0103tinat tezaur Rom\u00e2n-provensal este Albumul Macedo-Rom\u00e2n<\/em>, din 1980, publicat de V.A. Urechia, o vast\u0103 antologie incluz\u00eend sonetul Rom\u00e2nia <\/em>de Frederic Mistral. Murnu, Capidan, Papahagi s-ar trage din sutana c\u0103lug\u0103rului Averchie \u2013 \u201e\u015ei eu sunt (a)Rom\u00e2n\u201d \u2013, este de p\u0103rere Emil Bratu, editorul Caietelor \u015ecolii de la Sfin\u0163ii Apostoli.<\/p>\n

P\u0103cat c\u0103 unii aRom\u00e2ni privesc Rom\u00e2nia cum prive\u015fte Proven\u0163a Occitania, i.e. Fran\u0163a, iar \u015eaguna e folclorizat antisinodal pentru \u201eun Ardeal\u201d via Sibiu. Vandaluzia, Longobardia, Sibilia? Tot la hazard am inclus versurile mele \u201eprovensale\u201d \u00een cartea Maroc dup\u0103 tat\u0103<\/em>, altfel dedicat\u0103 d-nei Annie Mauron (maur…)<\/p>\n

Provence (\u00een absolut, dar \u00een francez\u0103) \u015fi (pentru) Rom\u00e2nia, sunt toposurile unei conven\u0163ii pe care am semnat-o \u00eempreun\u0103 cu poetul Remi Venture, \u00eentre Biblioteca Municipal\u0103 Na\u0163ional\u0103 din Saint-Remi-de-Provence \u015fi Biblioteca Pedagogic\u0103 Na\u0163ional\u0103 din Bucure\u015fti, \u0163intind spre: c\u0103utarea \u015fi str\u00eengerea documentelor scrise (manuscrise, coresponden\u0163\u0103, opere literare) referitoare la rela\u0163iile dintre Provence \u015fi Rom\u00e2nia, coedi\u0163ii trilingve (\u00een limbile Rom\u00e2n\u0103, provensal\u0103, francez\u0103) ale acelor documente etc. De fapt, punctul de plecare a fost organizarea unei expozi\u0163ii cuprinz\u00eend coresponden\u0163a dintre Frederic Mistral \u015fi scriitorii Rom\u00e2ni. La Maillane, printre cele 60 000 de scrisori primite de laureatul premiului Nobel se afl\u0103 \u015fi cele Rom\u00e2ne\u015fti, mai ales de la Vasile Alecsandri \u015fi Carmen Sylva, pentru \u201efrancezi\u201d\/provensali atrac\u0163ia constituind-o fondul epistolar mistralian de la Biblioteca Academiei Rom\u00e2ne. Se dorea \u015fi o publica\u0163ie bilingv\u0103 a coresponden\u0163ei.<\/p>\n

\u201eCele dou\u0103 p\u0103r\u0163i \u2013 continu\u0103 Conven\u0163ia \u2013 vor studia posibilit\u0103\u0163ile de realizare a coedi\u0163iilor bilingve sau trilingve (\u00een limbile provensal\u0103, francez\u0103 \u015fi Rom\u00e2n\u0103) a operelor literare realizate de scriitori sau poe\u0163i \u00een via\u0163\u0103 \u015fi av\u00eend reziden\u0163a \u00een sudul Fran\u0163ei sau \u00een Rom\u00e2nia\u201d. Se preconizeaz\u0103 \u00eent\u00eelniri bianuale, interven\u0163ii solidare pentru sprijin pe l\u00eeng\u0103 organismele competente din Fran\u0163a \u015fi Rom\u00e2nia, pe l\u00eeng\u0103 cele interna\u0163ionale (Europa, Unesco).<\/p>\n

Ne \u00eent\u00eelnim, oricum, \u00een francofonie, \u00een context cu belles etrangeres franco-Rom\u00e2ne, forumul \u201eNouvelles Technologies et Francophonie\u201d, Timi\u015foara, 22-23 martie 2006 (am propus o interven\u0163ie \u201eSpre o tehnologie a re\/cunoa\u015fterii\u201d), un proiect franco-Rom\u00e2n, dedicat literaturii pentru copii cu participarea d-nei Genevieve Patte, la ini\u0163iativa d-nei Marina Debattista din Seatle.<\/p>\n

\u00cenv\u0103\u0163\u00e2nd sanscrita (cu) Eminescu<\/em><\/strong><\/p>\n

\u201cScrisoare divin\u0103\u201d este traducerea eminescian\u0103 pentru numele alfabetului devanagari. Dac\u0103 valabilitatea caracterelor tipografice respective\u00a0 fusese o problem\u0103, la \u00eenceputuri, pentru \u00een\u015fi\u015fi urma\u015fii lui Gutenberg, lui Eminescu i-a fost dat s\u0103 rescrie, de m\u00e2n\u0103, dup\u0103 tiparul berlinez \u2018In der Nicolaischen Buchandlung\u2019, editorul c\u0103r\u0163ii Kritische Grammatik der Sanskrita-Sprache in kurzerer Fassung<\/em> von Franz Bopp, Zweite Ausgabe, 1845, devenit\u0103, \u00een \u00eenscrisul lui I.N\u0103dejde, \u201c Compunere\/Traducere De Mihail Eminescu. Gramateca sanscrit\u0103.<\/em> Vol.1.\u00a0 Ia\u015fi, 1886. \u00cen biblioteca de Ia\u015fi\u201d. Soarta a vrut ca publicarea, pentru prima oar\u0103, \u00een 1983, s\u0103 se fac\u0103 \u00een facsimil (\u00eenso\u0163it de transliterarea, tip\u0103rit\u0103, \u00een alfabet latin) \u2013 M. Eminescu, Opere<\/em>, XIV.Traduceri filozofice,istorice \u015fi \u015ftiin\u0163ifice. Hurmuzaki. Rotscher. Kant. Leskien. Bopp. Articole \u015fi excerpte. Editura Academiei Republicii Socialiste Rom\u00e2nia, p. 509 – 896 (unele citate, \u00een continuare, vor indica, \u00een parantez\u0103, pagina la care se afl\u0103 \u00een aceast\u0103 edi\u0163ie). Editorii, Petru Cre\u0163ia \u015fi Amita Bhose, au introdus cercet\u0103torii \u015fi cititorii \u00een laboratorul, cu totul surprinz\u0103tor pentru cultura rom\u00e2n\u0103, al lui Mihai Eminescu, traduc\u0103torul. Preocuparea pentru sanscrit\u0103 ap\u0103rea, misterios \u015fi poate terapeutic, drept un final de oper\u0103 \u00een eternitate, dac\u0103 nu un accident, o curiozitate, cum se perpetuase \u00een percep\u0163ia eminescologilor vreme de peste un veac. Cum s\u0103 (nu) fi \u00eencununat sanscrita opere de c\u0103p\u0103t\u00e2i de istorie na\u0163ional\u0103, art\u0103 dramatic\u0103, filosofie transcendental\u0103, paleoslav\u0103, traduse de Eminescu din german\u0103 \u00een rom\u00e2n\u0103?<\/p>\n

\u00cen afara tiparului devanagari, poate c\u0103 nu lipse\u015fte nimic din gramatic\u0103 <\/em>\u00een varianta din edi\u0163ia critic\u0103 na\u0163ional\u0103 men\u0163ionat\u0103 mai sus. Lu\u0103m parte chiar la un spectacol, o leela<\/em>, (\u2018lela\u2019 lui Budai-Deleanu?) rom\u00e2no-sanscrit\u0103. Deschiz\u00e2nd volumul la paginile manuscrise \u00een devanagari ale lui Eminescu, profesorul Satya Vrat Shastri a avut o revela\u0163ie, din care \u015fi-a revenit parc\u0103 anume pentru a-i relata, pe ner\u0103suflate, so\u0163iei sale, Usha, specialist\u0103, ca \u015fi d\u00e2nsul, \u00een sanscrit\u0103, ce a v\u0103zut. Devanagari fiind un alfabet numai de majuscule, scrisul lui Eminescu \u00eei va fi ap\u0103rut ca un tipar empatic. Se va \u00eent\u00e2mpla la fel oric\u0103rui indian care va avea cartea aceasta tip\u0103rit\u0103 \u00een m\u00e2n\u0103, iar orice rom\u00e2n care se va alfabetiza \u00een devanagari cu ajutorul lui Eminescu va fi la \u00een\u0103l\u0163ime, ca s\u0103 spunem doar clasa.<\/p>\n

At\u00e2t pentru Bopp c\u00e2t, crede Amita Bhose, \u015fi pentru Eminescu, utilizarea alfabetului devanagari \u0163ine, la ei, de vizual, pronun\u0163ia corespondent\u0103 neinteres\u00e2nd \u00een aparen\u0163\u0103. Acela\u015fi Satya Vrat Shastri, aflat \u00een Rom\u00e2nia cu prilejul conferirii doctoratului honoris causa al Univerit\u0103\u0163ii din Oradea, a oferit, prin viu grai, ore \u00eentregi, echivalen\u0163e sanscrite la cuvintele romanes dintr-un dic\u0163ionar preg\u0103tit de Lumini\u0163a Cioab\u0103, pe care aceasta i-l rostea ca \u00eentr-o trans\u0103.<\/p>\n

Dac\u0103 transcrierea por\u0163iunii \u00een devanagari din gramatica sanscrit\u0103 acoper\u0103 o zon\u0103 grafic\u0103 enigmatic\u0103 \u00een biografia scrisului eminescian, \u00een orice caz manuscrisul se poate citi \u015fi ca o partitur\u0103, \u015ftime psiho-poetice ale propriului melos indo-european, iar tip\u0103rirea lor, f\u0103c\u00e2ndu-le poate mai greu, pentru rom\u00e2ni, de decriptat ori de omologat acordurilor propriei poezii \u015fi poetici, ne poart\u0103 \u00een sacristia sanscrit\u0103 a \u015ftiin\u0163ei paniniene a gramaticii, via Franz Bopp. \u00cent\u00e2rzierea, p\u00e2n\u0103 acum, a tiparului \u015fi a punerii separate, \u00een volum, la dispozi\u0163ia mult mai multor interesa\u0163i dec\u00e2t s-ar crede, a acestei gramatici sanscrite eminesciene adaug\u0103, prin nel\u0103murirea misterelor marilor \u00eent\u00e2lniri \u00eentru logos-vac, o atractivitate proasp\u0103t\u0103, o descoperire redimensionat\u0103 la standarde globale \u00een care India lui Eminescu, reimaginat\u0103 cosmic, rom\u00e2ne\u015fte, abia se confirm\u0103, contrapunctic, prin traducerea final\u0103, ca \u00eens\u0103\u015fi via\u0163a lui nestr\u0103in\u0103 universului, peste moarte \u015fi avatar.<\/p>\n

Am asistat, c\u00e2\u0163iva ani, \u00een India, la confirm\u0103ri, \u00een \u201ctraducere\u201d, ale lui Eminescu. Mahendra Dave se credea chiar un avatar, \u00een\u2026gujarati. Ascult\u00e2nd traducerea proprie, Divyagrahah<\/em>, incantat\u0103 de Urmila Rani Trikha, Sergiu Al-George a murmurat, f\u0103r\u0103 cea mai vag\u0103 ostenta\u0163ie: parc\u0103 aud pentru prima oar\u0103 Luceaf\u0103rul <\/em>lui Eminescu. Departe de a fi fost un sacrilegiu, acea \u00eentoarcere la scrisoarea divin\u0103, \u00een palimpsest de sonorit\u0103\u0163i, va fi simfonizat \u00een auzul indianistului nostru \u2013 specialist \u00een foniatrie! \u2013 scriitura eminescian\u0103, rom\u00e2neasc\u0103 \u015fi totdeodat\u0103, \u00een auz, sanscrit\u0103. Avatarurile \u2013 mai multe \u00een Rom\u00e2nia \u2013 ale versiunii \u00een devanagari, tip\u0103rite oarecum \u00een \u2018samizdat\u2019, neincluse \u00een edi\u0163iile \u2018oficiale\u2019 \u00eenc\u0103, se vor fi \u00eensumat am\u00e2n\u0103rilor public\u0103rii gramaticii.<\/p>\n

\u00cen India, traducerea Luceaf\u0103rului<\/em> a circulat ca o oper\u0103 a locului, lans\u0103rile bucur\u00e2ndu-se de tonalit\u0103\u0163i irepetabile. Parc\u0103 \u00een replic\u0103 la transcrierea paradigmelor gramaticii sanscrite, mai mul\u0163i poe\u0163i indieni au recompus poeme de inspira\u0163ie indian\u0103 ale lui Eminescu. Imnul originii, din Rigveda<\/em>, tradus \u00een german\u0103, de aici \u00een rom\u00e2n\u0103, de c\u0103tre Eminescu, rescris \u00een \u00eenceputul Scrisorii I<\/em>, (re)tradus \u00een sanscrit\u0103 de Rafik Vihari Joshi, se reg\u0103se\u015fte \u00eentr-o spiral\u0103, \u00eentr-o singularitate ce poate decima constela\u0163ii.<\/p>\n

Geniului de gramatician al lui Bopp, traduc\u0103torul s\u0103u, Eminescu, i-a r\u0103spuns cu ultimele eforturi, testamentare, retrospectiv \u015fi premonitoriu. Ne afl\u0103m \u00een fa\u0163a unui cod supragramatical, o comunicare \u00eentre \u00eenceputul \u015fi sf\u00e2r\u015fitul limbilor, cu punerea \u00een vedet\u0103 a recunoa\u015fterii, abhijnana<\/em> (Kalidasa), de sine a culturilor prin cel\u0103lalt, prin cel dint\u00e2i, acela\u015fi cu cel din urm\u0103: \u201c\u00eempresurat din toate p\u0103r\u0163ile de boal\u0103, redus prin for\u0163a lucrurilor la o func\u0163ie subaltern\u0103, devenit incapabil de o activitate creativ\u0103, Eminescu a avut totu\u015fi energia, disciplina \u015fi elanul intelectual de a se confrunta cu o lucrare dificil\u0103 \u00eentre toate \u015fi, biruindu-\u015fi \u015fi \u00eencheindu-\u015fi soarta, de a-\u015fi apropia \u00eentr-un chip admirabil limba ideal\u0103 a aspira\u0163iilor sale cele mai ad\u00e2nci\u201d (Petru Cre\u0163ia, ed.cit. p.62). \u201cGrija \u015fi exactitatea cu care a tradus Gramatica lui Franz Bopp dezv\u0103luie c\u0103, cel pu\u0163in \u00een perioada traducerii, Eminescu poseda cuno\u015ftin\u0163ele teoretice despre limba sanscrit\u0103 la cel mai bun nivel al \u015ftiin\u0163ei vremii sale\u201d (Amita Bhose, \u00een edi\u0163ia citat\u0103, p. 1017). Or, \u2018perioada traducerii\u2019 este fie \u00eentre 1874-1876, dup\u0103 unii, fie 1884-1886, dup\u0103 al\u0163ii, \u00een aceea\u015fi fatidic\u0103 bibliotec\u0103 ie\u015fean\u0103, azi \u201cMihai Eminescu\u201d, c\u00e2t s-ar putea grafia \u015fi \u00een devanagari cum \u00ee\u015fi pl\u0103nuise cartea de vizit\u0103, alfabet \u00een care i-au cunoscut numele sute de studen\u0163i indieni.<\/p>\n

S\u0103 fi r\u0103mas Eminescu \u2018copist \u015fi sufleor\u2019 \u015fi \u00een sanscrit\u0103? Tocmai c\u00e2nd se \u00eendrept\u0103\u0163e\u015fte\u00a0 \u201cocupa\u0163iunea mea, care \u00eentotdeauna va r\u0103m\u00e2nea \u015ftiin\u0163ific\u0103 \u015fi literar\u0103\u201d, cum i-a scris lui Maiorescu, dar \u015fi-o va fi spus-o mai ales sie\u015fi, precum i s-ar fi putut adresa \u015fi lui Kalidasa, poet-kavi dar \u015fi almkarika <\/em>(poetician, ca \u015fi Eminescu).<\/p>\n

Tema-rasa \u015fi sunetul-dhvani str\u0103bat sanscrit \u00eentreaga crea\u0163ie a lui Eminescu, de la pl\u00e2nsul antropomorf al izvorului-na\u015fterii la dorul-avatar al solului c\u0103tre Zalmoxis, blestemat de form\u0103 \u00een Nirvana\/Rug\u0103ciunea unui dac.<\/em><\/p>\n

Sanscritismului de fond al operei, al mor\u0163ii tuturor eroilor din Mahabharata<\/em>, i se contrapune, rece, ritual, gramatica<\/em> sanscrit\u0103, de pe urm\u0103 \u015fi, \u00een acest t\u00e2rziu, dintru \u00eenceput, re\u00eencepere \u00een \u00eenv\u0103\u0163area spiritului primordial cu Eminescu, \u00eentr-un timp c\u00e2nd devanagari este la \u00eendem\u00e2n\u0103, electronic, ubicuu. Dac\u0103 \u00een edi\u0163ia facsimilat\u0103, pentru cititorul rom\u00e2n abia transliterarea declan\u015fa fonetismul, originalul lui Bopp \u015fi devenirea traduc\u0163ional simbolic\u0103 la Eminescu duc spre semnul vizual \u015fi sonor al r\u0103d\u0103cinii atotputernice.<\/p>\n

O gramatic\u0103 \u015fi un glosar ale zeilor: Siva; \u201cPuradanishas m. un nume al lui Indra (ad litteram<\/em> \u2018mu\u015fc\u0103tor de cet\u0103\u0163i\u2019, comp. Purandara \u2018despic\u0103tor de cet\u0103\u0163i\u2019; \u201cShvetah, un comune al lui Indra (ad litteram <\/em>\u2018av\u00e2nd cai albi\u2019; \u201cIndraani, Varunaani, Rudraani, so\u0163iile lui Indra, Varuna, Rudra\u201d; \u201cdharmavid\u201d m.f.n. \u2018cunosc\u0103tor de datorii\u2019; \u201dacyuta 1) adj. firmus, trop. excelsus, divinus, augustus 2) nomen Vis\u2019nus et Kris\u2019ni\u201d; \u201dishvara m. 1) dominus 2) nomen Sivi 3) adj. potens, capax, par\u201d; \u201cishvari f. 1) domina 2)nomen Durgae, Shivi uxores\u201d\u2026<\/p>\n

Mahabharata<\/em> este citat\u0103 pentru exemplificarea numeralului; traducerea lui Eminescu, din sanscrit\u0103 (\u00een devanagari) \u015fi german\u0103: \u201cDronas r\u0103ni pe Pandawas, o, rege, cu 25 Kripa, cu 50 de s\u0103ge\u0163i, pe Durjodhanas cu 64 \u015fi pe Saljas cu 9, pe Draunis tigrul-b\u0103rbat cu 3 s\u0103ge\u0163i, Arthajanis cu trei s\u0103ge\u0163i\u201d (p.786).<\/p>\n

Pentru Eminescu, sanscrita a fost o realitate, a\u015fa cum este pentru Kalidasa. Kali \u00eel \u00eent\u00e2lne\u015fte pe C\u0103lin.<\/p>\n

