{"id":39790,"date":"2018-07-03T15:55:33","date_gmt":"2018-07-03T15:55:33","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=39790"},"modified":"2018-07-03T16:05:25","modified_gmt":"2018-07-03T16:05:25","slug":"oare-deja-meritam%e2%80%9d-%e2%80%93-glose-la-antologia-realizata-de-doamna-elena-armenescu-%e2%80%9cunirea-face-puterea%e2%80%9d","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2018\/07\/03\/oare-deja-meritam%e2%80%9d-%e2%80%93-glose-la-antologia-realizata-de-doamna-elena-armenescu-%e2%80%9cunirea-face-puterea%e2%80%9d\/","title":{"rendered":",,OARE, DEJA, MERIT\u0102M?\u201d \u2013 glose la Antologia realizat\u0103 de doamna Elena Armenescu: \u201cUNIREA FACE PUTEREA\u201d"},"content":{"rendered":"<p style=\"text-align: justify;\"><a href=\"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-content\/uploads\/2018\/07\/coperta-Antologie.jpg\"><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" class=\"alignleft size-medium wp-image-39791\" title=\"coperta-antologie\" src=\"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-content\/uploads\/2018\/07\/coperta-Antologie-300x237.jpg\" alt=\"\" width=\"300\" height=\"237\" srcset=\"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-content\/uploads\/2018\/07\/coperta-Antologie-300x237.jpg 300w, https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-content\/uploads\/2018\/07\/coperta-Antologie.jpg 1000w\" sizes=\"auto, (max-width: 300px) 100vw, 300px\" \/><\/a>\u2026Toate c\u0103r\u0163ile (bune\u2026) merit\u0103 respect, dar aceea pe care o am \u00een fa\u0163\u0103, acum, merit\u0103 un respect cu totul deosebit. Este o \u201c<strong><em>Antologie Centenar\u0103<\/em><\/strong>\u201d, alc\u0103tuit\u0103 de doamna <strong>ELENA ARMENESCU<\/strong> : \u201c<strong><em>UNIREA FACE PUTEREA \u2013 100-ROM\u00c2NIA: 1918-2018 \u2013 S\u0102RB\u0102TORIM \u00ceMPREUN\u0102<\/em><\/strong>\u201d, editat\u0103 (splendid!) la R\u00e2mnicu V\u00e2lcea, de Editura Antim Ivireanul, 2018.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Evident, nu <strong>Antologia<\/strong> \u00eempline\u015fte suta de ani \u2013 ci <strong>Antologia<\/strong> evoc\u0103, \u201c<strong><em>sine ira et studio<\/em><\/strong>\u201d (din punct de vedere istoric, cultural \u015fi literar), \u00eemprejur\u0103rile \u015fi reac\u0163iile lirico-patriotice, fa\u0163\u0103 de \u201e<strong><em>UNIREA CEA MARE<\/em><\/strong>\u201d, cum i se mai zice actului istoric, de la 1 Decembrie 1918. Unirea Ardealului, cu Patria-Mam\u0103. Sau, dac\u0103 vrem s\u0103 fim exac\u0163i, Unirea <strong>MAMEI cu Fiica<\/strong>&#8230; \u2013 &#8230;pentru c\u0103, \u00een Ardeal, <strong>bate inima Sarmizegetusei<\/strong>, cea atot\u00eentemeietoare, <strong>precum \u00een Carpa\u0163i, a\u015fa \u015fi-n lume&#8230;<\/strong><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Av\u00e2nd \u00een vedere c\u0103 <strong>Antologia<\/strong> de fa\u0163\u0103 se refer\u0103 la un act politico-spiritual,\u00a0 care a preocupat \u015fi fr\u0103m\u00e2ntat o Europ\u0103 \u00eentreag\u0103 (dup\u0103 primul r\u0103zboi mondial), se pune problema: aceast\u0103 carte poate deranja-irita sensibilit\u0103\u0163i europene? Da \u015fi nu: <strong>cine-i f\u0103r\u0103 minte, se simte agresat \u015fi de o floare de gr\u0103din\u0103, ori de un fluture&#8230;<\/strong>; <strong>dar cine-i cu minte (\u015fi cu echilibru deplin \u00een mintea aceea), cite\u015fte, admir\u0103, discut\u0103-comenteaz\u0103.