{"id":40157,"date":"2018-07-18T12:39:53","date_gmt":"2018-07-18T12:39:53","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=40157"},"modified":"2018-07-18T12:39:53","modified_gmt":"2018-07-18T12:39:53","slug":"galina-martea-nicolae-dabija-la-onorabila-varsta-de-70-ani","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2018\/07\/18\/galina-martea-nicolae-dabija-la-onorabila-varsta-de-70-ani\/","title":{"rendered":"Galina MARTEA: Nicolae Dabija la onorabila v\u00e2rst\u0103 de 70 ani"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a>Renumitul scriitor basarabean Nicolae Dabija la onorabila v\u00e2rst\u0103 de 70 ani. Prilegul acestei anivers\u0103ri, credem, este o s\u0103rb\u0103toare pentru \u00eentreaga comunitate rom\u00e2neasc\u0103 \u0219i, nu \u00een ultimul timp, pentru cultura rom\u00e2n\u0103 ce include \u00een sine totalitatea valorilor spirituale. Men\u021bionez acest lucru deoarece con\u021binutul acestui eveniment – aniversarea marelui scriitor Nicolae Dabija – se asociaz\u0103 cu idealurile rom\u00e2nilor de pretutindeni care doresc, cu adev\u0103rat, re\u00eentregirea neamului rom\u00e2nesc \u0219i \u00a0restabilirea de unitate na\u021bional\u0103. N\u0103scut la 15 iulie 1948, comuna Codreni, jude\u021bul Cimi\u0219lia, Nicolae Dabija (scriitor celebru din Republica Moldova \u2013 poet, prozator, romancier, istoric \u0219i critic literar, publicist, om politic, academician – membru de onoare al Academiei Rom\u00e2ne \u0219i membru corespondent al Academiei de \u0218tiin\u021be din Moldova, Doctor Honoris Causa – nominalizat de mai multe universit\u0103\u021bi din Moldova \u0219i Rom\u00e2nia, redactor \u0219ef al s\u0103pt\u0103m\u00e2nalului Literatura \u0219i Arta, editat de Uniunea Scriitorilor din Moldova<\/em>) este acel combatant care lupt\u0103 continuu pentru verticalitatea valorilor na\u021bionale rom\u00e2ne\u0219ti, acestea \u00eentruchip\u00e2nd \u00een sine tot ceea ce militeaz\u0103 pentru reunirea neamului rom\u00e2nesc, pentru limb\u0103 \u0219i cultur\u0103, identitate \u0219i tradi\u021bii rom\u00e2ne\u0219ti. Av\u00e2nd un rol important \u00een lupta de rena\u0219tere na\u021bional\u0103 din Moldova, sf\u00e2r\u0219itul anilor 1980 – <\/strong>1991, Nicolae Dabija, cu acela\u0219i entuziasm, urmeaz\u0103 \u0219i ast\u0103zi s\u0103 promoveze acelea\u0219i idealuri supreme \u0219i anume: unificarea na\u021biunii rom\u00e2ne. Fiind \u0219i pre\u0219edinte al Mi\u0219c\u0103rii \u201eSfatul \u021a\u0103rii 2\u201d din 2016 – asocia\u021bie nonguvernamental\u0103, Nicolae Dabija este mereu \u00een centrul tuturor evenimentelor ce \u021bin de ReUnirea \u0219i unitatea celor dou\u0103 state rom\u00e2ne\u0219ti, iar crea\u021bia sa literar\u0103 \u00a0este dedicat\u0103 \u00een mare parte poporului rom\u00e2n basarabean care a suferit \u00een trecut din cauza foametei \u0219i deport\u0103rilor, \u0219i care la ziua de azi continu\u0103 s\u0103 sufere din cauza nedrept\u0103\u021bilor sociale \u0219i al\u021bi factori care le submineaz\u0103 identitatea \u0219i existen\u021ba. \u00cens\u0103 crea\u021bia literar\u0103 a Domniei Sale este nu numai despre istoria rom\u00e2nilor din Basarabia \u0219i suferin\u021ba acestora, nu numai \u00een comemorarea trecutului comunist sau al prezentului trist, dar este \u0219i o chemare ne\u00eentrerupt\u0103 pentru promovarea drepturilor omului, pentru libertate, pentru demnitatea omului \u00eentr-o societate, cu certitudine, pentru prosperare \u0219i\u00a0 unitatea na\u021biunii rom\u00e2ne.<\/p>\n