\u00a0<\/em><\/p>\n

\u00a0<\/em><\/strong>Faust Br\u0103descu nuvelist <\/em><\/strong><\/p>\n

 <\/p>\n

R\u00a0 A\u00a0 M\u00a0\u00a0\u00a0 K\u00a0 A L U\u00a0\u00a0 A D I <\/strong>\u00a0Nuvele EDITURA \u201cCARPA\u0162II\u201d\u00a0\u00a0\u00a0 MADRID \u00a0\u00a0\u00a0 1957<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u2026\u201d\u00cen Turnul cel Mare, departe de lume, de sgomot \u015fi ispite, Ram Kalu Adi, cititorul de stele al prea puternicului Asurbanipal, \u00eemp\u0103rat \u015fi st\u0103p\u00e2nitor al Asirilor, \u00ee\u015fi \u00eempline\u015fte straja din fiece noapte.\u201d\u2026<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Floare albastr\u0103?<\/em>\u2026\u201dc\u00e2mpiile asire\u201d? Flash: \u00een India International Centre, pianistul florentin orb \u00ee\u015fi sf\u00e2r\u015fise concertul de Bach \u015fi, \u00een picioare, mul\u0163umea aplauzelor ca \u015fi musonice, c\u00e2nd fiin\u0163a i-a fost cuprins\u0103, din ce \u00een ce, de teroare, pe c\u00e2t se apropiau, se apropiau, se apropiau pa\u015fi nea\u015ftepta\u0163i, ca din alt\u0103 lume: cum de n-a murit, de fericire,\u00eens\u0103, pe care ne-o v\u0103dea tuturor,c\u00e2nd pe umeri i se a\u015fezase ghirlanda \u00een ofrand\u0103 asurzitoare, m\u00e2ng\u00e2ind cu m\u00e2na de devi noaptea nop\u0163ilor, ochii ochilor lui\u2026<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u2026\u201dNimic din tot ce \u00eenainte \u00eel f\u0103cea s\u0103 se bucure de singut\u0103tatea m\u0103rea\u0163\u0103 a Turnului de veghe, nimic nu-l mai atrage. Nici v\u00e2ntul ce-i apropie dep\u0103rt\u0103rile\u2026 Nici fiarele ce-i hr\u0103neau imagina\u0163ia\u2026 Nici clipocitul molcom al Eufratului, b\u0103tr\u00e2n povestitor al imensei \u00eemp\u0103r\u0163ii\u2026 Nici m\u0103car stelele, stelele ce i-au fost ani de-a r\u00e2ndul surori \u015fi confidente, stelele ce-l legau de sacralitatea infinitului \u015fi de imortalitatea zeilor.\u201d\u2026<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Da, cititorule, ai deschis ochii \u00een noptatic, astral romantism, fecioara focului sacru, raza de lun\u0103 Narda-Ly i-a surpat \u00een p\u0103cat veghea lui Ram, \u201c\u015ei a\u015fa veni pe lume, sub semnul p\u0103catului, Zoroestru, cel ce prin \u00een\u0163elepciune \u015fi d\u0103ruire de sine, p\u0103catul a \u00eenfr\u00e2nt.\u201d Final cu pianist orb, Radule (vorbeam cu el, Radu-Dan Vlad, ce tocmai se ocupa de prezenta edi\u0163ie, pe care i-a l\u0103sat-o \u00een lucru Marianei), nu chiar, c\u0103-n ultima nuvel\u0103, a noua, Gherasim<\/em>, ne g\u0103sim \u00eentr-un film (cu semn schimbat fa\u0163\u0103 de cele ale lui Sergiu Nicolaescu), unde un desant de camarazi cu misiunea dinamit\u0103rii barajului de la Bicaz, egal a comunismului (Radu d\u0103 din cap, asta e, adic\u0103) omoar\u0103 \u201ccomuni\u015fti\u201d: \u201c\u015ei astfel, r\u00e2ndurile lupt\u0103torilor nu vor fi niciodat\u0103 r\u0103rite, c\u0103ci locurile celor c\u0103zu\u0163i vor fi mereu, mereu, luate de al\u0163ii, p\u00e2n\u0103 la biruin\u0163a cea mare.\u201d<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Cu un asemenea preambul, cartea de fa\u0163\u0103 poate fi, eventual, l\u0103sat\u0103 de-o parte, dac\u0103 nu pus\u0103 pe foc, din vina \u201ctezei\u201d, ori pentru c\u0103 nu e nici m\u0103car \u201cdesperado\u201d, nici \u00een \u201ccanon\u201d. Cui i se va \u00eent\u00e2mpla, \u00eens\u0103, a o citi, va sim\u0163i pe umerii orbi ghirlanda ramayanic\u0103 evocat\u0103 mai sus. Dup\u0103 \u00eencheirea lecturii \u2013 cum Faust va fi intrat pe m\u00e2na lui Mefistofel \u2013 se poate trece la recitirea, ca \u015fi \u00een continuitate a nuvelelor de amurg ale lui Vasile Voiculescu, dac\u0103 nu, retro, prin Mateiu Caragiale, p\u00e2n\u0103 la Ion Creang\u0103 din Mo\u015f Nichifor\u2026, <\/em>aici psihodramaticii mo\u015f Grigore c\u0103ut\u00e2ndu-\u015fi zeci de ani pedeapsa-iertare \u00een sf\u00e2\u015fierea lupilor (Lupii)<\/em>, mo\u015f Ilie d\u00e2ndu-\u015fi foc spre a ajunge la fiii mor\u0163i (Rug spre cer)<\/em>, rebreanianul mo\u015f Gustin url\u00e2nd \u201cVin stafiile\u2026! Vin stafiile\u2026!\u201d (N\u0103luca)<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Publicat\u0103 \u00een Spania nuvelelor exemplare ale lui Unamuno, aceast\u0103 carte este scris\u0103 \u015fi se cite\u015fte ca un mister testamentar al \u00eenvierii individuale rom\u00e2ne\u015fti prin literatur\u0103. Anume coduri de psihologie religioas\u0103 ori simplu abisal\u0103 \u00ee\u015fi taie artificiul \u00een personaje, mituri, amintiri ancestral-exilat-teosofice, o singur\u0103 dat\u0103 cu aluzia la posibilul sit al scrierii: \u201cLibelulele cifulite avur\u0103 un fior colectiv, ce le str\u00e2nse ca un ciorchine \u00een jurul \u015fefului. Masculii, deruta\u0163i, p\u0103reau statuele de mizerie ale unui templu aztec. Cu b\u0103rbiile c\u0103zute p\u00e2n\u0103 la genuchi, aveai impresia c\u0103 a\u015fteapt\u0103 verditctul marelui bonz\u201d (Un protejat al soartei)<\/em>. A\u015fadar, undeva \u00eentre Amazon \u015fi Himalaia,\u00a0 \u00eentr-un tren rom\u00e2nesc pe timp de r\u0103zboi.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Fiecare nuvel\u0103 a lui Faust Br\u0103descu aduce la suprafa\u0163\u0103 un subcon\u015ftient literar fantastic \u00eentru o mistic\u0103 fervoare existen\u0163ialist\u0103, tr\u0103irist\u0103 \u00eenc\u0103, sub o aur\u0103 de bucurie estetic\u0103, nestr\u0103in\u0103 nici fantasmelor decadentiste, nici sentin\u0163elor morale, tiradelor p\u00e2rvanian-patriotice:<\/p>\n

– \u0162ara!\u2026 \u0162ara, cu holdele \u015fi p\u0103durile ei\u2026 Cu apele \u015fi praful nesf\u00e2r\u015fit al drumurilor\u2026! Cu mizeriile \u015fi r\u0103nile ei seculare\u2026 Dar, \u0162ara mea!\u2026 Unde-i ? \u00cen ce col\u0163 de lume \u00ee\u015fi a\u015fteapt\u0103 \u00eenvierea?\u2026 Dar oare am avut vreodat\u0103 o \u0162ar\u0103? Abia mi-aduc aminte\u2026 Ah! T\u00e2mplele au \u00eenceput din nou s\u0103 sv\u00e2cneasc\u0103 \u015fi un nod m\u0103 doare \u00een co\u015ful pieptului\u2026 \u015ei m\u00e2na-mi tremur\u0103\u2026 Pove\u015fti, vise\u2026 Nu exist\u0103 \u0163\u0103ri uitate, popoare \u00eengropate\u2026 Trebuie s\u0103 mai a\u015ftept\u2026 \u00cenc\u0103 pu\u0163in \u015fi m\u0103 \u00eentorc la mine\u2026 Vai, ce groaznic uruit!\u2026<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 (Ceasul re\u00eentoarcerii)<\/em><\/p>\n

B\u0103tr\u00e2ne zeu, d\u0103-mi lini\u015fte\u2026 Ajut\u0103-m\u0103 s\u0103-mi primesc senin destinul. Iart\u0103-mi \u00eendr\u0103sneala p\u0103catului f\u0103ptuit\u2026 Simt din ce \u00een ce c\u0103 moartea va fi o binefacere pentru mine\u2026\u00cenva\u0163\u0103-m\u0103 s-o primesc\u2026 Mi-am sf\u00e2r\u015fit misiunea. P\u0103m\u00e2ntul m\u0103 cheam\u0103\u2026 Cerul m\u0103 rspinge\u2026 Fr\u00e2nge-mi dorin\u0163a necugetat\u0103 a c\u0103rnii\u2026 P\u0103catul meu, p\u0103catul lumii!\u2026 \/\u2026\/ Umil m\u0103 prosternez \u00een fa\u0163a voastr\u0103, Zervan, Ormuz, Syn, Shamash, semne eterne ale nemurirei\u2026 De la voi a\u015ftept \u00eendurare, eu, bulg\u0103r de p\u0103m\u00e2nt stropit c-un bob de via\u0163\u0103\u2026 (Ram Kalu Adi<\/em>)<\/p>\n

\u015ei-acolo, pe locul unde ne-am legat fra\u0163i de cruce, am jurat s\u0103 m\u0103 \u00eentorc \u00een fiece\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 an, spre Boboteaz\u0103, \u015fi-o zi \u00eentreag\u0103 s-a\u015ftept pe locul unde Radu \u015fi-a dat sufletul, ca lupii p\u0103durii Cobarca s\u0103-mi tocmeasc\u0103 soarta\u2026 (Lupii<\/em>)<\/p>\n

Cetatea \u00eenghi\u0163it\u0103 de valuri se mi\u015fc\u0103, se umfl\u0103, se apropie de noi\u2026 Mii de glasuri ne strig\u0103, mii de bra\u0163e ne fac semn\u2026 O muzic\u0103 dulce umple spa\u0163iul\u2026 Sufletul ne e plin de chemarea m\u0103rii\u2026 Via\u0163\u0103, soare, p\u0103m\u00e2nt, ne par inutile\u2026 Acolo, \u00een fundul apei e lini\u015ftea \u015fi fericirea, printre colonadele de marmur\u0103 alb\u0103, \u00eenc\u0103rcate de alge \u015fi amintiri\u2026 (Cetatea de alt\u0103 dat\u0103<\/em>)<\/p>\n

O m\u00e2n\u0103 prieten\u0103 stinse lumina din compartiment. \u00centunerecul \u00ee\u015fi \u00eentinse lacom imperiul peste fiin\u0163e \u015fi suspine. Doar g\u00e2ndurile, r\u0103v\u0103\u015fite pentru o clip\u0103, nu reu\u015fir\u0103 s\u0103 se ascund\u0103 sub v\u0103lul uit\u0103rii\u2026 S\u0103lbatece \u015fi nemiloase continuar\u0103 s\u0103 s\u0103geteze con\u015ftiin\u0163ele celor 23 de arti\u015fti ai celebrei trupe de teatru. (Un protejat al soartei<\/em>)<\/p>\n

Ce lini\u015fte vei putea avea \u00een lumea de dincolo, c\u00e2nd sufletul \u00ee\u0163i va fi ve\u015fnic plin de chinurile lui Prodan, de curajul lui D\u0103nil\u0103, de sacrificiul lui Eremia, de fruntea g\u0103urit\u0103 a lui Iliu\u0163\u0103\u2026 (Gherasim<\/em>)<\/p>\n

Euforiea Cr\u0103ciunului \u00eentoars\u0103 pe nostalgia \u0163\u0103rii, c\u00e2nd na\u015fterea e una cu \u00eenvierea, se pondereaz\u0103 subtil \u015fi inventiv, liric \u015fi peisagistic, \u00een viziuni t\u0103iate \u015fi pe suspans \u015fi imnic, contorsion\u0103nd timpuri \u015fi spa\u0163ii c\u00e2nd \u00eentr-un dor bolnav \u015fi isp\u0103\u015fitor, c\u00e2nd \u00eentr-un hedonism de pe alt\u0103 lume, dac\u0103 nu \u00een repeti\u0163ii de nega\u0163ii apofatice, de cantico:<\/p>\n

Nu exist\u0103 adev\u0103r! Nu exist\u0103 \/\u2026\/ -E vis, e vis! \/\u2026\/ – Mi-e team\u0103\u2026 Mi-e team\u0103\u00a0 (Ram Kalu Adi<\/em>)<\/p>\n

Nu-i iertare\u2026 Nu-i iertare (Lupii<\/em>)\u00a0 \u2013 Unde-i adev\u0103rul?\u2026 Unde-i adev\u0103rul?\u2026(Pretext<\/em>).<\/p>\n

Flash-back-urile psiho-epice sunt sparte predilect de maxime mai ad\u00e2nci dec\u00e2t propozi\u0163ii simplu culturologice:<\/p>\n

Dar oare, legile infinitului, aspre \u015fi neschimb\u0103toare, pot ele \u00een\u0163elege ceva din suferin\u0163a \u015fi nevoile muritorilor? \/\u2026\/ \u201cPe panter\u0103 s-o ataci; pe femeie s-o fugi!\u201d (Ram Kalu Adi<\/em>)<\/p>\n

Dac\u0103 \u00eencepea s\u0103 povesteasc\u0103, aveam timp s\u0103 analizez situa\u0163ia. \/\u2026\/ Suntem un punct \u00een nem\u0103rginire \u015fi-n eternitate. (Cetatea de alt\u0103 dat\u0103<\/em>)<\/p>\n

Dar p\u0103catul nu \u00eenchide \u00een el m\u00e2ntuirea?\u2026 \/\u2026\/ Binecuv\u00e2ntate fie pretextele care desc\u0103tu\u015faz\u0103 sufletul!\u2026 (Pretext<\/em>)<\/p>\n

\u015etia c\u0103 sufletele mor\u0163ilor se strecoar\u0103 adesea \u00een m\u0103duva copacilor, uneori chiar aproape de lumina zilei, prin scorburi, \u00een frunze \u015fi flori, \u00een st\u00e2nci, \u00een grote \u015fi-n p\u00e2raie\u2026 (Rug spre cer<\/em>)<\/p>\n

Aveam senza\u0163ia de a fi privit c\u00e2nd dormeam. (N\u0103luca<\/em>)<\/p>\n

Fiecare pentru sine\u2026 E legea naturei. (Ceasul re\u00eentoarcerii<\/em>)<\/p>\n

E timp de r\u0103sboi \u015fi cu militarii nu te po\u0163i juca. \/ Mai am un zingul dol <\/em>\u00a0( Un protejat al soartei<\/em>)<\/p>\n

\u201cDar oare avem dreptul s\u0103 tr\u0103im \u00een tihn\u0103, c\u00e2nd \u00een p\u0103m\u00e2ntul\u00a0 Patriei s\u00e2ngele martirilor fumeg\u0103 \u00een fiece clip\u0103, ca o jertf\u0103 neterminat\u0103?\u2026\u201d (Gherasim<\/em>)<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u2026\u2026\u2026\u2026\u2026\u2026\u2026\u2026..<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Faust Br\u0103descu \u00ee\u015fi scrie nuvelele pe c\u00e2t de ra\u0163ional pe at\u00e2t de \u00een trans\u0103, cu omologarea \u00een real a idealului, supersti\u0163iei sau aventurii, actual, chiar la mod\u0103, \u00een exil \u2013 fantome, anticomunism, hamletizarea \u00eentre virginitate sau maternitate, imposibilitatea a p\u0103lmuirii de c\u0103tre un erou f\u0103r\u0103 ambele bra\u0163e\u2026 Dar naratorul martor empatizeaz\u0103 tragic cu personajele sale, arhetipuri nemilos str\u0103b\u0103t\u0103toare spiritual printre abil, p\u00e2n\u0103 la crispare, urm\u0103ritele tehnici literare \u00een act, de la registrul cel mai grav la insinuarea umorului cu satirizarea sl\u0103biciunilor etern omene\u015fti, \u201cpeste mode \u015fi timp\u201d. Va avea succes studentul sau doctorandul care va citi \u00een paralel Ram Kali Adi <\/em>cu Luceaf\u0103rul <\/em>lui Eminescu , deconstruind\u00a0 postmodern avatarurile cere\u015fti-p\u0103m\u00e2nte\u015fti, Hyperion, Ram Kalu Adi, C\u0103t\u0103lin. \u201cIerburile tainice, aduse din Valea Nilului \u015fi-a Gangelui, \u00eemprosp\u0103teaz\u0103 focul nestins din inima sanctuarului\u201d. \u00cen eufonie ramayanic\u0103, primordial\u0103 (\u201cadi\u201d \u2013 cf. adi kavi, poet dint\u00e2i, e.g. Valmiki, Kalidasa\/C\u0103lin, Tulsidas, Dosoftei, Eminescu), nuvelele lui Br\u0103descu se las\u0103 dictate ca din programarea de genom a destinului autor-personajelor, ori ca \u00eentr-o moar\u0103 a lui C\u0103lifar, ori \u00eentr-o Walhalla mutat\u0103 la sud \u015fi \u00eenapoi \u00een Valahia viselor incognito ale nuvelistului m\u0103rturisitor, odat\u0103 ca niciodat\u0103, din datorie \u015fi din \u00eent\u00e2mplare.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Aceste scrieri sunt cu at\u00e2t mai literare cu c\u00e2t nu par destinate literaturii, ci propriei autocertific\u0103ri confesional-existen\u0163iale, cu c\u00e2t autorul se livreaz\u0103, memorial \u015fi halucinant, ritual \u015fi liric, dramatic \u015fi retoric etc., personajelor, peisajelor, miturilor ce se substituie unui real pierdut, nevindecat de imaginarul \u015fi oniricul omniprezente. Nu \u015ftim cariera, la timpul public\u0103rii, a culegerii br\u0103desciene, chiar dac\u0103\u00a0 percepem, ca pe un cod, vezi \u015fi alfabetul Morse din pu\u015fc\u0103rii, formatul literar al personaliz\u0103rii marilor mesaje rom\u00e2ne\u015fti din afara \u0163\u0103rii. Dup\u0103 cincizeci de ani, descoperirea, aparent permis\u0103, \u00een patrie, \u015fi publicarea, la fel de discret\u0103 ca atunci, poate, a nuvelelor, pentru un cititor ce a auzit, eventual, de opera politologic\u0103 a autorului, acum \u015fi scriitor, dac\u0103 nu pe mai departe doar \u201clegionar\u201d, abia confirm\u0103 tr\u0103irea momentului, fast\/nefast ( Juli \u015fi Take), teatrologic\/filmic (Vasile Niculici), nietszchean (Ram Kalu Adi)\u2026<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Dincolo de abandonul\u00a0 realului \u00een conven\u0163ia literar\u0103, codificat\u0103, dar \u015fi cu terapia \u015fi bucuria scrisului \u00een pustie, \u00een joac\u0103 tragic\u0103, vedem \u015fi \u00een nuvelele lui Faust Br\u0103descu un straniu leg\u0103m\u00e2nt al reconstruirii \u015fi perpetu\u0103rii prozei rom\u00e2ne\u015fti, \u00een exil, r\u0103spuns m\u0103re\u0163iei poeziei create \u00een \u00eenchisorile comuniste din \u0163ar\u0103, fenomen unic \u00een lume potrivit prozatorului Vintil\u0103 Horia. De parc\u0103 ar fi evitat s\u0103 se realizeze ca mare scriitor, pentru c\u0103 \u015fi soarta \u00eei oferea alt\u0103 carier\u0103, de erou literar, intelectual, dac\u0103 nu politic, Faust Br\u0103descu \u00eensu\u015fi \u00ee\u015fi va fi uitat literatura, visul personal de o clip\u0103, surprinz\u00e2nd cu at\u00e2t mai mult, \u015fi \u00eenc\u0103 dup\u0103 jum\u0103tate de secol, prin frumuse\u0163ea intens\u0103 a paginilor, sim\u0163ul \u015fi ritmul vizionar al tr\u0103irilor, mistica vie\u0163ii peste moarte \u015fi ofens\u0103.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0<\/strong><\/p>\n

\u00centre psiholingvistic\u0103\u00a0 \u0219i\u00a0 psiholiteratur\u0103\u00a0 <\/em><\/strong><\/p>\n

\u00centre coresponden\u0163ele baudelaire-ene \u015fi \u201erealismul\u201d pirandellian, contextul dinamic (teoretizat psiholingvistic \u015fi) literaturizat de d-na profesor Tatiana-Slama Cazacu se \u00eenvedereaz\u0103 \u015fi \u00een cartea domniei sale Rachiu cu parfum de femeie. Crime asezonate<\/em>, Capitel, 2004. 13 povestiri \u201eagathacristiene\u201d \u2013 a 14-a, schi\u0163at\u0103 verbal de c\u0103tre autoare la lansarea de la T\u00eergul Gaudeamus: asasinarea c\u0103r\u0163ii d-sale Deceniul iluziilor spulberate<\/em> \u2013 recontextualizeaz\u0103 o poetic\u0103 a \u201edestinului mutilat\u201d, a cuiva alungat din \u201ebeletristic\u0103\u201d \u015fi (astfel?) ascension\u00eend\u00a0 – limbajul de lemn ne apar\u0163ine (s\u0103 fie unul \u015fi literatura poli\u0163ist\u0103 sau canonul postmodern?) – culmi ale \u015ftiin\u0163ei. \u201eDe ce<\/em>, atunci, au r\u0103mas f\u0103r\u0103 sor\u0163i de publicare, de ce trebuiau s\u0103 zac\u0103 \u201e\u00een sertar\u201d, aceste Nuvele (\u015fi, virtual, ceea ce ar mai fi scris autoarea al c\u0103rei destin a fost deviat de la \u201eBeletristic\u0103\u201d)? (\u201eNot\u0103 final\u0103. Un destin mutilat\u201d \u00een 8 patimi<\/em>, p. 216) \u00a0<\/em>Dar, de exemplu, Stratageme comunica\u0163ionale \u015fi manipularea<\/em> (Polirom 2000), oper\u0103 de \u015ftiin\u0163\u0103\u00a0 – \u00een continuitate cu Limbaj \u015fi context <\/em>(1959), Dialogul la copii<\/em> (1961), La psycholinguistique. Lectures <\/em>(1972), Introducere \u00een psiholingvistic\u0103<\/em> (1968), Analisi contestuale \u2013 dinamica del testo letterario <\/em>(1984), Linguistique apliquee<\/em> (1984), Psiholingvistica, o \u015ftiin\u0163\u0103 a comunic\u0103rii <\/em>(1999) etc. \u2013 este afin\u0103 \u015fi cu Un copil \u00een vechiul \u00een vechiul Bucure\u015fti<\/em> (Du Style, 1998), roman memorialistic, Me\u015fterii. Roman teatru <\/em>(Polirom 2001), 8 patimi. Nuvele de sertar <\/em>(Polirom, 2001). Vestita (mai mult \u00een lumea larg\u0103 a lingvisticii aplicate dec\u00eet \u00een chiar patria sa literat\u0103?) autoare a \u00eenceput publicarea, \u00een \u015ftiin\u0163\u0103, cu volumul Realismul \u00een teatrul lui Pirandello<\/em> (1943), semnat \u201eTatiana Slama\u201d, iar \u00een literatur\u0103 cu \u00cen Vinerea Mare \/ Ochii<\/em> (1947, revista \u201eProvincia\u201d, Turnu-Severin).<\/p>\n