<\/strong><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Doamna <strong>ELENA ARMENESCU<\/strong> (ca artist cu autoritate) putea, dac\u0103 ar fi c\u0103utat, cu orice pre\u0163, scandalul senza\u0163ional, \u201e<strong><em>profitabil<\/em><\/strong>\u201d, s\u0103 alc\u0103tuiasc\u0103 o <strong>Antologie-de-scandal<\/strong> \u2013 <strong>periculoas\u0103<\/strong>, pentru \u00eens\u0103\u015fi existen\u0163a poporului rom\u00e2n.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Nu. Doamna <strong>ELENA ARMENESCU<\/strong> este un autentic <strong>Artist<\/strong>: <strong>cump\u0103nit, idealist, dar \u015fi des\u0103v\u00e2r\u015fit responsabil<\/strong>.\u00a0 De aceea, \u015fi <strong>Antologia<\/strong> domniei sale nu este \u201e<strong><em>periculoas\u0103<\/em><\/strong>\u201d (nu provoac\u0103, \u00een duhuri frustrate \u015fi fanatizate politic, deci, <strong>MINCINOS<\/strong>!), ci&#8230;<strong>des\u0103v\u00e2r\u015fit<\/strong> \u201d<strong><em>priincioas\u0103<\/em><\/strong>\u201d! Cu o <strong>meticulozitate<\/strong>, <strong>acribie<\/strong> \u015fi <strong>metod\u0103<\/strong> (pe care eu, unul, nu le-am mai observat la <strong>NICIUN ALT ANTOLOGATOR DACO-VALAH <\/strong>!!!), autoarea <strong>ANTOLOGIEI<\/strong> \u00ee\u015fi \u00eemparte materialul antologat-antologabil, astfel:<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong>I-PARTEA I \u2013 POPAS ISTORICO-LIRIC.<\/strong><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Aici, \u00een sec\u0163iunea prim\u0103, sistematizeaz\u0103 acte\/documente de arhiv\u0103, unele chiar inedite, despre \u00a0\u201e<strong><em>Primul \u00eentregitor al teritoriilor locuite de rom\u00e2ni<\/em><\/strong>\u201d (<strong>Mihai Viteazul<\/strong>), despre \u201e<strong><em>preg\u0103tirea Unirii din 1918<\/em><\/strong>\u201d (\u201e<strong><em>Un act istoric \u00eendelungat<\/em><\/strong>\u201d), amintind c\u0103 fr\u0103m\u00e2ntarea\/av\u00e2ntarea pentru <strong>aparentul <\/strong>miracol al anului 1918 le preg\u0103tiser\u0103, egal, r\u0103scoala (revolu\u0163ia masonic\u0103?) a lui <strong>HORIA, CLO\u015eCA \u015fi CRI\u015eAN<\/strong> (1784), dar \u015fi revolu\u0163iile (cu r\u0103d\u0103cini <strong>dovedit<\/strong> masonice!), de la 1848-1849; amintind, analitic, de anul \u201e<strong><em>Micii Uniri<\/em><\/strong>\u201d (1859), autoarea trece la decriptarea luptei pentru <strong>UNIFICARE DE NEAM<\/strong> \u015fi din <strong>celelalte provincii \u00eenstr\u0103inate de vremuri \u015fi tr\u0103d\u0103ri<\/strong>: mi\u015fc\u0103rile din Bucovina (&#8230;de la martirul vechi, voievodul <strong>GRIGORIE GHICA AL III-LEA<\/strong> \u2013 \u015fi p\u00e2n\u0103 la martirul cel nou, muzicianul-compozitorul <strong>CIPRIAN PORUMBESCU<\/strong>, care, ca \u015fi <strong>EMINESCU<\/strong>, se dovede\u015fte unn excep\u0163ional activist, pe t\u0103r\u00e2m politic, at\u00e2t prin muzica sa, c\u00e2t \u015fi prin \u015fedin\u0163ele <strong>Societat\u0103\u0163ii Academice ARBOROASA<\/strong>&#8230;) etc.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Urmeaz\u0103 prezentarea unei coresponden\u0163e simptomatic-concludente, pentru <strong>SPIRITUL UNIRII<\/strong>, spirit p\u0103truns p\u00e2n\u0103 \u015fi \u00een cele mai sceptice firi: Caragiale \u015fi Vlahu\u0163\u0103. Dup\u0103 care, \u00een mod logico-\u015ftiin\u0163ific, sunt oferite cititorului: <strong>Declara\u0163ia de unire a Basarabiei cu Rom\u00e2nia<\/strong>, <strong>Legea ratific\u0103rii unirii Basarabiei cu Rom\u00e2nia <\/strong>(31 Decembrie 1919), <strong>Cuv\u00e2ntarea lui VASILE GOLDI\u015e, la 1 Decembrie 1918, la Alba Iulia<\/strong>, precum \u015fi <strong>Rug\u0103ciunea de la Alba Iulia 1918<\/strong>&#8230; &#8211; &#8230;apoi, finaliz\u00e2nd, \u201e<strong><em>rotund<\/em><\/strong>\u201d, aceast\u0103 sec\u0163iune, preg\u0103titoare de atmosfer\u0103 