{"id":39798,"date":"2018-07-03T16:24:27","date_gmt":"2018-07-03T16:24:27","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=39798"},"modified":"2018-07-03T16:24:27","modified_gmt":"2018-07-03T16:24:27","slug":"vasilica-grigoras-%e2%80%9ccautand-dupa-mere%e2%80%9d-romania-profunda","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2018\/07\/03\/vasilica-grigoras-%e2%80%9ccautand-dupa-mere%e2%80%9d-romania-profunda\/","title":{"rendered":"Vasilica GRIGORA\u0218: \u201cC\u0103ut\u00e2nd dup\u0103 mere\u201d Rom\u00e2nia Profund\u0103"},"content":{"rendered":"<p style=\"text-align: justify;\"><a href=\"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-content\/uploads\/2018\/07\/ScreenHunter_94-Apr.-24-22.35.jpg\"><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" class=\"alignleft size-medium wp-image-39799\" title=\"screenhunter_94-apr-24-22-35\" src=\"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-content\/uploads\/2018\/07\/ScreenHunter_94-Apr.-24-22.35-300x225.jpg\" alt=\"\" width=\"300\" height=\"225\" srcset=\"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-content\/uploads\/2018\/07\/ScreenHunter_94-Apr.-24-22.35-300x225.jpg 300w, https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-content\/uploads\/2018\/07\/ScreenHunter_94-Apr.-24-22.35-1024x770.jpg 1024w, https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-content\/uploads\/2018\/07\/ScreenHunter_94-Apr.-24-22.35.jpg 1068w\" sizes=\"auto, (max-width: 300px) 100vw, 300px\" \/><\/a>Actorul, autorul \u015fi regizorul de teatru, scriitorul \u015fi eseistul Dan Puric, prin tot ceea ce spune, scrie \u015fi \u00eentreprinde ne asigur\u0103 de faptul c\u0103 \u00eenc\u0103 mai exist\u0103 Rom\u00e2nia Profund\u0103. \u00cens\u0103, dup\u0103 ceea ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u00een aceast\u0103 minunat\u0103 \u0163ar\u0103 \u00een ultimul timp, suntem tenta\u0163i s\u0103 \u00eel contrazicem chiar cu fapte indubitabile. Pentru a crede, sus\u0163ine \u015fi \u00eembr\u0103\u0163i\u015fa o variant\u0103 sau alta, este nevoie de o analiz\u0103 foarte atent\u0103 \u015fi s\u0103 fim receptivi la semnalele definitorii ale manifest\u0103rii poporului \u00een grani\u0163ele sale, sau, mai nou, \u015fi ale apar\u0163in\u0103torilor poporului rom\u00e2n tr\u0103itori pe meleaguri str\u0103ine.<br \/>\nNu ne-am propus s\u0103 facem un exerci\u0163iu, o expunere, un eseu a ceea ce \u00eenseamn\u0103 Rom\u00e2nia Profund\u0103, ci \u00eei vom lua drept \u201cavoca\u0163i ai poporului\u201d pe cei doi autori ai c\u0103r\u0163ii \u201cC\u0103ut\u00e2nd printre mere \u2013 un dialog amical\u201d \u00eentre Pavel R\u0103tundeanu-Ferghete \u015fi Ben Todic\u0103, ap\u0103rut\u0103 la Editura SITECH, 2018. \u201cCei doi se spovedesc unul altuia \u00eentru theatre a deux, ori spre o upani\u015fad\u0103\u201d. (George Anca). Ei poart\u0103 \u00een sufletul lor o Rom\u00e2nie abisal\u0103, de\u015fi au avut destine diferite, un parcurs particular al timpului, fiecare are un caracter bine conturat \u015fi strict individualizat, deosebindu-se fundamental \u00een anumite privin\u0163e, \u00eens\u0103 au mo\u015ftenit numeroase tr\u0103s\u0103turi asem\u0103n\u0103toare, printre care a\u015f enumera: sf\u00e2nta naturale\u0163e a fiin\u0163ei lor, lucida analiz\u0103 a vie\u0163ii, ginga\u015fa acurate\u0163e a iubirii\u2026 Tr\u0103ind la mari dep\u0103rt\u0103ri, necesitatea ori hazardul a f\u0103cut, ca la un moment dat s\u0103 se \u00eent\u00e2lneasc\u0103 \u015fi s\u0103-\u015fi uneasc\u0103 puterile \u00een realizarea unei lucr\u0103ri obi\u015fnuite \u015fi simple (doar la prima vedere), \u00eens\u0103 m\u0103re\u0163e, de anvergur\u0103 \u015fi cu mare \u00eenc\u0103rc\u0103tur\u0103 emo\u0163ional\u0103.