{"id":4010,"date":"2012-04-06T06:49:38","date_gmt":"2012-04-06T06:49:38","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=4010"},"modified":"2012-04-06T09:22:03","modified_gmt":"2012-04-06T09:22:03","slug":"neobonjurism-si-autohtonism-in-cultura","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2012\/04\/06\/neobonjurism-si-autohtonism-in-cultura\/","title":{"rendered":"“Neobonjurism \u015fi autohtonism \u00een cultur\u0103”"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a>\u00cen atmosfera calm\u0103 a vie\u0163ii noastre intelectuale, unde domnea echilibrul unei mediocrit\u0103\u0163i mul\u0163umite, articolul \u00abParsifal \u00bb de Nichifor Crainic a avut darul s\u0103 turbure sufletele , s\u0103 provoace o smulgere din f\u0103ga\u015ful obi\u015fnuit al discu\u0163iilor literare . De mult\u0103 vreme , din epoca aprigilor ciocniri \u00eentre \u00abConvorbirile Literare\u00bb \u015fi \u00abContimporanul\u00bb , sau din timpu\u00a0 mai apropiat de noi, al concep\u0163iei de art\u0103 a \u00abSem\u0103n\u0103torului \u00bb \u015fi estetismul steril al celor pe cari vremea i-a \u00eengropat \u00een uitare, literatura noastr\u0103 n\u2019a mai sim\u0163it provocarea fecund\u0103 a unei idei . Dincolo de a\u015fezarea corect\u0103 \u015fi caligrafic\u0103 a cuv\u00e2ntului \u00een fraz\u0103 , preocuparea scriitorului rom\u00e2n nu dep\u0103\u015fia nevoile de ap\u0103rare ale augustei sale persoane . R\u0103sboiul peste hotare la alte neamuri sf\u00e2\u015fiase toate vechile h\u0103r\u0163i de hot\u0103rnicie c\u0103rtur\u0103reasc\u0103, cl\u0103tinase seculare or\u00e2ndueli morale , sf\u0103r\u00e2mase tradi\u0163ionalele table de valori , provoc\u00e2nd o uria\u015fe desf\u0103\u015furare de energii , o \u00eentrecere ame\u0163itoare \u00eentre noii arhitec\u0163i ai cuget\u0103rii umane. Dela acestea c\u0103rturarul rom\u00e2n era absent . Iar scriitorul \u00ee\u015fi c\u0103uta ritmul timpului , \u00een n\u0103zdr\u0103v\u0103nii sintactice . Dl Nichifor Crainic \u00een \u00abParsifal\u00bb <\/em>pune \u00een sf\u00e2r\u015fit cu \u00eendr\u0103zneal\u0103 problema specific\u0103 a culturii rom\u00e2ne\u015fti :<\/strong><\/p>\n

\u00abUn larg fluviu de orientalism a curs deci \u00een matca sufletului nostru popular. Bizan\u0163ul \u015fi Kiewul au fost pentru noi v\u0103mile peunde s\u2019a strecurat, pe dedesubtul ortodoxiei, acest import ce s\u2019a disolvat cu vremea \u00een rezervoriul for\u0163elor noastre primitive. El face astfel parte din avu\u0163ia noastr\u0103 popular\u0103 \u015fi alc\u0103tue\u015fte \u00eenc\u0103 o putere de diferen\u0163iere \u015fi de rezisten\u0163\u0103 a mentalit\u0103\u0163ii patriarhale, a geniului autohton, fa\u0163\u0103 de curentul civiliza\u0163iei europene de provenien\u0163\u0103 istorice\u015fte proasp\u0103t\u0103\u00bb.<\/em><\/strong><\/p>\n

Ast\u0103zi orientarea culturii noastre st\u0103 \u00een cump\u0103n\u0103 \u00ab\u00eentre civiliza\u0163ia occidental\u0103 a c\u0103rei limit\u0103 extrem\u0103 se proclam\u0103 atins\u0103 \u015fi \u00eentre R\u0103s\u0103ritul ,\u00een haosul cre\u015ftin al c\u0103ruia se prevede viitorul\u00bb.<\/em><\/strong><\/p>\n

