{"id":39725,"date":"2018-06-30T16:46:48","date_gmt":"2018-06-30T16:46:48","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=39725"},"modified":"2018-06-30T17:37:21","modified_gmt":"2018-06-30T17:37:21","slug":"vladimir-acatrini-date-inedite-despre-eusebie-mandicevschi","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2018\/06\/30\/vladimir-acatrini-date-inedite-despre-eusebie-mandicevschi\/","title":{"rendered":"Vladimir ACATRINI: Date inedite despre Eusebie Mandicevschi"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a>La fel ca orice ora\u0219 al monarhiei austro-ungare, \u00a0ora\u0219ul Cern\u0103u\u021bi a fost marcat de existen\u021ba concomitent\u0103 a unei variet\u0103\u021bi de limbi, etnii \u0219i confesiuni religioase: aici se conversa \u00een german\u0103, ucrainean\u0103, rom\u00e2n\u0103, idi\u0219 \u0219i polonez\u0103 iar oamenii se rugau pentru m\u00e2ntuirea sufletului propriu \u00een una din numeroasele sinagogi sau \u00eentru-una din bisericile, greco-ortodoxe sau romano-catolice, armene\u0219ti sau luterene \u2013 acestea fiind doar grup\u0103rile mai importante. \u00cens\u0103, spre deosebire de alte ora\u0219e multiculturale ale monarhiei, \u00een Cern\u0103u\u021bi a dominat armonia \u0219i toleran\u021ba: Cern\u0103u\u021biul, aceast\u0103 \u201eVien\u0103 a Estului\u201d sau \u201eIerusalimul de l\u00e2ng\u0103 Prut\u201d putea sa \u021bin\u0103 \u00een fr\u00e2u numeroasele tendin\u021be politice radicale ale epocii \u0219i mai ales na\u021bionalismul \u0219i antisemitismul.<\/p>\n

Deosebit de semnificativ pentru men\u021bionarea armoniei interetnice \u0219i interconfesionale au fost institu\u021biile muzicale ale ora\u0219ului, cea mai important\u0103 fiind Societatea de muzic\u0103 \u00a0(Muzikverein).<\/p>\n

Familii cum au fost cele ale Flondorenilor (care au dat doi compozitori de marc\u0103 \u0219i o solist\u0103 vocal\u0103 apreciat\u0103 \u00een lumea operei occidentale), Saghin (trei c\u00e2nt\u0103re\u021bi de oper\u0103 \u0219i o profesoar\u0103 de conservator), Scarlat (doi compozitori \u0219i mai mul\u021bi interpre\u021bi), M\u043erariu (cu un renumit cvartet de coarde), Goian, Miculi \u0219.a. au marcat puternic via\u021ba muzical\u0103 a Bucovinei. \u00centre acestea, familia Mandicevschi ocup\u0103 un loc deosebit. Din s\u00e2nul ei s-a ridicat acea personalitate complex\u0103 care a fost Eusebie Mandicevschi.<\/p>\n

Referitor la originea familiei Mandicevschi ast\u0103zi se duc foarte multe discu\u0163ii, \u00eendeosebi despre originea na\u021bional\u0103, despre locul de unde au venit \u0219i unde sau n\u0103scut membrii acestei familii. O parte din cercet\u0103torii, care nu au fost odat\u0103 \u00een via\u021b\u0103 la Arhiva de Stat din Cern\u0103u\u021bi sau la Biblioteca Universit\u0103\u021bii din Cern\u0103u\u021bi, afirm\u0103 c\u0103 aceast\u0103 familie ar fi venit din Gali\u021bia \u0219i erau greco-catolici sau chiar de la Kiev ca \u201eo veche familie ortodox\u0103 slav\u0103 de preo\u021bi\u201d. Cei drept aceste afirm\u0103ri nu se bazeaz\u0103 pe documente de arhiv\u0103 sau cel pu\u021bin pe izvoare bibliografice.<\/p>\n