<br \/>\nAmbii autori, au reale calit\u0103\u0163i scriitorice\u015fti \u201cun \u015ftiutor \u015fi un mai \u015ftiutor\u201c (George Anca), dar abordeaz\u0103 stiluri total diferite; Pavel R\u0103tundeanu-Ferghete, intelectualul-\u0163\u0103ran, care str\u0103bate \u00een c\u0103ru\u0163\u0103\/\u015faret\u0103 ori la pas uli\u0163ele satului \u015fi distan\u0163ele dintre sate, se implic\u0103 ad\u00e2nc \u00een via\u0163a concet\u0103\u0163enilor, observ\u0103 cu lux de am\u0103nunte, p\u00e2n\u0103 la detaliu tablourile care-i atrag aten\u0163ia \u00een mod pl\u0103cut, sau, din p\u0103cate contaminate de viru\u015fii descompunerii adev\u0103ratelor valori umane. Ben Todic\u0103, artistul-muncitor, c\u0103l\u0103torind peste m\u0103ri \u015fi \u0163\u0103ri cu mijloace de transport sofisticate, moderne (ma\u015fin\u0103, tren de mare vitez\u0103, avion), minte luminat\u0103 care opereaz\u0103 cu maniere subtile de interpretare a realit\u0103\u0163ii actuale, suflet deschis, fin observator \u015fi cunosc\u0103tor al vie\u0163ii popoarelor pe mapamond. Prin \u00eent\u00e2lnirea celor doi a ap\u0103rut o carte, dup\u0103 opinia noastr\u0103, un \u201ccaz\u201c \u00een peisajul prozei rom\u00e2ne\u015fti, care \u00eei parafeaz\u0103 pe autori ca scriitori care se mi\u015fc\u0103 liber, cu o dezinvoltur\u0103 a simplit\u0103\u0163ii ce nu trebuie confundat\u0103 cu absen\u0163a esen\u0163ei, ci din contra este calea iscusit\u0103 de acces la izvorul cristalin al r\u0103d\u0103cinilor unui popor.<br \/>\nSe observ\u0103 la cei doi scriitori un nonconformism, at\u00e2t \u00een via\u0163\u0103 \u201cm\u0103 sim\u0163eam \u00een largul omului liber sc\u0103pat din \u00eenchisoare, a calului sc\u0103pat \u00een buiestru din fr\u00e2u\u201c (Pavel R\u0103tundeanu), \u201caveam acas\u0103 mai mult\u0103 libertate\u201c (Ben Todic\u0103), c\u00e2t \u015fi \u00een scris. Nu se supun unor canoane, de orice fel ar fi ele, ci povestesc firesc \u00eent\u00e2mpl\u0103ri din via\u0163a lor, din realitatea imediat\u0103, color\u00e2ndu-le afectiv, d\u00e2ndu-le fie o conota\u0163ie negativ\u0103, ori una pozitiv\u0103, admirativ\u0103.<br \/>\nIncertitudinea \u00eencadr\u0103rii tipologice tematico-narative a c\u0103r\u0163ii, nu-i \u015ftirbe\u015fte totu\u015fi coeren\u0163a interioar\u0103, unitatea subcontextual\u0103. Dup\u0103 George Anca, volumul este un roman: \u201cTiradele \u015fi personajele lui Pavel ambi\u0163ioneaz\u0103 romanul cre\u015fterii lui la umbra replicilor centaurului rom\u00e2no-australian\u201c. Cartea poate fi considerat\u0103 roman social (fapte, tr\u0103iri, rela\u0163ii interumane, ac\u0163iunea desf\u0103\u015fur\u00e2ndu-se \u00een principal \u00een dou\u0103 or\u00e2nduiri sociale \u2013 socialism \u015fi capitalism\u2026), roman istoric (referiri la toate perioadele istorice \u015fi conduc\u0103tori\u2026), roman de atmosfer\u0103 \u015fi moravuri\u2026 \u201co via\u0163\u0103 a\u015fa cum a fost\u201d, roman autobiografic ori un jurnal, memorii, m\u0103rturisiri&#8230; Din punctul nostru de