{"id":39918,"date":"2018-07-08T19:15:00","date_gmt":"2018-07-08T19:15:00","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=39918"},"modified":"2018-07-08T19:16:03","modified_gmt":"2018-07-08T19:16:03","slug":"gheorghe-constantin-nistoroiu-sistemul-concentrationar-din-romania-%e2%80%93-temnitele-groazei","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2018\/07\/08\/gheorghe-constantin-nistoroiu-sistemul-concentrationar-din-romania-%e2%80%93-temnitele-groazei\/","title":{"rendered":"Gheorghe Constantin NISTOROIU: Sistemul concentra\u0163ionar din Rom\u00e2nia \u2013 Temni\u0163ele Groazei"},"content":{"rendered":"<p style=\"text-align: justify;\"><strong><em><a href=\"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-content\/uploads\/2018\/07\/NGC-FEB2017-B.jpg\"><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" class=\"alignleft size-medium wp-image-39921\" title=\"ngc-feb2017-b\" src=\"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-content\/uploads\/2018\/07\/NGC-FEB2017-B-224x300.jpg\" alt=\"\" width=\"224\" height=\"300\" srcset=\"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-content\/uploads\/2018\/07\/NGC-FEB2017-B-224x300.jpg 224w, https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-content\/uploads\/2018\/07\/NGC-FEB2017-B.jpg 600w\" sizes=\"auto, (max-width: 224px) 100vw, 224px\" \/><\/a>\u201eLichidarea fizic\u0103 \u015fi moral\u0103 a tot ce a \u00eensemnat <\/em><\/strong><strong><em>mai valoros ca opozi\u0163ie ori rezisten\u0163\u0103 fa\u0163\u0103 de <\/em><\/strong><strong><em>regimul comunist, printr-o varietate de metode <\/em><\/strong><strong><em>dintre cele mai terifiante, \u00eenseamn\u0103 terorism de <\/em><\/strong><strong><em>stat culpabilizat de crim\u0103 contra umanit\u0103\u0163ii.\u201d<\/em><\/strong><\/p>\n<p style=\"text-align: center;\"><strong>(CRISTIAN TRONCOT\u0102)<\/strong><\/p>\n<p><strong>\u00a0<\/strong><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00a0\u00a0 \u00censp\u0103im\u00e2nt\u0103toarele Temni\u0163e ale groazei, unde s-a derulat co\u015fmarul \u015fi calvarul Genera\u0163iei de Aur interbelice, au fost,f\u0103r\u0103 nici o excep\u0163ie, locul unde s-a des\u0103v\u00e2r\u0219it\u00a0 \u00eentemeierea \u00a0acelui \u00a0regim diabolic totalitar r\u0103mas \u00een memoria colectiv\u0103 drept Rom\u00e2nia Penitenciar\u0103.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00a0\u00a0 Parveni\u0163ii \u015fi slugoii politici descoperi\u021bi peste noapte <em>proletari<\/em>,majoritatea analfabe\u0163i, \u0219i tocmai de aceea cruzi, converti\u0163i de fra\u0163ii atei alogeni pentru a na\u0219te Rom\u00e2nia Popular\u0103 \u015fi-au f\u0103cut o Confesiune de credin\u0163\u0103 din Directivele Teroarei <em>Cortinei de fier, <\/em>adopt\u00e2ndu-i \u015fi \u00eenfiindu-i metodele barbare \u015fi mijloacele abjecte, pentru a le perfec\u0163iona \u00een natura lor p\u00e2n\u0103 la cromatica diabolic\u0103.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><em>\u00a0<\/em><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong>\u00a0\u00a0 Gherla<\/strong>.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00a0\u00a0 Privit\u0103 de sus temuta \u00eenchisoare Gherla, <em>\u201edarul\u201d<\/em> \u00eemp\u0103r\u0103tesei \u00a0Maria Tereza, p\u0103rea ca o nav\u0103 de mari dimensiuni, lung\u0103 de aproximativ 100 metri \u015fi lat\u0103 de circa 50 metri, prev\u0103zut\u0103 la mijloc cu un spa\u0163iu gol pe care se \u00een\u015firau culoarele specifice fiec\u0103rui etaj. Deasupra fiec\u0103rui etaj a\u015ftepta o camer\u0103 mare cu o capacitate de cca 100 de de\u0163inu\u0163i. Cea de la ultimul etaj era numit\u0103 Camera 4 Spital sau gra\u0163ie scopului sinistru folosit mai era cunoscut\u0103 \u015fi de <em>\u201eCamera mor\u0163ii\u201d.