spiritual\u0103 unionist\u0103<strong>: Lista ziari\u015ftilor rom\u00e2ni, prezen\u0163i la dezbaterile de acum 95 de ani<\/strong>, precum \u015fi diversele, dar puternicele ecouri ale actului de la 1918, <strong>\u00een presa interna\u0163ional\u0103<\/strong>&#8230;<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong>SEC\u0162IUNEA A II-A A P\u0102R\u0162II I<\/strong> con\u0163ine exprim\u0103rile profund lirice ale marilor <strong>Arti\u015fti <\/strong>\u015fi <strong>Oameni de Ac\u0163iune Rom\u00e2ni<\/strong>, din vremurile care preced \u201e<strong><em>MAREA UNIRE<\/em><\/strong>\u201d, cum \u015fi cele ce o \u00eenso\u0163esc: evident, nu puteau lipsi pa\u015fopti\u015ftii: <strong>ANDREI MURE\u015eANU<\/strong> (cu \u201e<strong><em>Un r\u0103sunet<\/em><\/strong>\u201d, al s\u0103u \u015fi al Neamului s\u0103u!), <strong>VASILE ALECSANDRI<\/strong> (unul dintre harnicii artizani-masoni <strong>PATRIO\u0162I<\/strong> [la rom\u00e2ni, totul este paradoxal!)], ai \u201e<strong><em>Micii Uniri<\/em><\/strong>\u201d: cu \u201e<strong><em>De\u015fteptarea Rom\u00e2niei<\/em><\/strong>\u201d\u00a0 \u015fi \u201e<strong><em>Hora Unirii<\/em><\/strong>\u201d), <strong>GRIGORE ALEXANDRESCU<\/strong>, <strong>GHEORGHE ASACHI, \u015eT. O. IOSIF, CONSTANTIN ARICESCU, DIMITRIE BOLINTINEANU<\/strong>&#8230; \u2013 &#8230;venind, la r\u00e2nd, vizionarii veacului al XIX-lea: <strong>MIHAI EMINESCU<\/strong> (&#8230;cel cu \u201e<strong><em>Doina<\/em><\/strong>\u201d sa de foc \u015fi bocet \u00eenviforat, dar \u00eentru ve\u015fnicie, am\u00e2ndou\u0103! &#8211; precum \u015fi cu lirico-epica poem\u0103 vizionar\u0103, de tinere\u0163e, \u201e<strong><em>Ce-\u0163i doresc eu \u0163ie, dulce Rom\u00e2nie&#8230;<\/em><\/strong>\u201d), <strong>ANDREI B\u00c2RSEANU<\/strong> (cu realist-vizionarul s\u0103u c\u00e2ntec, <strong>azi devenit &#8230;imnul de stat al Albaniei<\/strong>: \u201e<strong><em>Pe-al nostru steag e scris unire<\/em><\/strong>\u201d, pe muzica martirului <strong>CIPRIAN PORUMBESCU<\/strong>!), <strong>ALEXANDRU VLAHU\u0162\u0102<\/strong> (cu obiditul, dar \u015fi prearealistul \u015fi vizionarul s\u0103u poem \u201e<strong><em>\u0162ar\u0103 de pripas<\/em><\/strong>\u201d!)&#8230;neput\u00e2nd lipsi stihurile, de v\u0103paie \u00eent\u0103r\u00e2tat\u0103, ale celui mai dinamic \u201e<strong><em>agent de influen\u0163\u0103<\/em><\/strong>\u201d, \u00een \u201e<strong><em>problema<\/em><\/strong>\u201d <strong>UNIRII MARI<\/strong> \u2013 <strong>OCTAVIAN GOGA<\/strong>&#8230;c\u00e2nt\u0103re\u0163ul \u201e<strong><em>p\u0103timirii noastre<\/em><\/strong>\u201d \u2013 &#8230;scos, azi, <strong>cu des\u0103v\u00e2r\u015fire<\/strong>, din manualele \u015fcolare, pentru c\u0103, vezi, Doamne, e&#8230;\u201d<strong><em>na\u0163ionalist<\/em><\/strong>\u201d!&#8230;adic\u0103telea, <strong>nu respect\u0103 [\u201e<em>sireacul<\/em>\u201d!] \u201e<em>correctness political<\/em>\u201d, nici de dincolo de morm\u00e2nt!<\/strong> \u2013 &#8230;cum nici acelea ale lui <strong>GEORGE CO\u015eBUC (\u015fi el \u201e<em>excomunicat<\/em>\u201d de MEC&#8230;!) <\/strong>\u015fi<strong> ION NENI\u0162ESCU<\/strong>. Stihurile lui <strong>RADU COSMIN<\/strong> (\u201e<strong><em>Vrem Ardealul<\/em><\/strong>\u201d), adresate unui rege israelito-german, <strong>anti-unionist<\/strong> (Carol I&#8230; &#8211; &#8230;tr\u0103d\u0103torul din Tratatul cu Imperialii Austro-Unguri, alc\u0103tuit \u201e<strong><em>pe \u015festache<\/em><\/strong>\u201d, \u00een 1883\u00a0 &#8211; precum \u015fi cel ce-a poruncit \u201e<strong><em>azv\u00e2rlirea peste bord<\/em><\/strong>\u201d, a lui <strong>EMINESCU<\/strong>, \u00een 1889, la comanda \u201e<strong><em>maitrului GHI\u0162\u0102 de la Sinaia<\/em><\/strong>\u201d!) au adus moartea, \u00een \u00eenchisoare, a dactilografei poemului ofensiv, Doamna <strong>MARIA PUIA<\/strong>&#8230;precum \u015fi stihurile \u201e<strong><em>g\u0103site \u00een rani\u0163a unui soldat rom\u00e2n, mort \u00een toamna lui 1918, pe muntele Sorica, din Carpa\u0163ii de curbur\u0103<\/em><\/strong>\u201d (\u201e<strong><em>Nu pl\u00e2nge, Maic\u0103 Rom\u00e2nie!