La acest articol a r\u0103spuns dl Tudor Vianu . Pornind dela ipoteza \u00abc\u0103 toate scrupulele<\/em> etnice sunt accident de cre\u015ftere, o criz\u0103 de pubertate\u00bb <\/em>prevede \u00ab\u00een locul sufletului etnic\u00bb <\/em>ca punct de plecare \u015fi sprijin \u00een acela\u015f timp al culturii , \u00abideea statului ca un \u00eendreptar\u00bb <\/em>al orient\u0103rilor unei \u00eentregi genera\u0163ii. Deci se precizeaz\u0103 dou\u0103 tendin\u0163e: prima o accentuare a caracterelor etnice , a doua o \u00eendep\u0103rtare treptat\u0103 a elementelor etnice spre a da culturii rom\u00e2ne\u015fti un caracter de universalitate , iar ca disciplin\u0103 d\u00e2ndu-se ideea Statului .<\/strong><\/p>\n

Ideea Statului ? Care? Feudal , burghez , socialist sau sovietic? , c\u0103ci toate aceste forme pot determina ideea Statului . Dincolo de formele vremelnice pe care le \u00eembrac\u0103 raporturile evolutive ale puterilor de produc\u0163ie, cultura trebuie s\u0103 caute elementul permanent , care determin\u0103 ritmul specific al vie\u0163ii sociale , trebuie s\u0103-\u015fi reazeme posibilit\u0103\u0163iele de afirmare pe elementul etnic .<\/strong><\/p>\n

Toat\u0103 criza moral\u0103 a societ\u0103\u0163ii rom\u00e2ne\u015fti, toat\u0103 oscilarea spiritului rom\u00e2nesc \u00eentre tendin\u0163i protivnice , toat\u0103 dibuirea cugetului rom\u00e2nesc se datore\u015fte lipsei unei leg\u0103turi trainice, a unui contact permanent cu elementul etnic , produs al unei lente elabor\u0103ri istorice , \u00eenc\u0103 dela 1800 societatea rom\u00e2neasc\u0103 a fost surprins\u0103 de transformarea care se petrecuse \u00een Europa; timp de un veac (epoca fanario\u0163ilor) cadrele sociale fuseser\u0103 nimicite , iar procesul de cre\u015ftere al societ\u0103\u0163ii rom\u00e2ne\u015fti \u00eentrerupt . Ecourile marilor pr\u0103bu\u015firi sociale , care schimbaser\u0103 fa\u0163a apusului , au venit p\u00e2n\u0103 \u00een Valahia \u015fi mai puternic \u00een Moldova . Boierimea p\u0103m\u00e2ntean\u0103 a sim\u0163it o viguroas\u0103 chemare la viea\u0163\u0103, \u015fi trecutul de m\u0103rire \u00eencepu s\u0103 r\u0103sar\u0103 \u00een con\u015ftiin\u0163a acestei clase nu ca o mole\u015fitoare p\u0103rere de r\u0103u, ci ca o luminoas\u0103 \u00eemb\u0103rb\u0103tare. Contactul cu principiile revolu\u0163iei francez e a dat primul rod : Constitu\u0163ia dela 13 Septemvrie 1822. <\/em>Un sfert de veac mai t\u00e2rziu , ideologia politic\u0103 a \u00abc\u0103rvunarilor\u00bb se realizeaz\u0103 . Poporul rom\u00e2n a f\u0103cut saltul peste c\u00e2teva secole. Se transportau mecanic formele europene de civiliza\u0163ie, se rupeau leg\u0103turile cu trecutul . Neav\u00e2nd cadre sociale se creeau cadre administrative , iar \u00een loc ca realit\u0103\u0163iele societ\u0103\u0163ii rom\u00e2ne\u015fti s\u0103 elaboreze forma Statului, Statul scobor\u00eet din cerul ideologiei revolu\u0163ionare, devenia un foarte gr\u0103bit improvizator de realit\u0103\u0163i sociale . Deaci o serie de conflicte \u00eentre realit\u0103\u0163ile economice \u015fi morale de o parte \u015fi formele de organiza\u0163ie politic\u0103 de alta . Cultura \u00eenregistra conflictele . \u00abVai de poporul a c\u0103rei evolu\u0163ie prea violent\u0103 \u015fi prea brusc\u0103 a echilibrat r\u0103u economia intern\u0103 , \u015fi care, prin exagerarea sistemului s\u0103u conduc\u0103tor, prin alterarea organelor sale fundamentale , este condamnat la debilitate , la ac\u0163iuni nesocotite , la neputin\u0163\u0103 \u00bb<\/em>. (H . Taine , Les origines de la France, p . V) . Acesta a fost \u00een linii generale procesul de smulgere al societ\u0103\u0163ii rom\u00e2ne\u015fti din cadrul ei istoric , de alunecare \u00een \u00aborbita \u0163\u0103rilor capitaliste \u00bb (ca s\u0103 \u00eentrebuin\u0163\u0103m termenul lui Gherea) . Rezultatul unui secol de brusc\u0103 europenizare se vede !<\/strong><\/p>\n