<\/em><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00a0\u00a0 Cele mai solicitate victime pentru tortur\u0103 erau chiria\u015fii camerelor 90-122. O camer\u0103 cuprindea un spa\u0163iu de circa 90 metri p\u0103tra\u0163i. De\u0163inu\u0163ii, numai umbre str\u0103vezii <em>\u201einvita\u0163i\u201d <\/em>la anchet\u0103 se \u00eempleticeau t\u00e2r\u00e2ndu-se ca un \u015fir de schelete mutilate.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00a0\u00a0 <em>\u201eAcolo, declara\u0163iile verbale, smulse \u00een \u00eenc\u0103perea mare, \u00ee\u015fi completau concrete\u0163ea scrisului, dar nu numai! \u015ei fiecare pagin\u0103 era stropit\u0103 mai \u00eent\u00e2i cu s\u00e2ngele anchetatului \u015fi pe urm\u0103 ref\u0103cut\u0103 pe frontul alb al h\u00e2rtiei pentru a fi \u00eenaintat\u0103 c\u0103tre ofi\u0163erul politic.\u201d<\/em> (Radu Ciuceanu, <em>La Tain\u0103 cu Diavolul. <\/em>Institutul Na\u0163ional pentru Studiul Totalitarismului. Bucure\u015fti-2015, p. 122)<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00a0\u00a0 <em>\u201eFiica<\/em> <em>fidel\u0103\u201d<\/em> a penitenciarului Pite\u015fti, privind torura satanic\u0103 a fost <em>laboratorul <\/em>sinistru al Gherlei, <em>\u201e\u2026 unde la etajul 3, \u00een camera \u00een care st\u0103m chiar acum, b\u0103t\u0103ile \u015fi tortura au mers p\u00e2n\u0103 la sf\u00e2r\u015fitul lui septembrie.\u201d<\/em> (ibid., p. 231)<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00a0\u00a0 \u00cen anul 1951, directorul \u00eenchisorii era un fost c\u00e2rpaci ceferist din Tecuci, numit Gheorghiu. La sosirea loturilor de de\u0163inu\u0163i politico-religio\u015fi \u00een acea unitate, alocu\u0163iunea directorului-ceferist a \u00eenceput s\u0103 curg\u0103, bine\u00een\u0163eles nu cu anticul: <em>\u201ebine a\u0163i venit!\u201d, <\/em>ci cu noul amenin\u0163\u0103rilor:<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><em>\u00a0\u00a0 \u2013 \u201ePentru noi, voi nu sunte\u0163i dec\u00e2t ni\u015fte <strong>bandi\u0163i <\/strong>\u015fi \u00eenc\u0103 dintre cei mai periculo\u015fi. Dac\u0103 nu ve\u0163i \u0163ine cont de dispozi\u0163iile noastre ve\u0163i fi \u00eempu\u015fca\u0163i cu to\u0163ii. A\u0163i fost adu\u015fi la Gherla ca s\u0103 executa\u0163i o pedeaps\u0103 care este uman\u0103 \u015fi prea binevoitoare, deoarece voi trebuia s\u0103 fi\u0163i omor\u00e2\u0163i la data arest\u0103rii\u2026\u201d<\/em> (Octavian Voinea, <em>Masacrarea Studen\u0163imii Rom\u00e2ne, <\/em>Ed. Majadahonda, Bucure\u015fti-1996, p. 89)<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00a0\u00a0 M\u00e2na <em>\u201edreapt\u0103\u201d<\/em> cu ghiare a ceferistului-director \u015fef, era una dur\u0103, cea care b\u0103tea bucur\u00e2ndu-se de orice lovitur\u0103 aplicat\u0103 celui care nu se putea opune, nici ap\u0103ra, nici riposta. De\u015fi era \u00een umbra ceferistului, Niki Marcu \u00eencerca s\u0103 se eviden\u0163ieze prin apuc\u0103turile sale de bestie.<em> \u201eAl\u0103turi de directorul Gheorghiu st\u0103tea un gardian cu nume de Niki Marcu, nerom\u00e2n, bestie f\u0103r\u0103 pereche care a contribuit al\u0103turi de al\u0163i nemernici la torturarea de\u0163inu\u0163ilor.