\u00cen lumina documentelor, descoperite \u00een ultima vreme, suntem tenta\u021bi s\u0103 sus\u021binem c\u0103 aceste afirma\u021bii sunt gre\u0219ite sau cel pu\u021bin nu \u00eentotdeauna corespund adev\u0103rului. \u00cen primul r\u00e2nd, tat\u0103l renumi\u021bilor compozitori, Vasile Mandicevschi s-a n\u0103scut \u00een satul B\u0103hrine\u015fti \u0219i a fost preot greco-ordotox \u00een acest sat, o localitate ortodox\u0103 de aproape 600 de ani.<\/p>\n

A slujit \u00een aceast\u0103 calitate \u0219i \u00een alte sate\u00a0 rom\u00e2ne\u0219ti cu popula\u021bie ortodox\u0103 cum ar fi Molodia \u0219i Voloca pe Derelui. Tot \u00een satul B\u0103hrine\u0219ti este \u00eenmorm\u00e2ntat bunicul renumi\u021bilor compozitori, Ion Mandicevschi, care conform Condicii mor\u021bilor pentru satul B\u0103hrine\u0219ti din raionul Hliboca pe anii 1843-1890, a murit la 18 iunie 1853, \u201ela v\u00e2rsta de 72 ani\u201d ca paroh al satului Bahrine\u0219ti (Arhiva de Stat a Regiunii Cern\u0103u\u021bi, F-1245, inv.1, dosar 85). \u00cen cimitirul bisericii din acest sat se p\u0103streaz\u0103 \u0219i azi morm\u00e2ntul parohului Ioan Mandicevschi, fiind consemnat\u0103 moartea lui la v\u00e2rsta de 75 ani. De asemenea, g\u0103sim informa\u021bii despre Ioan Mandicevschi \u0219i \u00een \u201eDocumente bucovinene\u201d de Teodor B\u0103lan, unde \u00een documentul Bahrine\u0219ti din 5 februarie 1814 sunt numi\u021bi proprietarii satului: \u201eAntohi Stroici\u00a0 las\u0103 copiilor s\u0103i Gheorghe, Manolachi, Petrachi, Mihalachi \u0219i Niculai mo\u0219ia sa Bahrine\u0219ti\u201d. \u00cen final documentul men\u021bioneaz\u0103 \u0219i faptul c\u0103 \u201ela aceast\u0103 dat\u0103 m-am \u00eent\u00e2mplat \u0219i eu Iohan Mandetschewski pastor local\u201d. (vol.VI, 1760-1833, nr.139, p.414)<\/p>\n

Informa\u021bii foarte pre\u021bioase despre al\u021bi membri ai renumitei familii, cum ar fi Vasile, Constantin, Erast, Ecaterina, Maria, Aurora \u0219i Virginia, g\u0103sim de asemenea \u00een fondurile Arhivei din Cern\u0103u\u021bi, \u00een deosebi \u00een cele legate de biserica satului.<\/p>\n

\u00cen revista bilingv\u0103 a Mitropoliei Bucovinei \u201eCandela\u201d pe anul 1896, (p. 512-513), la rubrica \u201eCronic\u0103\u201d, afl\u0103m c\u0103 Vasile Mandicevschi a slujit liturghia \u00een satele Bahrine\u015fti \u015fi Molodia timp de 46 de ani. \u00cen anul 1873, arhiepiscopul Teofil Bendella l-a distins cu Br\u00e2ul Ro\u015fu, iar \u00een anul 1880, arhiepiscopul Silivestru Morariu Andrievici i-a acordat titlul de exarh. Peste pu\u0163in timp, Vasile Mandicevschi a fost ales egumen al M\u0103n\u0103stirii Putna, dar moare \u00een 1896 \u015fi nu a reu\u015fit s\u0103 intre \u00een aceast\u0103 slujb\u0103. De asemenea, \u00een baza statisticilor biserice\u015fti \u201eSchematismus der Bucovinaer gr.-or. Archiepiscopal \u2013 Di\u00f6cese\u201d (Anuarul ortodox bisericesc) pe anii 1847-1897, afl\u0103m c\u0103 Vasile Mandicevschi a slujit \u00een satele Bahrine\u015fti (1856-1867) \u015fi Molodia (1868-1891).<\/p>\n

Toate aceste noi date dovedesc, \u00een primul r\u00e2nd, cu certitudine originea etnic\u0103 rom\u00e2neasc\u0103 \u0219i confesiunea religioas\u0103 cre\u0219tin-ortodox\u0103 a aceste familii.<\/p>\n