\u201d)<\/em><\/strong> \u00eencheie, \u00een modul cel mai ad\u00e2nc-impresionant, aceast\u0103 erudito-liric\u0103 Parte I&#8230;!<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong>II &#8211; PARTEA A II-A \u2013 \u201e<em>DESPRE UNIRE<\/em>\u201d<\/strong>, a <strong>Antologiei<\/strong> de fa\u0163\u0103, con\u0163ine stihuri (\u00een ordinea statornicit\u0103, de <strong>ALFABET<\/strong>, numelui autorilor lor!) ale poe\u0163ilor contemporani (stihuri <strong>dedicate <\/strong>\u015fi, <strong>EGAL<\/strong>, <strong>\u00eens\u00e2ngerate<\/strong>&#8230;!!!), raportate nu doar la s\u0103rb\u0103torirea centenarului 1918-2018, ci \u015fi <strong>stihuri-\u201e<em>remember<\/em>\u201d,<\/strong> <strong>stihuri de doliu \u015fi bocet, dup\u0103 provincii daco-valahe, \u00eenc\u0103 de care suntem ciunti\u0163i \u015fi jefui\u0163i, <\/strong>de c\u0103tre o istorie r\u0103u-alc\u0103tuit\u0103 de oameni, <strong>de la Facere \u00eencoace<\/strong>:<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">-profeticul ardent <strong>IOAN ALEXANDRU<\/strong>, elegant-\u00eenviforata doamn\u0103 antologatoare, <strong>ELENA ARMENESCU<\/strong>, <strong>CORNEL BALABAN, ADRIAN BOTEZ, ION BRAD, VIRGIL CARIANOPOL, GEO C\u0102LUG\u0102RU, RADU C\u00c2RNECI<\/strong> (&#8230;celebru maestru-sonetist, dar \u015fi cu o \u00eenalt\u0103 statur\u0103 patriotic\u0103!), <strong>VIRGIL CIUC\u0102, LIVIA CIUPERC\u0102, NICOLAE DABIJA, GABRIEL DR\u0102GAN, GEORGE FILIP, FLORIN GRIGORIU, GUNER AKMOLLA, PIROSKA HANEA, DUMITRU ICHIM<\/strong> (cel mai h\u0103ruit, \u00eentru Orfeu, dintre preo\u0163ii ortodoc\u015fi ai Diasporei!), <strong>CAROLINA ILICA,<\/strong> \u00eenfl\u0103c\u0103rata basarabeanc\u0103 <strong>LEONIDA LARI<\/strong> (arhanghel-femeie, acum, \u00een cerurile Lui <strong>HRISTOS-DUMNEZEU!<\/strong>), iscusita \u015fi \u00eenzestrata poet\u0103 <strong>RODICA ELENA LUPU<\/strong> (\u015fi ea, autoare a unei <strong>Antologii<\/strong>, <strong>exclusiv orfice<\/strong>, a \u201e<strong><em>MARII UNIRI<\/em><\/strong>\u201d! \u2013 Editura ANAMAROL, Bucure\u015fti, 2018), o-dat\u0103-h\u0103ruitul-cu-cel-mai-\u00eenalt-har-orfic, basarabeanul \u00a0<strong>ALEXEI MATEEVICI<\/strong> (poemul s\u0103u celebru, \u201e<strong><em>Limba noastr\u0103<\/em><\/strong>\u201d, n-a mai fost urmat de altele, la fel de pline de vizionarism&#8230;dar i-a fost suficient, p\u0103rintelui <strong>MATEEVICI<\/strong>, s\u0103 devin\u0103 <strong>NEMURITOR!<\/strong> &#8230;ca \u015fi <strong>Rouget de Lisle<\/strong>, autorul unui singur c\u00e2ntec de luat \u00een seam\u0103: \u201e<strong><em>LA MARSEILLAISE<\/em><\/strong>\u201d!!!) , <strong>NICOLAE GRIGORE M\u0102R\u0102\u015eANU, NICULINA MERCEANU, TEODOR AL. MUNTEANU, GABRIEL N\u0102STASE, NICOLAE NICOAR\u0102-HOREA, IULIANA PALODA-POPESCU,<\/strong> mult-regretatul tribun olteano-b\u00e2rcean, <strong>ADRIAN P\u0102UNESCU<\/strong>&#8230;apoi, <strong>VIOREL POPESCU, VIRGINIA VINI-POPESCU, MIHAI PREPELI\u0162\u0102<\/strong> (basarabeanul propus, de <strong>Academia DACO-ROM\u00c2N\u0102<\/strong>, condus\u0103 de domnul <strong>GEO STROE<\/strong>, pentru <strong>Premiul Nobel<\/strong>!), <strong>IOAN RA\u0162IU, GEORGE