\u201d<\/em> (Octavian Voinea, op cit., p. 89)<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00a0\u00a0 Temuta \u00eenchisoare se cutremura ea \u00eens\u0103\u015fi la vederea \u00eenfrico\u015fetorilor b\u0103t\u0103u\u015fi: Livinski, M\u0103rtinu\u015f, Popa \u0162anu, Pu\u015fca\u015fu, Rom\u0103nescu \u015fi Stoian. C\u0103tre seara zilei de Duminic\u0103 19 Iulie 1951, un spectacol diabolic s-a desf\u0103\u015furat \u00een camera nr. 99. Un grup de circa 20 de b\u0103t\u0103u\u015fi i-au \u00eenconjurat pe de\u0163inu\u0163ii politici-religio\u015fi din camer\u0103 asalt\u00e2ndu-i cu tot felul de \u00eentreb\u0103ri. Apoi au \u00eenchis ferestrele \u015fi s-au n\u0103pustit asupra lor: <em>\u201ene loveau cu b\u00e2te, cu bocancii, cu pumnii, strig\u00e2nd \u015fi url\u00e2nd, ca o desl\u0103n\u0163uire a furiilor asupra noastr\u0103\u2026 Am fost tr\u00e2nti\u0163i \u015fi \u00eentin\u015fi la podea, c\u0103p\u0103t\u00e2nd lovituri \u00een special la \u00eencheieturile m\u00e2inilor \u015fi picioarelor \u015fi lovituri dure la cap \u015fi sugrum\u0103ri\u2026Eram lovi\u0163i \u00een cap a\u015fa cum ba\u0163i un m\u0103r, ca s\u0103-l fr\u0103geze\u015fti\u2026 Supliciul a durat c\u00e2teva zile\u2026 Eram \u0163inu\u0163i dezbr\u0103ca\u0163i tot timpul. Ne a\u015fezau pe r\u00e2nd cu capul la perete \u015fi sub lovituri de b\u00e2te\u2026 Unul<\/em> <em>dintre cei opt adu\u015fi de cur\u00e2nd, era din c\u00e2nd \u00een c\u00e2nd strigat pe nume \u015fi dus \u00een alt\u0103 camer\u0103 de unde venea mai torturat. Acest martir se numea Mihai Timaru, fusese unul din capii rezisten\u0163ei din Mun\u0163ii Vrancei.\u201d<\/em> (Virgil Maxim, <em>Imn pentru cucea purtat\u0103.<\/em> Ed. Antim-2002, p. 262-265)<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00a0\u00a0 Eminentul student \u00een Filosofie Costache Opri\u015fan, care \u00ee\u015fi uimea colegii, asisten\u0163a universitar\u0103, colocviile \u015fi dezbaterile erudite ale seminariilor, ridic\u00e2ndu-se cu mult deasupra multora dintre profesorii de filosofie, ei \u00een\u015fi\u015fi titani ai g\u00e2ndirii, a fost programat de regimul satanic unui supliciul f\u0103r\u0103 precedent de pepiniera tor\u0163ionar\u0103 concentra\u0163ionar\u0103 a Securit\u0103\u0163ii comuniste.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00a0 Arestat \u00een noaptea de 14\/15 mai 1948, este \u00eenchis la Jilava \u015fi condamnat la 25 ani munc\u0103 silnic\u0103. Trece pe la Pite\u015fti, unde va sta \u00eenchis din 1949. Va fi torturat \u201epe m\u0103sura\u201d func\u0163iei sale. N-a fost t\u00e2n\u0103r mai chinuit ca el \u00een Pite\u015fti!<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00a0\u00a0 Dus \u00een toamna lui 1951 la Gherla, \u00een temuta camer\u0103 99. \u00cen urma torturilor s-a \u00eemboln\u0103vit de tuberculoz\u0103 \u015fi va fi internat \u00een spitalul penitenciar de la V\u0103c\u0103re\u015fti. De acolo va fi luat \u00een toamna anului 1955 pentru a fi anchetat \u00een procesul \u00eenscenat de securitate lui <strong>Valeriu Negulescu<\/strong>, \u00een leg\u0103tur\u0103 cu reeduc\u0103rile. Din 1958 ajunge la Jilava, fiind \u00eencarcerat \u00eentr-una din cele 4 celule de la Casimc\u0103 (talpa iadului din Reduitul Jilavei), \u00eempreun\u0103 cu <strong>Marcel Petri\u015for<\/strong>, <strong>pr. Gh. Calciu<\/strong>, <strong>Iosif V. Iosif<\/strong>. Din subterana mor\u0163ii avea s\u0103 urce sufletul s\u0103u cur\u0103\u0163it de orice pat\u0103 la cer, \u00een iulie 1958.