vedere, volumul este o monografie a sufletului rom\u00e2nului adev\u0103rat, cu con\u015ftiin\u0163a nep\u0103tat\u0103, cu dorin\u0163a lucrului bine f\u0103cut \u015fi cu rost, \u00eentru \u00eemplinirea menirii cu care a fost trimis pe-acest p\u0103m\u00e2nt. \u00cen opinia autorilor, \u201cscrierea este o rug\u0103ciune\u201c, iar \u201cp\u00e2inea \u015fi pacea sunt liturghia luminii\u201c. Totul este prezentat sincer, f\u0103r\u0103 exager\u0103ri, f\u0103r\u0103 fic\u0163iune, f\u0103r\u0103 artificii meschine; totul este trecut prin propriul filtru, acela asemenea sitei celeste, prin care norii \u00ee\u015fi cern fulgii de nea ori stropii de ploaie pentru a hr\u0103ni p\u0103m\u00e2ntul roditor. \u201cIstoria este cea tr\u0103it\u0103, neinventat\u0103, istoria-poveste frumoas\u0103 e dintr-al nostru col\u0163 al \u0163\u0103rii, \u0163ar\u0103,pe care o am cum rar al\u0163ii o au. Doamne, dar eu o am cu aur cenu\u015fiu strecurat de luminat \u015fi curat, o am cu folclor \u015fi oameni destoinici, cu oameni de aur, oameni m\u0103sur\u0103 a lucrurilor, oameni potrivi\u0163i la locul \u015fi timpul potrivit, sfin\u0163i\u0163i de n\u0103stru\u015fnicia lor, c\u00e2\u015ftigat\u0103 de \u015fcoala urmat\u0103, ca \u015fcoal\u0103 dincolo de \u015fcoal\u0103 pentru a se ridica de pe orizontal\u0103 pe vertical\u0103 \u00eentru r\u0103sit de soare \u015fi binec\u00e2v\u00e2ntate a ceea ce-i iubire, drept de \u00eenviere\u201c. (Pavel R\u0103tundeanu)<br \/>\nAutorii dovedesc o foarte bun\u0103 memorie a am\u0103nuntelor, uimitoare putere de analiz\u0103, cartea disting\u00e2ndu-se printr-un biografism autentic, constituit \u00een mare parte din confesiuni sincere, m\u0103rturii relevante pentru \u00een\u0163elegerea demersului lor literar. Remarc\u0103m la Ben Todic\u0103 stilul concentrat, exprimarea rafinat\u0103, fin\u0103, interpretarea pertinent\u0103 fenomenelor lumii contemporane, \u015fi nu numai, cu trimiteri exacte la fapte \u015fi oameni, pun\u00e2nd punctul pe I (mare). Pavel R\u0103tundeanu face dovada clar\u0103 a unei asimil\u0103ri \u00een timp de vaste cuno\u015ftin\u0163e din literatura rom\u00e2n\u0103 \u015fi universal\u0103, din istoria \u015fi geografia \u0163\u0103rii \u015fi lumii, din cultura neamului rom\u00e2nesc, dar \u00ee\u015fi dezv\u0103luie cu franche\u0163e sumedenie de tr\u0103iri existen\u0163iale, familiale, sociale, profesionale. Cu prezen\u0163\u0103 de spirit \u015fi acuitate mental\u0103 a gl\u0103suit cuvinte pline de lirism \u015fi muzicalitate, a\u015fa cum i-au fost \u00eencrustate cu litere de aur \u00een propriu-ul ADN.<br \/>\nAsist\u0103m la un dialog, o convorbire fr\u0103\u0163easc\u0103, sincer\u0103, dar \u015fi la o \u00eenl\u0103n\u0163uire de proz\u0103 veridic\u0103, \u00een care evolueaz\u0103 personaje tipic rom\u00e2ne\u015fti, cu tr\u0103s\u0103turi caracteristice Ardealului, prin venele c\u0103rora curge \u00eenc\u0103 s\u00e2nge neinfestat de transform\u0103rile sociale, politice, economice\u2026 ale niciunui regim.