ROCA<\/strong> (australianul cu mult alean, dup\u0103 t\u0103r\u00e2murile Ardealului Sf\u00e2nt&#8230;!), <strong>MELANIA RUSU CARAGIOIU, FLORIAN SAIOC, AURELIAN SILVESTRU<\/strong>&#8230; \u2013 &#8230;\u201d<strong><em>mai la vale<\/em><\/strong>\u201d situ\u00e2ndu-se, \u00een geografia liric\u0103 a <strong>Monumentului ELENO-ARMENIAN<\/strong>, disimulatul sentimentalist \u015fi patriot, imensul post-caragialian-post-marinpredian, <strong>MARIN SORESCU<\/strong>, <strong>SHANTI NILAYA, TRAIAN DINOREL D. ST\u0102NCIULESCU, PASSIONARIA STOICESCU, ELENA TAMAZL\u00c2CARU<\/strong>&#8230;<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Un inspirat text \u00een proz\u0103, al doamnei <strong>EVELYNE MARIA CROITORU<\/strong>: \u201e<strong><em>Eminescu, artizanul spiritual al UNIRII<\/em><\/strong>\u201d. Apoi, \u201e<strong><em>Un martor ocular al MAREI UNIRI<\/em><\/strong>\u201d, text semnat de <strong>MELANIA RUSU CARAGIOI,<\/strong> Timi\u015foara, 1980 \u2013 dup\u0103 care urmeaz\u0103 secven\u0163e, selectate din versurile \u201e<strong><em>martorului ocular<\/em><\/strong>\u201d, inginerul \u015fi astronomul <strong>MIHAI STOICOVICI<\/strong>.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Urmeaz\u0103 textul (inteligent \u015fi rememor\u00e2nd, prin flash-uri, momente ale <strong>MARII F\u0102PTUIRI<\/strong>, de la 1918), semnat de <strong>NICOLAE NICOAR\u0102-HORIA<\/strong>: \u201e<strong><em>Arad \u2013 Alba Iulia-1919: S\u0102 NU UIT\u0102M S\u0102 NE ADUCEM AMINTE!<\/em><\/strong>\u201d&#8230;Textul se continu\u0103 cu o fotocopie a ziarului \u201e<strong><em>ROM\u00c2NUL<\/em><\/strong>\u201d, de Joi, 8\/21 Noiembrie 1918, nr. 11, care \u00eencepea a\u015fa : \u201e<strong><em>Istoria ne cheam\u0103 la fapte<\/em><\/strong><em>!<\/em>\u201d \u2013 l\u0103s\u00e2nd loc, astfel, ca autorul articolului s\u0103-\u015fi sf\u00e2r\u015feasc\u0103 \u00eenalt-spirituala-i lucrare cu mobilizatorul verset patriotico-ziaristic: \u201e<strong><em>Adev\u0103rul Sfintei Treimi Rom\u00e2ne\u015fti: TRANSILVANIA, MOLDOVA \u015fi \u0162ARA ROM\u00c2NESC\u0102!<\/em><\/strong>\u201d<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">&#8230;Din p\u0103cate, memoria de azi este una teribil de mioap\u0103: <strong>c\u00e2nd vede-c\u00e2nd nu vede Ardealul, ca VATR\u0102 A LUMII!<\/strong>&#8230;<strong>c\u00e2nd vede, c\u00e2nd nu vede, DELOC, c\u0103 ROM\u00c2NIA \u00eenseamn\u0103 mult mai mult dec\u00e2t Basarabia&#8230;<\/strong>: <strong>Bucovina de Nord, \u0162inutul Her\u0163ei, Maramure\u015ful de Nord, Insula \u015eerpilor, parte din C\u00e2mpia Panonic\u0103<\/strong> (n-au dec\u00e2t s\u0103 se-ncrunte vecinii unguri \u2013 <strong>ADEV\u0102RUL<\/strong> sup\u0103r\u0103, \u015ftim!), <strong>Banatul <\/strong>(acum, s\u00e2rbesc!), <strong>Cadrilaterul<\/strong>&#8230;<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong>MILENA MUNTEANU<\/strong> are un text interesant, dar, mai cu seam\u0103, problematizant &#8211; dublat de o fotografie: \u201e<strong><em>Istoria \u00een fotografie<\/em><\/strong>\u201d \u2013 \u00een care aduce lucrurile \u00een tragicul contemporaneit\u0103\u0163ii: \u201e<strong><em>M\u0103 \u00eentreb unde s-au dus, oare, leg\u0103turile dintre oameni? Unirea din cuget \u015fi sim\u0163ire ? Contribu\u0163ia fiec\u0103ruia spre \u0163ulul comun, un scop mai mare dec\u00e2t orice mul\u0163umire individual\u0103?