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00a0\u00a0 Geala\u0163ii lui \u0162urcanu l-au \u00eentins pe Opri\u015fan jos pe ciment cu fa\u0163a \u00een sus. <em>\u201e\u0162urcanu, sprijinindu-se cu m\u00e2inile pe umerii celor doi, s-a urcat pe pieptul lui Opri\u015fan. Se l\u0103sa cu toat\u0103 greutatea pe torace, p\u00e2n\u0103 ce aerul era evacuat, apoi pe g\u00e2t sufoc\u00e2ndu-l; d\u0103dea din c\u00e2nd \u00een c\u00e2nd drumul ap\u0103s\u0103rii\u2026Supliciul se repeta p\u00e2n\u0103 ce s\u00e2ngele \u00eencepea s\u0103 se preling\u0103 din pl\u0103m\u00e2ni la col\u0163ul gurii\u2026\u201d<\/em> (Virgil Maxim, op. cit., p. 274)<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Dumitru Bordeianu arat\u0103 cuvintele lui Opri\u015fan de la Pite\u015fti \u00eenaintea declan\u015f\u0103rii experimentului reeduc\u0103rii: \u201e<em>Fi\u0163i preg\u0103ti\u0163i pentru lupta care se va da \u00een mla\u015ftina disper\u0103rii. Fiecare va ie\u015fi din \u00eencle\u015ftarea acestei lupte singur, neajutat dec\u00e2t de mila lui Dumnezeu \u015fi de ce are mai bun \u00een el.Lupta va fi de lung\u0103 durat\u0103 \u015fi cine va avea t\u0103ria \u015fi r\u0103bdarea, convins fiind c\u0103 ea este dreapt\u0103, se va pr\u0103bu\u015fi \u015fi iar se va ridica. Astfel c\u0103 nu ne mai r\u0103m\u00e2ne dec\u00e2t s\u0103 ne ascu\u0163im s\u0103biile duhovnice\u015fti ale dragostei, ale unirii \u015fi ale camaraderiei<\/em>\u201d. ( Dumitru Bordeianu, M\u0103rturisiri din mla\u0219tina disper\u0103rii, .Ed. SCARA-2001)<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Era un pedagog de talie mare. Era cult \u015fi inteligent, la care se ad\u0103uga o modestie bl\u00e2nd\u0103 \u015fi pl\u0103cut\u0103. Mult timp va trebui s\u0103 treac\u0103 p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd, din r\u00e2ndurile tineretului rom\u00e2n, se va ridica o asemenea valoare\u201d (<strong>Octavian Voinea<\/strong>, \u201e<em>Masacrarea studen\u0163imii rom\u00e2ne<\/em>\u201d, Buc., 1995).<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00a0\u00a0 C\u0103lug\u0103rul Valeriu Anania, viitorul mitropolit, era \u00een temni\u0163a Gherlei, <em>,,favoritul\u201d <\/em>comandantului Enoiu, care i-a f\u0103cut cuno\u015ftiin\u0163\u0103 \u00een camera de tortur\u0103 a centralei cu fiorosul Br\u00e2nzaru, \u00eenso\u0163it de al\u0163i doi b\u0103t\u0103u\u015fi. Dup\u0103 care l-au dezbr\u0103cat \u015fi l-au preg\u0103tit pentru <em>,,tratament\u201d.\u00a0 ,,Cu o funie mi s-au legat picioarele unul de altul, pe la glezne, cu alta mi s-au legat m\u00e2inile \u00een fa\u0163\u0103, apoi mi s\u2019au petrecut genunchii printre ele, iar pe sub ei mi s\u2019a v\u00e2r\u00e2t o rang\u0103 de fier. Doi in\u015fi au ridicat ranga de capete \u015fi m\u2019au purtat mai \u00eent\u00e2i spre gura cuptorului <\/em>(am sim\u0163it o ar\u015fi\u0163\u0103 grozav\u0103, a fl\u0103c\u0103rilor ce suflau nebune\u015fte),<em> apoi \u00eentre dou\u0103 capre de lemn pe care se rezemau capetele r\u0103ngii. Trupul mi se r\u0103sucise cu capul \u00een jos\u2026 La un semn, Br\u00e2nzaru m\u2019a tr\u0103snit cu v\u00e2na de bou peste t\u0103lpi. Mi s\u2019a cutremurat tot trupul de durere\u2026 Au \u00eenceput loviturile, una dup\u0103 alta, date mai \u00eent\u00e2i de Br\u00e2nzaru, din dreapta, apoi de cel\u0103lalt din st\u00e2nga\u2026 Am le\u015finat iar\u0103\u015fi \u015fi din nou m\u2019au trezit cu ap\u0103.<\/em><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><em>\u00a0\u00a0 Br\u00e2nzaru a revenit cu loviturile la t\u0103lpi, un timp, apoi tovar\u0103\u015ful lui mi-a aruncat o p\u00e2nz\u0103 ud\u0103 peste fund \u015fi m\u2019a b\u0103tut de-mi plesnea pielea\u2026 La un moment dat am auzit vocea lui Enoiu:<\/em><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><em>\u00a0\u00a0 -Da\u0163i-i la dou\u0103 ciocane!\u2026<\/em><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><em>\u00a0\u00a0 O ploaie de lovituri, din am\u00e2ndou\u0103 p\u0103r\u0163ile, ritmic, ca pe nicovala potcov\u0103riei, s\u2019a n\u0103pustit pe t\u0103lpile mele.