Sublimat\u0103, probabil, \u00een \u015ftiin\u0163\u0103, cretivitatea literar\u0103 a fructificat, subteran, \u00een capodopere pentru viitor \u2013 \u00eenc\u0103 nedecis, parc\u0103, pentru prezent. Povestirile scrise \u00een vara-iarna anului 2003-2004 seduc irezistibil, masc\u00eend geniul gen Mateiu-Kafka-Pirandello, disimul\u00eend detectivul \u00een scriitor-maestru-androgin, a c\u0103rui pip\u0103 fumeg\u0103 a la Sherlock Holmes (HS) dac\u0103 nu Mircea Horia Simionescu (MHS), \u00eentr-un giallo profondo<\/em> (oricum, iar\u0103\u015fi la lansare, autoarea a intimat c\u0103, dintre denomina\u0163iile detective story<\/em>, policier<\/em>, giallo<\/em>, o prefer\u0103 pe cea din urm\u0103). Literatur\u0103 a curiozit\u0103\u0163ii, dar \u015fi noirist\u0103 (Neo-Noir), aceste fic\u0163iuni s-ar putea asocia faimosului Grupo 13 al gialli\u015ftilor bolognezi \u2013 Publio Aurelio Stazio este un detectiv din Roma antic\u0103, imaginat de Danila Comastri Montanari (DCM) \u2013 sau seriei cu Aristotel detectiv creat\u0103 de Margaret Doody, dar mai ales propriilor viziuni \u201epsiholongvistice\u201d ori \u201esertariale\u201d. De ce n-ar fi tot scrisul Tatianei Slama-Cazacu o aplicare a metodei sale de analiz\u0103 contextual dinamic\u0103, o alternare a cercet\u0103rii cu pagini de capodopere precum Omul care a zburat <\/em>(\u00een 8 patimi<\/em>), Poetul din visul doctori\u0163ei Mia <\/em>(\u00een Me\u015fterii<\/em>), Amor nebun la congres<\/em> sau Crim\u0103 la aeroport <\/em>(\u00een Rachiu cu parfum de femeie<\/em> dialul, i-am zice longitudinal, din Un copil \u00een vechiul Bucure\u015fti, <\/em>din toat\u0103 <\/em>opera samacazacian\u0103.<\/p>\n

Cea dint\u00eei povestire \u2013 care d\u0103 titlul c\u0103r\u0163ii \u2013 Rachiu cu parfum de femeie (cadavrul unei femei se adaug\u0103, \u00een \u201etochitoare\u201d, ingredientelor materiei prime a t\u0103riei) se cite\u015fte \u00eempreun\u0103 (la mas\u0103?) cu urm\u0103toarea, Era delicioas\u0103. A fost de-li-cios, confesiunea unui amor canibalic, psiholiterar, \u201eestetic\u201d \u00een compara\u0163ie cu \u00eembuc\u0103t\u0103\u0163irea \u0163iitoarei levitului din biblie (Judec\u0103tori XIX, 22-29), dantescul Ugolino, Pastram\u0103 trufanda de I.L. Caragiale, Groaz\u0103 de Victor Papilian, dac\u0103 nu \u015fi cu vampirii grosieri din toate vitrinele manipul\u0103rii psiholiterare. \u015ei \u201eamorul nebun\u201d, la un congres (setting-ul caracteristic al autoarei noastre, prin Viena, prin Mexic, prin Africa epitomizat\u0103 rom\u00eene\u015fte, ALA) se reduce la ficatul congresistei, pentru transplantul curtezanului criminal, care \u015fi schimb\u0103 rolul cu victima<\/em><\/p>\n

Publicistul Buzinschi <\/em><\/strong><\/p>\n

Pe internet, destui pu\u015fti, la care visase scrisul de aventuri al lui Corneliu Buzinschi, dezbat, chicotind americ\u0103ne\u015fte, al s\u0103u Duhul p\u0103m\u00eentului.<\/em> Greu s\u0103-i prinzi la P\u00eecal\u0103 \u015fi T\u00eendal\u0103<\/em>, pe trasee c\u00eempene\u015fti dar \u015fi comparabile cinematografic cu La dolce vita.<\/em>Nici \u00eent\u00eelnirea cu Varahil nu e fixat\u0103, \u00eenc\u0103, la discotec\u0103.<\/p>\n

Deodat\u0103 cu nop\u0163ile ultime din decembrie 1989, romancierul se metamorfozeaz\u0103 \u00een jurnalist, scriind ca pentru Anta-Raluca, zicea, probabil cu agresivitatea genialit\u0103\u0163ii ei tinere, dar \u015fi cu fa\u0163a eminescian\u0103 a Duhului, r\u0103mas\u0103 sub scharf-ul din romanul lui Creang\u0103, amintit. P\u0103rea a scrie ca \u015fi cum ar fi vrut s\u0103 fac\u0103 superflu\u0103 orice sinucidere, a \u0163\u0103rii, a oamenilor. \u00cel citeam cu spaim\u0103 \u015fi reveren\u0163\u0103 tacit\u0103 la \u00eent\u00eelnirile mai zilnice din casa, din studioul lui Istrate Micescu, unde Nae Ionescu luase ultima cin\u0103, iar Buzinschi tot t\u0103cea. Nu te l\u0103sa s\u0103-i ridici statuie unui r\u0103uf\u0103c\u0103tor, altfel \u015fi fost editor, conviv cu noi, numai pentru c\u0103 a murit. Crimele erau pentru scris, \u00eens\u0103, veritabil proces al comunismului perpetuu, iar reconcilierea abia de se mai spera \u00eentre cancero\u015fi.<\/p>\n

C\u00eend s\u0103 \u00eencerce acele lui Ioan Ladea, \u015fi acela se pricopsise cu un cancer la stomac. Jurnalistica se reversase, de ani, la mii de pagini romane\u015fti fertilizate de profuziunea temporar\u0103 a memorialisticii de deten\u0163ie, repede scoas\u0103 de pe pia\u0163a regimului Iliescu. O senin\u0103tate aberant\u0103 \u00eel lua \u00een st\u0103p\u00eenire. Ce s-a mai bucurat re\u00eent\u00eelnindu-l pe istoricul Gheorghe Buzatu, i-am l\u0103sat singuri, ca \u00een studen\u0163ie, \u00een aceea\u015fi camer\u0103 de c\u0103min, la Ia\u015fi. L-a mai \u015fi v\u0103zut cineva fum\u00eend pe banca din fa\u0163a blocului scriitorilor.<\/p>\n

O bun\u0103tate indescriptibil\u0103. Amintiri sur\u00eez\u0103toare de c\u00eend era \u201er\u0103u\u201d. \u00cenjur\u0103tur\u0103 moldoveneasc\u0103 de a mamei lor.<\/p>\n

Ziaristul temut, o vreme, va fi \u00eenscris un capitol \u00een jurnalismul literar rom\u00eenesc, o aur\u0103 testamentar\u0103 peste bibliotec\u0103 (din \u00eenceputuri \u015fi-n anii din urm\u0103, f\u0103c\u00eend \u00eemp\u0103r\u0103\u0163ie cu pedagogia prezen\u0163ei lui), editur\u0103 (dintr-o carier\u0103 proprie, \u00eemi d\u0103duse titlul \u2013 \u201e\u00een sf\u00eer\u015fit un editor\u201d \u2013 la celebrarea\/dezgroparea lui Delafras), gazet\u0103 (paginile cu Anta din tabloidul literar new-yorkez Span<\/em> parc\u0103 le punea \u00een balan\u0163\u0103 cu vitriolul de-o via\u0163\u0103 distilat \u00een articolele sale din Dreptatea<\/em>, Rom\u00eenia liber\u0103<\/em>, Baricada<\/em>, Cuget<\/em>, C\u0103minul rom\u00eenesc<\/em> etc.). Scriitorul oarecum auroral, aflat la o laborioas\u0103 documentare printre minerii nordului, fusese dobor\u00eet, ca din \u00eent\u00eemplare, la \u00eentoarcere, jefuit de documente \u015fi benzi magnetice, l\u0103sat lat, prin Suceava, de-a trimis Lauren\u0163iu Fulga un elicopter, \u015fi a revenit la via\u0163\u0103 fiind hr\u0103nit cu linguri\u0163a, un timp, de ale lui. \u015ei-a m\u00eentuit acea com\u0103 \u00een empatie cu poporul s\u0103u tocmai prin articolele de comand\u0103 aproape transcendental\u0103 (cele inedite, incluse \u00een carte, nu le-a mai menit jurnaelor ci, intim, descoperitorilor s\u0103i postumi, nou\u0103 \u015fi vou\u0103). S\u0103-l (re)citim pe acest fiu de militar botezat Corneliu, dup\u0103 C\u0103pitan, \u015fi Carol, dup\u0103 Rege.<\/p>\n

Inaugurarea \u00eent\u00e2lnirilor cu scriitori<\/em><\/strong> <\/em><\/strong><\/p>\n

DREPTUL LA AMINTIRE<\/em><\/strong><\/p>\n

Miercuri 14 decembrie 2005, \u00een sala \u201eIstrate Micescu\u201d a Bibliotecii Pedagogice Na\u0163ionale \u201eI.C.Petrescu\u201d, scriitorul Alecsandru Vaduva a f\u0103cut o lectur\u0103 public\u0103 din cartea sa CRONIC\u0102 DE ANTICAR ,<\/strong> \u00een curs de apari\u0163ie.<\/p>\n

Paginile volumului creioneaz\u0103 personaje ale vie\u0163ii literare din perioada \u201eboemei anti-comuniste\u201d precum: Tudor George, Leonid Dimov, Gheorghe Pitu\u0163, Vasile V\u0103duva, \u015etefan Stoian, Grigore Hagiu, Nicolea Velea, Florin Puc\u0103, Theodor P\u00e2c\u0103, Cezar Iv\u0103nescu, Lauren\u0163iu Ulici, Daniel Turcea, Virgil Mazilescu \u015fi mul\u0163i al\u0163ii.<\/p>\n

\u00cent\u00e2lnirea a fost prima dintr-o serie care va continua \u00een fiecare a doua miercuri a lunii, \u00een acela\u015fi loc, urm\u0103toarea fiind programat\u0103 pentru 11 ianuarie 2006.<\/p>\n

Participan\u0163ii la aceast\u0103\u00a0 <\/strong>prim\u0103 lectur\u0103, scriitori, profesori, bibliotecari au ini\u0163iat, \u00een atmosfera specific\u0103, <\/strong>grupul Dreptul\u00a0 la amintire,<\/strong> care urmeaz\u0103 a se transforma \u00eentr-o funda\u0163ie scriitoriceasc\u0103.<\/p>\n

Amfitrionul acestei \u00eent\u00e2lniri a fost George Anca, directorul Bibliotecii Pedagogice Na\u0163ionale \u201eI.C.Petrescu\u201d.<\/strong><\/p>\n

Ne-a iubit\u00a0 <\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Ne-a iubit cu iubire de sine maramure\u015fean\u0103 \u00een Bucure\u015fti, \u00een Delhi, \u00een Vaideeni. Ne-a dus la film, ne-a pus la mas\u0103, ne-a \u00eemb\u0103tat \u00een testamentul Iancului. Ne-a citit poezii \u00een ciorn\u0103, \u00een carte, \u00een bengal\u0103: Banerjee \u00eel recita \u00een\u00a0 Shantiniketan (S\u0103li\u015ftea de Sus are tot at\u00e2tea silabe), ca pe ecran, \u00eennebunit \u015fi de pozi\u0163ia traduc\u0103torului, Sisir Kumar Das, sus, tocmai \u00een Paradis, \u00een 2003, la 10 ani dup\u0103 Ion Iuga, tradusul.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Ne-a botezat-o pe Alexandra-Maria, cu Felicia. Nu ne-am mai deosebit greco-catolic de ortodox.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Iezuit al poeziei, practician al logosului, s\u0103rutat la cin\u0103, du\u015fm\u0103nit, invidiat, ne\u00een\u0163eles, poate ucis, poate nemurit – oricum i-am c\u00e2nt\u0103ri absen\u0163a sau amintirea, oriunde l-am deslu\u015fi dumnezeesc strigoi, pe ce prozodie am bate moned\u0103 cu efigia lui fatidic\u0103, degeaba, iubirea lui o a\u015ftept\u0103m a ne salva, ca-n tinere\u0163ea perpetu\u0103, cu T\u00e2njaua, cu Almar, cu Drago\u015f.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Pomenindu-l de leac, f\u0103r\u0103 el, f\u0103r\u0103 noi, din lume \u00een lume iluzii, p\u00e2n\u0103 \u00eel auzim iar, \u00een fiin\u0163a unui sunet al sinelui s\u0103u prietenesc. Cum nu se mai \u00eempiedic\u0103 \u00een speran\u0163\u0103 \u015fi ne face brusc ferici\u0163i. At\u00e2t c\u00e2t s\u0103 nu uit\u0103m fericirea c\u0103 ni s-a \u00eenfr\u0103\u0163it genial, tandru, ocrotitor. Ne-ar putea lua la zor dar nu \u015fi la b\u0103taie, pentru uluitoarele noastre gre\u015feli \u00een numele lui. Ne iart\u0103, c\u0103 nu \u015ftim ce facem.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Ioane, Ioane.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Iuga, Iuga.<\/p>\n

12 octombrie 2003<\/strong><\/p>\n

Biblioteca Pedagogic\u0103 Na\u021bional\u0103\u00a0\u00a0 \u201eI.C.PETRESCU\u201d <\/em><\/strong><\/p>\n

la 125 de ani<\/em><\/strong><\/p>\n

La 125 de ani de la \u00eenfiin\u0163are, Biblioteca Pedagogic\u0103 Na\u0163ional\u0103 \u201eI.C.Petrescu\u201d a organizat, \u00een Bucure\u015fti,\u00a0 \u00een zilele de 28-30 septembrie 2005 Conferin\u0163a \u201eBibliotecile pedagogice \u00een societatea (re)cunoa\u015fterii\u201d<\/strong>. Lucr\u0103rile s-au desf\u0103\u015furat pe sec\u0163iuni: \u201eBiblioteconomie\u201d, \u201ePedagogie\u201d, \u201ePsihologie\u201d, \u201eCasele Corpului Didactic\u201d, \u201eCultul \u00cenv\u0103\u0163\u0103torilor\u201d, precedate de o sesiune plenar\u0103\u00a0 la care au rostit alocu\u0163iuni Tatiana Slama-Cazacu (Key-note adresse \/ O baz\u0103 de reflectare), George V\u0103ideanu, Irina Petrescu, Gabriel \u015etrempel, Anton Scornea, Romi\u0163\u0103 Iucu, Gheorghe Bunescu, Victoria F\u0103tu-Nala\u0163iu, Valentina Lupu, Viorica Oni\u015foru, George Anca.<\/p>\n

Au fost puse \u00een discu\u0163ie proiectele: \u201eOrganizarea centrelor pedagogice\u201d (structuri amplificate ale bibliotecilor \u015fcolare \u015fi centrelor de documentare-informare existente); \u201eZiua Pedagogului\u201d; acordarea numelor unor bibliotecari merituo\u015fi bibliotecilor \u015fcolare (printre numele propuse: Victoria F\u0103tu-Nala\u0163iu, Niculina Ilie, Domnica \u0162\u00e2mp\u0103u, Eliza Negru, Reghina \u015eandor, Victoria Nedelcoviciu, Veronica Sima).<\/p>\n

Timp de trei zile, soarta bibliotecilor pedagogice \u015fi \u015fcolare s-a putut proiecta \u00eentr-un orizont diferit de marasmul actual \u015fi nerecunoa\u015fterea acestui domeniu: s-au \u00eent\u00e2lnit energii mai tinere sau mai experimentate care, \u00eempreun\u0103, au atins chiar entuziasmul, vorbindu-se, \u00een atmosfera aniversar\u0103, de eternitatea bibliotecii etc. Pedagogii au \u00eenvederat o \u00eent\u00e2lnire pe care o vor periodic\u0103 de acum \u00eenainte, ca un punct de plecare vital pentru reforma educa\u0163iei. Au fost sus\u0163inute zeci de comunic\u0103ri precum \u201eDestinul omenirii sub specie homo ludens<\/em>\u201d (Alexandru Trifu), \u201eArta dialogului \u00een educa\u0163ie\u201d (Lumini\u0163a Ghivirig\u0103), \u201dPsihologul \u00een inpact cu un univers vibratoriu\u201d (Iona Ciofu), \u201eComportament uman pe frontul de est\u201d (Anton Scornea), \u201eManagementul bibliotecii \u015fcolare\u201d (Mihaela Chiribuc\u0103), \u201eRela\u0163ia biblioteca \u015fcolar\u0103-CDI \u2013 \u00eentre asimilare \u015fi disjunc\u0163ie\u201d (Maria Dr\u0103ghici), \u201eProfesorul documentalist\u201d (Claude Mamou, Mariana Paceag), \u201eBiblioteca \u015fi cei care au slujit-o de-a lungul timpului\u201d (Maria Toader), \u201eRepere pentru o istorie a \u015fcolii rom\u00e2ne\u015fti\u201d (Gheorghe Felea). Au fost evocate personalit\u0103\u0163i ale \u015fcolii \u015fi bibliotecii: Iosif Vulcan (Petru Pu\u015fca\u015f), Mihai Eminescu (Tatiana Slama-Cazacu, George Anca, Ioan Dumitrescu, Nestor Ignat), Constantin Noica (Ion St\u0103nescu), I.C.Petrescu (Irina Petrescu, Anton Scornea), Onisifor Ghibu (Ana Sandu), \u015etefan B\u00e2rs\u0103nescu (Mihai R\u0103ducanu), Nichifor Crainic (Emil Bucescu), Stanciu Stoian (Ioan Bonta\u015f), Romulus Vulc\u0103nescu (Florina Dobre), Alfred Lauterman (Mihai Ghivirig\u0103), Silvia P\u0103un (Ana Ioni\u0163\u0103), Iosif Gabrea (Titus Popescu).<\/p>\n

Au fost lansate volumele: \u201e\u00cen serviciul pedagogiei rom\u00e2ne\u015fti. Biblioteca Pedagogic\u0103 Na\u0163ional\u0103 \u201eI.C.Petrescu\u201d la 125 de ani de existen\u0163\u0103\u201d; \u201eBibliografia pedagogic\u0103 retrospectiv\u0103 rom\u00e2nesc\u0103 (1785-1948) \u2013 3 vol.; Corneliu Buzinschi \u201eOcultism \u015fi harababur\u0103\u201d, Editura Oscar Print, prezentat de pr. Iustin Marchi\u015f \u015fi Eugen Uricariu; Tatiana Slama-Cazacu \u201eDeceniul iluziilor spulberate\u201d, Editura Capitel, prezentat de George Anca; Georgeta P\u00e2ni\u015foar\u0103, Ion-Ovidiu P\u00e2ni\u015foar\u0103 \u201eMotiva\u0163ia eficient\u0103\u201d, Editura Polirom, prezentat de Mihai R\u0103ducanu.<\/p>\n

Programele artistice prezentate de-a lungul conferin\u0163ei au inclus un recital de pian \u2013 Alexandru Sandrin, poezie \u015fi muzic\u0103 latino-american\u0103 \u2013 Wladimir Pes\u00e1ntez, dramaturgie pedagogic\u0103 a bibliotecii \u2013 Vasile Menzel, Sorin Stratilat, Veronica Anghelescu, dans indian \u2013 Carmen Co\u0163ovanu. A fost vizitat\u0103 expozi\u0163ia \u201eUnbre \u015fi lumini\u201d de la Muzeul de Art\u0103 al Rom\u00e2niei.<\/p>\n

Arom\u00e2n \u00een China\u00a0 <\/em><\/strong><\/p>\n

Nicolae Milescu-Sp\u0103taru<\/p>\n

1636-1708<\/p>\n

Numai numele Nicolae\u2013printre chinezi, Mi-ko-lai-, ca de c\u0103lug\u0103r prin biserici de hram, asimilabil postmodern, acesta ar fi, sub semn\u0103tur\u0103, cert, \u00eempreun\u0103 cu titlul de Sp\u0103tar\u2013purt\u0103tor al armelor Domnului(aici, muntean, nu moldovean)\u2013altfel supranumit C\u00e2rnul (Miron Costin) sau Milescu (Ion Neculce). Adev\u0103rata carier\u0103, inclusiv onomastic\u0103, este, chiar \u00een fa\u0163a Regelui Soare, a renumelui \u201cSpatar\u201d, \u201cSpafari\u201d (Moscova). Poate ca o spargere nu numai subliminal\u0103 a rusific\u0103rii proletcultiste (inclusiv prin publicarea \u00een rom\u00e2ne\u015fte a operlor despre China ale trimisului \u0163arului rus), refamiliarizarea cu marele comunicator, t\u0103lm\u0103citor ca Marpa, maestrul lui Milarepa, sau traduc\u0103tor al culturilor ca om universal, \u00ee\u015fi face loc ipoteza originii arom\u00e2ne\u015fti a \u201csp\u0103tarului\u201d. Arom\u00e2n care nu se va fi dezmin\u0163it nici \u00een China.<\/p>\n