<\/em><\/strong>\u201d<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">&#8230;Chiar a\u015fa: unde s-au dus toate cele bune \u2013 \u015fi ce-a mai r\u0103mas din noi, rom\u00e2nii care, cic\u0103, \u201e<strong><em>anivers\u0103m<\/em><\/strong>\u201d?! \u00cen mult prea multe cazuri, astfel de \u201e<strong><em>anivers\u0103ri<\/em><\/strong>\u201d sunt, mai cur\u00e2nd, <strong>o batjocur\u0103, cu nuan\u0163e sado-mazochiste&#8230;<\/strong><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">De aceea, nu putem fi de acord cu \u201e<strong><em>MOISELE<\/em><\/strong>\u201d propus de Doamna <strong>ELENA ARMENESCU<\/strong> (\u00een articolul \u201e<strong><em>Cine suntem? Ce vrem?\u201d<\/em><\/strong>)&#8230;: <strong>histrionul<\/strong> (dac\u0103 ar fi s\u0103 d\u0103m crezare zvonurilor: <strong>\u015fi securist, \u015fi mason&#8230;astea dou\u0103 se confund\u0103, azi!<\/strong>) \u2013 <strong>DAN PURIC<\/strong> (&#8230;cel cu aere de predicator neo-protestant&#8230;av\u00e2ndu-l, ca \u201e<strong><em>impresar artistic<\/em><\/strong>\u201d, pe domnul <strong>DAN BICHIR<\/strong>!!!). Nu, \u00een ultimele sale clipe (&#8230;chinuite aici, pe Terra, cu S.R.I.-ul \u201e<strong><em>pe coad\u0103<\/em><\/strong>\u201d!!!), Sf\u00e2ntul nostru popular, <strong>IUSTIN P\u00c2RVU<\/strong>, a avut revela\u0163ia <strong>gre\u015felii <\/strong>sale, de a avea \u00eencredere <strong>\u00eentr-un teanc de m\u0103\u015fti<\/strong>, care a f\u0103cut mari (\u015fi \u00eenv\u00e2lvorate!) \u201e<strong><em>diligen\u0163e<\/em><\/strong>\u201d (pe l\u00e2ng\u0103&#8230;<strong>to\u0163i ai lui!)<\/strong>, s\u0103 <strong>NU<\/strong> se cl\u0103deasc\u0103, la Aiud, <strong>Catedrala pentru MARTIRII \u00ceNCHISORII STALINISTE<\/strong>&#8230;!!!<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">&#8230;<strong>MONUMENTUL ANIVERSAR<\/strong> al Doamei <strong>ELENA ARMENESCU<\/strong> se \u00eencheie, extrem de onest, cu : <strong><em>LISTA ORGANIZA\u0162IILOR DIN ALIAN\u0162A PENTRU CENTENAR<\/em><\/strong> \u2013 \u015fi cu un text, auto-apologetic, al <strong>ACADEMIEI ROM\u00c2NE<\/strong>: \u201e<strong><em>Academia Rom\u00e2n\u0103 \u2013 \u00een Anul Centenarului<\/em><\/strong>\u201d.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong>Academia Rom\u00e2n\u0103<\/strong>, deocamdat\u0103, s-a acoperit de ru\u015fine, din cel pu\u0163in trei pricini:<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong>1<\/strong>-A \u00eemp\u0103r\u0163it Rom\u00e2nia \u00een dou\u0103 fronturi filologico-lingvistice: unul al lui \u201e<strong><em>\u00ce<\/em><\/strong>\u201d \u015fi altul al lui \u201e<strong><em>\u00c2<\/em><\/strong>\u201d (de\u015fi Facultatea de Filologie-Ia\u015fi, prin regretatul prof. univ. dr. <strong>DUMITRU IRIMIA<\/strong> a adus, \u201e<strong><em>pe academica mas\u0103\u201d<\/em><\/strong>, un dosar gigantic, un munte de argumente, perfect \u00eendrept\u0103\u0163ite, \u00eentru explicitarea (\u015fi, apoi, \u00eenl\u0103turarea!) burle\u015ftii n\u0103luciri, a lui \u201e<strong><em>\u00c2<\/em><\/strong>\u201d&#8230;;<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong>2<\/strong>-cu largul concurs al dlui <strong>N. MANOLESCU (&#8230;<\/strong>\u015feful USR!), <strong>a distrus fibra na\u0163ional\u0103, \u00eenc\u0103 de la nivelul form\u0103rii ei (copiii-elevi), prin blestematele (dar extrem de profitabilele, prin m\u00e2na escrocilor de tot felul \u015fi na\u0163ia\/etnia!) de manuale alternative<\/strong>;<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong>3<\/strong>-ascunde sub covor (\u201e<strong><em>sub<\/em><\/strong> <strong><em>oboroc<\/em><\/strong>\u201d)&#8230;\u201d<strong><em>DACIA PREISTORIC\u0102<\/em><\/strong>\u201d a lui <strong>NICOLAE DENSUSIANU<\/strong>, precum \u015fi argumentele a sute de cercet\u0103tori str\u0103ini \u015fi a mii de cercet\u0103tori rom\u00e2ni (aduna\u0163i \u00een <strong>Academia DACO-ROM\u00c2N\u0102<\/strong>!), \u00een leg\u0103tur\u0103 cu&#8230;<strong>ONOAREA CEA MAI \u00ceNALT-PLANETAR\u0102 (&#8230;A ROM\u00c2NILOR, FIRE\u015eTE!): <\/strong><strong>ACEEA DE A AVEA R\u0102D\u0102CINILE \u00ceN DACIA!!!