\u00cen al dolia r\u00e2nd, to\u021bi membrii familiei Mandicevschi \u00eentotdeauna s-au declarat personal ca rom\u00e2ni, si nu de alt\u0103 na\u021bionalitate ori de alt\u0103 religie, de\u0219i recuno\u0219teau c\u0103 pe linia paternal\u0103 aveau ceva leg\u0103turi cu rutenii.<\/p>\n

De asemenea mi\u0219carea lor cultural-educa\u021bional\u0103 a fost legat\u0103 de-a lungul anilor de societ\u0103\u021bile culturale rom\u00e2ne\u0219ti din Bucovina. Majoritatea au fost membrii activi ai mai multor societ\u0103\u021bi cultural-muzicale, cum ar fi \u00a0\u201eArmonia\u201d, \u201eJunimea\u201d, \u201eAcademia Ortodax\u0103\u201d, \u201eSocietatea doamnelor rom\u00e2ne din Bucovina\u201d, \u201eCompozitori Rom\u00e2ni din Europa\u201d \u0219i altele. Ei au fost prezen\u021bi mereu la diferite manifest\u0103ri festive, jubilee, festivaluri \u0219i comemor\u0103ri, care erau legate nemijlocit de via\u021ba cultural\u0103 a rom\u00e2nilor din Bucovina.<\/p>\n

Cel mai reprezentativ membru al acestei familii de bucovineni, unanim recunoscut, este compozitorul Eusebie Mandicevschi, care, conform cercet\u0103torilor ucraineni, s-ar fi n\u0103scut la Molodia, unde i-a \u0219i fost pus\u0103 pe o cl\u0103dire din sat o t\u0103bli\u021b\u0103 comemorativ\u0103 \u00een acest sens. Cercet\u00e2nd cataloagele Gimnaziului german din Cern\u0103u\u021bi (Ober-Gymnasium) din timpul studierii lui Eusebie, adic\u0103 pe anii 1867-1875, vedem c\u0103 el este \u00eenregistrat ca n\u0103scut la 18 august 1857 \u00een Bahrine\u0219ti (Arhiva de Stat a Regiunii Cern\u0103u\u0219i, F-228, inv. 2, dosar 27, fila 42).<\/p>\n

Tot aici g\u0103sim un \u0219ir de informa\u021bii nespus de pre\u021bioase despre profesorii pe care i-a avut Eusebie la gimnaziu, colegii de clas\u0103, gazdele sale din Cern\u0103u\u021bi \u0219i altele. De asemenea aici am g\u0103sit \u00eenc\u0103 odat\u0103 confirmarea c\u0103 limba lui matern\u0103\u00a0 a fost rom\u00e2na, iar confesiunea religioas\u0103 \u2013 cre\u0219tin-ortodox\u0103. Rubricile catalogului pe l\u00e2ng\u0103 aceste date mai con\u021bin \u0219i notele pe care le-a ob\u021binut Eusebie \u00een to\u021bi anii de \u0219coal\u0103.<\/p>\n

Este important s\u0103 men\u021bion\u0103m c\u0103 prima comemorare a marelui compozitor a avut loc la Cern\u0103u\u021bi \u00een anul 1937. Dup\u0103 instalarea puterii sovietice \u00een nordul Bucovinei despre familia Mandiceschi nu s-a scris nimic, iar crea\u021bia lui a fost dat\u0103 uit\u0103rii. Cei drept o parte din membrii familiei, care s-a refugiat \u00een Rom\u00e2nia (Erast, Ecaterina) a \u00eencercat s\u0103 promoveze crea\u021bia compozitorului. Unul din primele concerte a fost dat \u00een anul 1957 la Cluj-Napoca, concert la care a participat \u0219i sora lui Ecaterina. \u00cen Rom\u00e2nia\u00a0 \u0219i \u00een alte \u021b\u0103ri din Europa pe l\u00e2ng\u0103 concertele organizate \u00een memoria compozitorului bucovinean au fost scrise, \u00eencep\u00e2nd cu anii 50 ai sec. XX, mai multe lucr\u0103ri \u0219tiin\u021bifice dedicate compozitorului.<\/p>\n