Chiar la aceea\u015fi comentatori sau editori numele difer\u0103, \u00eentre sp\u0103tarul Milescu, sp\u0103tarul Nicolae, Milescu Sp\u0103tarul, dar \u015fi Sp\u0103taru, ei fiind acum milescologi, acum spatarologi (arom\u00e2nologi blitz). Se tr\u0103gea din familia macedorom\u00e2n\u0103 Gavriil\u0103 Spat\u0103, originar din Laconia-Peloponez. De aceea s-ar numi Sp\u0103tarul\u2013nu pentru c\u0103 a ocupat \u015fi demnitatea de sp\u0103tar \u00een \u0162ara Rom\u00e2neasc\u0103 \u015fi \u00een Moldova. (Pandele Olteanu, 1982, studiu monografic \u00een:Nicolae Milescu,\u201dAritmologhia,etica \u015fi originalele ei latine\u201d, <\/em>Minerva,p.33). \u201c\u00cen fond, s-a \u00eent\u00e2mplat cu sp\u0103tarul Nicolae ceea ce avea s\u0103 se petreac\u0103 \u015fi cu stolnicul Constantin Cantacuzino \u015fi cu vornicul Ion Neculce: originea greceasc\u0103 a r\u0103mas pur genealogic\u0103<\/em>. Tustrei ace\u015fti\u00a0 c\u0103rturari\u2013provenind din familii grece\u015fti care s-au bucurat de ad\u0103post \u015fi ospitalitate \u00een principatele rom\u00e2ne nord-dun\u0103rene\u2013au g\u0103sit \u00een spiritualitatea rom\u00e2neasc\u0103 a vremii mediul cel mai potrivit pentru dezvoltarea lor<\/em>, r\u0103m\u00e2n\u00e2nd profund ata\u015fa\u0163i p\u0103m\u00e2ntului rom\u00e2nesc, culturii rom\u00e2ne\u015fti. \u00cen lungul s\u0103u drum \u00een Extremul Orient, sp\u0103tarul \u00ee\u015fi amintea mereu, cu nostalgie, locurile \u015fi obiceiurile de acas\u0103, din Moldova; c\u00e2t prive\u015fte pe Neculce \u015fi Cantacuzino, se \u015ftie c\u0103 ei s-au aflat \u00een fruntea a ceea ce s-ar numi \u201cpartida na\u0163ional\u0103\u201d \u015fi sunt cunoscute cuvintele foarte aspre cu care Neculce a \u00eenfierat l\u0103comia \u015fi ambi\u0163iile nem\u0103surate ale boierilor greci\u201d.(\u015etefan S. Gorovei, 1987, \u00een: P.P. Panaitescu, \u201cNicolae Milescu Sp\u0103tarul\u201d<\/em>, Junimea,Ia\u015fi; titlul original: Nicolas Spathar Milescu<\/em>, Paris, 1925).<\/p>\n

\u201cEra un boiar anume Neculai Milescu sp\u0103tariul, de la Vaslui de mo\u015fia lui, pre \u00eenv\u0103\u0163at \u015fi c\u0103rturar, \u015fi \u015ftia multe limbi: eline\u015fte, slovene\u015fte, gerce\u015fte \u015fi turce\u015fte. \u015ei era m\u00e2ndru \u015fi bogat, \u015fi urma cu povodnici \u00eennainte, domne\u015fti, cu buzdugane \u015fi cu palo\u015fie, cu soltare tot sirm\u0103 la cai. \u015ei lui \u015etef\u0103ni\u0163\u0103-vod\u0103 \u00eei era pre drag, \u015fi-l \u0163inea prea bine, \u015fi tot la mas\u0103 \u00eel punea, \u015fi s\u0103 giuca \u00een c\u0103r\u0163i cu d\u00e2nsul, \u015fi la sfaturi, c\u0103 era atunci grammatic la d\u00e2nsu. Iar c\u00e2nd au fost o dat\u0103, nu s-au s\u0103turat de bine \u015fi de cinste ce avea la \u015etef\u0103ni\u0163\u0103-vod\u0103, ce au \u015fezut \u015fi au scris ni\u015fte c\u0103r\u0163i viclene \u015fi li-au pus \u00eentr-un b\u0103\u0163u sfredelit \u015fi li-au trimis la Constantin vod\u0103 cel b\u0103tr\u00e2n B\u0103s\u0103rab\u0103, \u00een \u0162ara Le\u015fasc\u0103, ca s\u0103 s\u0103 r\u0103dice de acolo cu o\u015fti, s\u0103 vie s\u0103 scoat\u0103 pre \u015etef\u0103ni\u0163\u0103-vod\u0103 din domnie. Iar Constantin-vod\u0103 n-au vrut s\u0103 s\u0103 apuce de acele lucruri ce-i scriia, ce s-au sculat \u015fi au trimis b\u0103\u0163ul acela sfredelit cu c\u0103r\u0163i cu tot \u00eennapi la \u015etef\u0103ni\u0163\u0103-vod\u0103, de li-au dat. Decii \u015etef\u0103ni\u0163\u0103-vod\u0103, cum au v\u0103zut b\u0103\u0163ul cu c\u0103r\u0163ile, s-au pre m\u00e2niiat \u015fi l-au \u015fi adus pre acel Nicolai Milescul \u00eennaintea lui, \u00een casa cea mic\u0103, \u015fi au pus pre cal\u0103u de i-au t\u0103iat nasul. Sco\u0163\u00e2nd \u015etef\u0103ni\u0163\u0103-vod\u0103 \u00een grab\u0103 hamgeriul lui din br\u00e2u, au dat de i-au t\u0103iat cal\u0103u nasul. \u015ei n-au vrut s\u0103-l lase pe cal\u0103u s\u0103-i taie nasul cu cu\u0163itul lui cal\u0103u, ce cu hamgeriul lui \u015etef\u0103ni\u0163\u0103-vod\u0103 i-au t\u0103iat nasul. Dup\u0103 aceia, Nicolai C\u00e2rnul au fugit \u00een \u0162ara Nem\u0163asc\u0103 \u015fi au g\u0103sit acolo un doftor, de-i tot sloboziia s\u00e2ngeli din obraz \u015fi-l bo\u0163iia la nas, \u015fi a\u015fia din zi \u00een zi s\u00e2ngele s\u0103 \u00eenchiega, de i-au crescut nasul la locu, de s-au t\u0103m\u0103duit. Iar c\u00e2nd au vinit aicea \u00een \u0163ar\u0103, la domniia lui Iliia\u015f-vod\u0103, numai de abiia s-au fost cunosc\u00e2nd nasul c\u0103-i t\u0103iat. Numai tot n-au \u015fezut \u00een \u0163ar\u0103 mult, de ru\u015fine, ce s-au dus la Moscu, la mareli \u00eenp\u0103rat, la Alexii Mihailovici, la tatul marelui Petru \u00eenp\u0103rat, carele au vinit la noi aicea \u00een Moldova. \u015ei pentru \u00eenv\u0103\u0163\u0103tura lui au fost terziman \u00eemp\u0103ratului \u015fi \u00eenv\u0103\u0163a \u015fi pre fiiul \u00eenp\u0103ratului, pre Petru Alexievici, carte. \u015ei era la mare cinste \u015fi bog\u0103\u0163ie\u201d. (Ion Neculce,1773. Ion Neculce:\u201dOpere.Letopise\u0163ul \u0162\u0103rii Moldovei \u015fi O sam\u0103 de cuvinte\u201d<\/em>, edi\u0163ie critic\u0103 \u015fi studiu introductiv de Gabriel Strempel, Minerva, 1982, p.189-190).<\/p>\n

Din tat\u0103 grec (potrivit scrisorii lui Dosithei, patriarhul Ierusalimului,1671; opinie \u00eensu\u015fit\u0103 de P.P.Panaitescu), \u201cgrecul Nicolae Spatarius, \u015fleahtic moldovean\u201d(voievodul din Smolensk), \u201cgrecul interpret Nicolaus Spafari\u201d (N.Witsen,primarul Amsterdamului); nu sus\u0163ine aceasta contemporanul s\u0103u Miron Costin, iar \u00eenv\u0103\u0163a\u0163ii interlocutori ai sp\u0103tarului A. de Pomponne, Foy de la Neuville, Laurent Rinhuber, J.G.Sprawenfeldt \u00eel numesc moldoveanul Nicolae Spatarius, sau moldo-vlah sau de na\u0163ionalitate valah.\u201dQuin et locuples testis est vir pereruditus Nicolaus Spatharius Moldo-Wlachus Tsaris Autocratoris interpres L.L.Orientalium, qui Constantinopoli per complures annos litteris operam dederat<\/em>\u201d\/\u201d\u00cen plus, mai este un martor demn de \u00eencredere, b\u0103rbatul foarte erudit Nicolae sp\u0103tarul, moldo-valahul, interpret de limbi orientale al \u0163arului despot, care s-a ocupat cu literatura \u00een Constantinopol \u00een decurs de mai mul\u0163i ani\u201d (apud P.V.Hane\u015f, Studii de istorie literar\u0103<\/em>,\u00een P.P.Panaitescu, op.cit. p.96).<\/p>\n

\u00cen \u201cEnchiridion\u2026\u201d<\/em>, autorul se intituleaz\u0103 Spatharius Moldavo-Laecone barone ac olim generali Valachiae<\/em> (\u00een P.Olteanu,op.cit.p.36). Epitetul moldavolaccone <\/em>este tradus de B.P.Hasdeu prin \u00a0moldovean (cu ob\u00e2r\u015fia) din Laconia<\/em> (Lacedemonia, Peloponez) \u015fi crede s\u0103 fie o gre\u015feal\u0103 de tipar\u00a0 \u00een loc de moldovalaccone <\/em>adic\u0103 moldovlah, rom\u00e2n din Moldova <\/em>(v.mai sus \u201cgre\u015feala\u201d Laecone <\/em>\u00een loc de laccone<\/em>). Numit de un copist moldovlakon, <\/em>elenistul D.Russo recite\u015fte moldavolakon.<\/em> Desemnat, \u00een introducerea la o lucrare \u2013 \u201cChina supus\u0103\u2026\u201d-,<\/em>inspirat\u0103 dup\u0103 el, ca moldavolahos\/moldovlakon,<\/em> aici C. Erbiceanu comenteaz\u0103 c\u0103 m\u00e2ndria na\u0163ional\u0103 greceasc\u0103 dorea ca tot ce-i cult \u015fi \u00eensemnat pe acele timpuri s\u0103 fie de origine greceasc\u0103. Dup\u0103 ce, \u00een 1956, prefa\u0163\u00e2ndu-\u015fi traducerea din \u201cJurnalul de c\u0103l\u0103torie \u00een China\u201d <\/em>de <\/em>\u201cN.Milescu\u201d, Corneliu B\u0103rbulescu \u00eemp\u0103rt\u0103\u015fise teoria erorii de tipar \u015fi vedea cert\u0103 ob\u00e2r\u015fia moldoveneasc\u0103 a sp\u0103tarului, \u00een prefa\u0163a la edi\u0163ia din 1962 el lanseaz\u0103 o ipotez\u0103 de succes: moldavolaccone<\/em> ar exprima o realitate pentru care nu exista atunci un cuv\u00e2nt special \u2013 arom\u00e2n<\/em>, Milescu se intitula, deci, rom\u00e2n din Peloponez.<\/p>\n

Printre familiile princiare arom\u00e2ne\u015fti din Peninsula Balcanic\u0103 sunt Spat\u0103 \u015fi Buia, care au luptat, \u00eempreun\u0103 cu vene\u0163ienii, \u00eempotriva turcilor, mul\u0163i pribegind din Laconia , din Grecia \u015fi Albania, sub numele de greci sau arvani\u0163i (albanezi), ca tat\u0103l lui Nicolae, Gavril, sau \u201cgrecul\u201d Dumitru B\u0103ril\u0103 (mitropolitul Dosoftei), refugiat la Lemberg, sau arvanitul Vasile Lupu. Gabriel Vlasios, \u201cmeus olim profesor in urbe imperatoria\u201d, provenea din insula Corfu, unde se refugiaser\u0103 mul\u0163i armatoli (lupt\u0103tori) arom\u00e2ni veni\u0163i din Peloponez \u015fi Epir, printre care Ion Spat\u0103, Gheorghe Franguli, Alexi Robotina; \u015fi Vlasios ar putea fi o grecizare a arom\u00e2nescului Vlahu.<\/p>\n

\u201cNumele Spat\u0103 a fost purtat de mul\u0163i comandan\u0163i de oaste, armatoli arom\u00e2ni. Ioan Spat\u0103, Ghinu Buia, Petru Lin\u0163a erau prin 1367-1400 prin\u0163i ai Etoliei, Aspropotamului \u015fi ai Artei. De asemenea, numele Ghinu-Buia Spat\u0103, Paul Spat\u0103, Ghinu Buia, Alexi Buia sunt cunoscute \u00een aceast\u0103 familie dinastic\u0103 de arom\u00e2ni, p\u00e2n\u0103 \u00een anul 1489 \u00een Albania, Grecia continental\u0103 \u015fi Peloponez, unde tr\u0103iau \u00een mare num\u0103r arom\u00e2nii.\/\u2026\/\u00centre numele f\u00e2r\u015fero\u0163ilor (arom\u00e2ni) refugia\u0163i \u00een Peloponez \u015fi \u00eenrola\u0163i \u00een trupele vene\u0163iene, apare \u015fi numele Andrei Sp\u0103taru<\/em>. Dup\u0103 luarea Peloponezului de c\u0103tre turci, prin lunile mai \u015fi iunie 1502 s-au refugiat \u00een insula Corfu mai mul\u0163i armatoli, \u00eentre care \u015fi Ion Spat\u0103, care au c\u0103p\u0103tat propriet\u0103\u0163i. De asemenea, \u00een anul 1640, \u00eentre armatolii arom\u00e2ni din Grecia \u015fi Corfu \u00eei g\u0103sim pe Birc\u0103 Zian\u0103 Spat\u0103 \u015fi Polical\u0103 Spat\u0103.\u201d (Corneliu B\u0103rbulescu, Prefa\u0163\u0103 la Nicolae Milescu-Sp\u0103taru: \u201cJurnal de c\u0103l\u0103torie \u00een China<\/em>\u201d,B.P.T.,1962,p.XIII,apud I.Caragiani, C.N.Satas, A.Aravantinos).<\/p>\n

Trio-ul \u201cgrecesc\u201d \u201cde Ia\u015fi\u201d\u2013Milescu, \u015eerban, Neculce\u2013se num\u0103r\u0103 \u201cla Bucure\u015fti\u201d: sp\u0103tarul Milescu, mitropolitul Dosoftei, domnul Vasile Lupu.<\/p>\n

\u201cSunt dar\u0103 ace\u015fti Co\u0163ovlahi (cum ne spun vecinii lor \u015fi \u00eenc\u0103 \u015fi cu dintr-\u00een\u015fii am vorbit), oameni nu mai osebi\u0163i nici \u00een chip, nici \u00een obiceie, nici \u00een t\u0103ria \u015fi \u00een f\u0103ptura trupului, de c\u00e2t Rom\u00e2nii ace\u015ftia, \u015fi limba lor rom\u00e2neasc\u0103 ca a acestora, numai mai stricat\u0103 \u015fi mai amestecat\u0103 cu de ceast\u0103 proast\u0103 greceasc\u0103 \u015fi turceasc\u0103, pentru c\u0103 foarte pu\u0163ini, cum s-a dzis, au r\u0103mas la ni\u015fte mun\u0163i tr\u0103g\u00e2ndu-se de locuesc, cari se \u00eentind \u00een lung de l\u00e2ng\u0103 Ianina a Pirului p\u00e2n\u0103 spre Arbana\u015fi l\u00e2ng\u0103 Elbasan unde-i dzic, \u00een sate numai locuind. Se vede \u015fi mari unele sate; dzic c\u0103 sunt \u015fi oameni cu putere \u00een hrana lor, de cari \u015fi mare minune este cum \u015fi p\u00e2n\u0103 ast\u0103dzi se afl\u0103 p\u0103zindu-\u015fi limba \u015fi nisce obiceiuri ale lor. Ace\u015ftia dar\u0103 \u015fi limba \u015fi-au mai stricat, \u015fi ei s-au mai \u00eempu\u0163inat, drept c\u0103 \u015fi ei des\u0103v\u00e2r\u015fit subt jugul turcesc cu acei Greci dupre acolo s-au supus, unde \u015fi st\u0103p\u00e2nire \u015fi blagorodnie \u015fi totu\u015fi au pierdut; \u015fi poate fi ca nici d\u2019\u00eent\u00e2iu a\u015fa mul\u0163ime nu va fi fost de d\u00e2n\u015fii. C\u0103 iat\u0103 acum \u015fi c\u00e2\u0163i sunt, mojici \u015fi \u0163\u0103rani sunt, \u015fi locurile lor cu greu de hran\u0103 fiind, pentru mult\u0103 piatr\u0103 \u015fi mun\u0163i ce sunt unde locuesc, se \u00eempr\u0103\u015ftie \u015fi se duc mai mul\u0163i prin acele ora\u015fe mari turcesci de se hr\u0103nesc \u015fi pre acolo mai mul\u0163i amestec\u00e2ndu-se, \u015fi limba, cum am dzis, foarte \u015fi-au stricat, \u015fi ei pu\u0163ini au r\u0103mas. Dzic \u015fi aceasta c\u0103 de-i \u00eentreb\u0103 \u015fi pe ei nescine ce e\u015fti? El dzice Vlahos,<\/em> adec\u0103 Rom\u00e2n<\/em>; \u015fi locurile lor unde locuesc le dzic Vlahia<\/em>, iar \u0163\u0103rei acesteia ei dzic Vlahia cea mare.<\/em><\/p>\n

Pare-mi-se, dzic, c\u0103 ei gr\u0103ind, mai mult \u00eei \u00een\u0163eleg ce\u015ftia Rom\u00e2ni, de c\u00e2t ace\u015ftia gr\u0103ind aceia s\u0103 \u00een\u0163eleag\u0103: \u00eens\u0103 \u015fi unii \u015fi al\u0163ii cu pu\u0163in\u0103 vreme \u00eentr-un loc afl\u00e2ndu-se prea lesne se pot \u00een\u0163elege. De credzut dar este c\u0103 \u015fi acei Co\u0163ovlahi, dintr-ace\u015fti Romani sunt \u015fi se trag; \u015fi \u00eentr-acele vremi ce Galian sau alt \u00eemp\u0103rat au ridicat o seam\u0103 dintr-\u00een\u015fii de aici \u015fi i-au dus de i-au a\u015fedzat pre acolo, au r\u0103mas \u015fi p\u00e2n\u0103 acum.<\/p>\n