Cu o carier\u0103 \u0219i <\/strong>de om politic (deputat \u00een Sovietul Suprem al RSS Moldovene\u0219ti \u2013 1989-1991; deputat \u00een Parlamentul Republicii Moldova \u2013 1990-1994, 1998-2001; Pre\u0219edinte al Forumului Democrat al Rom\u00e2nilor din Moldova \u2013 2005-prezent; altele<\/em>), Nicolae Dabija de-a lungul timpului a creat opere literare de mare valoare, totodat\u0103, fiind considerat \u201e<\/em>unul dintre comorile literare ale literaturii noastre, iar laurii acestui calificativ au fost ob\u0163inu\u0163i cu mult\u0103 munc\u0103, cultur\u0103, credin\u0163\u0103 \u015fi curaj literar. Genera\u0163iile actuale de scriitorii datoreaz\u0103 multe acestui om de cultur\u0103, care a folosit rebeliunea tinere\u0163ii pentru o cauz\u0103 nobil\u0103, pentru cauza identit\u0103\u0163ii, limbii \u015fi culturii noastre\u201d (<\/em>Biblioteca Central\u0103 \u201eB.P.Hasdeu\u201d). <\/em>Debut\u00e2nd \u00een 1965 cu un ciclu de poezii \u00een ziarul Tinerimea Moldovei, iar \u00een 1975 cu primul volum de poeme \u201eOchiul al treilea<\/em>\u201d, Domnia Sa p\u00e2n\u0103 la ziua de azi a publicat peste 80 de volume de poezii, romane, nuvele, eseuri, publicistic\u0103, istorie literar\u0103, manuale, povestiri \u0219i poezii pentru copii \u0219i multe altele, iar unele din lucr\u0103ri fiind traduse \u0219i publicate \u00een SUA, Fran\u021ba, Brazilia, Italia, Rusia etc. \u00cen timp \u0219i-au vazut lumina opere literare de o importan\u021b\u0103 aparte pentru literatura rom\u00e2n\u0103. Printre nenum\u0103ratele manuscrise se reg\u0103se\u0219te \u0219i romanul \u201eTema pentru acas\u0103\u201d, ini\u021bial editat la Editura Princeps Edit din Ia\u0219i, 2009, pagini 430; ulterior fiind reeditat \u0219i \u00een alte edituri din Rom\u00e2nia \u0219i Moldova, dar, \u00een acela\u0219i timp, tradus \u0219i editat \u00een SUA \u0219i Fran\u021ba. Romanul \u201eTema pentru acas\u0103\u201d, de Nicolae Dabija, este \u00a0considerat de criticii literari o lucrare monumental\u0103, o capodoper\u0103 adev\u0103rat\u0103 ce se \u00eenscrie printre cele mai bune romane de dragoste din literatura rom\u00e2n\u0103. Daniel Corbu (scriitor \u0219i critic literar <\/strong>rom\u00e2n) spune: \u201eRomanul lui Nicolae Dabija este o capodoper\u0103 a sa, o \u201ecomand\u0103 divin\u0103\u201d ce vine s\u0103 lucreze pentru cunoa\u015fterea istoriei ingrate prin care \u00eei este dat neamului s\u0103 treac\u0103 \u00een numele Dragostei de Neam, de Aproape, de \u0162ar\u0103, de Adev\u0103r. <\/em>Vasile Coroban scria c\u0103 romanul ca gen literar \u201enu \u00eenseamn\u0103 aderen\u0163\u0103 \u00eengust\u0103 la actualitate, ci o proiectare a realit\u0103\u0163ii \u00een simbol sau parabol\u0103 de semnifica\u0163ie mai mult sau mai pu\u0163in universal\u0103, accesibil\u0103 pentru diferite meridiane unde omul construie\u015fte \u015fi se bucur\u0103 sau \u00eendur\u0103 povara vie\u0163ii \u015fi sufer\u0103. Actualitatea arz\u0103toare, imediat\u0103 e numai atunci util\u0103 \u00een literatur\u0103 \u015fi \u00een roman \u2013 \u00een special \u2013 c\u00e2nd promoveaz\u0103 anumite valori morale, \u00eencadr\u00e2ndu-se \u00een eroi \u015fi situa\u0163ii exemplare\u201d (Coroban 190). \u015ei romanul lui Dabija respect\u0103, \u00een mare m\u0103sur\u0103, dac\u0103 nu \u00eentru totul aceste cerin\u0163e\u201d. <\/em>Iar poetul \u0219i criticul literar francez Jean-Paul Gavard-Perret a scris: \u201eNicolae Dabija g\u0103se\u0219te uneltele literare potrivite ca s\u0103 poat\u0103 schimba bezna \u00een lumin\u0103. Scenele sunt foarte expresive. Romanul este o carte a \u00eendr\u0103znelii celei mai nobile, a luptei duse contra tuturor nedrept\u0103\u021bilor lumii. Autorul ne \u00eenva\u021b\u0103 cum s\u0103 \u00eenfrunt\u0103m legile for\u021belor brune sau ro\u0219ii \u0219i cum s\u0103 ne p\u0103str\u0103m demnitatea chiar \u0219i atunci c\u00e2nd suntem \u00eengenunchea\u021bi\u201d. <\/em>Cu acelea\u0219i considera\u021biuni de pre\u021buire, Tudor Nedelcea (editor \u0219i istoric literar rom\u00e2n<\/em>) cu referire la romanul \u201eTema pentru acas\u0103\u201d \u0219i-a expus p\u0103rerea astfel: \u201ePrin acest str\u0103lucit debut ca romancier Nicolae Dabija se dovede\u0219te a fi un scriitor total \u0219i un model uman. Traducerea acestei c\u0103r\u021bi \u00een limbi de circula\u021bie interna\u021bional\u0103 l-ar aduce, dup\u0103 opinia noastr\u0103, \u00een apropierea unui binemeritat Premiu Nobel, ceea ce ar fi o m\u00e2ndrie na\u021bional\u0103 \u0219i o dovad\u0103 c\u0103 literatura rom\u00e2n\u0103 nu vine cu firimituri la masa marilor literaturi ale lumii\u201d. <\/em><\/p>\n