Cultura rom\u00e2neasc\u0103 a p\u0103r\u0103sit mai repede vagabondajul \u015fi s\u2019a \u00eentors , cu ceea ce putuse str\u00e2nge, la vatr\u0103. \u00cencep\u00e2nd cu Eminescu vom putea urm\u0103ri continua str\u0103duin\u0163\u0103 a scriitorilor, de a se apropia c\u00e2t mai mult de ceea ce formeaz\u0103 elementul permanent al sufletului rom\u00e2nesc. Elementul continuit\u0103\u0163ii, fr\u00e2nt \u00een domeniul politico-social, caut\u0103 s\u0103 se refac\u0103 \u00een domeniul culturii.<\/em> Simultan s\u2019au manifestat \u015fi tendin\u0163ele spiritului rom\u00e2nesc de a p\u0103\u015fi hotarele, duc\u00e2nd \u00een dar altor neamuri , crea\u0163iile lui de art\u0103 .<\/strong><\/p>\n

Dl P\u00e2rvan recomand\u0103 ca terapeutic\u0103 spiritului rom\u00e2nesc str\u0103b\u0103tut de n\u0103zuin\u0163i cuceritoare, suprema \u00abdespersonalizare, desna\u0163ionalizare, destenden\u0163ionalizare, trebuie s\u0103 fie actul<\/em> de purificare, precursor cre\u0103rei\u00bb. <\/em>Deci cu c\u00e2t crea\u0163ia de art\u0103 va fi mai \u00abdespersonalizat\u0103\u00bb, mai \u00abdesna\u0163ionalizat\u0103\u00bb, etc. cu at\u00e2t n\u0103zuin\u0163ele noastre de cucerire spiritual\u0103 se vor realiza . Evident, dl V . P\u00e2rvan poate fi socotit ca filozoful europei\u015ftilor rom\u00e2ni , de aceea vom c\u0103uta s\u0103 analiz\u0103m terapeutica ce ni se recomand\u0103 .<\/strong><\/p>\n