&#8230;<\/strong><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Dacia, care este<strong><em> \u201cCENTRUL EUROPEAN AL CELEI MAI VECHI CULTURI CUNOSCUTE P\u00c2N\u0102 \u00ceN ZIUA DE AST\u0102ZI<\/em><\/strong>\u201d (cf. <strong>Daniel Ruzzo<\/strong>, Peru,1968) \u2013 c\u0103ci \u201c<strong><em><span style=\"text-decoration: underline;\">BUREBISTA \u015eI DECEBAL AU CREAT \u00ceN DACIA O CULTUR\u0102 PE CARE NUMAI CEI CU VEDERI \u00ceNGUSTE AR PUTEA-O CALIFICA DREPT BARBAR\u0102.<\/span> <\/em><\/strong><strong><em>(&#8230;) <\/em><\/strong><strong><em>Rumunii sunt membri ai unuia din cele mai remarcabile state creatoare ale antichit\u0103\u0163ii (\u2026). SUS, \u00ceN MARAMURE\u015e, EXIST\u0102 UN LOC MARCAT DREPT <\/em><\/strong><strong><em>CENTRUL B\u0102TR\u00c2NULUI CONTINENT<\/em><\/strong>\u201d \u2013 cf. <strong>Paul Mac Kendrick<\/strong> \u2013 1914-1998, <strong>Europa de la Atlantic la Urali \u2013 <\/strong>\u015fi, totodat\u0103, <em><strong>\u201c<\/strong><\/em><strong><em>cea mai veche scriere din lume e cea de la T\u0103rt\u0103ria \u2013 Rom\u00e2nia, iar\u00a0 <\/em><\/strong><strong><em>CIVILIZA\u0162IA DANUBIAN\u0102 ESTE PRIMA MARE CIVILIZA\u0162IE DIN ISTORIE, mai veche cu mii de ani dec\u00e2t cea sumerian\u0103, considerat\u0103, \u00eenc\u0103, leag\u0103nul civiliza\u0163iei\u201d<\/em> \u2013 cf. <\/strong><em><strong>Harald Haarmann, <\/strong>precum \u015fi savantul suedez <\/em><strong>Olof Ekstr\u00f6m<\/strong> &#8211; \u00a01926-1981 : \u201c<strong><em>LIMBA RUMUN\u0102 ESTE O LIMB\u0102-CHEIE, CARE A INFLUEN\u0162AT \u00ceN MARE PARTE LIMBILE EUROPEI<\/em><\/strong>\u201d\u2026etc. etc. etc.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Adev\u0103rul acestor afirma\u0163ii ale noastre \u015fi ale colegilor no\u015ftri de <strong>Academie DACO-ROM\u00c2N\u0102<\/strong> sunt recunoscute p\u00e2n\u0103 \u015fi la <strong>VATICAN<\/strong>! L-a recunoscut \u00eensu\u015fi Papa Ioan Paul al II-lea, prin cuvintele fostului s\u0103u consilier &#8211; &#8220;<strong><em>MICEAL LEDWITH, fost consilier al Papei Ioan Paul al II-lea, fost\u00a0 decan al Sf. Petru Diocescan College din Wexford, fost \u00a0pre<\/em><\/strong><strong><em>\u0219<\/em><\/strong><strong><em>edinte al Conferin<\/em><\/strong><strong><em>\u021b<\/em><\/strong><strong><em>ei <\/em><\/strong><strong><em>\u0219<\/em><\/strong><strong><em>efilor de universit\u0103<\/em><\/strong><strong><em>\u021b<\/em><\/strong><strong><em>i irlandeze <\/em><\/strong><strong><em>\u0219<\/em><\/strong><strong><em>i fost membru al Biroului de conducere al Conferin<\/em><\/strong><strong><em>\u021b<\/em><\/strong><strong><em>ei Rectorilor Universit\u0103<\/em><\/strong><strong><em>\u021b<\/em><\/strong><strong><em>ilor Europene (CRE)<\/em><\/strong>&#8220;:<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">&lt;&lt;<strong><em>Chiar dac\u0103 se <\/em><\/strong><strong><em>\u0219<\/em><\/strong><strong><em>tie c\u0103 latina este limba oficial\u0103 a Bisericii Catolice, precum <\/em><\/strong><strong><em>\u0219<\/em><\/strong><strong><em>i limba Imperiului Roman, iar limba rom\u00e2n\u0103 este o limb\u0103 latin\u0103, mai pu<\/em><\/strong><strong><em>\u021b<\/em><\/strong><strong><em>in\u0103 lume cunoa<\/em><\/strong><strong><em>\u0219<\/em><\/strong><strong><em>te c\u0103 LIMBA ROM\u00c2N\u0102, SAU PRECURSOAREA SA, VINE DIN LOCUL DIN CARE SE TRAGE LIMBA LATIN\u0102, <\/em><\/strong><strong><em>\u0218<\/em><\/strong><strong><em>I