\"\"<\/a>Poezia \u0219i proza lui Nicolae Dabija se reg\u0103se\u0219te \u00een nenum\u0103ratele volume precum: \u201eDreptul la eroare\u201d (1993, poeme), \u201eLacrima care vede\u201d (1994, poeme), \u201eIcoan\u0103 spart\u0103, Basarabia\u201d (1998, eseuri), \u201e\u00centre dragoste \u0219i moarte\u201d (1998, poeme), \u201eHarta noastr\u0103 care s\u00e2nger\u0103\u201d (1999, eseuri), \u201eLa est de vest\u201d (2001, eseuri), \u201e\u00cen c\u0103utarea identit\u0103\u021bii\u201d (2002), \u201eBezna vine de la R\u0103s\u0103rit\u201d (2005, eseuri), \u201eDe ce limba noastr\u0103 e rom\u00e2n\u0103\u201d (2007, eseuri), \u201eTema pentru acas\u0103\u201d (\u00een edi\u021biile 2009, 2010, 2011, 2012, 2013, 2015, 2016), \u201eManifest de unire\u201d (2013, eseuri), \u201eNu v\u0103 \u00eendr\u0103gosti\u021bi prim\u0103vara!\u201d (2013, nuvele), \u201ePe urmele lui Orfeu\u201d (2016, eseuri), \u201eTe blestem s\u0103 te \u00eendr\u0103goste\u0219ti de mine\u201d (2017, roman) etc. Num\u0103rul, valoarea \u0219i importan\u021ba acestor opere literare reprezint\u0103 con\u021binutul prin care se reg\u0103se\u0219te \u00eensu\u0219i autorul cu toat\u0103 complexitatea intelectual\u0103\/ spiritual\u0103 \u0219i, respectiv, cu integritatea de scriitor celebru. Astfel, Grigore Vieru men\u021bion\u00e2nd: \u201e<\/em>Nicolae Dabija [este] poate cea mai complex\u0103 personalitate cultural\u0103 din Basarabia. Unul dintre cei mai de seam\u0103 poe\u0163i contemporani, cercet\u0103tor profund \u015fi original al literaturii vechi rom\u00e2ne\u015fti\u201d<\/em>, iar revista american\u0103 de poezie Cold Mountain Review \u00eel nume\u0219te pe Nicolae Dabija unul dintre cei mai de seam\u0103 poe\u021bi ai lumii.\u00a0 Deci, sub aceast\u0103 imagine demn\u0103 de apreciere se manifest\u0103 activitatea scriitoriceasc\u0103 a lui Nicolae Dabija, iar retribu\u021bia sau recompensa pentru aceast\u0103 munc\u0103 intelectual\u0103 enorm\u0103 sunt distinc\u021biile acordate scriitorului de diverse uniuni de crea\u021bie \u0219i nu numai: Marele Premiu pentru Poezie \u201eNichita St\u0103nescu\u201d \u2013 Rom\u00e2nia (1992); Marele Premiu \u201eLucian Blaga\u201d \u2013 Rom\u00e2nia (1993); Marele Premiu \u201eGeorge Bacovia \u2013 Rom\u00e2nia (1993); Premiul Academiei Rom\u00e2ne \u201eMihai Eminescu\u201d (1995); Cavaler al Ordinului Republicii (1996);\u00a0Medalia guvernamental\u0103 a Rom\u00e2niei \u201eEminescu – 150 de ani\u00a0 de la na\u0219tere\u201d (2000); Ordinul \u201eSteaua Rom\u00e2niei\u201d \u00een grad de Comandor \u201epentru remarcabila sa oper\u0103 poetic\u0103 \u0219i pentru implicarea sa \u00een rede\u0219teptarea spiritualit\u0103\u021bii rom\u00e2ne\u0219ti<\/em>\u201d (2000); Premiul Uniunii Scriitorilor din Moldova pentru volumul\u00a0\u201e\u00cen c\u0103utarea identit\u0103\u021bii\u201d (2002); <\/em>Marele Premiu pentru poezie \u201eSf\u00e2ntul Gheorghe\u201d al Festivalului Interna\u021bional de Poezie de la Uzdin-Serbia (2005);\u00a0 Premiul \u201eOpera Omnia\u201d al Uniunii Scriitorilor din Moldova (2008); Marele Premiu \u201eNichita St\u0103nescu\u201d al Festivalului Interna\u021bional de Poezie de la Sighetul Marma\u021biei (2009); Premiul pentru cea mai bun\u0103 carte de proz\u0103 a anului pentru romanul\u00a0\u201eTema pentru acas\u0103<\/em>\u201d – Academia Interna\u021bional\u0103 \u201eMihai Eminescu\u201d (2010); \u00a0Marele Premiu al Festivalului Interna\u021bional de Poezie de la Trieste \u2013\u00a0Italia (2014); Premiul \u201ePrix de l’Autre \u00c9dition\u201d – Fran\u021ba (2016); Marele premiu \u201eDulce Maria Loynaz\u201d al Festivalului Interna\u021bional de Poezie de la Havana \u2013 Cuba (2017), etc.<\/p>\n