In ce m\u0103sur\u0103 o literatur\u0103 , de o pild\u0103 , \u00ee\u015fi poate realiza n\u0103zuin\u0163ele de expansiune? Ast\u0103zi literatura european\u0103 este cucerit\u0103 , st\u0103p\u00e2nit\u0103 de literatura ruseasc\u0103. S\u2019ar putea crede c\u0103 revolu\u0163ia care a dobor\u00eet str\u0103vechiul imperiu \u0163arist, a provocat un interes deosebit pentru literatura na\u0163iei care se \u00eenf\u0103\u0163i\u015fa ca propov\u0103duitoare a unei noi evanghelii . Apusul caut\u0103 \u00een literatur\u0103 sensul , explica\u0163ia tuturor tainelor ce \u00eenv\u0103luiau revolu\u0163ia r\u0103s\u0103ritului . Cu mult \u00eenainte, la 1886 Vogu\u00e9 \u00eenf\u0103\u0163i\u015fa \u00een \u00abLe roman russe \u00bb o literatur\u0103 nou\u0103 , profund uman\u0103 \u015fi specific na\u0163ional\u0103. Dela acea dat\u0103 \u00eencepe cucerirea Europei de spiritul rusesc . \u015ei c\u00e2t s\u2019a \u00abdespersonalizat\u00bb, \u00abdesna\u0163ionalizat\u00bb Tolstoi , Gogol , Dostoiewski; ar putea cineva s\u0103 ne spun\u0103 ? Tocmai revela\u0163ia unei noi sensibilit\u0103\u0163i cu totul specific\u0103 , na\u0163ional\u0103, tocmai revela\u0163ia unei umanit\u0103\u0163i care aducea un con\u0163inut sufletesc cu totul nou , o viziune a vie\u0163ii a\u015fa de ciudat\u0103 , a provocat curiozitatea spiritului european . (In treac\u0103t amintim pe Tourguenef : cel mai european scriitor rus este cel mai pu\u0163in valoros literarice\u015fte). Ce barbar a r\u0103sunat glasul rusesc \u00een armonia artei europene , cum a acoperit ca o avalan\u015f\u0103 bietele controverse ale estetismului! Totalizarea moral\u0103 a istoriei poporului rus ; mujicul, bisericile cu auritele lor cupole \u00ee\u015fi prelungir\u0103 umbra deasupra Europei . Ca odinioar\u0103 \u00een preajma anului o sut\u0103 , c\u00e2nd Asia arunca apusului o nou\u0103 ideologie , ast\u0103zi popoarele Europei primesc expresia literar\u0103 a sufletului rusesc . Conlucrarea cultural\u0103 interna\u0163ional\u0103 se face f\u0103r\u0103 ca poporul rus s\u0103 elimine elementul etnic din arta lui , ci tocmai datorit\u0103 reliefatelor caractere etnice , arta ruseasc\u0103 \u015f-ia deschis un drum biruitor . Sufletele crescute \u00een preajma bisericilor aduc Europei obosite de scepticismul comod \u00e0 la Voltaire \u2014 c\u0103ruia Anatole France ia ad\u0103ugat doar o str\u0103lucire nou\u0103 \u2014 fiorul de viea\u0163\u0103 a celor cari au aruncat o punte mistic\u0103 \u00eentre singur\u0103tatea trist\u0103 a sufletului lor \u015fi majestatea cosmosului . Pentru r\u0103t\u0103citorii obosi\u0163i prin de\u015fertul unei arte f\u0103r\u0103 mistuitoare ad\u00e2ncimi umane , arta ruseasc\u0103 se \u00eenf\u0103\u0163i\u015feaz\u0103 ca o nou\u0103 revela\u0163ie a vie\u0163ii, a infinitului , a lui Dumnezeu . Spiritul rusesc devine european , se universalizeaz\u0103 prin \u00een\u0103l\u0163imile noi pe care le ridic\u0103 , \u00een\u0103l\u0163 imi de unde se poate vedea o nou\u0103 \u00eenf\u0103\u0163i\u015fare a vie\u0163ii. Am repetat cu insisten\u0163\u0103 caracterul cu totul na\u0163ional pe care \u00eel p\u0103streaz\u0103 sufletul rusesc rev\u0103rsat ca o lav\u0103 , pentru a \u00een\u0163elege eroarea acelor cari \u00ee\u015fi \u00eenchipue c\u0103 vom putea p\u0103\u015fi \u00een cultura uman\u0103 , cu imita\u0163iile con\u015ftiincios f\u0103cute dup\u0103 modelele trimise din Paris odat\u0103 cu jurnalele de mod\u0103 . \u00abScrupulele etnice sunt un accident de cre\u015ftere!\u00bb Dostoievski \u00abun accident de cre\u015ftere\u00bb al literaturii ruse\u015fti; sau Ibsen \u00abun accident de cre\u015ftere\u00bb al literaturii norvegiene ? Marea frumuse\u0163e a naturii st\u0103 \u00een numeroasele accidente geologice care au br\u0103zdat p\u0103m\u00e2ntul cu pitore\u015fti \u00abaccidente \u00bb de teren \u00een locul unei nesf\u00e2r\u015fite \u015fi dezolante \u00eentinderi ca o tipsie .<\/strong><\/p>\n

Cultura celorlalte popoare \u00ee\u0163i poate fi o verificare \u015fi un stimulent, dar nicidecum o surs\u0103 de disciplin\u0103 \u015fi de crea\u0163ie. Evident c\u0103 \u00een domeniul \u015ftiin\u0163ific elementul etnic dispare , dar \u00een domeniul artei \u015fi al filozofiei el formeaz\u0103 axa . Peste hotare putem peregrina , ne vom g\u0103si pe noi nu at\u00e2t \u00een ceea ce accept\u0103m c\u00e2t , mai cu seam\u0103 , \u00een ceea ce refuz\u0103 \u00abeul \u00bb nostru . Din succesivele rezisten\u0163e ale spiritului nostru , ni se va contura personalitatea . Ar fi o lips\u0103 total\u0103 de \u00een\u0163elegere dac\u0103 am socoti tendin\u0163a spre o accentuare a elementului autohton , drept o \u00eenclinare spre izolare a noastr\u0103 cultural\u0103 . Mahatma Gandhi, marele animator al na\u0163ionalismului indian scria :<\/strong><\/p>\n