Co\u0163ovlahi le zic Grecii, r\u00e2dz\u00e2ndu-i \u015fi batjocur\u0103 f\u0103c\u00e2ndu-\u015fi de d\u00e2n\u015fii, adec\u0103, schiopi, orbi, blestema\u0163i, ho\u0163i, \u015fi c\u0103 acestea le dzic c\u0103 sunt, \u015fi c\u00e2\u0163i au fost de acel fel pre undeva\u015fi i-au adunat de i-au dus pre acolo; precum \u015fi ace\u015fti Rom\u00e2ni dupre aci r\u00e2d, \u015fi \u00eenc\u0103 destule grozave cuvinte le dzic \u015fi de nimic \u00eei fac, \u015fi c\u0103 din ho\u0163i se trag povestesc \u015fi b\u0103nuesc \u00eentre ei. Ci de aceasta c\u0103ci Grecii ace\u015ftia dup\u0103 cum r\u00e2d de Rom\u00e2ni \u015fi gr\u0103esc a\u015fa de r\u0103u, au socoteal\u0103 mare; pentru c\u0103 v\u0103dz\u00e2nd ei toat\u0103 alt\u0103 lume r\u00e2dz\u00e2nd de d\u00e2n\u015fii \u015fi batjocorindu-i, au st\u0103tut \u015fi au obosit \u015fi ei prin gunoaiele lor, ca coco\u015fii, p\u0103r\u00e2ndu-le c\u0103 au ceva vlag\u0103 \u015fi de ei, unde v\u0103d zugr\u0103viturile celor vechi ai lor, ei \u00eentre d\u00e2n\u015fii \u00ee\u015fi fac m\u00e2ng\u00e2ieri \u015fi bucurie, so\u0163ii p\u0103r\u00e2ndu-le c\u0103 au pre cine-va batjocurii lor. C\u0103ci cu dreptul ne\u015ftiind cele ce oare-c\u00e2nd \u015fi st\u0103p\u00e2nii lor au avut mari ajutoare \u015fi folosiri \u00een protiva vr\u0103jma\u015filor lor de ace\u015fti Rom\u00e2ni, c\u00e2nd \u015fi Odriiul l-au izb\u0103vit din m\u00e2na Fr\u00e2ncilor carii \u00eel ocolise \u015fi-l lua, \u015fi iar\u0103 lor Grecilor l-au dat, cum scrie \u015fi Bonfinie \u00eentr-a doua decad\u0103-i, cartea a \u015feaptea; \u015fi altele multe ajutoare le-au f\u0103cut, cum mai\u2019nainte voi ar\u0103ta. Ei gr\u0103esc acele ce se par \u00een ochi \u015fi \u00een pl\u0103cere c\u0103 sunt ceva, \u015fi nici nu \u015ftiu ce dzic, au doar\u0103 c\u0103 sunt nemul\u0163\u0103mitori \u015fi necunosc\u0103tori binelui, \u015fi foarte au fost un neam nemul\u0163umitor \u015fi ei cum \u015fi istoriile lor arat\u0103. \u015ei p\u00e2n\u0103 ast\u0103dzi ori \u00een ce \u0163\u0103ri merg, cum dzice dzic\u0103toarea arama’\u015fi arat\u0103<\/em>, faptele cinstea-le mic\u015for\u00e2ndu-\u015fi \u00eemplinind; au mai bine dzic s\u0103-i iert\u0103m \u015fi s\u0103 ne fie mil\u0103 de ei, c\u0103ci \u015fi gr\u0103esc de acelea \u015fi hulesc pre al\u0163ii; c\u0103ci fiind ei sc\u0103dzu\u0163i din toate \u015fi lipsi\u0163i, \u015fi sup\u0103ra\u0163i sunt foarte. Deci asemenea fac \u015fi ei ca aceia ce sunt au \u00een robie, au \u00een \u00eenchisori, au \u00een str\u00e2nsori de alte nevoi, au la s\u0103r\u0103cie, au la alte nenorociri \u015fi mari str\u00e2mtori, cum obicinuesce lumea de aduce \u015fi at\u00e2ta le aduce, c\u00e2t niciodat\u0103 nu lipsesc de la neamul omenesc cu acelea, c\u00e2nd unuia c\u00e2nd altuia descurc\u00e2ndu-se; deci de marea-i sup\u0103rare\u2019i pare c\u0103 to\u0163i oamenii\u2019i stric\u0103, \u015fi el a\u015fa pre to\u0163i \u015fi b\u0103nuesce \u015fi hulesce, p\u0103r\u00e2ndu-i ca cu acelea\u2019\u015fi mai ute\u015fa\u015fte \u015fi-\u015fi r\u0103core\u015fte doar\u0103 patimile sufletului \u015fi sim\u0163irile trupului. C\u0103 nimeni nici s-au mai aflat \u00een lume asemenea lui Iov, carele toate ca acelea rele \u015fi mai multe s\u0103-i vie pre lume \u015fi s\u0103 rabde, \u015fi s\u0103 tac\u0103 la toate, pre nimeni vinuind, pre nimeni blestem\u00e2nd, p\u00e2n\u0103 la s\u0103v\u00e2r\u015fit, cum Biblia sf\u00e2nt\u0103 \u00een via\u0163a lui scrie \u015fi adevereaz\u0103. Ci dar\u0103, Grecii acelea p\u0103timind, de sup\u0103rare p\u0103r\u00e2ndu-le c\u0103 al\u0163ii ar fi pricina, nu ei \u00een\u015fi, de a fi a\u015fa, hulesc \u015fi gr\u0103esc pe al\u0163ii de r\u0103u, neuit\u00e2ndu-se s\u0103 vad\u0103 pre d\u00e2n\u015fii ce \u015fi cum sunt. Dirept aceasta dar\u0103 este s\u0103-i iert\u0103m \u015fi s\u0103 le credem, pentru c\u0103 dzic dascalii \u015fi \u00een\u0163elep\u0163ii ce crud \u015fi ce tiranic lucru este \u015fi foarte f\u0103r\u0103 de minte nescine s\u0103 mai mustreze \u015fi s\u0103 mai pedepseasc\u0103 pre unul ce \u00een pedeaps\u0103 \u015fi \u00een nevoie a c\u0103dzut; c\u0103 destul\u2019i este aceluia aceea; nu trebuie peste r\u0103u a-i mai ad\u0103oga, ci \u00eentr-aceea l\u0103s\u00e2ndu-l, \u00eenc\u0103 m\u00e2ng\u00e2ere pe c\u00e2t se poate \u015fi ocrotire s\u0103-i ar\u0103t\u0103m, asemenea p\u0103tima\u015fi \u015fi nenoroci\u0163i socotindu-ne c\u0103 putem ajunge \u015fi putem fi \u015fi noi f\u0103r\u0103 de z\u0103bav\u0103 \u015fi f\u0103r\u0103 veste\u201d.(Sp\u0103tarul N.Milescu,\u201dCronica pe scurt a rom\u00e2nilor\u201d<\/em>, Bucuresci, Editura Libr\u0103riei Socecu , 1895, Ed.III, p.57-61. BPN I 81703).<\/p>\n

\u00a0\u201cAm aflat c\u0103 ave\u0163i nevoie de un om de religie ortodox\u0103, cunosc\u00e2nd diferite limbi. V\u0103 trimitem deci pe aduc\u0103torul acestei scrisori: Nicolae Gavrilovici, om foarte \u00eenv\u0103\u0163at, cunosc\u00e2nd latina \u015fi slavona \u015fi mai ales limba greac\u0103; va putea \u00eenv\u0103\u0163a u\u015for \u015fi rusa \u015fi va face tot felul de traduceri. Are un scris frumos, este un bun cre\u015ftin al Bisericii r\u0103s\u0103ritene, supus ordinelor superiorilor \u015fi foarte discret; a c\u0103l\u0103torit \u00een multe \u0163\u0103ri \u015fi \u00eemp\u0103r\u0103\u0163ii pentru a se instrui \u015fi este asemenea unui cronograf \u00een care sunt adunate toate lucrurile lumii: s-ar c\u0103uta \u00een zadar un alt om ca acesta; Dumnezeu este acela care vi-l trimite. Este n\u0103scut \u00een Moldova \u015fi e grec dup\u0103 tat\u0103, originar din insula (sic!) Peloponezului; va fi foarte folositor la Curtea \u00cen\u0103l\u0163imii Voastre. Rug\u0103m deci pe \u00cen\u0103l\u0163imea Voastr\u0103 s\u0103-l primeasc\u0103 cu onorurile obi\u015fnuite acestui fel de oameni. Degetele m\u00e2inilor nu sunt la fel de lungi \u015fi Dumnezeu a f\u0103cut stelele de pe cer de diferite m\u0103rimi; tot astfel fiecare merit\u0103 o considera\u0163ie egal\u0103 talentelor cu care l-a \u00eenzestrat Dumnezeu. V\u0103 rug\u0103m deci s\u0103-l onora\u0163i ca pe un om s\u00e2rguincios, savant \u015fi \u00een\u0163elept. \u00cel pute\u0163i considera ca pe robul vostru \u015fi-i pute\u0163i porunci s\u0103 traduc\u0103 \u015fi s\u0103 scrie lucr\u0103ri istorice, din orice limb\u0103 ve\u0163i dori\u201d (Scrisoarea de recomandare a Patriarhului Dosithei al Ierusalimuli c\u0103tre\u00a0 \u0162arul Rusiei.Apud P.S\u00eerku,\u201dNikolai Spatari\u201d,<\/em>p.193-194, \u00een <\/em>P.P.Panaitescu, op.cit. p.23-24)<\/p>\n

\u201cNicolae din Moldova, prim-sp\u0103tar sau prim-purt\u0103tor de arme al domnului Moldovei, b\u0103rbat \u00eenv\u0103\u0163at \u015fi de o erudi\u0163ie variat\u0103 (vir doctus variaeque eruditionis) \u015fi \u00een chip deosebit versat \u00een filosofie, \u00een \u015ftiin\u0163a matematic\u0103 \u015fi astronomie, ad\u00e2nc cunosc\u0103tor al limbilor greac\u0103, latin\u0103 \u015fi iliric\u0103 (= slav\u0103), a tradus Sf\u00e2nta Scriptur\u0103<\/em> din limba greac\u0103 \u00een limba localnic\u0103 a dacilor \u015fi ungro-vlahilor, care limb\u0103 uzul a reu\u015fit s\u0103 fac\u0103 s\u0103 fie citit\u0103 \u00een bisericile lor pretutindeni. Tot el a fost \u00een deosebit\u0103 favoare \u015fi cinste la ru\u015fi, \u00eempodobit cu demnitatea de interpret \u015fi trimis chiar de ei ca sol \u00een \u00eemp\u0103r\u0103\u0163ia chinezeasc\u0103\u201d (Demetrios Procopios, apud P.V.Hane\u015f, Studii\u2026<\/em>\u00een \u015etefan S. Gorovei,op.cit.p.93)<\/p>\n

\u201cSp\u0103tarul Milescu a luptat toat\u0103 via\u0163a pentru ca popoarele \u015fi omul ca individ s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 \u00een libertate \u015fi pace. Prin scrierile sale enciclopedice de pionier, prin numeroasele traduceri din latin\u0103, a contribuit la occidentalizarea culturii ruse, la promovarea istoriei, a geografiei, a limbilor clasice greaca \u015fi latina, a \u015ftiin\u0163elor naturale, a moralit\u0103\u0163ii, \u00eencadr\u00e2ndu-se organic \u00een epoc\u0103 \u015fi \u00een realit\u0103\u0163ile ei cultural-politice \u015fi sociale. Prin slavona sa puternic rusificat\u0103 a contribuit la formarea \u015fi modernizarea limbii literare ruse. Este un pionier al epocii lui Petru cel Mare \u015fi un precursor al lui Dimitrie Cantemir \u00een Rusia (1711-1721)\u201d (Pandele Olteanu, op.cit. p.59).<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 C\u00e2ndva, un logof\u0103t de prin meleagul nostru,<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 pribeag, biet moldovan surghiunit,<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 A drume\u0163it r\u0103zb\u0103t\u00e2nd dep\u0103rtarea,<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 p\u00e2n\u0103 la cap\u0103tul dep\u0103rtatului r\u0103s\u0103rit,<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00cemp\u0103ra\u0163ii g\u0103zduindu-mi-l acolo<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00eel d\u0103ruir\u0103 cu multe comori mult prea minunate<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Dintre care mai de pre\u0163 \u00een nesf\u00e2r\u015fire<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 dec\u00e2t laolalt\u0103 m\u00e2ndre comorile toate<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Fost-a cartea lui, \u00een care \u00eensemnat-a cele,<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 c\u00e2te \u00een c\u0103l\u0103toritul Chitai a \u00eenv\u0103\u0163at,<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Dar drumarul lui nu a avut norocul \u00een tr\u0103ire<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 vremile c\u00e2ntecului t\u0103u s\u0103 fi apucat<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 C\u0103 s-ar fi sf\u0103tuit prin t\u0103lmacii ageri.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 din grai \u00een grai \u00een\u0163eles l\u0103murind<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Ciud\u0103\u0163enii de primejdii \u015fi n\u0103ravuri<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 ale acestei lumi de p\u0103cate, laolalt cump\u0103nind.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 (Adrian Maniu,1957,\u00eent\u00e2mpinare lui Li Tai Pe)<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 <\/em><\/strong>\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 <\/em><\/strong><\/div>\n

\u00a0<\/em><\/strong>Orfeu <\/em><\/strong>\u00een literatura rom\u00e2n\u0103 \u015fi universal\u0103<\/em><\/strong><\/p>\n

(Note de curs)<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0<\/strong><\/p>\n

\u00cencadrarea temei<\/strong><\/p>\n

\u201cStudiul temelor este un studiu de circula\u0163ie\u201d (Alexandru Cior\u0103nescu). Vladimir Streinu urmeaz\u0103 circula\u0163ia ideii de literatur\u0103 universal\u0103, lirica, pe Orfeu.<\/p>\n

Studen\u0163ii au optat, \u00een elaborarea unor lucr\u0103ri proprii, pentru \u201cmarea conversa\u0163ie\u201d – Iliada<\/em>, Eneida<\/em>, Divina Comedie<\/em>, Faust<\/em> etc.,autorii acestora \u2013 Homer, Virgiliu, Dante, Goethe etc. adres\u00e2ndu-se empatic \u015fi lui Orfeu. \u201cCobor\u00e2rea \u00een infern\u201d sau interpretarea ad hoc a unor versete precum \u201csunt lacrimae rerum\u201d au pus cursan\u0163ii \u00een situa\u0163ia de a se descoperi pe sine prin interiorizarea sensurilor clasice perene ale capodoperei, nu f\u0103r\u0103 leg\u0103tur\u0103 func\u0163ional\u0103 cu hermeneutica ortodoxiei, principala lor preocupare.<\/p>\n

\u201cTema\u201d Orfeu poate atrage mitologic, liric, \u201corfic\u201d, principiile comparatiste devenind mai elastice pentru noi, mai ales dac\u0103 ni-l asum\u0103m oarecum genetic-literar pe tracul nelipsit mai din nici o literatur\u0103 a lumii, din nici o epoc\u0103, din nici un gen literar, dar atr\u0103g\u00e2nd magnetic literatura rom\u00e2neasc\u0103, de la Eminescu la Blaga, Nichita St\u0103nescu sau Ion Caraion, \u00eentre mister mistic \u015fi folclor simulat \u2013 \u201cSunt fecior de Dumnezeu\/Pe numele meu Orfeu\u201d (C\u0103linescu).<\/p>\n

Descrierea temei (arhaism, ubicuitate, sincronism)<\/p>\n

Antologia tematic-cronologic\u0103 ne plaseaz\u0103 primordial \u00een antichitatea arhaic\u0103, prehomeric\u0103, \u00een mit \u015fi, prin Platon, de exemplu, \u00een relativizarea acestuia, a personajului, \u201cmolatec suflete\u015fte, ca un chitarist ce era\u201d. Orfeu, fiul lui Oeagru din neamul tracilor, \u00ee\u015fi ridic\u0103 lira \u015fi intoneaz\u0103 c\u00e2ntare nou\u0103, cosmogonic\u0103, farmec\u0103 fiarele, face \u015fi st\u00e2ncile s\u0103-l urmeze. El \u00eensu\u015fi \u00eencremene\u015fte la moartea a doua a so\u0163iei, Euridice. (Ovidiu).<\/p>\n

\u201c Iar viersul care subjuga pe to\u0163i \/ Nu izbutea s\u0103-\u015fi m\u00e2ng\u00e2ie st\u0103p\u00e2nul – \/ Pl\u00e2ng\u00e2ndu-se c\u0103 zeii-s nemilo\u015fi, \/ \u00censpre l\u0103ca\u015ful de infern se duse. \/ Acolo prin suave-acorduri el \/ Strunind vibrarea corzilor, v\u0103dise \/ Tot ce-a sorbit din magicul izvor \/ Al mamei sale din zeiasc\u0103 spi\u0163\u0103, \/ Precum \u015fi jalea lui f\u0103r\u0103 de leac \/\u00a0 \u015ei dragostea sporindu-i chinul zilnic. \/\u2026\/Jude\u0163ul umbrelor se-nduio\u015feaz\u0103 \/ \u015ei zice \u00een sf\u00e2r\u015fit: \u2018Am fost \u00eenvins! \/ B\u0103rbatului \u00eei dau, s\u0103 \u00eenso\u0163easc\u0103, \/ So\u0163ia dob\u00e2ndit\u0103 prin c\u00e2nt\u0103ri. \/ Depinde darul de aceast\u0103 lege: \/ At\u00e2t c\u00e2t se mai afl\u0103 \u00een Tartar, \/ Nu are dreptul a privi \u00een urm\u0103!\u2019 \/ Cum s\u0103 dai legi \u00eendr\u0103gosti\u0163ilor? \/ Iubirea-\u015fi este ei suprem\u0103 lege. \/ Orfeu, aproape de al nop\u0163ii prag, \/ Privind spre scumpa lui Euridice, \/ O pierde \u015fi-o ucide tocmai el\u201d (Boethius).<\/p>\n

Literatura milenar\u0103 asupra lui Orfeu nu face dec\u00e2t s\u0103-l actualizeze, s\u0103-l reoculteze, s\u0103-l \u201cconsoleze” dantesc, \u00een atavic\u0103 simetrie\u00a0 cu vremurile aurorale, argonautice, muzicale pe care le-a eternizat. Decuparea scenariului originar, \u00een consonan\u0163\u0103 cu \u201cvariantele\u201d continue, \u00een timpuri \u015fi limbi diferite, este \u00eenc\u0103 \u015fi pe gustul postmodernilor, adoratorii prezuma\u0163i ai unui Orfeu digital, pe home page.<\/p>\n

Orfeu, c\u00e2nt\u0103re\u0163ul arhetipal, se na\u015fte din Apollo, zeul muzicii, creatorul lirei, \u015fi Calliope, muza poeziei epice, de unde ne\u00eentrecutul dar muzical poetic (variant\u0103: p\u0103rin\u0163i, Oeagrus \u015fi Calliope). \u00centr-un film recent al argonau\u0163ilor \u00een c\u0103utarea l\u00e2nii de aur, rolul lui e interpretat de un actor afro-american (\u015fi la moartea lui Franc Sinatra s-a spus, omagial: a c\u00e2ntat ca un negru).<\/p>\n

Ca \u00eenv\u0103\u0163\u0103tor religios \u015fi ini\u0163iat, \u00een Egipt \u015fi Tracia, descoper\u0103 \u015fi r\u0103sp\u00e2nde\u015fte mistere, purificarea de p\u0103cate, leacuri vindec\u0103toare de boli, mijloace de prevenire a m\u00e2niei divine, riturile c\u0103tre Hecate, cultul pentru Demeter Chtonia. Prin credin\u0163a \u00een nemurirea sufletului \u015fi re\u00eencarnare, orfismul \u00eent\u00e2lne\u015fte religia indienilor, a dacilor, a cel\u0163ilor. Maxima \u201cte vei na\u015fte Dumnezeu, pentru c\u0103 e\u015fti fiu al celui Divin\u201d este pus\u0103 \u00een leg\u0103tur\u0103 cu Iisus Christos rostind \u201cEu \u015fi Tat\u0103l suntem unul\u201d.<\/p>\n

Orfeu coboar\u0103 \u00een Hades spre a-\u015fi salva so\u0163ia, Euridice, fapt\u0103 de curaj inspirat\u0103 de iubire spun cei mai mul\u0163i; dup\u0103 al\u0163ii, poate prin deconstruire, o prob\u0103 de la\u015fitate, pentru c\u0103 nu a vrut s\u0103 moar\u0103 pentru ea ci a cobor\u00e2t viu, \u015fi viu a l\u0103sat-o a doua oar\u0103 moart\u0103. \u00cen timp ce Alcesta moare din iubire pentru so\u0163ul ei, \u00eeng\u0103duindu-li-se, \u00een compensa\u0163ie, a se \u00eentoarce din mor\u0163i. \u015ei Savitri \u00eel convinge pe zeul mor\u0163ii \u2013 dar \u015fi al drept\u0103\u0163ii -, Yama, s\u0103-i readuc\u0103 la via\u0163\u0103 so\u0163ul.<\/p>\n

Legendele mor\u0163ii lui Orfeu includ sinuciderea, tr\u0103znirea de c\u0103tre zeu pentru a-i fi divulgat misterele sau, mai ales, sf\u00e2\u015fierea \u00een buc\u0103\u0163i de c\u0103tre menadele trace, fie pentru a nu le fi luat \u00een seam\u0103, fie pentru a le fi antrenat so\u0163ii \u00een peregrin\u0103rile lui. Muzele i-au adunat m\u0103dularele \u015fi le-au \u00eengropat, iar lira au a\u015fezat-o printre constela\u0163ii, \u00eentru amintire.<\/p>\n

Chiar fermec\u00e2nd prin vraja viersului nu numai fiare \u015fi st\u00e2nci (Eschil, Euripide) dar \u015fi st\u0103p\u00e2nirea mor\u0163ii (Ovidiu), Orfeu, bine\u00een\u0163eles (postmodernism), \u201cuit\u0103\u201d, ca Lot \u00een biblie, restric\u0163ia de a \u00eentoarce capul spre a-\u015fi vedea so\u0163ia. Euridice, sora Evei, fusese mu\u015fcat\u0103 de \u015farpe (v. \u015fi statuia Eurydice mourante<\/em> de Charles Nanteuil) \u00een timp ce culegea flori cu naiadele surate \u2013 Radha, \u00eentre b\u0103ci\u0163ele gopi<\/em>, fusese mai fericit\u0103 \u00een iubirea pentru Govinda, v\u0103carul, avatarul, tot at\u00e2t de muzical ca Orfeu, al lui Krishna, \u00een p\u0103durea Vraja (Jayadeva).<\/p>\n