\u00cen ultimii 8 ani de c\u00e2nd ne ocup\u0103m cu studierea vie\u021bii \u0219i activit\u0103\u021bii a mai multor membri ai familiei Mandicevschi am descoperit un vast material informativ privind activitatea lor cultural\u0103, muzical\u0103, pedagogic\u0103, am \u00eencercat s\u0103 corect\u0103m gre\u0219elile strecurate \u00een publica\u021biile sovietice \u0219i\u00a0 ucrainene privind datele de na\u0219tere, originea lor etnic\u0103 c\u00e2t \u0219i despre familiile cu care ei s-au \u00eenrudit de-a lungul anilor.<\/p>\n

Multe materiale despre familia Mandice\u0219tilor g\u0103sim \u00een revistele \u015fi ziarele de limba rom\u00e2n\u0103 din Cern\u0103u\u021bi, ap\u0103rute at\u00e2t \u00een perioada austriac\u0103 c\u00e2t \u0219i \u00een cea rom\u00e2neasc\u0103 cum ar fi \u201eJunimea Literar\u0103\u201d, \u201eAp\u0103rarea Na\u021bional\u0103\u201d, \u201eGazeta Bucovinei\u201d, \u201eCandela\u201d, \u201eF\u0103t \u2013 Frumos\u201d, \u201eGlasul Bucovinei\u201d \u0219i altele. Astfel de informa\u021bii con\u021bin \u0219i unele publica\u021bii de limb\u0103 german\u0103 \u0219i ucrainean\u0103, dar \u00eentr-o m\u0103sur\u0103 mult mai mic\u0103.<\/p>\n

\u00cen cimitirul ordotox din Cern\u0103u\u021bi sunt \u00eenmorm\u00e2nta\u021bi o parte din membrii familiei Mandicevschi pe mormintele c\u0103rora inscrip\u021biile funerare sunt f\u0103cute de asemenea \u00een limba rom\u00e2n\u0103.<\/p>\n

Mai jos prezent\u0103m un \u0219ir de fotocopii dup\u0103 documente din Arhiva de Stat a Regiunii Cern\u0103u\u021bi, precum \u0219i din bro\u0219uri \u0219i presa vremii.<\/p>\n

\"\"<\/a><\/p>\n

Un fragment de pagin\u0103 din catalogul Gimnaziului german din Cern\u0103u\u021bi pe anul de \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2nt 1867\/1868 cu numele elevului Eusebiiu Mandicevschi.<\/em><\/p>\n

\n

\"\"<\/a><\/p>\n

Pagin\u0103 din catalogul Gimnaziului german din Cern\u0103u\u021bi pe anul de \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2nt 1867\/1868.<\/em><\/p>\n

\"\"<\/a><\/p>\n

 <\/p>\n

Coperta \u201eSchematismus\u201d-ului pe anul 1856 cu date despre parohul Vasile Mandicevschi.<\/em><\/p>\n

\"\"<\/a><\/p>\n

\"\"<\/a><\/p>\n

\n

Anun\u021b funerar despre decesul lui Eusebie Mandicevschi.<\/em><\/p>\n

\"\"<\/a><\/p>\n

 <\/p>\n

Eusebie Mandicevschi<\/p>\n

\"\"<\/a><\/p>\n

 <\/p>\n

——————————————-<\/p>\n

Vladimir ACATRINI, <\/strong><\/p>\n

colaborator la Biblioteca \u0218tiin\u021bific\u0103 a Universit\u0103\u021bii Na\u021bionale \u201eIuri Fedkovyci\u201d\u00a0din Cern\u0103u\u021bi.<\/p>\n

Pre\u0219edintele Societ\u0103\u021bi Bibliotecarilor Bucovinei \u2013 Cern\u0103u\u021bi.<\/p>\n

 <\/p>\n

 <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

La fel ca orice ora\u0219 al monarhiei austro-ungare, \u00a0ora\u0219ul Cern\u0103u\u021bi a fost marcat de existen\u021ba concomitent\u0103 a unei variet\u0103\u021bi de [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-39725","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/39725","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=39725"}],"version-history":[{"count":3,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/39725\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":39736,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/39725\/revisions\/39736"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=39725"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=39725"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=39725"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}