Despre crea\u021bia literar\u0103 a domnului Nicolae Dabija \u0219i, respectiv, despre importan\u021ba acesteia \u00een cultura na\u021bional\u0103 rom\u00e2n\u0103 \u0219i nu numai, credem, s-ar putea scri la nesf\u00e2r\u0219it. Dac\u0103 s\u0103 ne referim la volumul \u201eOchiul al treilea\u201d, debut editorial realizat \u00een 1975, autorul promoveaz\u0103 esteticul, maximalismul etic \u0219i afirmarea identit\u0103\u021bii na\u021bionale; iar criticul literar rom\u00e2n Ion Rotaru consemneaz\u0103 \u00a0despre acest manuscris: \u201eOchiul al treilea\u00a0ne propune un t\u0103r\u00e2m al poeticului purificat de scoriile istoriei, ofer\u0103 poetului o tribun\u0103 sau un soclu care s\u0103 domine prin vis \u015fi viziunea suprafireasc\u0103 a artei lumea, s\u0103 o transforme (sau m\u0103car s\u0103 \u00eencerce efortul acesta \u00eenfrico\u015fat) \u00een FRUMOSUL absolut, totuna cu BINELE \u015fi cu ADEV\u0102RUL\u201d. <\/em>Ulterior, cu alte zeci de lucr\u0103ri literare, scriitorul este mereu \u00een c\u0103utare de frumos, astfel abord\u00e2nd insistent aspecte legate de propria \u021bar\u0103, de limb\u0103, de neam, de sentimente \u0219i st\u0103ri suflete\u0219ti, dar mai ales, de tot ceea ce se nume\u0219te dragoste pentru \u021b\u0103r\u00e2na str\u0103mo\u0219easc\u0103, pentru \u021binutul basarabean \u0219i cet\u0103\u021beanul acestuia. \u00centre timp, personalitatea scriitorului Nicolae Dabija, cu crea\u021biea literar\u0103 care \u00eel reprezint\u0103, se reg\u0103se\u0219te mereu \u00een aten\u021bia marilor critici literari, iar opiniile acestora sunt: \u201eCel mai notoriu poet al promo\u0163iei \u201970 din Basarabia… \u00ee\u015fi asum\u0103 patetic responsabilitatea comunitar\u0103 \u015fi moral\u0103, interzic\u00e2nd poetului \u201edreptul de eroare\u201d \u015fi pun\u00e2ndu-l \u00een fa\u0163a urgen\u0163elor istoriei. Misionar \u015fi elegiac, Dabija a transformat poemul \u00eentr-o arm\u0103 a rena\u015fterii na\u0163ionale, l\u0103s\u00e2ndu-\u015fi ca registru de rezerv\u0103, pe l\u00e2ng\u0103 cel preeminent \u2013 declamatoriu \u015fi patetic, unul de sublimare a st\u0103rilor l\u0103untrice, de decantare a confesiunii \u00een viziune\u201d (<\/em>Alexandru Cistelecan); \u201eEste un \u00aboptzecist\u00bb care nu renun\u0163\u0103 la tradi\u0163ia spiritual\u0103 \u015fi nu desparte biografia individual\u0103 de marea \u015fi mica istorie. Crede c\u0103 poezia are \u00eenc\u0103 o misie social\u0103 \u015fi na\u0163ional\u0103 \u00een epoca postmodernit\u0103\u0163ii \u015fi c\u0103 poetul trebuie s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103, atunci c\u00e2nd este necesar,\u00a0<\/em>o voce a tribului\u201d <\/em>(Eugen Simion); \u201eLirica lui Nicolae Dabija este o poezie a legendelor \u015fi Memoriei\u201d (<\/em>Theodor Codreanu);\u00a0\u201e\u00cenver\u015funarea lui de a tr\u0103i din plin soarta lupt\u0103torului \u015fi a artistului angajat e sublimat\u0103 de jertf\u0103 \u015fi sacrificiu, de ingeniozitate \u015fi intransigen\u0163\u0103, de risc \u015fi \u00eendurarea propriilor sale izb\u00e2nzi. El rena\u015fte mereu <\/em>(Anatol Codru); \u201eC\u0103ci poezia \u0163ine de iubire, este foc mistuitor \u00eentrupat \u00een cuv\u00e2nt, este acest dor de comuniune, irezistibil exprimat, lapidar, \u00eentr-un poem memorabil de c\u0103tre Nicolae Dabija\u201d <\/em>(Ioan Alexandru).<\/p>\n