\u201d<\/em> (Valeriu Anania, Memorii. Ed. Polirom, Ia\u015fi-2008, p. 271)<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><em>\u00a0<\/em><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00a0\u00a0 C\u00e2nd a ajuns mare ierarh, mitropolit s-a ad\u00e2ncit \u00een opera literar\u0103 \u015fi cea patristic\u0103 pentru Obeliscul egoului s\u0103u, uit\u00e2nd s\u0103 ridice un monument, o biseric\u0103, o Cruce, o canonizare, un semn de \u00eentrebare m\u0103car, pentru eroii \u015fi martirii temni\u0163elor comuniste!<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 <strong>T\u00e2rgu Ocna.<\/strong><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong>\u00a0<\/strong><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Ini\u0163iativa construirii unei \u00eenchisori i-a apar\u0163inut domnitorului moldovean Grigore Ghica, care fusese impresionat de condi\u0163iile grele \u00een care lucrau de\u0163inu\u0163ii de la salina din localitate, unde acesta avea \u00een proprietate \u015fi un conac. Lucr\u0103rile la construc\u0163ia \u00eenchisorii au fost \u00eencepute \u00een anul 1851 \u015fi au fost finalizate \u00een 1855, \u00een tot acest interval de timp de\u0163inu\u0163ii fiind caza\u0163i, din dispozi\u0163ia domnitorului, \u00een cl\u0103direa conacului.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong>\u00a0<\/strong><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00a0\u00a0\u00a0 Edificiul, \u00een form\u0103 de potcoav\u0103, a fost ridicat l\u00e2ng\u0103 conacul domnesc, iar intrarea se f\u0103cea prin poarta conacului, care a devenit cl\u0103dire administrativ\u0103. Capacitatea noului edificiu era de 12 camere, \u00een fiecare \u00eenc\u0103pere put\u00e2nd fi caza\u0163i circa 30 de de\u0163inu\u0163i. \u00cenchisoarea propriu-zis\u0103 era destinat\u0103 exclusiv condamna\u0163ilor, dar numai pe timp de noapte, deoarece ziua ace\u015ftia erau du\u015fi la munca din ocn\u0103. P\u00e2n\u0103 \u00een anul 1931, denumirea oficial\u0103 a penitenciarului a fost aceea de \u00cenchisoare central\u0103 de munc\u0103 silnic\u0103. \u00cen acel an s-a constatat c\u0103 majoritatea condamna\u0163ilor de la T\u00e2rgu Ocna sufereau de tuberculoz\u0103 pulmonar\u0103 \u015fi, ca urmare, s-a dispus \u00eencetarea folosirii acestora la munca din salin\u0103. De atunci, \u00eenchisoarea a fost transformat\u0103 \u00een loc de deten\u0163ie exclusiv pentru bolnavii de TBC. De\u0163inu\u0163ii considera\u0163i s\u0103n\u0103to\u015fi au fost transfera\u0163i la alte penitenciare din \u0163ar\u0103, iar cei bolnavi de TBC din alte \u00eenchisori au fost adu\u015fi la T\u00e2rgu Ocna.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong>\u00a0<\/strong><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00cen anul 1936 s-a \u00eenceput construirea unei noi cl\u0103diri cu profil de sanatoriu TBC, un edificiu cu trei nivele, care a fost dat \u00een folosin\u0163\u0103 \u00een 1939, an \u00een care s-a \u00eenceput \u015fi demolarea treptat\u0103 a vechii \u00eenchisori, mai pu\u0163in a cl\u0103dirii administrative sau a fostului conac domnesc. Piatra rezultat\u0103 din demol\u0103ri a servit ulterior la construirea zidului \u00eemprejmuitor al noii \u00eenchisori.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong>\u00a0<\/strong><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00a0\u00a0 Eroul \u0219i Martirul penitenciarului T\u00e2rgu-Ocna, \u00eentre mul\u021bi al\u021bi Eroi \u0219i Martiri,\u00a0 a fost Valeriu Gafencu. Nu numai Nicolae Steinhard l-a supranumit <em>Sf\u00e2ntul \u00cenchisorilor <\/em>ci,\u00a0 to\u021bi cei care au cunoscut\u00a0 mucenicia sa curat\u0103 de Arhanghel al Suferin\u021bei \u0219i al Jertfei.