\u00abNu vreau s\u0103-mi fie casa mea \u00eempresurat\u0103 din toate p\u0103r\u0163ile \u015fi ferestrele s\u0103-mi fie astupate. Vreau ca sufletul culturilor tuturor \u00a0\u0163\u0103rilor s\u0103 circule liber str\u0103b\u0103 t\u00e2ndu-mi casa, dar refuz s\u0103 m\u0103 las smuls,Religia mea nu este o religie de \u00eenchisoare\u00bb.<\/em><\/strong><\/p>\n

Contactul str\u00e2ns cu celelalte culturi , \u00ee\u0163i \u00eenlesne\u015fte reg\u0103sirea ta \u00een ceea ce ai mai permanent, \u00een ceea ce a creat \u00een ad\u00e2ncimile neb\u0103nuite ale fiin\u0163ii tale acumularea de puteri morale a veacurilor tr\u0103ite pe acela\u015f cuprins de p\u0103m\u00e2nt. Cum ar putea s\u0103 fie oare Statul un \u00eendreptar al culturii , c\u00e2nd el este o proasp\u0103t\u0103 ad\u0103ugire de suprafa\u0163\u0103 a vie\u0163ii noastre ; c\u00e2nd \u00eentre Stat , ca disciplin\u0103 social\u0103 , \u015fi poporul nostru exist\u0103 \u00eenc\u0103 o surd\u0103 ostilitate ?<\/strong><\/p>\n

Tradi\u0163ie nu \u00eenseamn\u0103 un cli\u015feu, ci un adaus de viea\u0163\u0103, de \u00een\u0163elegere; un \u00eendreptar r\u0103t\u0103cirilor sterile ale individului<\/strong>.<\/em><\/p>\n

Ceea ce ne \u00eendrept\u0103\u0163e\u015fte s\u0103 facem o apropiere \u00eentre evolu\u0163ia Rusiei \u015fi evolu\u0163ia noastr\u0103 , este c\u0103 aceea\u015f ruptur\u0103 a continuit\u0103\u0163ii istorice s\u2019a \u00eent\u00e2mplat aproape simultan . (Petru cel Mare \u00een Rusia , iar la noi odat\u0103 cu domnia fanario\u0163ilor).<\/strong><\/p>\n

Nu o nostalgie a trecutului poetizat de perspectiva dep\u0103rt\u0103rilor \u00een timp, nostalgie care poate crea o stare sufleteasc\u0103 priincioas\u0103 cel mult unei fertilit\u0103\u0163i lirice ; nu dorin\u0163a unei \u00eentoarceri la \u00abi\u015flicul \u015fi ciubucul boierului Dinicu Golescu\u00bb , nici la judec\u0103\u0163ile sumare de \u00abom iute la m\u00e2nie \u00bb ale voevodului \u015etefan cel Mare , ar forma un program .<\/strong><\/p>\n

Culturarismul etnic n\u0103zue\u015fte spre o restabilire a echilibrului \u00eentre sinteza vie\u0163ii istorice a poporului rom\u00e2n \u015fi proaspetele lui forme de viea\u0163\u0103 social\u0103 , spre a da un punct de reaz\u0103m voin\u0163ii de afirmare a culturii noastre . \u015ei nu ne putem rev\u0103rsa peste hotare , nu ne putem \u00abuniversaliza\u00bb, dec\u00e2t d\u00e2nd forme de \u00een\u0163elegere caracterelor noastre etnice.<\/strong><\/em><\/p>\n

In hot\u0103r\u00eerea noastr\u0103 st\u0103 biruin\u0163a culturii rom\u00e2ne\u015fti.<\/strong><\/p>\n

\u00a0Pamfil \u015eeicaru, G\u00e2ndirea, anul III, nr. 12<\/strong><\/p>\n

Sursa: http:\/\/foaienationala.ro<\/strong><\/p>\n

 <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u00cen atmosfera calm\u0103 a vie\u0163ii noastre intelectuale, unde domnea echilibrul unei mediocrit\u0103\u0163i mul\u0163umite, articolul \u00abParsifal \u00bb de Nichifor Crainic a [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-4010","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/4010","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=4010"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/4010\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=4010"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=4010"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=4010"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}