<br \/>\n\u00cent\u00e2lnim \u00een aceast\u0103 carte o societate de s\u0103teni, cu \u00eendeletnicirile lor, angaja\u0163i \u00een rela\u0163ii de rudenie, comunitare, administrative\u2026 \u015fi putem vorbi de o analiz\u0103 psihologic\u0103 a tipului de \u0163\u0103ran, prin care putem desprinde unele tr\u0103s\u0103turi largi, f\u0103r\u0103 broderii inutile, concentrate \u00een gesturi, atitudini care-i contureaz\u0103 profilul, uneori denaturat de intemperiile vremurilor tr\u0103ite. De apreciat abilit\u0103\u0163ile de psiholog cu exactitate de etnograf ale lui Pavel R\u0103tundeanu, cunosc\u0103tor al traiului gospod\u0103rului, al tradi\u0163iilor, obiceiurilor, supersti\u0163iilor, toate acestea reprezent\u00e2nd suma vie\u0163ii populare. Fapte diverse, minore, f\u0103r\u0103 \u00eensemn\u0103tate, mici istorii de o moral\u0103 elementar\u0103 sunt just \u015fi ad\u00e2nc observate.<br \/>\nCartea este scris\u0103 \u00eentr-o limb\u0103 \u201cLimba Rom\u00e2n\u0103 este Patria mea\u201c (Nichita St\u0103nescu) frumoas\u0103, curat\u0103, armonioas\u0103, care abund\u0103 \u00een regionalisme \u015fi arhaisme, expresii \u015fi jargoane populare neao\u015fe, de acolo din izvorul nesecat al neamului, nealterate de intemperiile vremelnice, de interven\u0163iile inten\u0163ionate sau neglijen\u0163ele regimurilor politice. Aceastea constituie \u201csarea \u015fi piperul\u201c care asigur\u0103 gustul deosebit de pl\u0103cut al lecturii. \u00centre personajele c\u0103r\u0163ii sunt dialoguri vii, \u00eens\u0103 monologul interior al lui Pavel R\u0103tundeanu este fascinant. Stilul s\u0103u plastic, fraza ampl\u0103, arborescent\u0103 \u015fi bogat\u0103 \u00een proverbe, zic\u0103tori, vorbe de duh, versuri populare, pilde cu sonorit\u0103\u0163i biblice, glume cu haz ne dezv\u0103luie un fin artist popular. Prin simpla evocare a faptelor, descoperim darul de povestitor, care zugr\u0103ve\u015fte cu lux de am\u0103nunte \u00eent\u00e2mpl\u0103ri \u015fi evenimente la care particip\u0103 nemijlocit. Eroii s\u0103i reprezint\u0103 categorii bine definite, schi\u0163e realiste de chipuri de ardeleni, cititorul neput\u00e2nd ignora umorul, bl\u00e2nde\u0163ea, suple\u0163ea vorbelor ardelene\u015fti.<br \/>\n\u201cC\u0103ut\u00e2nd dup\u0103 mere\u201c ne ofer\u0103 o investiga\u0163ie vrednic\u0103, precis\u0103 a veridicit\u0103\u0163ii fondului popular prin care descoperim \u0163\u0103ranul, rom\u00e2nul la grani\u0163a \u00eentre dou\u0103 or\u00e2nduiri sociale, una \u00een destr\u0103mare, muribund\u0103, alta nou\u0103 (de aproape trei decenii), n\u0103scut\u0103 cu mari malforma\u0163ii congenitale, ambele av\u00e2nd pilonii de rezisten\u0163\u0103 putrezi. \u00cen Rom\u00e2nia, capitalismul original este de fapt o societate \u00een degringolad\u0103. Lupta pentru existen\u0163\u0103 devine din ce \u00een ce mai acerb\u0103 \u015fi se sluje\u015fte de metode dure, aspre, feroce; oamenii competen\u0163i \u015fi de bun\u0103 credin\u0163\u0103 sunt \u00eenl\u0103tura\u0163i \u015fi se ridic\u0103 \u201cciurucurile\u201c, cei \u201cgrosolani\u201c \u015fi \u201cgolanii\u201c, lipsi\u0163i de scrupule, avizi de bani \u015fi de putere. \u00cen locul celui mai barbar despot, \u00eenst\u0103p\u00e2nit pentru c\u00e2teva decenii \u00een veacul trecut (partidul comunist) au ap\u0103rut mai mul\u0163i st\u0103p\u00e2ni \u00een interiorul \u0163\u0103rii, iar din afar\u0103 ne amenin\u0163\u0103 al\u0163ii mai violen\u0163i, mai dornici de subjugare \u015fi \u00eenrobire. \u00centre st\u0103p\u00e2nii vechi \u015fi noi este poporul umilit, \u00eenfometat, bolnav \u015fi lipsit de speran\u0163\u0103. Parc\u0103 nimic nu-i mai leag\u0103 pe oameni; politica \u015fi democra\u0163ia, \u00een loc s\u0103-i uneasc\u0103 \u00eei dezbin\u0103 \u015fi-i \u00eenr\u0103ie\u015fte. Rom\u00e2nia pare a fi vasul \u201cTitanic\u201c, \u00een serioas\u0103 \u015fi grav\u0103 deriv\u0103. \u201cTr\u0103im vremea caricaturilor, a bufonilor care habar nu au de nevoile poporului \u015fi la r\u00e2ndul s\u0103u, m\u0103ria sa poporul a devenit bufon. (Ben Todic\u0103) Omenirea-i la confluen\u0163a a dou\u0103 veacuri, a dou\u0103 milenii, \u00een care, p\u00e2n\u0103 \u015fi biserica este \u00een impas, \u00eens\u0103, autorii conchid c\u0103 buna \u015fi adev\u0103rata credin\u0163\u0103 este tot ceea ce ne-a mai r\u0103mas.<br \/>\n\u00cen acest context deloc \u00eencurajator, \u00eent\u00e2lnim \u00een Dialogul amical al celor doi rom\u00e2ni un patriotism sincer \u015fi, pe bun\u0103 dreptate observ\u0103m un u\u015for filon de na\u0163ionalism. Asta nu \u00eenseamn\u0103 c\u0103 este cineva discriminat, ori nedrept\u0103\u0163it, ci doar iubirea de \u0163ar\u0103 \u015fi neam manifestat\u0103 \u00een toat\u0103 plin\u0103tatea ei.<br \/>\nCartea are 29 de capitole, fiecare cu un titlu expresiv \u015fi incitant pentru lectur\u0103. El exprim\u0103 chintesen\u0163a paginilor incluse, ad\u00e2ncimea \u015fi claritatea tr\u0103irilor \u015fi ideilor, \u201c29 de \u00eemp\u0103rt\u0103\u015firi patetice, spiritual-reflexive \u00eentre diurn \u015fi \u00een\u0163elegere arhaic\u0103\u201c (George Anca), \u201cun adev\u0103rat atelier de alchimie, \u00een care g\u00e2ndurile lor prelucrate \u015fi \u00eenvelite \u00een acea hain\u0103 aurit\u0103 lingvistic\u0103 a limbii noastre rom\u00e2ne\u015fti.\u201c (Ioan Micl\u0103u-Gepianul)<br \/>\n\u00cent\u00e2lnim minunate descrieri de natur\u0103 prin care cititorul \u201daude c\u00e2ntecul spicelor de gr\u00e2u \u00een adierea v\u00e2ntului, aude c\u00e2ntecele p\u0103s\u0103rilor, glasul stelelor, dornic parc\u0103 a intra \u00een lumea universului s\u0103n\u0103tos, al acelei vie\u0163i umane, cre\u015ftine, sfinte\u201d. (Ioan Micl\u0103u-Gepianul) Un capitol deosebit de pl\u0103cut este povestea Veronic\u0103i, intitulat \u201dFata p\u0103durii\u201d.<br \/>\nPetre \u0162u\u0163ea afirma c\u0103 \u201e\u0162\u0103ranl este omul absolut\u201d, iar \u00een opinia lui Pavel R\u0103tundeanu, acolo unde tr\u0103ie\u015fte acesta, este \u201eRom\u00e2nia Tainic\u0103\u201d. La sat este \u0163\u0103ranul profund cu suflet mister divin, acolo este dramul de normalitate, cu \u201evorbe de doin\u0103 \u015fi basme balsame\u201d. Ben Todic\u0103 ne aminte\u015fte c\u0103 tr\u0103im \u00eentr-o lume artificial\u0103, iar natura dual\u0103 a omului se ad\u00e2nce\u015fte; acesta este romantic \u015fi violent, prieten \u015fi du\u015fman, dup\u0103 interes. Omul umbl\u0103 dup\u0103 fericire, iar fericirea \u00een opinia lui este banul, \u015fi astfel \u00ee\u015fi irose\u015fte via\u0163a, care nu poate fi cump\u0103rat\u0103 cu nimic.<br \/>\n\u00cen opinia lui Pavel R\u0103tundeanu, a \u00eentemeia o familie este un act sf\u00e2nt, familia este nucleul de baz\u0103 al unei societ\u0103\u0163i s\u0103n\u0103toase, membrii s\u0103i fiind al\u0103turi la bine \u015fi la r\u0103u, \u00eens\u0103 \u015fi aici autorul observ\u0103 schimb\u0103ri, uneori destul de nefire\u015fti, unele chiar de ne\u00een\u0163eles, absurde, \u00eens\u0103, \u00een ciuda acestora, nu-\u015fi schimb\u0103 punctul de vedere, nu se \u00eemver\u015funeaz\u0103, nu clevete\u015fte, nu ur\u0103\u015fte, ci dimpotriv\u0103 iube\u015fte cu patos.