NU INVERS. Cu alte cuvinte, NU LIMBA ROM\u00c2N\u0102 ESTE O LIMB\u0102 LATIN\u0102, CI MAI DEGRAB\u0102 LIMBA LATIN\u0102 ESTE O LIMB\u0102 ROM\u00c2NEASC\u0102. A<\/em><\/strong><strong><em>\u0219<\/em><\/strong><strong><em>adar, vreau s\u0103-i salut pe oamenii din Mun<\/em><\/strong><strong><em>\u021b<\/em><\/strong><strong><em>ii Bucegi, din Bra<\/em><\/strong><strong><em>\u0219<\/em><\/strong><strong><em>ov, din Bucure<\/em><\/strong><strong><em>\u0219<\/em><\/strong><strong><em>ti. Voi sunte<\/em><\/strong><strong><em>\u021b<\/em><\/strong><strong><em>i cei care a<\/em><\/strong><strong><em>\u021b<\/em><\/strong><strong><em>i oferit un vehicul minunat lumii occidentale (limba latin\u0103)&gt;&gt; &#8211; <\/em><\/strong><strong>05 Martie 2014, <\/strong><a href=\"http:\/\/www.certitudinea.ro\"><strong>www.certitudinea.ro<\/strong><\/a>.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">P\u00e2n\u0103 una-alta, <strong>Academia Rom\u00e2n\u0103 s\u0103 ne scuteasc\u0103 de exhibi\u0163ionismul ei \u2026\u201d<em>patri(h)otic<\/em>\u201d\u2026!!!<\/strong><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u2026Dar problema noastr\u0103, acum, este acest <strong>MONUMENT UNIC DE BUN\u0102-CREDIN\u0162\u0102<\/strong> \u015fi de <strong>PATRIOTISM<\/strong>, ca \u015fi de <strong>ERUDI\u0162IE<\/strong>: <strong>ANTOLGIA <em>\u201cUNIREA FACE PUTEREA<\/em><\/strong><em>\u201d<\/em>, realizat\u0103 de o artist\u0103 des\u0103v\u00e2r\u015fit\u0103 (metamorfozat\u0103, cu un succes deplin, \u015fi un <strong>OM DE<\/strong> <strong>\u00ceNALT\u0102 \u015eTIIN\u0162\u0102 SPIRITUAL\u0102<\/strong>!) \u2013 Doamna <strong>ELENA ARMENESCU<\/strong>!<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">De-ar fi, \u00een \u0163ara asta, m\u0103car vreo c\u00e2teva mii de Doamne (\u2026\u015fi Domni, dac\u0103 se poate\u2026) \u201c<strong><em>eleno-armene\u015fti<\/em><\/strong>\u201d, apoi <strong>UNIREA CEA DES\u0102V\u00c2R\u015eIT\u0102, A TUTUROR P\u0102M\u00c2NTURILOR CARE NE AT\u00c2RN\u0102, CA FRANJURII DESTR\u0102MA\u0162I, PE-AFAR\u0102\u2026 <\/strong>\u2013 \u2026<strong>S-AR \u00ceNF\u0102PTUI DE LA SINE \u015eI DINTR-ODAT\u0102, PRECUM ORICE MARE MINUNE A LUI HRISTOS-DUMNEZEU!!!<\/strong><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u2026<strong>Dar, din c\u00e2te simt eu, azi, nu ne-o merit\u0103m, \u00eenc\u0103, nici pe aceast\u0103 UNIC\u0102 Doamn\u0103 ELENA ARMENESCU &#8211; tot a\u015fa cum nu ne merit\u0103m, \u00eenc\u0103, nici \u201c<em>UNIREA CEA DES\u0102V\u00c2\u015eIT\u0102<\/em>\u201d, adic\u0103, \u201c<em>PUTEREA NOASTR\u0102 CEA DES\u0102V\u00c2R\u015eIT\u0102<\/em>\u201d!!!<\/strong><\/p>\n<p>\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Prof. dr. <strong>Adrian BOTEZ<\/strong><strong><\/strong><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>\u2026Toate c\u0103r\u0163ile (bune\u2026) merit\u0103 respect, dar aceea pe care o am \u00een fa\u0163\u0103, acum, merit\u0103 un respect cu totul deosebit. [&#038;hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-39790","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/39790","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=39790"}],"version-history":[{"count":6,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/39790\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":39793,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/39790\/revisions\/39793"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=39790"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=39790"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=39790"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}