Fiind citit, ascultat \u0219i mereu prezent printe noi, Nicolae Dabija la onorabila v\u00e2rst\u0103 de 70 ani este s\u0103rb\u0103torit de institu\u021bii culturale\/ \u0219tiin\u021bifice\/ instructive din \u021bar\u0103 \u0219i, \u00een acela\u0219i timp, de majoritatea <\/strong>rom\u00e2nilor basarabeni \u0219i nu numai. La r\u00e2ndul s\u0103u, prin intermediul ziarului Literatura \u0219i Arta din Chi\u0219in\u0103u, Nicolae Dabija, redactor \u0219ef, ne bucur\u0103 s\u0103pt\u0103m\u00e2nal cu cronici literare, articole despre diverse teme sociale etc., acestea fiind un \u00eendemn real spre noi aspira\u021bii\/ spre noi izb\u00e2nzi pentru neamul rom\u00e2nesc, pentru cultura \u0219i limba rom\u00e2n\u0103.<\/p>\n

A\u0219adar, nu ne r\u0103m\u00e2ne dec\u00e2t s\u0103 spunem: La Mul\u021bi Ani, stimate domn Nicolae Dabija, celebru scriitor \u0219i savant, om al curajului \u0219i al demnit\u0103\u021bii, om al credin\u021bei \u00een lupta pentru unificarea na\u021biunii rom\u00e2ne!<\/p>\n

————————————-<\/p>\n

Galina MARTEA<\/strong><\/p>\n

Olanda<\/strong><\/p>\n

18 iulie, 2018<\/strong><\/p>\n

 <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Renumitul scriitor basarabean Nicolae Dabija la onorabila v\u00e2rst\u0103 de 70 ani. Prilegul acestei anivers\u0103ri, credem, este o s\u0103rb\u0103toare pentru \u00eentreaga [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-40157","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/40157","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=40157"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/40157\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":40161,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/40157\/revisions\/40161"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=40157"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=40157"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=40157"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}