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00a0\u00a0 Calvarul s\u0103u \u0219i al camarazilor s\u0103i nu consta at\u00e2t \u00een regimul lipsurilor de tot fel, ci mai ales, \u00een confruntarea permanent\u0103 cu politrucii intru\u0219i \u0219i \u00eenfia\u021bi de comuni\u0219tii autohtoni, \u00een ochii c\u0103rora marii oameni de valoare, Fiii ale\u0219i ai Na\u021biunii, nu prezentau dec\u00e2t rezisten\u021b\u0103, jertf\u0103 \u0219i amenin\u021b\u0103ri.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00a0\u00a0 Unul dintre bombasticii politruci \u00eenfoindu-se \u00een penele plo\u0219tite de incultur\u0103 \u0219i ur\u0103 l-a amenin\u021bat pe misticul Valeriu:<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><em>\u201d \u2013 Aici s-a terminat cu Hristos! <\/em><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00a0 \u2013 Sunt aici oameni de mare valoare, care pot fi de folos \u021b\u0103rii, dar care mor pentru c\u0103 nu streptomicin\u0103 \u0219i nici ve\u0219ti de la familiile lor. Pute\u021bi s\u0103-i salva\u021bi ! \u2026<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00a0 \u2013 Noi nu vom repata gre\u0219elile trecutului, a r\u0103spuns sec inspectorul. Umanismul nostru nu se aplic\u0103 reac\u021bionarilor.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00a0 \u2013 Domnule, a continuat Valeriu, aici suntem oameni bolnavi, neputincio\u0219i, zilnic moare c\u00e2te unul dintre noi \u0219i pe l\u00e2ng\u0103 toate astea, suntem supu\u0219i amenin\u021b\u0103rii cu teroarea \u0219i tortura.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00a0 \u2013\u00a0 Cum \u00eendr\u0103zne\u0219ti s\u0103 vorbe\u0219ti astfel cu mine? Nu pricepi c\u0103 nu vrem s\u0103 facem din voi eroi ? Vom face din voi delatori\u2026 \u201d( Ioan Ianolide, <em>\u00centoarcerea la Hristos<\/em>, Ed. Christiana, Bucure\u0219ti-2006, pg.145 )<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><em>\u00a0\u00a0\u00a0 <\/em><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00a0\u00a0 <strong>Suceava.<\/strong><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong>\u00a0<\/strong><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00a0\u00a0 Suceava-cetatea de scaun-ctitoria lui Petru I Mu\u015fat (1375-1391), r\u0103m\u00e2ne celebr\u0103 prin autoritatea de capital\u0103 a Moldovei p\u00e2n\u0103 la 1566, vreme de aproape dou\u0103 secole.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong>\u00a0\u00a0 <\/strong>Suceava r\u0103m\u00e2ne \u00een istoria noastr\u0103 drept marea cetate ilustr\u0103 a legendarei Moldove, ridicat\u0103 la apogeu prin ctitoriile celui mai mare domn pe care l-a dat sf\u00e2nta \u0163\u0103r\u00e2n\u0103 vlaho-moldav\u0103-\u015etefan cel Mare. Al\u0103turi de ctitoriile Voievodului cre\u015ftin ortodox nebiruit \u015fi sf\u00e2nt \u015fi-au pus pecetea o serie de Vl\u0103dici \u015fi monahi de seam\u0103 ai Ortodoxiei noastre na\u0163ional-universale.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00a0\u00a0 Dar l\u00e2ng\u0103 at\u00e2tea ctitorii str\u0103lucitoare s-a strecurat \u015fi o pat\u0103 neagr\u0103, zugr\u0103vit\u0103 s-au \u0163\u00e2\u015fnit\u0103 din purgatoriul infernului comunist-temuta \u00eenchisoare.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00a0\u00a0 \u00cen istoria ei secular\u0103 Suceava ajunge de dou\u0103 ori capital\u0103 a Moldovei: prima oar\u0103 \u00een ani ei de glorie, iar a dou\u0103 oar\u0103 \u00een ani ei de infern, prin \u00eenchisoarea care devine centrul de recrutare al de\u0163inu\u0163ilor politico-religio\u015fi \u00een anul funest <strong>1948<\/strong>.