Prin misterele \u00eentemeiate de Orfeu, s-a scris, grecii ar fi pus st\u0103p\u00e2nire pe eroii \u015fi zeii cei mai vesti\u0163i. Tracii spun c\u0103 privighetorile care-\u015fi fac cuibul \u00een preajma morm\u00e2ntului lui Orfeu c\u00e2nt\u0103 mai melodios \u015fi mai pl\u0103cut dec\u00e2t semenele lor (Pausanias).<\/p>\n

Poetul dint\u00e2i \u2013 poeta vates latin sau adhi kavi sanscrit \u2013 se reg\u0103se\u015fte, avatar, \u00een Orfeu, \u00een iubirea pentru Euridice, antifon din tot alt\u0103 vreme sunetului prim, pl\u00e2ns c\u00e2nd epopeic, scandat virgilian sau eminescian, c\u00e2nd elegie renascentist\u0103, ca la Ronsard, ori expresionist\u0103, la Rilke. Seneca – pe care spaniolii \u00eel num\u0103r\u0103 ca primul lor poet, prin origine, dup\u0103 cum Ovidiu este revendicat de ge\u0163i, prin rom\u00e2ni, \u00eentre care a sf\u00e2r\u015fit -, face din Tracia bistonilor scena c\u00e2ntului suprem: \u201cFrumos c\u00e2nt\u0103 cu sacrul glas \/ Unit cu lira-i Pierid\u0103, \/ La poala tracicei Rodope, \/ Orfeu, vl\u0103starul Calliopei – \/ Nimic nu d\u0103inuie de-a pururi! \/ Acordurile lui curmar\u0103 \/ Tumultul de torente repezi, \/ Uitar\u0103 undele s\u0103 curg\u0103, \/ Pierz\u00e2nd av\u00e2ntul lor \u015fi-n timp ce \/ Se-oprir\u0103 fluviile-n albii, \/ Bistonii-ndep\u0103rta\u0163i crezur\u0103 \/ C\u0103 printre ge\u0163i secase Hebrul: \/ Cea care iar se na\u015fte piere! \/ Atunci, c\u00e2nt\u00e2nd o m\u00e2ng\u00e2ia \/ \u00cen versul s\u0103u, cu triste-acorduri \/ Le spuse ge\u0163ilor \u00een c\u00e2ntec: \/ De-o lege-ascult\u0103 zeii-n ceruri \/ \u015ei cel ce-a vrut ca anul zornic \/ S\u0103 aib\u0103 patru anotimpuri \/ Ce r\u00e2nd pe r\u00e2nd revin \u00eentocmai: \/ Din furca lor avide Parce \/ Torc firul vie\u0163ii tuturora; \/ Cel ce se na\u015fte-i robul mor\u0163ii.\u201d(Traducere de Ion Acsan).<\/p>\n

Sincronia orfismului se altoie\u015fte pe ubicuitatea Traciei: \u201cOrfeo rege-a fost c\u00e2ndva \/ Din rude mari \u00een Anglia. \/\u2026\/ C\u0103ci Tracia de-atunci se cheam\u0103 \/ Azi Winchester de bun\u0103 seam\u0103\u201d (balad\u0103 englez\u0103, secolul 14). D.H. Lawrence \u00ee\u015fi portretizeaz\u0103 psihologic un personaj feminin \u00een compara\u0163ie cu Ovidiu \u00een Tracia.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u201cOrbul sculptor \u00een chilie pip\u0103ie marmura clar\u0103.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Dalta-i tremur\u0103\u2026 \u00eenmoaie cu g\u00e2ndirea-i temerar\u0103<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Piatra rece. Neted iese de sub m\u00e2n\u0103-i un \u00eentreg<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Ce la lume \u00ee\u015fi arat\u0103 palida-i, eterna-i fire,<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Stabil\u0103-n a ei mi\u015fcare, mut\u0103-n cruda ei sim\u0163ire \u2013<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 O durere-ncremenit\u0103 printre secolii ce trec.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Iar pe piatra pr\u0103v\u0103lit\u0103, l\u00e2ng\u0103 marea-ntunecat\u0103<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 St\u0103 Orfeu\u201d<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Mihai Eminescu, Memento mori<\/em><\/p>\n

Surse, excerpte<\/p>\n

Vladimir Streinu, Studii de literatur\u0103 universal\u0103<\/em>, Univers, Bucure\u015fti, 1973.<\/p>\n

Alexandru Cior\u0103nescu, Principii de literatur\u0103 comparat\u0103<\/em>, Cartea rom\u00e2neasc\u0103, 1997.<\/p>\n

Orfeu \u015fi Euridice \u00een literatura universal\u0103<\/em>, antologie de Ion Acsan, Albatros, 1981.<\/p>\n

Adrian Bucurescu, Dacia magic\u0103<\/em>, Arhetip RS, Bucure\u015fti, 1999.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u201cPe o gem\u0103 tracic\u0103, Apollon, cu supranumele de OR-PHEOS \u2018Cel Jelit\u2019, apare crucificat, ca \u015fi Christos \u00een iconografia cre\u015ftin\u0103.\u201d(p.206)<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u201cCa \u015fi zeul get, Christos<\/em> a \u00eenviat \u015fi s-a \u00een\u0103l\u0163at la cer. Lui Apollon i s-a mai spus \u015fi CHAR-YSTOS \u2018Fiul Cerului\u2019, iar lui Iisus, Christos<\/em>. Cei doi Zalmoxis le-au l\u0103sat ge\u0163ilor un NOF DIADIS \u2018Noul Testament\u2019, iar cartea sacr\u0103 a cre\u015ftinilor este Noul Testament<\/em>. Un trib trac se numea CRESTONAI, etnonim ce aminte\u015fte de cre\u015ftini<\/em>.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Asem\u0103n\u0103rile sunt mult mai multe dec\u00e2t cele ar\u0103tate p\u00e2n\u0103 acum. Adversarii primilor cre\u015ftini au observat \u015fi ei aceste coinciden\u0163e, c\u0103ci iat\u0103 ce scrie Sf\u00e2ntul Origenes \u00eentr-o polemic\u0103: \u2018Apoi fiindc\u0103 (noi, cre\u015ftinii \u2013 n.n.) cinstim pe cel prins \u015fi mort, cum spune Celsus, el crede c\u0103 noi am f\u0103cut la fel ca ge\u0163ii care cinstesc pe Zalmoxis\u2019. E mai u\u015for de \u00een\u0163eles, dup\u0103 toate acestea, cine \u015fi de ce a distrus cele mai importante c\u0103r\u0163i antice referitoare la geto-daci\u2026(p.207).<\/p>\n

Angelo Mario, La lingua etrusca <\/em>(internet). Extras din capitolul introductiv, Etruria<\/em>:<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u201cIn Tracia (lo sappiamo da pochissimo tempo) sembre sia esistita una grande civilta millenaria anteriore a quela sumerica. Qui del resto non molti anni fa, sonno state rinvenute le Tavolette Tartarie<\/em> e i primi sigilli cilindrici sumerici-babiloniensi-egiziani; e sembra che proprio qui i Sumeri scoprirono l\u2019arte della scrittura. E forse ai Fenici in seguito a contatti con i Traci nacque loro l\u2019idea dell\u2019Alfabeto. Le due lettera n <\/em>e m<\/em> della Tracia del 3500 a.C. sara un caso che in sumero, in egiziano, in fenicio, in etrusco, in greco, in latino, e sempre uguale? Perfino nel significato: la prima (ci sono due onde) con il sistema pittografico e ideografico indicava un piccolo medio grande corso d\u2019acqua, il secondo una granda estensione di acqua, cioe il mare. \/\u2026\/<\/p>\n

Le Tavolette Tartarie hanno rimesso in discussione l\u2019origine della scrittura; un giallo, perche sono state trovate dove \u2013 secondo gli esperti archeologi\u00a0 – non ci dovevano essere. E insieme a queste, molti altri ogetti e tesori che hanno sconvolto il mondo archeologico. Sembra proprio che preistoria Europea sia nata qui, in Tracia.<\/p>\n

Una civilta quella della Tracia, che all epoca delle conquiste romane era del tutto scomparsa. I Greci l\u2019avevano cancellata. I Traci anche se 4000 anni prima avevano creato quasi tutti gli dei greci (Zeus in Trace significa Dio, e Dionisio suo figlio \u2013 di-nysos<\/em> in Trace significa di tenera eta, giovinetto<\/em>; Lo stesso Orfeo e l\u2019orfismo era Trace. Il mitico Monte Olimpo era Trace, perche posto al confine dell\u2019antichissimo territorio Trace.<\/p>\n

I Greci si impossessarono oltre che del territorio anche di tutto la mitologia della Tracia. Molti, ancora oggi, credono che la mitologia greca sia greca, invece e della sconosciuta civilta Tracia. Quando I Greci fondarono sul Mar Nero, Apollonia nel V sec. a.C. eressero una statua alta tredici metri (scultore Calamide) in onore del dio Trace afinche proteggesse la\u2026Grecia; e quel dio era Apollo onorato in Tracia 2000 anni prima di quello greco (ritrovato a Dupljaja sul Banato) ecc. ecc. Poi se ne impossessarono. Cosi la dea Cibele, era la dea della fertilita Trace (famose le statuette dalle grosse mammelle).<\/p>\n

Se rileggiamo Omero (Iliade) scopriamo che accenna a Reso, come al mitico<\/em> Re Trace, elogia l\u2019elevato grado di civilta della sue tribu e resta affascinato dal suo cocchio e l\u2019armatura d\u2019oro puro e del suo cavallo piu bello del mondo. A Varna ultimamente e stato scoperto qualcosa che da ragione ad Omero. In Tracia ancora nel 3200 a.C. sguazzavano proprio nell\u2019oro. Vale dire duemila anni prima di Reso Monili d\u2019oro a 24 carati a chili, gli scettri e i gioielli a lamine d\u2019oro come la maschera di Agamennone li avevano gia fatti mille anni prima che sorgesse Micene e Troia. E sappiamo oggi dov\u2019era il famoso (tenuto sempre segreto) \u2018forziere\u2019 di Traiano nel periodo piu opulento di Roma: le miniere d\u2019oro tra la Tracia e la Dacia.<\/p>\n

E se rileggiamo Erodoto, anche lui narra di un popolo con ottime regole e organizzazione sociale, dove ogni familia disponeva di una propria casa, che dimorava sui laghi, le qui belle abitazioni non in paglia ma in tavole unite, sono costruite in mezzo all\u2019acqua sopra alti pali. Il popolo \u2013 lui che scriveva nel 470 a.C. \u2013 li chiamo \u2018Antichi\u2019 Peoni; la zona e il lago Prasia (oggi lago Takiros); il territorio la Tracia. Di questi villagi ne sono stati oggi rinvenuti circa 350. Databili 4000 a. C. Sappiamo cosi da dove veniva l\u2019architettura palafitticola identica a quella delle valli alpine; in oltre chi erano e da dove provenieva la cultua dei popoli dei Campi d\u2019Urne.\u201d<\/p>\n

Jeffry Hamilton Steele, Thoughts about Orpheus (5\/97)<\/em>, JHS HOME PAGE.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u201cWhen Orphaeus plays his lyre, nature listens. Eurydice, while gathering fowers by the river her wedding to Orphaeus, is bit on the foot by a snake. She quickly dies. That night, Orpheus \u2013 playing his lyre, pouring all his grief into the music \u2013 enters the cave to the wonderworld in hope of finding his bride. Charming the ferryman and 3-headed guard dog, he reaches Hades the cold-hearted King of the Underworld \u2013 who is uncharacteristically affected. Hades pronounces to Orpheus, \u2018Go back to the light of day. Go quickly why my monsters are stilled by your song. Climb up the steep road to daylight, and never once turn back. The spirit of Eurydice shall follow. But if you look around her, she will return to me.\u2019<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 And so Orpheus begins the return journey, but fails to hear any sign of her spirit following him upwards. Wondering if he has been tricked and doubting that he could succeed in returning down a second time, with the mouth of the cave in sight, he turns to look behind. For a brief moment he can make out her form and he attempts to embrace it. She says only \u2018goodbye\u2019 and vanishes. Other versions of the story have her nagging him as they walk, saying he must nov love <\/em>her if he won\u2019t turn and look.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 To not look<\/em><\/strong> feels like death; to look is <\/em><\/strong>death. I ask each one of you: In what ways do you give in to looking back and what act of faith will it take for you to proceed forward?<\/em>\u201d<\/p>\n

\u00cen chip de feed-back<\/strong><\/p>\n

Alina B\u0103jan (student\u0103), Conversa\u0163ia homeric\u0103<\/em> (Note de curs).<\/p>\n

\u201cLITERATURA UNIVERSALA SI COMPARATA\u2019\u2019 este un curs care se doreste\u00a0 a fi o incursiune\u00a0 in magica lume a literaturii, incepand chiar cu prima epopee\u00a0\u00a0 descoperita-\u00ab\u00a0Epopeea lui Ghilgames\u00a0\u00bb si continuand cu celelalte opere\u00a0 care au marcat inceputurile civilizatiei.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Literatura indiana fascineaza prin productiile literare de uz religios\u00a0 \u00abVedele\u00a0\u00bb,\u00a0 \u00ab\u00a0Upanisadele\u00a0\u00bb, \u00a0\u00ab\u00a0Brahmanele\u00a0\u00bb,\u00a0 \u00ab\u00a0Sutrele\u00a0\u00bb, prin literatura epica si prin productiile didactice \u00ab\u00a0Panciatantra\u00a0\u00bb, poezii lirice si opere dramatice.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Pe fondul literaturii Orientului Antic apare literatura greaca, o literatura care a beneficiat de un contact util cu o experienta literara indelungata si straveche.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Homer este cel care atinge intotdeauna perfectiunea prin viata prezentata in epopeile sale,prin inversunata vointa omeneasca ce triumfa eroic chiar impotriva divinitatii.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Tragedia este reprezentata de Eschil, Sofocle, Euripide, iar comedia de Aristofan.<\/p>\n

Literatura antica latina a preluat subiectele din literatura greaca, traducand-o, Homer raman\u00e2nd model pentru medievalitate.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Toata literatura antica va fi baza literaturii posterioare care isi va trage seva din ea,nereusind insa sa o depaseasca.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Literatura Evului Mediu deriva din cea latina si greaca, fiind o opera pentru aristocratie in care este simtita\u00a0 prezenta femeii si implicit sentimentul curtoaziei.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Tema tratata cel mai frecvent este salvarea sufletului.Datorita caracterului oral, a circulat si anonimic.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Religiozitatea este nelipsita cu atat cu cat operele cavaleresti, de iubire sunt mai prezente, iar marile creatii ale epocii sunt opere religioase si culmineaza cu descrierea Infernului[in \u00ab\u00a0Divina Commedia\u00a0\u00bb a lui Dante, alaturi de Virgiliu] si a Paradisului[alaturi de Beatrice].<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Evul Mediu se recupereaza dincolo de fapte sangeroase, de aventuri, invingatorii fiind Machiavelli, Luther, Savonarola.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Chauser, parintele poziei engleze, a reluat spiritul novator, prerenascentist si renascentist, folosind o limba incepatoare[ca a lui Dosoftei] si fiind preluat de un scriitor italian.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00ab\u00a0Cavalerie\u00a0\u00bb, \u00ab\u00a0amor curtenesc\u00a0\u00bb, \u00ab\u00a0clerici si laici\u00a0\u00bb, \u00ab\u00a0masculin\/feminin\u00a0\u00bb, \u00ab\u00a0miraculos\u00a0\u00bb, \u00ab\u00a0scris\/oral\u00a0\u00bb, \u00ab\u00a0simbol\u00a0\u00bb sunt termenii-cheie ai literaturii medievale in care oralitatea ocupa primul loc.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Arta devine un subiect aproape divin in secolele XIV, XV, XVI prin Renastere, aceasta redescoperire a omului in care\u00a0 se accentueaza libera dezvoltare a personalitatii, eliberatade rigorile dogmelor .<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Renasterea\u00a0 este tranzitia de la Evul Mediu la cultura moderna.Se spune ca marile civilizatii nu mor,ci renasc.Asa, Atena renaste prin Florenta a carei renastere consta in increstinare.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Prima perioada este marcata de renasterea idealurilor clasice, iar a doua Renastere a fost o emanare, o extindere a studiului clasic ce se numeste umanism.Este vorba , de fapt, de o renastere perpetua in care nici lumea pagana nu moare, prin Dante renascand Virgiliu.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Literatura renascentista este plina de epopei, palide insa fata de cele antice.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Impotriva miraculosului, Renasterea pune Soarele in centrul universului prin Copernic si face ca oamenii sa fie mai fericiti prin arta decat antichitatea.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Clasicismul este\u00a0 abordat prin \u00ab\u00a0Commedia dell\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 arte\u00a0\u00bb, iar subiectul aplicativ va fi clovnul multicultural.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Literatura comparata are la baza trei tipuri de relatii\u00a0:de contact, de interferenta si de circulatie. Anticii sunt cei care dau tonul si fac muzica in clasicism ceea ce inseamna renasterea, cresterea si perpetuarea acestor valori.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Clasicismul francez al secolului XVII este clasicismul pur care impune respectarea regulilor care sunt de fier. Aceasta<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Armonie este contrata de sugestie la romantici care devin clasici prin valoare.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00ab\u00a0Comedia\u00a0dell\u2019arte\u00bb este o forma de teatru populara in secolele XV-XVII, caracterizata prin caractere fixe care poarta masca, improvizeaza texte.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Sursa principala a \u00ab\u00a0Commediei dell\u2019arte\u00a0\u00bb este o veche comedie italiana improvizationala mascata. S-au pastrat 1000 de manuscrise ale acestei\u00a0 comedii, dintre care 50 ale lui F.Scalla.Personajele sunt grupate in trei categorii\u00a0:batrani, amanti si zanni.<\/p>\n

Erasmus din Rotterdam compune \u00ab\u00a0Elogiul nebuniei\u00a0\u00bb in 8 zile si o dedica lui Thomas Morus.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Romantismul este un ansamblu de miscari culturale si artistice caracterizat prin sensibilitate individuala si imaginatie in care exalteaza gustul misterului si al fantasticului.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 O noua maniera de a simti, romantismul afirma opozitia fata de ritualul clasic.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 In literatura se vorbeste de marea conversatie al carei punct de inceput este Homer; toti scriitorii sunt in conversatie cu el, \u00ab\u00a0marele singuratic\u00a0\u00bbpentru ca nu are cu cine discuta.<\/p>\n

George Anca, Orfeu \u00een literatura universal\u0103 \u015fi rom\u00e2n\u0103<\/em>, prelegere public\u0103, Universitatea \u201cValahia\u201d, mai 2004 \/ \u201cBibliopolis\u201d, Radio Rom\u00e2nia Cultural, 24 iunie 2004.<\/p>\n

\u201cOrpheus with his lute made trees, \/ And the mountain-tops that freeze, \/ Bow themselves when he did sing\u201d \u2013 William Shakepeare.<\/em> Comentarii ale studen\u0163ilor:<\/p>\n

Aceste v\u00e2rfuri \u00eenghe\u0163ate se pleac\u0103 \u00eensele, ca \u00een fa\u0163a unui rege la auzul sunetelor l\u0103utei; se pleac\u0103 pentru a acorda o ad\u00e2nc\u0103 slav\u0103 c\u00e2nt\u0103re\u0163ului vestit care, prin acordurile sale, reu\u015fe\u015fte s\u0103 desc\u0103tu\u015feze sufletele, s\u0103 \u00eembl\u00e2nzeasc\u0103 inimile. Orfeu poate fi comparat cu legendarul rege David din c\u0103r\u0163ile Vechiului Testament. \u015ei acesta, c\u00e2nt\u00e2ndu-\u015fi Psalmii pe lir\u0103 a \u00eembl\u00e2nzit leii ce urmau s\u0103-l sf\u00e2\u015fie. Melania Cur\u0103valea-Laz\u0103r.<\/p>\n

Orfeu era un c\u00e2nt\u0103re\u0163 la cur\u0163ile dorului. Diana Voivodeanu Chi\u0163escu.<\/p>\n

Dac\u0103 la Virgiliu \u015fi lucrurile pl\u00e2ng, la Shakespeare, Orfeu este cel care face cu l\u0103uta sa s\u0103 \u00eenghe\u0163e v\u00e2rfurile mun\u0163ilor \u015fi s\u0103 se plece atunci c\u00e2nd el c\u00e2nt\u0103. \/\u2026\/Dac\u0103 David \u00eembl\u00e2nzea leii cu lira sa, Orfeu va \u00eembl\u00e2nzi \u015fi va supune chiar lumea de dincolo. El se aseam\u0103n\u0103 \u015fi cu un alt personaj biblic, cu so\u0163ia lui Lot care, ca \u015fi Orfeu, nu va respecta restric\u0163ia de a nu se uita \u00een urm\u0103. Emilia Tomescu.<\/p>\n

Dac\u0103 v\u00e2rful mun\u0163ilor aude mesajul omului, oare nu cumva acest mesaj ajunge mai sus, la Dumnezeu? Ioana Ilie Savu.<\/p>\n

\u00centreaga natur\u0103 devine static\u0103 la auzul c\u00e2nt\u0103rii sale. \/\u2026\/ Virgiliu pun\u00e2ndu-\u015fi versurile pe muzica lui Orfeu. Ramona Puiescu.<\/p>\n