<br \/>\n\u00cen carte se reg\u0103sesc cuvinte cu o pondere cov\u00e2r\u015fitoare: dragoste de \u0163ar\u0103 \u015fi neam, limba rom\u00e2n\u0103, bun\u0103voin\u0163\u0103, bun\u0103-cuviin\u0163\u0103, via\u0163\u0103, \u00een\u0163elepciune, \u00eenv\u0103\u0163\u0103tor, r\u0103bdare, str\u0103ruin\u0163\u0103, familie, ordine \u015fi disciplin\u0103&#8230; O asemenea scriitur\u0103 poate fi asem\u0103nat\u0103 cu biserica satului rom\u00e2nesc, cuv\u00e2ntul fiind icoana sufletului rom\u00e2nului, a cre\u015ftinului autentic, adev\u0103rat; \u201cMenirea vie\u0163ii este s\u0103 te cau\u0163i pe tine \u00eensu\u0163i\u201c pentru ca \u201cS\u0103-l descoperim pe Hristosul din noi\u201c.<br \/>\nPrin lectura acestui volum, cititorul r\u0103m\u00e2ne cu bucuria \u00eemp\u0103rt\u0103\u015firii cu stropi de \u201eRom\u00e2nie Tainic\u0103\u201d din ploaia m\u0103noas\u0103 a existen\u0163ei unui popor vechi, cu o istorie milenar\u0103 care va continua s\u0103 fiin\u0163eze \u00een propria-i ad\u00e2ncime (satul rom\u00e2nesc) \u015fi \u00een l\u0103rgimea de mari dimensiuni, concretizat\u0103 \u00een comunit\u0103\u0163ile rom\u00e2nilor de pe \u00eentreg globul p\u0103m\u00e2ntesc, \u00een sufletul tuturor rom\u00e2nilor cu dragoste \u015fi dor de patria mam\u0103.<br \/>\n\u201cAceast\u0103 carte este un tablou, este o sculptur\u0103 din topor care ascunde \u00een imaginea fiec\u0103ruia dintre noi pun\u0163i spre ai no\u015ftri de departe. Prin textul lui Pavel se vede cu adev\u0103rat prin ce trece Rom\u00e2nia azi pentru c\u0103, vorba lui Blaga, darul omului s-a n\u0103scut la sat\u201c. (Ben Todic\u0103) \u015ei, ne permitem s\u0103 ad\u0103g\u0103m, c\u0103 acolo, \u00een pe\u015ftera ad\u00e2nc\u0103 a rom\u00e2nismului, \u201clumina lui Zamolxis\u201c va p\u0103stra ve\u015fnic vii stalactitele \u015fi stalagmitele \u00een care vor str\u0103luci perlele profunde ale spiritualit\u0103\u0163ii poporului rom\u00e2n \u015fi astfel, neamul nost va d\u0103inui peste veacuri \u015fi milenii prin binecuv\u00e2ntarea Domnului, pentru c\u0103 \u201cidentitatea este o tain\u0103 \u015fi st\u0103 \u00een m\u00e2na lui Dumnezeu\u201c. (Dan Puric)<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">&#8212;&#8212;&#8212;&#8212;&#8212;&#8212;&#8212;&#8212;&#8212;&#8212;&#8212;<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong>Vasilica GRIGORA\u0218<\/strong><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong>Vaslui<\/strong><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong>3 iulie, 2018<\/strong><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Actorul, autorul \u015fi regizorul de teatru, scriitorul \u015fi eseistul Dan Puric, prin tot ceea ce spune, scrie \u015fi \u00eentreprinde ne [&#038;hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-39798","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/39798","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=39798"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/39798\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":39800,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/39798\/revisions\/39800"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=39798"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=39798"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=39798"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}