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00a0\u00a0 \u00cen universul ei diabolic ne introduce m\u0103rturisirea unuia dintre cei mai tortura\u0163i de\u0163inu\u0163i politico-religio\u015fi: Dumitru Bordeianu la 40 de zile de la prima mare prigoan\u0103 antireligioas\u0103 ce s-a soldat cu zecile de mii de aresta\u0163i \u00een noaptea de 15 Mai 1948.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00a0\u00a0 Autorul nostru a fost <em>\u201ecazat\u201d <\/em>al\u0103turi de al\u0163i confra\u0163i \u00een celula 59 a penitenciarului Suceava din 25 Iunie 1948 p\u00e2n\u0103 la 15 Ianuarie 1949, m\u0103rturisind despre condi\u0163iile <em>\u201eprimitoare\u201d <\/em>ale \u00eenchisorii:<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><em>\u00a0\u00a0 \u201eAici am suportat b\u0103t\u0103ile \u015fi chinurile anchetei, care a durat p\u00e2n\u0103 decembrie 1948\u2026 Am aflat c\u0103 to\u0163i cei aresta\u0163i \u00eencep\u00e2nd cu 15 mai 1948 \u015fi p\u00e2n\u0103 la data c\u00e2nd am venit noi, cei aresta\u0163i \u00een iunie, au fost \u00eencarcera\u0163i \u00een aceast\u0103 \u00eenchisoare \u015fi c\u0103 \u00eencep\u00e2nd cu jude\u0163ul Vaslui \u015fi Bac\u0103u, din toate jude\u0163ele, p\u00e2n\u0103 la frontiera de nord a Moldovei \u015fi Bucovinei, to\u0163i aresta\u0163ii, b\u0103rba\u0163i \u015fi femei, se g\u0103seau \u00een aceast\u0103 \u00eenchisoare\u2026 Aresta\u0163ii din sudul Moldovei, de la Vaslui \u015fi Bac\u0103u, p\u00e2n\u0103 la Milcov \u015fi Dun\u0103re, au fost depu\u015fi la \u00eenchisoarea din Gala\u0163i.\u201d<\/em> (Dumitru Bordeianu, <em>M\u0103rturisiri din mla\u015ftina disper\u0103rii.<\/em> Edi\u0163ia a II-a, Ed. Scara, Bucure\u015fti-2001, p. 29)<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00a0\u00a0 De cele mai multe ori ne aplec\u0103m \u00een fa\u021ba m\u0103rturiilor marilor personalit\u0103\u021bi care au trecut prin calvarul temni\u021belor comuniste f\u0103r\u0103 a ne pleca cu pio\u0219enie \u00een fa\u021ba marilor sacrifica\u021bi ai acelor vremuri, \u021a\u0103ranul rom\u00e2n. Ei au fost cei mul\u021bi aresta\u021bi, deporta\u021bi \u0219i obliga\u021bi la dezr\u0103d\u0103cinarea suprem\u0103 : ruptura de p\u0103m\u00e2ntul muncit din str\u0103buni \u0219i de credin\u021ba \u00een Hristos care le sus\u021binea valorile \u0219i echilibrul existen\u021bial.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00a0\u00a0 Orice lucrare filozofic\u0103 nu ar putea dep\u0103\u0219ii tr\u0103irea unui asemenea profund tr\u0103itor, <em>b\u0103dia Ghi\u0163\u0103, a\u0219a cum ne-a l\u0103sat-o m\u0103rturie <\/em>Dumitru Bordeianu:<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><em>\u201e\u00centr-o bun\u0103 zi, c\u00e2nd discu\u0163iile noastre ajunseser\u0103 la un punct mort, b\u0103dia Ghi\u0163\u0103, cu o voce cald\u0103, a \u00eenceput s\u0103-\u015fi depene \u015fi el g\u00e2ndurile.<\/em><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><em>\u00a0\u00a0 Voi reda din memorie cuvintele care au fost pentru mine busola ce m-a c\u0103l\u0103uzit tot timpul celor 15 ani de temni\u0163\u0103: \u201eDragi fl\u0103c\u0103i! Sunte\u0163i to\u0163i oameni cu carte, mai tineri dec\u00e2t mine, \u00eencerca\u0163i \u015fi voi \u00een lupt\u0103, dar v\u0103 rog ca pe copiii mei s\u0103 asculta\u0163i cu aten\u0163ie \u015fi bun\u0103voin\u0163\u0103 ceea ce vreau s\u0103 v\u0103 spun. To\u0163i suntem condamna\u0163i la ani grei de \u00eenchisoare \u015fi fiecare am l\u0103sat afar\u0103 o lume care a fost lumea noastr\u0103 \u015fi pe care nu o putem nesocoti. Unii am avut o profesiune, iar voi, cei mai tineri, era\u0163i \u00een curs s\u0103 o realiza\u0163i. To\u0163i ne-am angajat cinstit, slujind