Oare Orpheu a dorit s\u0103 supun\u0103 natura, s\u0103 o acapareze sau a fost o simpl\u0103 joac\u0103? Maria Dumitrescu.<\/p>\n

V\u00e2rfurile mun\u0163ilor sugereaz\u0103 \u00een\u0103l\u0163imea la care poate ajunge muzica, dar nu c\u00e2ntat\u0103 de oricine, ci de Orfeu care, inspirat de iubire, a avut curajul de a cobor\u00ee \u00een Infern pentru a o salva pe so\u0163ia sa, Euridice, de la moarte. Aurelia B\u0103jan.<\/p>\n

Via\u0163a omului se desf\u0103\u015foar\u0103 pe un portativ. Georgiana C\u0103linoiu.<\/p>\n

S\u0103 ne g\u00e2ndim la cavaleri \u00eembr\u0103ca\u0163i \u00een armur\u0103. Gra\u0163iana Polschi Popescu.<\/p>\n

Ne putem g\u00e2ndi \u015fi la naturale\u0163ea c\u00e2ntecului lui. Ioana Ple\u015f.<\/p>\n

Reu\u015fe\u015fte s\u0103 prefac\u0103 totul \u00een jur \u00een muzic\u0103. Elena Mihalache.<\/p>\n

Prezentarea naturii este f\u0103cut\u0103 glacial, deoarece sufletul lui Orfeu pl\u00e2nge ve\u015fnic pierderea iubitei sale so\u0163ii, Euridice, care moare mu\u015fcat\u0103 de \u015farpe spre salvarea lui. \/\u2026\/ La noi, influen\u0163a lui Orfeu o \u00eent\u00e2lnim \u00een poemele lui Eminescu \u2018Memento mori\u2019 \u015fi \u2018Mortua est\u2019, iar la Blaga \u00een \u2018Zamolxe\u2019. Iulia-Victoria \u0162ecu.<\/p>\n

L\u0103uta este semnul divinului, al sunetului fermecat care m\u00e2ng\u00e2ie auzul \u00eengerilor \u015fi c\u00e2\u015ftig\u0103 bun\u0103voin\u0163a divinit\u0103\u0163ii. Psalmii lui David sunt c\u00e2nta\u0163i cu un fel de harf\u0103 tocmai pentru a fi primit\u0103 mai bine rug\u0103ciunea; rug\u0103ciunea pentru lauda adus\u0103 divinit\u0103\u0163ii pentru crearea lumii, rug\u0103ciune care vine s\u0103 mul\u0163umeasc\u0103 st\u0103p\u00e2nului suprem \u00een cre\u015ftinism dar care pentru Orfeu are nuan\u0163\u0103 de repro\u015f, c\u0103ci Orfeu a cunoscut infernul, a st\u0103p\u00e2nit nelini\u015ftea \u015fi a v\u0103zut \u00een natur\u0103 reflectat\u0103 nelini\u015ftea lui; omul este parte din crea\u0163ie, este creatur\u0103 \u015fi de aceea este \u00eenfr\u0103\u0163it cu natura \u015fi are aceea\u015fi condi\u0163ie mizer\u0103, prin efemer. V\u00e2rfurile copacilor \u015fi ale mun\u0163ilor au \u00eenghe\u0163at \u015fi s-au plecat \u00een semn de solidaritate cu natura uman\u0103. Nu este chiar o r\u0103zvr\u0103tire ci mai degrab\u0103 o expresie a dezn\u0103dejdii de a-\u015fi \u00eempropria ve\u015fnicia. Loredana Gustea.<\/p>\n

V\u00eerfurile mun\u0163ilor se armonizeaz\u0103 cu c\u00e2ntarea, totul devine un ritual. Valentina Vasile.<\/p>\n

S\u0103lb\u0103ticiunile prind r\u0103d\u0103cini, iar stejarii seculari se dezr\u0103d\u0103cineaz\u0103, p\u0103\u015find \u00een urma sa. \/\u2026\/ \u00cen literatura rom\u00e2n\u0103, fluierul sau cimpoiul fermecat fac \u015fi pietrele s\u0103 joace. \/ Tracii spun c\u0103 privighetorile care se apropie de morm\u00e2ntul lui Orfeu, c\u00e2nt\u0103 mai frumos. \u015ei poate c\u0103 tot a\u015fa se explic\u0103 \u015fi vorbele \u00een\u0163elepte ale unei poete indiene, care a spus c\u0103 e bine s\u0103 \u00eenve\u0163i s\u0103 \u00eeno\u0163i \u00eentr-un r\u00e2u care se vars\u0103 \u00een mare. Claudia Cojocaru.<\/p>\n

C\u00e2ntecul se numea \u2018Frumoasa\u2019, iar \u00eentreaga lume era \u2018Bestia\u2019 \/\u2026\/ Personajul lui Shakespeare\u00a0 \u2018nu apar\u0163ine, desigur, tradi\u0163iei homerice, ci mo\u015ftenirii mediteraneene\u2019, spune Mircea Eliade, apropiindu-l de Zalmoxis. Sorina Ioni\u0163\u0103 Husar.<\/p>\n

O formul\u0103 asem\u0103n\u0103toare sintagmei populare rom\u00e2ne\u015fti \u2018pl\u00e2ng pietrele\u2019. Ioana Ciocoiu.<\/p>\n

Sunetele lirei fac leg\u0103tura omului cu Dumnezeu. L\u0103uta \u00eencremene\u015fte totul pentru a se auzi doar ea. Pompilia Sima.<\/p>\n

Se remarc\u0103 o antitez\u0103 \u00eentre puterile demiurgice (\u2018face copacii\u2019) \u015fi cele demonice (\u015fi v\u00e2rfurile mun\u0163ilor s\u0103 \u00eenghe\u0163e\u2019). Evelina \u00cemp\u0103r\u0103\u0163elu.<\/p>\n

Sunetele cu c\u00e2t se \u00eenal\u0163\u0103, cu at\u00e2t au o linie magic\u0103 mai puternic\u0103: au ajuns l v\u00e2rfurile copacilor, dar nu s-au oprit aici, valul a cuprins mun\u0163ii \u00een totalitate. \u015ei poate au atins sferele cere\u015fti \u015fi atunci intensitatea muzicii a dob\u00e2ndit o alt\u0103 valoare, ca \u00eentr-un \u2018circuit al muzicii \u00een natur\u0103\u2019, s-a \u00eentors la cel de la care a pornit. Nicoleta Gheorghe.<\/p>\n

O alt\u0103 interpretare a sintagmei \u2018sunt lacrimae rerum\u2019. \/\u2026\/ Vraja viersului la Shakespeare cuprinde \u00een\u015fi\u015fi copacii \u015fi ajunge de acolo la v\u00e2rfurile mun\u0163ilor, av\u00e2nd capacitate prin c\u0103ldura mesajului s\u0103 \u00eenghe\u0163e totul, s\u0103 str\u0103bat\u0103 orice lucru f\u0103r\u0103 suflet, \u015fi orice suflet f\u0103r\u0103 \u2018lucru\u2019, ca apoi prin semnifica\u0163ie s\u0103 dezghe\u0163e, s\u0103 dezmor\u0163easc\u0103 sim\u0163\u0103m\u00e2ntul oricui \u015fi s\u0103 se plece \u00een fa\u0163a artei, a muzicii, a armoniei. Elena-Otilia Voicila\u015f.<\/p>\n

\u00cen marmur\u0103 nu mai poate dormi nici o statuie de c\u00e2nd Euridike a fluturat \u00een semn de r\u0103mas bun o m\u00e2n\u0103 topit\u0103 \u00een amintiri. Ochii ei aveau culoarea hazardului, iar vocea \u2013 melodia lui Niciodat\u0103. Sur\u00e2sul s\u0103u va fi \u00eent\u00e2rziat plecarea din suflet a unei anume sonate cum alta nu va mai fi. R\u0103nile s\u00e2nger\u00e2nde din sufletul lui Orpheus, \u00een loc s\u0103 se \u00eenchid\u0103, se l\u0103sau citite de fluturi neverosimili, asemeni poemelor lui Rilke r\u0103mase deschise pe c\u00e2mpul de lupt\u0103 \u015fi r\u0103sfoite v\u00e2nt. Singur\u0103tatea \u00eei dicta sonete lui Orpheus. Iubirea \u015fi dorul l-au f\u0103cut s\u0103 le ard\u0103 \u00een amintirea Ei. Din a lui harp\u0103 aurit\u0103 zbura numele Ei precum pas\u0103rea Paradisului. Ca s-o revad\u0103, \u015fi-a apropiat \u015foapta de oglinda apelor, aburind-o, a m\u00e2ng\u00e2iat copacii \u015fi piscurile mun\u0163ilor, \u00eenghe\u0163\u00e2ndu-i, a topit inima Persefonei, \u00eenl\u0103crim\u00e2nd-o. \u00cen miracolul nop\u0163ii se aude pl\u00e2ng\u00e2nd pagina admirabil\u0103 de singur\u0103tate povestit\u0103 de curcubeul lui Shakespeare. Violeta Simona Bucur.<\/p>\n

Pasti\u0219\u0103\u00a0 \u00een\u00a0 grup\u00a0 <\/em><\/strong><\/p>\n

Grupul. Pasti\u015fe. Depasti\u015fare. Libert\u0103\u0163ile scriitorilor.<\/em><\/p>\n

Semn \u015fi sens. Poezie \u015fi muzic\u0103. Existen\u0163ialism \u015fi structuralism.<\/em><\/p>\n

Credin\u0163\u0103 \u015fi speran\u0163\u0103. Literatur\u0103 \u015fi lingvistic\u0103. Context <\/em><\/p>\n

universal rom\u00e2nesc. Atic \u015fi asiatic<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Pasticcio, pastiche, pasti\u015f\u0103. Opera Parvati <\/em>e o pasti\u015f\u0103 dup\u0103 Kumarasambhava <\/em>de Kalidasa. Pasti\u015f\u0103? se intereseaz\u0103 Olimpiu Nu\u015ffelean. M-a prins, dar am m\u0103rturisit-o, \u015fi n-o fi nici a\u015fa groas\u0103, gen scena european\u0103 ca pasti\u015f\u0103 a celei americane, \u201eContractul cu Rom\u00e2nia\u201d, auzi, pasti\u015f\u0103 dup\u0103 programul republicanilor americani \u201eContract with America\u201d, nici\u00a0 The British Museum Is Falling Down<\/em> (1965) de David Lodge \u2013 pasti\u015f\u0103 a \u201elucr\u0103rilor\/works\u201d lui Joyce, Kafka \u015fi Virginia Wolf -, sau m\u0103car Televache Ma liberte de pisser<\/em> pastiche de Florent Pagny. (Bibliografie: pasti\u015fa Internet).<\/p>\n

Iat\u0103 pasti\u015fa gustului \u00een materie de roman str\u0103in \u00een secolul XX: \u201eCe gust\u0103 scriitorii clujeni?\u201d (Steaua<\/em>, 6\/2005, p.4-13). Potrivit r\u0103spunsurilor la \u201eanchet\u0103\u201d a 44 de scriitori clujeni, autorii cel mai des nominaliza\u0163i au fost, \u00een ordine: Thomas Mann, Gabriel Garcia Marquez, Marcel Proust, Franz Kafka, William Faulkner. Cele mai \u201evotate\u201d romane: Maestrul \u015fi Margareta<\/em> de Mihail Bulgakov, Muntele vr\u0103jit<\/em> de Thomas Mann, Ulise<\/em> de James Joyce. Dilema Veche<\/em> (nr.75\/2005) insereaz\u0103 29 (+ 1 \u00een num\u0103rul urm\u0103tor, +…) de r\u0103spunsuri la \u201eChestionarul lui Proust\u201d, iar \u00een nr. 77, \u201ebursa c\u0103r\u0163ilor de vacan\u0163\u0103\u201d, autori (DV\/T\u00e2rgul de carte) despre c\u0103r\u0163ile lor: Centrifuga <\/em>\u2013 T. O. Bobe, Jules Verne \u2013 Paradoxurile unui mit \u2013 <\/em>Lucian Boia, B\u0103tr\u00e2ne\u0163e \u015fi moarte \u00een mileniul trei <\/em>\u2013 Livius Cioc\u00e2rlie, Al doilea top \u2013 <\/em>Alexandru Cistelecan, Lindenfeld <\/em>\u2013 Ioan T. Morar, Cerul din burt\u0103 \u2013 <\/em>Ioana Nicolae, Jean Cheller \u2013 <\/em>Tudor Octavian, Eul detestabil \u2013 <\/em>Octavian Paler, Paltonul de var\u0103 \u2013 <\/em>Mircea Horia Simionescu; Forin Iaru a citit Middlesex <\/em>de Jeffrey Eugenides, Silviu Lupescu recomand\u0103 Stalinism pentru eternitate<\/em> de Vladimir Tism\u0103neanu, Ordinea <\/em>lui Alexandru Ecovoiu, Jocul de smarald <\/em>de Ioan Petru Culianu, Ioana P\u00e2rvulescu este bucuroas\u0103, ca editor, pentru De ce iubim femeile<\/em>, Bogdan Ghiu a tradus, dup\u0103 30 de ani, A supraveghea \u015fi a pedepsi <\/em>de Michel Foucault.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0 Am copiat (pasti\u015fat?), odat\u0103, multe din \u00eensemn\u0103rile copi\u015ftilor tip\u0103rite de Gabriel Strempel. Le reciteam \u00een ocazii felurite, dup\u0103 m\u0103n\u0103stirile copierii, expresivit\u0103\u0163ile blestemului, remanuscriptizate, dac\u0103 nu chiar dup\u0103 tenta\u0163iile stilului domintant al pasti\u015fei:<\/p>\n

Eu, fiind om f\u0103r\u0103 de sminteal\u0103,<\/p>\n

\u00centinsei condeiul \u00een cerneal\u0103<\/p>\n

\u015ei m\u0103 apucai a scrie<\/p>\n

Aceast\u0103 Alexandrie…<\/p>\n

( Gabriel Strempel, Copi\u015fti de manuscrise rom\u00e2ne\u015fti p\u00e2n\u0103 la 1800<\/em>, vol I, Editura Academiei, 1959, p. XXIV)<\/p>\n

Grupul<\/em>: Teologie-Litere III (Claudia, Minodora, Sorina, Augustin \u015fcl)<\/p>\n

Pasti\u015fe <\/em>(ex tempora): In days\u00a0 when I was young and didn\u2019t know the taste of sorrow; cum se poate spera s\u0103 se retr\u0103iasc\u0103 marile experien\u0163e creatoare ale culturilor mari \u015fi mici prin lectur\u0103 \u015fi medita\u0163ie; noche oscura del alma etc.<\/p>\n

Excerpte: …iei era Pound \u015fi-\u0163i afli t\u0103m\u0103duirea…ui\u0163i brusc de toate legile imanente ale evolu\u0163iei, de sisteme, structuri, intertextualitate, principii \u2013 ui\u0163i totul, mori \u015fi-\u0163i s\u0103de\u015fti cadavrul pe un \u0163\u0103rm \u00eendep\u0103rtat, a\u015ftept\u00e2nd s\u0103-\u0163i creasc\u0103 pe morm\u00e2nt un eucalipt blond…<\/p>\n

…pu\u0163ini la num\u0103r mai citesc un Stendhal, Baudelaire, Tolstoi, Dostoievski, Thomas Mann, Zola, Dickens… \u015fi le place, chiar le place experien\u0163a personajelor…\u015fi vorbim despre ei, poate le spunem \u015fi altora, dar acei al\u0163ii nu sunt interesa\u0163i, vorbim \u00een vag, suntem ne\u00een\u0163ele\u015fi, \u015fi totu\u015fi r\u0103m\u00e2n pentru noi, pentru c\u0103 nu se \u015ftie cum vreodat\u0103 te apuc\u0103 nebunia, drag\u0103 student\u0103, \u015fi vrei s\u0103 scrii ceva \u015fi ajungi s\u0103 scrii \u00een stilul vreunui autor, s\u0103 vorbe\u015fti ca un personaj, s\u0103 te compor\u0163i ca altul, s\u0103-\u0163i dore\u015fti via\u0163a Annei Karenina, s\u0103 o tr\u0103ie\u015fti, s\u0103 vrei s\u0103 fii Ispita lui Thomas Mann sau Logodnica lui Cehov… pe fiecare dintre noi e scris un scris pe care de vrei s\u0103-l \u015ftergi \u00ee\u0163i trebuie acel burete care \u00eenseamn\u0103: moarte, nebunie, sinucidere, sau o carte…<\/p>\n

…Suntem superficiali \u00een tr\u0103iri, implicarea noastr\u0103 sau a celor care creeaz\u0103 \u00een real este numai una de suprafa\u0163\u0103, suntem prea gr\u0103bi\u0163i \u00een a spune, \u00een a zice sau a face, f\u0103r\u0103 a mai face efortul de a medita sau m\u0103car a g\u00e2ndi… Probabil c\u0103 lumea s-a obi\u015fnuit cu cenzura, cu ascunderea a ceea ce ne doare sau nu ne convine…Pur \u015fi simplu, suntem ni\u015fte frico\u015fi, ni\u015fte la\u015fi care se ascund \u00een spatele paravanelor mediocre ale societ\u0103\u0163ii… Frica de Dumnezeu nu e frica sclavului fa\u0163\u0103 de st\u0103p\u00e2n, ci frica fa\u0163\u0103 de tot ce-l ofenseaz\u0103 pe Dumnezeu… Prin cuvintele Papei, prin lungul drum al anilor, el a reu\u015fit s\u0103 ne ofere nou\u0103, rom\u00e2nilor, \u015fi mai ales tinerilor, un mod de cunoa\u015ftere a sinelui…<\/p>\n

…Cum spune poetul \u00een ultimul vers \u2013 ce frig, ce timp fain de toamn\u0103 -, a\u015fa \u015fi omul…ce zi rece de toamn\u0103…<\/p>\n

…Cei care tr\u0103iesc cu adev\u0103rat \u00een via\u0163a \u00eentunecat\u0103 a sufletului, dar nu \u015ftiu, nu cred, nu vor s\u0103 \u015ftie, nu vor s\u0103 cread\u0103, privesc via\u0163a omului credincios ca fiind noche oscura del alma…Prin cuvintele Papei, prin lucrurile pe care le \u00eenv\u0103\u0163 la acest curs \u015fi la altele \u015fi prin slujba mea \u015fi elevii mei, \u00een fiecare zi \u015fi noapte parc\u0103 m\u0103 schimb, sunt alta. Sunt oare mai bun\u0103?<\/p>\n

At\u00e2ta suferin\u0163\u0103<\/p>\n

Nu credeam vreodat\u0103<\/p>\n

A putea s\u0103 gust.<\/p>\n

Suntem prin\u015fi de glasurile superbe ale recitatorilor.<\/p>\n

\u015ei el spune, \u015fi eu spun<\/p>\n

Doar cuvinte \u00een l\u0103stun<\/p>\n

… de ce mergi, tat\u0103, cu spatele-nainte…<\/p>\n

iac\u0103 drumul m\u0103 duce-napoi, fiule,<\/p>\n

v\u00e2ntul m\u0103 sufl\u0103-n t\u0103cere<\/p>\n

ca-ntr-o mare de cucut\u0103…<\/p>\n

Depasti\u015fare<\/em><\/strong> <\/strong><\/p>\n

( din noti\u0163ele Claudiei)<\/p>\n

 <\/p>\n

Flaubert este un scriitor bun, dar nu atinge cerin\u0163ele clasei muncitoare.<\/p>\n

O zi din via\u0163a lui Heminguei: s-a sinucis.<\/p>\n

Paul Goma s-a n\u0103scut la 2 octombrie 1935, cel mai liber scriitor \u00een via\u0163\u0103. To\u0163i cei care se arat\u0103 m\u00e2ntuitorii societ\u0103\u0163ii \u00een carte apar ca ni\u015fte bestii, pentru autor, nimeni nu mai este curat. Eugen Ionescu a scris: Paul Goma este un Soljeni\u0163 rom\u00e2n. Firea lui Goma devine un arbitru cu mari crudit\u0103\u0163i. D\u0103 \u00een libertinajul de tranzi\u0163ie care spal\u0103 creierii… Cum ne povestea el \u00een celul\u0103 Giois \u015fi eu dormeam. Goma, \u00een Jurnal, e un Savonarola. \u00cen realitate, a fost cel mai represat \u00een pu\u015fc\u0103rii \u015fi cel mai exilat la Paris. Pe morm\u00e2ntul lui Eugen Ionescu scrie: Cine m\u0103 salveaz\u0103? poate Iisus. La moartea lui Mircea Eliade: C\u0103rturarul las\u0103 \u00een urm\u0103 c\u0103r\u0163ile, a luat cu el limba rom\u00e2n\u0103 vorbit\u0103; era starea de gra\u0163ie a limbii rom\u00e2ne. Paul Goma vorbe\u015fte despre cei care nu mai vorbesc rom\u00e2ne\u015fte \u00eentr-un pamflet…<\/p>\n