un ideal \u015fi o cauz\u0103 pe care noi am considerat-o dreapt\u0103. Nici eu, nici voi, cred c\u0103 nu a\u0163i f\u0103cut r\u0103u nim\u0103nui. Am fost ancheta\u0163i, tortura\u0163i, judeca\u0163i \u015fi condamna\u0163i dup\u0103 cum \u015fti\u0163i, dar v\u0103 rog din toat\u0103 inima s\u0103-mi da\u0163i ascultare. Pentru un de\u0163inut politic, condamnarea e ceva ce poate sau nu s\u0103 se \u00eemplineasc\u0103. Deci noi s-ar putea s\u0103 execut\u0103m toat\u0103 condamnarea pe care o avem sau poate nu. Ceea ce e mai grav \u00eens\u0103 e c\u0103 s-ar putea s\u0103 facem \u015fi ceva \u00een plus, peste ceea ce am fost condamna\u0163i. S\u0103 fim condamna\u0163i din nou \u015fi poate s\u0103 \u015fi murim \u00een \u00eenchisoare. Timpul nostru \u00een \u00eenchisoare nu este hot\u0103r\u00e2t definitiv. Venim dintr-o lume pe care ura omeneasc\u0103 ne-a luat-o, poate, pentru totdeauna, \u015fi intr\u0103m \u00een alta care e aceasta. Aceasta \u015fi numai aceasta este de acum \u00eenainte lumea noastr\u0103. Pentru noi nu exist\u0103 alt\u0103 lume dec\u00e2t aceea \u00een care suntem \u015fi tr\u0103im aici. Or, pentru a putea tr\u0103i \u00een aceast\u0103 lume dragii mei, trebuie s\u0103 \u015fti\u0163i c\u0103 numai cel ce va avea inim\u0103 bun\u0103 va putea rezista \u015fi \u00een\u0163elege ceea ce ne va oferi necunoscutul \u00een care am intrat.\u00a0 <\/em><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><em>\u00a0\u00a0 Aceia dintre voi care vor putea \u00een\u0163elege ce \u00eenseamn\u0103 inima bun\u0103 pentru om, nu vor uita niciodat\u0103 ceea ce am discutat \u00een aceast\u0103 zi. Ca \u00eencheiere, v\u0103 spun: ca s\u0103 po\u0163i r\u0103zbi \u015fi s\u0103 fii mul\u0163umit \u015fi \u00eemp\u0103cat \u00een via\u0163\u0103 cu tine \u015fi cu cei din jurul t\u0103u, trebuie s\u0103 ai inim\u0103 bun\u0103. Voi face\u0163i cum crede\u0163i \u015fi cum v\u0103 este inima.\u201d L-am \u00een\u0163eles pe acest \u00een\u0163elept \u015fi i-am urmat pova\u0163a, toat\u0103 via\u0163a mea.\u201d<\/em> (Dumitru Bordeianu, <em>M\u0103rturisiri din mla\u015ftina disper\u0103rii. <\/em>Ed. Scara, Bucure\u015fti-2001, p. 78-79)<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><em>\u00a0<\/em>\u00a0 \u00cen penitenciarul Suceava, cine intra ca de\u0163inut politic, ori ca persecutat religios, avea s\u0103 vad\u0103 adev\u0103rata hido\u015fenie a comunismului marxist-leninist-umanitarist.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00a0( va urma )<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014-<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong>Prof. dr. GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU<\/strong><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong>8 iulie, 2018<\/strong><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>\u201eLichidarea fizic\u0103 \u015fi moral\u0103 a tot ce a \u00eensemnat mai valoros ca opozi\u0163ie ori rezisten\u0163\u0103 fa\u0163\u0103 de regimul comunist, printr-o [&#038;hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-39918","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/39918","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=39918"}],"version-history":[{"count":3,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/39918\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":39920,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/39918\/revisions\/39920"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=39918"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=39918"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=39918"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}