Dintre toate temele realismului \u015fi libert\u0103\u0163ile scriitorilor<\/em>, una ar fi: cum se poate spera s\u0103 se retr\u0103iasc\u0103 marile experien\u0163e creatoare ale culturilor mari \u015fi mici prin lectur\u0103 \u015fi medita\u0163ie? Opri\u0163i ca vasul zugr\u0103vit\/Pe-o zugr\u0103vit\u0103 mare (Samuel Cambridge); Sufletul \u00eei este obosit de orice, numai de credin\u0163a \u00een Dumnezeu \u015fi de iubirea arz\u0103toare pentru om nu este obosit (Thomas de Quincey); Hercule preschimbat \u00een r\u00e2ndunic\u0103 (Paul Valery); \u00cen bra\u0163ele zeilor am crescut (Johann Christian Friederich Holderlin); Mi-e uneori ru\u015fine ce slabi suntem \u00een lume (Alfred de Vigny); Negru soare \u2013 melancolia (Gerard de Nerval).<\/p>\n

Lev Tolstoi a vrut s\u0103-\u015fi dea p\u0103m\u00e2ntul oamenilor. A fost \u00een Rom\u00e2nia. R\u0103zboiul \u015fi pacea exist\u0103 \u00eentre francezi \u015fi ru\u015fi, r\u0103zboi condus de Napoleon. Ana Karenina este simbolul feminit\u0103\u0163ii dincolo de libertate.<\/p>\n

C\u00e2nd iei opiu, \u00ee\u0163i lucesc obrajii. Baudelaire, Edgar Poe \u00eel imit\u0103 pe de Quincey. Bog\u0103\u0163ia unei na\u0163iuni e dat\u0103 de suma viciilor ei. Vicio\u015fii sunt concuren\u0163i ai vindec\u0103torilor. Cea mai tuberculoas\u0103 \u0163ar\u0103 era Anglia. Laudamum a fertilizat literatura. Crima se consum\u0103 cel mai mult \u00een filme, unde o crim\u0103 e mai frumoas\u0103 dec\u00e2t alta. Nu Raskolnicov face crima, ci ortodoxia, ru\u015fii, Dostoievsky. Rhyme \u2013 Rima marinarului din vechime. Pu\u015fc\u0103ria literaturii, r\u00e2sul \u00een pu\u015fc\u0103rie, perversiune. P\u0103catul \u00een literatur\u0103 se transform\u0103 \u00een viciu, ne face p\u0103rta\u015fi la o anumit\u0103 m\u00e2ntuire.<\/p>\n

Literatura nu mai e a zilelor noastre, dar noi o aducem la zi. Propagarea s-a realizat \u00een Revista sec. XX. Statuia este un dans \u00eempietrit. Socrate compar\u0103 dansatoarea cu o flac\u0103r\u0103. Dansatoarea lui Hercule este o r\u00e2ndunic\u0103.<\/p>\n

Semn \u015fi sens<\/em>. Sartre: omul este altceva dec\u00e2t ceea ce-l face s\u0103 fie ce este. Carol cel Mare, p\u0103rintele Europei, Republica Christiana. J.J. Rousseau 1761, Emanuel Kant 1795: pacea etern\u0103. Victor Hugo 1851: Statele Unite ale Europei. Ziarul Ziua 7-8 martie, Guran: r\u0103d\u0103cini ortodoxe pentru Europa. Baudelaire, Coresponden\u0163\u0103, sonnet \u2013 Parfum, culoare, sunet se-ng\u00e2n\u0103 \u015fi-\u015fi r\u0103spund (simbolismul). Amintire \u2013 tradus\u0103 de Lucian Blaga \u2013 Te ridici \u015fi \u00een fa\u0163\u0103 vezi spaima \/ Amintirea unor ani ce au trecut. A doua elegie. Huntington (clasicism, cre\u015ftinism, separarea autorit\u0103\u0163ii temporale de autoritatea spiritual\u0103, diversitatea lingvistic\u0103, statul de drept, individualismul). Duroselle (dreptul roman, morala iudeo-cre\u015ftin\u0103, arta clasic\u0103, umanismul \u015fi individualismul Rena\u015fterii, romantismul, ra\u0163ionalismul \u015fi \u015ftiin\u0163a iluminismului). Braudel (revolta prometeic\u0103, mitul eternei re\u00eentoarceri, atrac\u0163ia originalului, atrac\u0163ia fa\u0163\u0103 de ceea ce este interzis, necunoscut, \u00eendep\u0103rtat, \u00eencrederea \u00een ra\u0163iune, spiritul critic \u015fi autocritic). Wright (umanismul: omul=scop \u00een sine, m\u0103sura tuturor lucrurilor; liberalismul: \u00eencrederea \u00een individ, dreptul fiec\u0103ruia de a dezvolta propriul poten\u0163ial; pragmatismul: convingerea c\u0103 nu exist\u0103 adev\u0103ruri absolute; relativismul: circumscrierea oric\u0103rei experien\u0163a \u00eentr-un context \u015ftiin\u0163ific, social, cultural, care limiteaz\u0103 capacitatea noastr\u0103 de generalizare). Morin (caracterul dialogic al identit\u0103\u0163ii europene rezult\u0103 dintr-o serie de antagonisme interne: religie\/ra\u0163iune, credin\u0163\u0103\/\u00eendoial\u0103, G\u00e2ndire mitic\u0103, g\u00e2ndire critic\u0103,empirismul\/ra\u0163ionalismul, existen\u0163a\/ideea, particular\/universal, problematizare\/re\u00eentemeiere, filosofie\/\u015ftiin\u0163\u0103, cultur\u0103 umanist\u0103\/cultur\u0103 \u015ftiin\u0163ific\u0103, vchi\/nou, tradi\u0163ie\/evolu\u0163ie, reac\u0163ie\/revolu\u0163ie, individ\/colectivitate, imanent\/transcendent, hamletismul, prometeismul, quicotismul\/sancho-pansismul. Caracteristici: comunitatea destinului istoric, comunitatea valorilor, comunitatea modului de via\u0163\u0103, comunitatea social\u0103 \u015fi economic\u0103, comunitatea responsabilit\u0103\u0163ii).<\/p>\n

Nimeni s\u0103 nu \u015ftie ce e \u00een sufletul t\u0103u, nici m\u0103car tu s\u0103 nu \u015ftii ce e \u00een sufletul t\u0103u (G.Anca)<\/p>\n

Poezie \u015fi muzic\u0103<\/em>. Se profileaz\u0103 cultul Enescu pri Oedip.<\/em> George Enescu: Visez la o muzic\u0103 asem\u0103n\u0103toare muzicei din \u0163\u0103rmurile grece\u015fti. Modurile antice se reg\u0103sesc \u00een folclorul rom\u00e2nesc. P\u0103m\u00e2ntul grecesc este f\u0103cut din arom\u00e2ni.<\/p>\n

Existen\u0163ialism \u015fi structuralism<\/em>. Ferdinand de Saussure comparat cu Panini. Limba este un sistem de semne care exprim\u0103 idei, este sistemul sistemelor. Semeion. Michel Foucault: Genera\u0163ia lui Sartre este \u00eenlocuit\u0103 de genera\u0163ia structuralist\u0103. Sistem: un ansamblu de idei care se schimb\u0103; sistemul este anonim, chiar dumnezeire. \u00cen lupta dintre sens \u015fi semn, literatura scade, devine nimic. Dualul, sensul \u015fi semnul sunt aduse la nondual, advaita: Dumnezeu\/om, literatur\u0103 revelat\u0103\/literatur\u0103 scris\u0103 de mari scriitori.<\/p>\n

Credin\u0163\u0103 \u015fi speran\u0163\u0103<\/em> (Pistis \u015fi Elpis). Lucr\u0103ri prezentate de studen\u0163i: Ideea vine vorbind \u2013 Dragomir Gur\u0103u Claudia; Lemnul \u00een stilul televiziunii na\u0163ionale \u2013 Milea Minodora; Hemingueiy (\u00een englez\u0103) \u2013 Andronache Andreea (Margot \u00ee\u015fi \u00een\u015fal\u0103 so\u0163ul pentru c\u0103 era la\u015f, ea este totu\u015fi cea care \u00eel ucide c\u00e2nd acesta dore\u015fte s\u0103 devin\u0103 curajos). Propuneri ale domnului profesor pentru azi: antologie din scrierile p\u0103rin\u0163ilor latini; poezie religioas\u0103 italian\u0103; istoria literaturii cre\u015ftine vechi grece\u015fti \u015fi latine; Nicolae Balot\u0103 \u2013 Calea, adev\u0103rul \u015fi via\u0163a<\/em>; antologie de poezie religioas\u0103, editura Coresi; poezii rom\u00e2ne\u015fti religioase: Rug\u0103ciune<\/em> (Petru Cercel), al\u0163i autori: Varlaam, Dosoftei. Poezia religioas\u0103 este \u00een general modern\u0103. Papa Ioan Paul II: Martirii care au fost \u00een sec XX au l\u0103sat mesaje religioase care ne-au \u00eenv\u0103\u0163at s\u0103 tr\u0103im \u015fi s\u0103 murim. El Castillo interior \u2013 Sf. Teresa din Avila. Noche oscura del alma \u2013 Sf. Ioan al Crucii. Itinerarium mentis in Deum \u2013 Sf. Pavel. Decalog\/Ioan Paul II: credin\u0163a, biserica, rug\u0103ciunea, iubirea, istoria, r\u0103ul, munca, lumea, pacea, religiile. Poeme dogmatice \u2013 Sf. Grigorie de Nazianz \u2013 Imn c\u0103tre Dumnezeu. Dumnezeu Fiul este de o Fiin\u0163\u0103 cu Tat\u0103l Care L-a creat\/…\/Lumin\u0103 cu neputin\u0163\u0103 de privit, dar care prive\u015fte peste tot… G\u00e2ndul c\u0103tre Dumnezeu \u2013 inspira\u0163ie divin literar\u0103. Sfin\u0163enia \u015fi perfec\u0163iunea literar\u0103 se \u00eent\u00e2lnesc la Grigorie de Nazianz, Ioan al Crucii. Religiosul e dedus din literatur\u0103. Dante, un p\u0103c\u0103tos, a ajuns la perfec\u0163iune prin geniul literar. Dumnezeu este un subiect infinit. Omiliile despre Fericire au o perfec\u0163iune de poem. Exist\u0103 o ne\u00een\u0163elegere \u00eentre sfin\u0163i \u015fi poe\u0163i, dar marii poe\u0163i sunt sfin\u0163i. A face literatur\u0103 \u00een diavol nu \u00eenseamn\u0103 c\u0103 nu vrei s\u0103 fii purificat, m\u00e2ntuit. Poezia \u015fi sfin\u0163enia vin de la Dumnezeu. Poe\u0163ii blestema\u0163i fac imnuri satanice, dar sunt sfin\u0163i. Mi\u015fcare christalin\u0103 (Christ-cristal) \u2013 Mor c\u0103 nu mai mor odat\u0103 (Ioan al Crucii). Tereza din Avila, sf\u00e2nt\u0103 autodidact\u0103 \u2013 tot ce spune bun este de la Dumnezeu, tot ce este r\u0103u este de la ea. Papa a validat calitatea apostolic\u0103 a Rom\u00e2niei, a dat \u0163\u0103rii noastre ceea ce Europa \u015fi America ne refuz\u0103: identitatea. Eminescu afirm\u0103 c\u0103 marii sfin\u0163i scriu imnuri, marii poe\u0163i se exprim\u0103 \u00een rug\u0103ciuni. Totus tuus. Libertatea este un rod al p\u0103catului, trebuie s\u0103 \u00eenvingi p\u0103catul ca s\u0103 ajungi la libertate. Istoria, dup\u0103 Pap\u0103, este istoria m\u00e2ntuirii, Revela\u0163ia \u00eenva\u0163\u0103 c\u0103 Dumnezeu voie\u015fte istoria uman\u0103. Capitolul \u201eTragediile istoriei\u201d vorbe\u015fte despre: civiliza\u0163ia vie\u0163ii \u015fi a mor\u0163ii; munca \u00eel ajut\u0103 pe om s\u0103 devin\u0103 matur; \u015fomajul este un chin, co\u015fmar, deziluzie; lumea e dornic\u0103 de mai mult adev\u0103r, iubire, bucurie; omenirea a fost creat\u0103 de Dumnezeu; Dumnezeu voie\u015fte m\u00e2ntuirea tuturor oamenilor; cei care nu cred, necredincio\u015fii, sau cei care cred diferit trebuie s\u0103 \u00eencredin\u0163eze m\u00e2ntuirea drept\u0103\u0163ii celui Prea\u00cenalt.<\/p>\n

Literatur\u0103 \u015fi lingvistic\u0103<\/em>. Psalmul 63 al lui David, 54, 104. \u201eLingu\u015firea lor e dulce ca \u015fi mierea de albine \/ \u00cens\u0103 de veninul urii le sunt inimile pline\u201d. Psalmi (Vasile Militaru). Era Pound. Jocuri (Hesse, Queneau). Christocentrism. Analiza este mama tuturor literaturilor. \u201eSunt nebun c\u0103 m-am dezbr\u0103cat de nebunie\u201d (Pound). Nebunia e sf\u00e2nt\u0103. \u201eNici nu-mi \u00eenchipuiam c\u0103 moartea poate dobor\u00e2 at\u00e2t de mul\u0163i\u201d (T.S.Eliot). S\u0103direa cadavrului. Eugenio Montale, poeme scurte-poeme lungi, distinc\u0163ia e structuralismul, \u201ecarnea de soare devorat\u0103\u201d. La aceste \u0163\u0103rmuri erau dorin\u0163ele copilului, \u201e\u0163\u00e2\u015fnet de l\u0103stuni, vagabonzi\u201d, poem dumnezeiesc. Montale nu are triste\u0163ea lui Leopardi, este aproape de Dante. Hesse \u2013 Jocul m\u0103rgelelor de sticl\u0103<\/em>: regulile acestui joc se \u00eenva\u0163\u0103 \u00een c\u00e2\u0163iva ani; limbajul semnelor \u015fi gramatica jocului; este un joc care sintetizeaz\u0103 toate con\u0163inuturile \u015fi valorile noastre; cu orga se pot prezenta \u00een joc con\u0163inuturile lumii; jocul sferelor romantice trece peste diacronie \u015fi simfonie. Literatura este joc. Se aplic\u0103 metoda joc \u00een joc. Queneau: O sut\u0103 de miliarde de poeme<\/em> \u2013 \u00een 10 pagini a dat cartea cea mai lung\u0103 din lume, doar lumea e mai lung\u0103 dec\u00e2t ea (Luca Pi\u0163u). De la teocentrism la antropocentrism, sec XXI \u2013 christocentric. Cre\u015ftinii pot fi socoti\u0163i \u015fi satani\u015fti.<\/p>\n

Context universal rom\u00e2nesc<\/em>. Nefericirea e calea spre opera genial\u0103, via\u0163a noastr\u0103 e o karma, un sens divin sau unul demonic. Uitarea limbii \u00een exil \u2013 \u015ei uit c\u00e2te pu\u0163in latina (Ovidiu). Temele \u00een traducere se degradeaz\u0103. Tragedie brazilian\u0103 \u2013 Manuel Bandeira \u2013 traducere de Maria Car\u00e2p. Irepresibila dorin\u0163\u0103 de a \u00eemp\u0103rt\u0103\u015fi lucruri dure. Ironia modernit\u0103\u0163ii: dominante mai mult dec\u00e2t dominate. Alt\u0103 poezie tradus\u0103 de d-na Car\u00e2p este \u201eJose\u201d. Denis Buican, \u00een eternism \u2013 Biognoseologia.<\/em> Sorin Alexandrescu \u2013 personalit\u0103\u0163i rom\u00e2ne\u015fti: Carol II, Antonescu, Codreanu, Ceau\u015fescu. Ivo Andrici \u2013 Podul de pe Drina<\/em>, biografia unei \u0163\u0103ri ortodoxe \u00eenghi\u0163ite de Islam, comuni\u015fti; cartea este tradus\u0103 de Gellu Naum. Literaturile apropiate nu ne sunt impuse, fac parte din literatura noastr\u0103. Anii \u201950 au fost criminali. Mahabharata \u2013<\/em> moartea Indiei; o \u0163ar\u0103 poate fi ucis\u0103 ucig\u00e2ndu-i-se capetele. Kazantzakis, prieten cu Panait Istrati, Odisea<\/em> \u2013 33 333 versuri, Zorba Grecul <\/em>\u00a0se \u00eencheie cu o scrisoare, Ascetica<\/em> nu s-a tradus la noi, biserica nu accept\u0103 ideea din Iisus r\u0103tignit a doua oar\u0103<\/em>. Noi nu vom pieri, dar ne vom pierde \u00eentr-un fractal european.<\/p>\n

Atic \u015fi asiatic<\/em>. Athicos-Asianos-Rodhium. \u201eO, tu, cel f\u0103r\u2019 de noroc,\/ Deschide\u0163i mintea \u015fi vorbe\u015fte,\/ Strive\u015fte m\u0103r\u0103cini sub talp\u0103\/ \u015ei pe drumul de s\u00e2nge p\u0103\u015fe\u015fte singur\u201d (Rabindranath Tagore\u201d. \u201eTragedia mi se pare asemenea unui om \u00eendr\u0103gostit de propria lui \u00eenfr\u00e2ngere\u201d (D. H. Lawrence). Tr\u0103s\u0103turi: circularitatea ideilor limit\u0103; diviziune \u00eentre atic \u015fi asiatic; culturile arhetipic contrare\/antinomiile culturilor arhetip; rodian; teoria nemonadic\u0103 a culturilor; mitul arheu; distinc\u0163ia \u00eentre filosof \u015fi poet; cuv\u00e2ntul este totul, nu ideea; frumuse\u0163ea poetic\u0103; germanitate, rafinament, suple\u0163e; procesul culturii e ciclic; cultura e un proces stilistic; spiritul timpului goethean\/ i se opune spiritul spa\u0163iului; nimeni nu s-a luminat vreodat\u0103 cu \u00eentunericul od\u0103ii vecine (Vladimir Streinu); unitatea bulbului original; atic=singur\/\u00eenghi\u0163it de asiatic\/ stil dens \u015fi viguros; asiaticul substituie\/ stil umflat \u015fi gol, f\u0103los \u015fi bombastic, lipsit de judecat\u0103; asiatic \u2013 form\u0103 a romantismului; aticul \u2013 form\u0103 a clasicismului; aticul \u015fi asiaticul devin dublete de concepte: liniar\/ pictural; planiform\/ ad\u00e2nc; \u00eenchis\/ deschis; relativ\/ absolut; cuvinte noi \/ idei vechi; daoist\/ confucianist. Toate formulele filosofiei timpului sunt ni\u015fte forme spa\u0163iale: corpul izolat; infinit tridimensional\/ cultur\u0103 occidental\u0103; pe\u015ftera, drumul labirintic. Percep\u0163ia nelimit\u0103rii: limitat\/nelimitat; atic\/asiatic. Combinarea accentelor de valoare. Adulterarea valorilor atice prin cele asiatice \u015fi viceversa. Noi, rom\u00e2nii, suntem atici, sfere\/lotu\u015fi. Via\u0163a e sf\u00e2nt\u0103. Asia cre\u015fte, Europa scade la ora actual\u0103, cultura feminin\u0103 o \u00eenghite pe cea masculin\u0103. Tragedia \u2013 o arm\u0103 mai puternic\u0103 dec\u00e2t se cuvine.<\/p>\n

Cele trei stadii ale crea\u0163iei: precrea\u0163ia, crearea, distrugerea lumii. Deschiderea e vocalic\u0103, stingerea este consonantic\u0103 (Amita Bhose despre Eminescu). Alternan\u0163a sugereaz\u0103. Zei\u0163a cunoa\u015fterii \u00eei vorbe\u015fte ginerelui (\u015eiva) \u00een limba cult\u0103, iar miresei (Parvati) \u00een limba popular\u0103 (Kumarasambhava<\/em>de Kalidasa).<\/p>\n

Marino-Pi\u0163u-Kamban. \u201eI had a little talent for happiness\u201d (Beckett). Literatura \u2013 un cerc care se repet\u0103, o no\u0163iune sinonimic\u0103 prin excelen\u0163\u0103. Stratul heteronomic al ideii de literatur\u0103\/ domeniul valorilor concurente \u015fi exclusiviste exprimate \u00een scris care pun \u00een pericol specificul literaturii: a) republica literelor \u2013 literatura universal\u0103 \u015fi na\u0163ional\u0103 \/ b) literatura \u2013 fenomen social, literatura de expresie\/ fenomen economic\/ fenomen ideologic. Doctrin\u0103: g\u00e2ndirostivie\u0163uirea. Kamban, \u00eemp\u0103rat al poe\u0163ilor, tr\u0103ie\u015fte \u00een Dumnezeu.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Rom\u00e2nia-Provence \u00cenv\u0103\u0163\u00e2nd sanscrita (cu) Eminescu Faust Br\u0103descu nuvelist \u00centre psiholingvistic\u0103\u00a0 \u0219i\u00a0 psiholiteratur\u0103\u00a0 Publicistul Buzinschi\u00a0 \u00a0 Inaugurarea \u00eent\u00e2lnirilor cu scriitori Ne-a [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-39579","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/39579","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=39579"}],"version-history":[{"count":3,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/39579\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":39582,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/39579\/revisions\/39582"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=39579"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=39579"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=39579"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}